studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2

More documents

Recommendations

Info

Z. BUZ Datorită gradului relativ slab de conservare a polenului, prezenţei a trei hiatusuri polenice, cât şi numărului ridicat al remanierilor din sedimente mai vechi, în special din Terţiarul vechi (Paleogen), dar şi din Cretacic (Mezozoic), aceste rezultate, din punct de vedere cantitativ, nefiind reprezentative pentru perioadele geologice în care presupunem că s-au depus respectivele grăuncioare de polen şi spori, s-a utilizat evidenţierea procentuală a prezenţei grăuncioarelor de polen, prin termeni relativi: sporadic < 5%, frecvent între 5-15%, foarte frecvent > 15%, unii taxoni neîncadrându-se nici în acest procentaj. Fenomenul spălării versanţilor de către torenţi şi, implicit, al aducerii în strate mai noi a materialului mai vechi, specific bazinelor neogene, este prezent şi aici, pe platou fiind caracteristic atât cuvetelor lacustre (Lacul Ursu), cât şi microdepresiunilor în pantă, în care s-au stocat zăcămintele organo-minerale. Cu toate acestea, ilustraţia redă secvenţe din istoria vegetaţiei badeniene, sarmaţiene şi pliocene (neogene) din regiunea cercetată [2]. Rezultate. Cu toată imperfecţiunea rezultatelor, pentru orientare cât şi pentru posibilitatea corelării datelor cu vegetaţia cuaternară şi actuală <strong>studia</strong>tă, redăm procentajele sporo-polenice obţinute din orizonturile analizate, valoarea lor calitativă nefiind influenţată de aspectul cantitativ incert [3]. Reflectarea florei precuaternare în spectrele palinologice (Fig. 1). 1. Analiza sporo-polinică a sedimentelor saline de la Praid. Cele patru probe de sare de la Praid, care conţin polen, par să ilustreze o vegetaţie mixtă termofilă şi temperată (paleotropicală şi arctoterţiară), care a convieţuit la începutul perioadei Neogene în epoca Miocenă, etajul Badenian inferior. Flora Badenianului inferior a uscăturilor învecinate locului de sedimentare, aşa cum reiese din proba 2 bine conservată în sare, era dominată de gimnosperme, dintre care se remarcă Pinus haploxylon, Tsuga, Pinus dyploxylon, Taxodiaceae. Mai erau prezente, dar rar, Cedrus, Keteleeria, Sequoia, specii care indică existenţa unui climat umed şi cald. Angiospermele erau prezente şi destul de evoluate. Participarea lor în florele terţiare era mult mai mare decât o exprimă procentajul înregistrat, dat fiind polenul lor mai mult entomofil, produs în cantităţi mai mici în comparaţie cu cel de gimnosperme, cât şi capacităţii mai reduse de conservare în sedimente. Dintre ele se detaşează uşor polenul cvercineelor exotice. Şi între angiosperme figurează genuri fosile termofile: Engelhardtia, Carya, Pterocarya, Zelkova, Arecaceae. În ecosistemele silvestre badeniene erau prezente Ericaceae-le, probabil în stratul arbustiv, iar în cele palustre din jurul litoralului marin era prezentă Typha. Existenţa unor asociaţii praticole este atestată depolenul NAP, în care intră cel de fabacee, poacee, dipsacacee, chenopodiacee. Probabil, unele dintre fabacee erau de tip arborescent. 30
VEGETAŢIA PRECUATERNARĂ DE LA PRAID ŞI SOVATA Fig. 1. Spectrul polinic al vegetaţiei precuaternare de la Praid şi Sovata. (-= sporadic15%). 31
Page 1 and 2: ANUL XLV 2000 S T U D I A UNIVERSIT
Page 3 and 4: STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI,
Page 5 and 6: APLICAŢIILE EMBRIOGENEZEI SOMATICE
Page 25 and 26: FLORA ŞI VEGETAŢIA DIN MLAŞTINA
Page 27 and 28: FLORA ŞI VEGETAŢIA DIN MLAŞTINA
Page 29: STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI,
Page 33 and 34: VEGETAŢIA PRECUATERNARĂ DE LA PRA
Page 35 and 36: VEGETAŢIA PRECUATERNARĂ DE LA PRA
Page 37 and 38: N. TOMESCU, L. OLARIU The bibliogra
Page 39 and 40: N. TOMESCU, L. OLARIU R E F E R E N
Page 41 and 42: V. POPA These stations are: 1. The
Page 43 and 44: 44 V. POPA
Page 45 and 46: V. POPA The highest relative abunda
Page 49 and 50: MODIFICATIONS INDUCED BY CARBOPLATI
Page 55 and 56: C. PAŞCA et al. Cisplatin (Platino
Page 57 and 58: C. PAŞCA et al. F i g. 1. Urinary
Page 59 and 60: C. PAŞCA et al. provide support fo
Page 63 and 64: MONITORIZAREA SIMULTANĂ A EKG ŞI
Page 65 and 66: MONITORIZAREA SIMULTANĂ A EKG ŞI
Page 69 and 70: EFECTUL DIGOXINEI ASUPRA PARAMETRIL
Page 77 and 78: C. I. SICORA, M. DRĂGAN-BULARDA, I
Page 79 and 80: C. I. SICORA, M. DRĂGAN-BULARDA, I
Page 81 and 82:
C. I. SICORA, M. DRĂGAN-BULARDA, I
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR The
Page 89 and 90:
94 A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR
Page 91 and 92:
A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR Maiz
Page 93 and 94:
A. SAMUEL, S. KISS, M. ŞANDOR Tabl
Page 95 and 96:
STUDIA UNIVERSITATIS BABEŞ-BOLYAI,
Page 97 and 98:
R E C E N Z I I prin această tehno
show all

studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?

studia universitatis babeÅ-bolyai biologia 2