studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2
studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2
studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI, BIOLOGIA, XLV, 2, 2000<br />
ASPECTE ALE VEGETAŢIEI PRECUATERNARE DE LA PRAID<br />
(JUDEŢUL HARGHITA) ŞI SOVATA (JUDEŢUL MUREŞ)<br />
ZOE BUZ *<br />
SUMMARY. - Aspects of the Prequaternary Vegetation in Praid<br />
(Harghita County) and Sovata (Mureş County). The study of the<br />
Prequaternary vegetation is based on the results of the palynological<br />
analysis of the Upper Badenian-Lower Sarmatian deposits and indicates a<br />
climatic continentalisation for this interval.<br />
În platoul vulcanic Sovata-Praid-Dealu (Szováta-Parajd-Oroszhegy), vegetaţia<br />
neogenă a rămas aproape necercetată, exceptând referirile lui Balteş [1] care, privind<br />
aria avanfosei carpatice, a distins două etape de formare a sării precarpatice:<br />
Burdigalianul şi Badenianul superior, remarcând "perfecta identitate a acestor<br />
asociaţii cu cele extrase din Transilvania (Sovata, Ocna de Sus)" şi referirile lui<br />
Roman [6] care a descris o microfloră cu Azolla, din bazinul cu apă dulce de la<br />
Sovata-gară.<br />
Pe acest considerent, întrucât nu mai existau alte cercetări de vegetaţie<br />
precuaternară în zonă, s-a efectuat prezentul studiu.<br />
Metode de lucru. La baza investigaţiilor efectuate în platoul Sovata-Praid-<br />
Dealu a stat metoda polenanalitică, prezentată detaliat în [2].<br />
Materialul precuaternar, colectat în 1982, provine din salina Praid, judeţul<br />
Harghita (8 probe de sare) şi din carotele sondei de prospecţiuni Sărăţeni-Sovata,<br />
judeţul Mureş (12 probe) [5].<br />
Au fost prelucrate palinologic toate cele 20 de probe, dar numai 13 au<br />
conţinut polen şi au fost citite şi interpretate. Exprimând procentual granulele de<br />
polen care aparţin la diferite unităţi taxonomice s-a stabilit spectrul polenic pentru<br />
fiecare orizont. Aceste spectre polenice oferă o imagine apropiată de realitatea<br />
compoziţiei medii a ploilor de polen din momentul sedimentării.<br />
Interpretarea spectrelor polenice succesive pe întreaga adâncime a profilelor şi<br />
reconstituirea evoluţiei singenetice a vegetaţiei în perspectiva unei continuităţi, s-a<br />
realizat pe baza indicaţiilor oferite în [4].<br />
* Biblioteca Centrală Universitară "Lucian Blaga", 3400 Cluj-Napoca, România.<br />
E-mail: bcu@bcu.ubbcluj.ro