CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ... - Gr.T. Popa

CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ASUPRA MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE 

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Gr. T. Popa” Iaşi 

Facultatea de Medicină 

TEZĂ DE DOCTORAT 

CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ASUPRA 

MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE 

REZUMAT 

Coordonator ştiinţific: 

Prof. Univ. Dr. Eugen Târcoveanu 

Doctorand: 

Dr. Maria Chifan 

Iaşi - 2011 

1


Abrevieri 

ATI 

- Anestezie- terapie intensivă; 

AV 

- Alură ventriculară; 

BCF 

- Bătăi cord fetal; 

CS 

- Celioscopie; 

CT 

- Computer tomografie; 

DBP 

- Diametru biparietal fetal; 

DES 

- Dietilstilbestrol; 

Eco 2D 

- Ecografie bidimensională; 

Eco 3D 

- Ecografie tridimensională; 

FIV 

- Fertilizare in vitroș; 

GEN 

- Generală 

HSG 

- Histerosalpingografie; 

HS 

- Histeroscopie; 

HyCoSy 

- Histerosalpingo-contrast-sonografia; 

ic 

- Număr de cazuri de boală dintr-o anumită perioadă de timp/populația 

totală la risc; 

ICIU 

- Întârziere în creşterea intrauterină; 

IOT 

- Intubație oro-trahială 

LC 

- Lungime col uterin; 

L 

- Lot în studiu; 

LF 

- Lungime femur; 

LS 

- Laparoscopie; 

MCU 

- Malformaţii congenitale uterine; 

MMP2 - Metaloproteinazele 2; 

MMP6 - Metaloproteinazele 6; 

MRI 

- Rezonanţă magnetică nucleară; 

NP 

- Naştere prematură; 

N 

- Negativii; 

OGI 

- Organe genitale interne; 

P 

- Pozitivii; 

p 

-Număr de cazuri de boală existente la un moment în timp/populația 

totală; 

RN 

- Real negativii; 

RP 

- Real pozitivii; 

PPV 

- Valoare predictivă pozitivă; 

RMN 

- Rezonanţă magnetică nucleară; 

RM 

- Avort recurent; 

RKH 

- Sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser; 

SHG 

- Sonohisterografia; 

SEU 

- Sarcină extrauterină; 

SL 

- Sublot în studiu; 

TA 

- Tensiunea arterială; 

TVS 

- Sonografie transvaginală; 

UIV 

- Urografia intravenoasă; 

UPU 

- Unitate de primire urgenţe; 

VPN 

- Valoare predictivă negativă; 

VSH 

- Viteza de sedimentare a hematiilor; 

2


CUPRINS 

P A R T E A GENERALĂ .......................................................................................................................................... 5 

P A R T E A PERSONALĂ ......................................................................................................................................... 6 

Capitolul IX: CERCETĂRI PERSONALE. SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII ................................. 6 

Capitolul X: STUDIU CLINIC PRIVIND DEPISTAREA MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE . 7 

Introducere ........................................................................................................................................................... 7 

Material şi metodă ............................................................................................................................................... 7 

Material ........................................................................................................................................................... 7 

Metodologia folosită în studiul clinic ............................................................................................................. 8 

Analiza statistică .................................................................................................................................................. 9 

Rezultate ............................................................................................................................................................ 10 

Discuţii .............................................................................................................................................................. 14 

Concluzii ........................................................................................................................................................... 16 

Capitolul XI: CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA ECOGRAFIEI CA METODĂ NEINVAZIVĂ DE 

DIAGNOSTIC ÎN MALFORMAŢIILE CONGENITALE UTERINE ................................................................. 17 

Introducere ......................................................................................................................................................... 17 

Material şi metodă ............................................................................................................................................. 17 

Rezultate ............................................................................................................................................................ 18 

Discuţii .............................................................................................................................................................. 20 

Concluzii ........................................................................................................................................................... 22 

Capitolul XII: CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA HISTEROSALPINGOGRAFIEI – METODĂ 

INVAZIVĂ ÎN DIAGNOSTICUL MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE .................................... 23 

Introducere ......................................................................................................................................................... 23 


Rezultate ............................................................................................................................................................ 23 

Discuţii .............................................................................................................................................................. 25 

Concluzii ........................................................................................................................................................... 25 

Capitolul XIII: CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA HISTEROSCOPIEI, METODĂ MINIM INVAZIVĂ 

DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN MALFORMAŢIILE CONGENITALE UTERINE ............................. 26 

Introducere ......................................................................................................................................................... 26 


Rezultate ............................................................................................................................................................ 26 

Discuţii .............................................................................................................................................................. 28 

Concluzii ........................................................................................................................................................... 29 

Capitolul XIV: CECETĂRI PRIVIND VALOAREA CELIOSCOPIEI (LAPAROSCOPIEI) CA METODĂ 

INVAZIVĂ DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN MALFORMAŢIILE CONGENITALE UTERINE ......... 30 

Introducere ......................................................................................................................................................... 30 


Rezultate ............................................................................................................................................................ 30 

Discuţii .............................................................................................................................................................. 31 

Concluzii ........................................................................................................................................................... 31 

Capitolul XV: CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA REZONANŢEI MAGNETICE ŞI COMPUTER 

TOMOGRAFIEI ÎN DIAGNOSTICUL MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE ............................. 32 

XV.A. Rezonanţa magnetică nucleară ............................................................................................................... 32 

Introducere .................................................................................................................................................... 32 

Material şi metodă ........................................................................................................................................ 32 

Rezultate ....................................................................................................................................................... 32 

Discuţii.......................................................................................................................................................... 32 

Concluzii ....................................................................................................................................................... 33 

XV.B. Tomografia computerizată ..................................................................................................................... 33 

Introducere .................................................................................................................................................... 33 


Rezultate ....................................................................................................................................................... 34 

Discuţii \f C \l .............................................................................................................................................................. 34 

Concluzii ....................................................................................................................................................... 34 

Capitolul XVI: CERCETĂRI PRIVIND EVOLUŢIA SARCINII PE UN UTER MALFORMAT ..................... 35 

3


Introducere ......................................................................................................................................................... 35 

XVI.1. Determinarea βHCG .............................................................................................................................. 35 

Introducere .................................................................................................................................................... 35 


Rezultate ....................................................................................................................................................... 35 

Discuţii.......................................................................................................................................................... 35 

Concluzii ....................................................................................................................................................... 36 

XVI.2. Determinarea hormonului lactogen placentar (HPL) ............................................................................ 36 

Introducere .................................................................................................................................................... 36 


Rezultate ....................................................................................................................................................... 36 

Discuţii.......................................................................................................................................................... 36 

Concluzii ....................................................................................................................................................... 37 

XVI.3. Determinarea ecografică a incompetenţei cervico-istmice .................................................................... 37 

Introducere .................................................................................................................................................... 37 


Rezultate ....................................................................................................................................................... 37 

Discuţii.......................................................................................................................................................... 38 

Concluzii ....................................................................................................................................................... 38 

XVI.5. Determinarea ecografică a evoluţîei sarcinii asociată cu malformaţie congenitală uterină ......... 38 

Introducere .................................................................................................................................................... 38 


Rezultate ....................................................................................................................................................... 38 

Discuţii.......................................................................................................................................................... 39 

XVI.5.5. Concluzii ....................................................................................................................................... 39 

Capitolul XVII: CERCETĂRI CLINICO-STATISTICE PRIVIND TIPURILE DE MALFORMAŢII 

CONGENITALE UTERINE SI A ACURATEŢII INVESTIGAŢIILOR FOLOSITE PENTRU STABILIREA 

DIAGNOSTICULUI .............................................................................................................................................. 40 

Introducere ......................................................................................................................................................... 40 


Rezultate ............................................................................................................................................................ 40 

Discuţii .............................................................................................................................................................. 41 

Concluzii ........................................................................................................................................................... 41 

Capitolul XIX: CONCLUZII GENERALE .......................................................................................................... 42 

BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................................... 44 

4


P A R T E A GENERALĂ 

Partea generală a lucrării „Cercetări anatomo-clinice şi imagistice asupra malformaţiilor congenitale 

uterine” cuprinde o sinteză asupra bazelor teoretice ale studiului personal, luând în consideraţie morfologia normală, 

vascularizaţia şi inervaţia uterului, precum şi dezvoltarea embriologică a acestuia. 

Evoluţia primordiilor embrionare genitale, cu cele două faze, nediferenţiată şi diferenţiată, care conduc în 

final la organizarea gonadelor şi a gonoforiilor feminine, reprezintă baza logică a înţelegerii dezvoltării anormale a 

căilor genitale feminine, precum şi înţelegerea diferitelor clasificări ale malformaţiilor congenitale uterine, elaborate 

de-a lungul timpului. 

Toate aceste clasificări au la bază interpretarea evoluţiei anormale a structurilor embrionare genitale 

primordiale. Încadrarea corectă a unei malformaţii congenitale uterine permite o evaluare corectă a posibilelor 

complicaţii ce pot apărea: complicaţii ginecologice şi obstetricale. 

Cele ginecologice sunt reprezentate de amenoree, hipomenoree, criptomenoree, dismenoree, infertilitate, 

sterilitate, dispareunie, tulburări menstruale iar cele obstetricale sunt reprezentate de nidaţia ectopică, naşterea 

prematură, distociile de prezentaţie şi de dinamică, malformaţii ale nou-născutului, sarcină dublă. 

Rezultă de aici răsunetul mare pe care malformaţiile uterine îl pot avea asupra stării de sănătate a organelor 

genitale feminine dar şi asupra procesului de reproducere. Depistarea cu ajutorul mijloacelor paraclinice actuale, 

unele dintre ele foarte performante şi posibilitatea corectării lor chirurgicale, pe de o parte, iar pe de altă parte, 

posibilitatea corectării unor complicaţii ale evoluţiei sarcinii, constituie importanţa clinică şi practică deosebită a 

depistării malformaţiilor congenitale ale uterului. Acesta a fost şi obiectivul major al lucrării de faţă. 

5


P A R T E A PERSONALĂ 

CAPITOLUL IX 

C E R C E T Ă R I P E R S O N A L E 

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII 

Pornind de la trecerea în revistă a literaturii de specialitate şi identificarea punctelor problematice aflate în 

atenţia autorilor preocupaţi de studiul malformaţiilor congenitale uterine, obiectivele personale au fost stabilite în 

raport de cele 3 direcţii de cercetare abordate, traversând în dinamică contextul anatomic, clinic şi imagistic. 

În mod concret, obiectivele specifice urmărite au fost: 

a) studiul malformaţiilor congenitale uterine în funcţie de clasificarea lor; 

b) corelarea acestor malformaţii cu patologia asociată a femeii; 

c) îmbunătăţirea calităţii vieţii femeilor cu malformaţii congenitale uterine; 

d) prevenirea consecinţelor nefaste ale malformaţiilor congenitale uterine asupra produsului de concepţie 

(starea nou-născutului de la naştere, evoluţia postnatală); 

e) posibilitatea evoluţiei unei sarcini pe uter malformat congenital; 

f) prezentarea cauzelor cel mai des ȋntâlnite care predispun la malformaţii congenitale uterine (MCU); 

g) o clasificare a malformaţiilor congenitale uterine pe baza suportului imagistic. 

1. Ȋn acest studiu s-a urmărit evaluarea procedeelor de investigaţie paraclinică (ecografie, histerosalpingografie, 

histeroscopie, laparoscopie etc) aplicate separat sau combinate în stabilirea frecvenţei malformaţiilor uterine, a 

tipului de malformaţie precum şi influenţa acestora asupra fertilităţii şi patologiei genitale feminine. 

2. Cunoaşterea evoluţiei sarcinii pe un uter malformat impune aplicarea unor măsuri igieno-dietetice 

suplimentare, precum şi un tratament medical adecvat în timpul evoluţiei sarcinii şi a naşterii în vederea evitării 

naşterii premature şi obţinerii unui nou născut viabil de calitate biologică corespunzătoare care să evolueze normal 

după naştere. 

3.Cunoaşterea unei malformaţii congenitale uterine impune un tratament medical şi chirurgical adecvat în 

diferite stări patologice ale uterului determinate de MCU. 

6


CAPITOLUL X 

STUDIU CLINIC PRIVIND DEPISTAREA 

MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE 

INTRODUCERE 

Având în vedere datele contradictorii din literatură cu privire la stabilirea pe criterii clinice a tipului de 

MCU, a stabilirii riscului de complicaţii şi prognosticului vital al acestora, în studiul de faţă s-a propus un examen 

clinic minuţios eventual şi repetat al pacientelor urmărite. 

MATERIAL ŞI METODĂ 

MATERIAL 

Studiul s-a făcut pe 316 paciente cu diagnostic prezumtiv de malformaţie congenitală uterină care au fost 

internate şi urmărite în Spitalul Judeţean Suceava în intervalul iunie 2002-iulie-2009. Pacientele incluse în studiu au 

fost informate în mod clar şi complet (după examenul clinic efectuat) asupra particularităţilor investigaţiilor şi 

tratamentului ce urmează să fie efectuat, completând un consinţământ informat. Studiul a fost organizat în funcţie de 

vârsta pacientelor, mediul de provenienţă (urban, rural), nivel de pregătire, afecţiuni asociate. 

-cele mai multe paciente ( aproximativ 262 ) s-au prezentat pentru dismenoree, avorturi repetate (3 sau >3), 

sterilitate; la examenul clinic local am obţinut puţine informaţii cu excepţia câtorva cu sept vaginal şi cervical 

asociat (şi posibil şi sept uterin); aceste 262 de paciente au fost grupate în lotul 1. 

-un alt grup de paciente (12) s-au prezentat pentru dispareunie, amenoree, dureri ciclice (4), sterilitate (una 

din ele era căsătorită); la examenul clinic local aspectul vulvar normal, una cu aplazie vaginală; au mai fost 

depistate: himen imperforat, vagin absent sau în “deget de mănuşă”(rudimentar); la 11 paciente nu a fost posibilă 

efectuarea examenului vaginal cu valvele din următoarele cauze: unele au fost virgine, lipsa vaginului, vagin 

rudimentar sau himen imperforat şi a fost necesară efectuarea tuşeului rectal (constatându-se: ovare şi trompe 

uterine normale la 85% din paciente şi absenţa uterului la 12 paciente); la toate pacientele curba menotermică a fost 

bifazică şi statusul hormonal normal; la examenul clinic, aspectul vulvar a fost evocator: labiile mari la toate 

persoanele au fost normale în timp ce labiile mici au fost normale numai la şase paciente, la restul fiind hipoplazice; 

ostiul uretral era în poziţie normală la opt paciente şi la patru în poziţie medio-vulvar, orificiul vaginal la zece 

persoane absent iar la două exista o cupulă vaginală mică de 3-4 cm profunzime; tuşeul rectal la toate a evidenţiat 

absenţa corpului uterin; examenul clinic a stabilit un diagnostic clinic de aplazie vaginală tipică pentru sindromul 

Rokitansky-Kuster-Hauser (forma tipică), iar în alte două cazuri era vorba de forme atipice de sindrom Rokitansky- 

Kuster-Hauser;bilanţul osos a descoperit malformaţii osoase la trei dintre paciente: una cu scolioză, una cu 

spinabifida şi una cu luxaţie de şold; de asemenea un caz prezenta şi malformaţii cardiace, un alt caz cu hernie 

inghinală bilaterală care includea şi ovarul ( funcţia ovariană la toate persoanele a fost normală), verificată prin 

dozările hormonale şi curbă termică normală); comportamentul şi caracterele secundare au fost normale la toate 

cazurile, pilozitatea şi pigmentaţia ca de altfel şi dezvoltarea glandei mamare au fost normale; un caz suspect clinic 

de sindrom Rokitansky- Kuster-Hauser a fost atipic şi asimetric („hemi-rokitansky”) în sensul că într-o parte 

aspectul anatomic este cel al sindromului Rokitansky- Kuster-Hauser pentru că în cealaltă parte aplazia să fie 

subtotală (la tuşeul rectal s-a palpat un posibil pavilion tubar); ȋncă un caz de sindromului Rokitansky- Kuster- 

Hauser forma atipică dar cu dezvolare vaginală în sensul că în ceea ce priveşte aspectul organelor genitale interne ( 

se comportă ca sdr.RKH), dar dezvoltarea vaginului este mai puţin afectată (vagin de 4-5 cm); diagnosticul 

diferenţial al sdr. RKH se face cu aplaziile vaginale; acest grup se constituie în lotul numărul 2; 

-un grup de paciente (10), toate căsătorite (mai mult de 4 ani), erau deja investigate celioscopic atunci când 

au fost luate în evidenţă pentru stabilirea cauzei infertilităţii şi acestea se constituie în lotul numărul 3 (diagnosticul 

stabilit cu ocazia CS de uter arcuat); 

- un alt grup de paciente (12) s-a prezentat pentru avorturi repetate, toate acuzau dismenoree primară 

progresivă şi rebelă la tratament, naşteri premature; una din ele avea deja diagnosticul stabilit după o laparatomie 

efectuată pentru corn uterin rudimentar rupt de o sarcină de 20 – 22 de săptămâni; toate la examnul clinic local 

prezentau un uter şi un col latero-deviat (la 7 paciente); metroragii în cantitate mică cu sânge de culoare maronie, 

bilanţul sterilităţii, tulburări urinare (cu ocazia descoperirii malformaţiilor renale, le descoperim şi pe cele uterine) şi 

fund de sac vaginal şters de partea contro-laterală (la examenul vaginal cu valvele); la tuşeul vaginal s-a perceput 

latero-devierea colului şi a corpului uterin; la o femeie care prezenta metroragie cu sânge maroniu şi care la 

examenul clinic s-a mai palpat o masă anexială, am suspectat o sarcină oprită în evoluţie de aproximativ 10 

săptămâni; la o altă femeie dismenoreea extrem de frecventă şi legată de ciclurile menstruale ne-a determinat să 

suspectăm o endometrioză ovariană; toate aceste 12 paciente au fost încadrate în lotul numărul 4. 

7


-un grup de paciente (12) s-a prezentat pentru sterilitate, dispareunie; una din ele a suferit o laparatomie 

pentru ruptură uterină la 20 de săptămâni de sarcină, ocazie cu care s-a constatat uter pseudo-didelf cu sarcină şi 

placentă increta; alte paciente au fost suspecte clinic de uter bicorn cu ocazia unor chiuretaje la cerere sau naşteri 

premature (ocazie cu care s-au depistat şi incompetenţe cervico-istmice; la examenul clinic local am constatat la 

unele sept vaginal, col dublu (a fost depistat un singur caz cu două coluri uterine, însă numai unul singur prezenta 

orificiul extern vizibil), unele cu uter hipoplazic sau suspiciune clinică de uter bicorn; acest grup de 12 paciente au 

fost încadrate în lotul numărul 5; 

-un alt grup de 8 paciente s-au prezentat pentru dispareunie, hipomenoree, dureri ciclice; la examnul clinic 

local s-au constatat la toate utere hipoplazice şi posibil în acelaşi timp uter în „T”, în „H”; aceste opt paciente s-au 

prezentat şi pentru dismenoree, amenoree (la una din ele), două din ele au avut 3 şi respectiv 4 avorturi spontane în 

antecedente, şi una din ele căsătorită de cinci ani s-a prezentat pentru investigarea unei sterilităţi primare; la toate s-a 

depistat uter hipoplazic clinic; la una s-a suspectat şi boala ovarelor polichistice, şi una prezenta în afară de uter 

hipoplazic un chist endometriozic ; toate cele 8 paciente din cadrul grupului s-au constituit ȋn lotul numărul 6. 

Examinarea clinică standard completă ne-a determinat să organizăm pe 6 loturi (şi loturile pe subloturi) 

pacientele din studiu urmărite în maternitatea Suceava: 

- lotul 1 – MCU suspecte de a fi utere septate; 

- lotul 2- MCU suspecte de sindrom RKH; 

- lotul 3 – MCU suspecte de utere arcuate; 

- lotul 4 – MCU suspecte de uter unicorn şi pseudo-unicorn; 

- lotul 5 – MCU suspecte de utere bicorne şi pseudodidelfe; 

- lotul 6 - MCU suspecte de utere hipoplazice şi în formă de X, H şi T (DES); 

Lotul numărul 1(L1) are 6 subloturi (SL): 

SL1.1 - cu sept complet (30% din paciente – 78 cazuri); 

SL1.2 – cu sept subtotal sau incomplet(29% - 75 cazuri); 

SL 1.3- cu sept corporeal (17%-44 cazuri); 

SL 1.4 – cu uter septat fundic (22%-56 cazuri); 

SL 1.5 – cu uter septat asimetric (1% - 2 cazuri); 

SL 1.6 – cu sept comunicant şi sept vaginal (3% - 1 caz); 

Lotul numărul 4 are 2 subloturi: 

SL4.1 – cu utere unicorne; 

SL4.2 – utere pseudounicorne; 

Lotul numărul 5 are 2 subloturi: 

SL 5.1 – uter bicorn unicervical: 

SL 5.1.1- uter bicorn unicervical total; 

SL 5.1.2 – uter bicorn unicervical coporeal; 

SL 5.1.3 – uter bicorn unicervical fundic; 

SL 5.2 – uter bicorn bicervical : 

SL 5.2.1- uter bicorn bicervical comunicant; 

SL 5.2.2 –uter bicorn bicervical necomunicant; 

Lotul numărul 6 este împărţit ȋn 3 subloturi: 

SL 6.1 – utere în formă de “B”, „X”, “Y”; 

SL 6.2 – utere în formă de „H”; 

SL 6.3 – utere în formă „T”; 

Ȋn cadrul acestor 6 loturi am întâlnit şi malformaţii ale vaginului şi colului uterin, dar toate au fost asociate 

şi cu malformaţii uterine şi din această cauză au fost investigate în cadrul lotului respectiv. 

METODOLOGIA FOLOSITĂ ȊN STUDIUL CLINIC 

Metodologia de investigaţie clinică a inclus anamneza minuţioasă, antecedentele heredocolaterale şi 

personale, examenul clinic general şi examenul clinic local.Deci examinarea clinică a pacientelor cu suspiciune de 

malformaţie congenitală uterină s-a desfăşurat concomitant cu luarea anamnezei. Anamneza a consemnat la 

antecedentele heredocolaterale referitoare la mamele pacientelor: avorturi repetate, naşteri premature, consumul de 

medicamente (anticoncepţionale, hormoni, Thalidomidă, Dietil-stilbestrol, Metronidazol), radiaţii ionizante sau au 

fost consumătoare de alcool, medicamente anticonvulsivante, aminopterină, vitamina A ȋn excess, fumătoare, 

consumătoare de compuşi organici pe bază de mercur şi metale grele, marijuana, heroină, au fost supuse 

chimioterapiei sau diagnostiocate cu sifilis, zona zoster, parotidită epidemică, infecţii cu enterovirusuri, intervenţii 

chirurgicale pe sfera genitală în antecedente (ȋn primele săptămâni de sarcină).Din antecedentele heredocolaterale 

am ajuns la concluzia că mamele pacientelor din studiu au fost afectate de factorii teratogeni după cum urmează: 60 

au fost supuse radiaţiilor ionizante, 50 au fost supuse chimioterapiei, 40 au fost supuse infecţiei cu enterovirusuri, 

30 au fost tratate cu metronizadol ȋn doze mari, 30 au fost consumatoare de băuturi alcoolice (minim 100 ml zilnic), 

15 au consumat compuşi organici cu mercur şi metale grele, 20 au fost diagnosticate cu parotidită epidemică, 20 au 

8


fost consumătoare de heroină, 25 fumătoare (mai mult de 20 ţigări pe zi), 10 au consumat vitamina A ȋn exces, 5 au 

avut sifilis ȋn primul trimestru de sarcină, 5 erau diagnosticate cu epilepsie şi erau sub tratament anticonvulsivant şi 

4 au consumat aminopterină şi 2 au avut Zona Zoster. 

Examenul clinic general pe aparete şi sisteme. 

După o anamneză amănunţită acest examen clinic general a fost dirijat (centrat) de factorii genetici, 

favorizanţi şi afecţiunile care se pot asocia cu malformaţiile congenitale uterine. Evaluarea celor 316 paciente prin 

examen clinic general a fost completată de examenul clinic local.Dezvoltarea pubertară, osoasă, staturo-ponderală şi 

piloasă a fost în limite normale. Două paciente (surori) au fost hipoacuzice; 16 au fost cu hipertensiune arterială de 

etiologie renală, 26 acuzau migrene, ameţeli şi dureri foarte mari premenstrual, menstrual şi postmenstrual, 4 acuzau 

tenesme rectale; 5 acuzau dureri abdominale difuze; 5 cu tulburări reno-vezicale (care aveau deja efectuate urografii 

intravenoase şi cistoscopii şi erau deja confirmate cu malformaţii renale) şi 11 suspecte de malformaţii renale. 

ANALIZA STATISTICĂ 

Majoritatea caracteristicilor studiate (datele adunate din anamneză antecedente examenul clinic), reprezintă 

date calitative categoriale. Pentru această clasă de variabile s-au aplicat metode neparametrice, atât pentru studiul 

comparaţiilor (testul U) cât şi pentru studiul corelaţiilor (testul Spearman). Analiza statistică cuprinde şi o parte 

descriptivă pentru fiecare din caracteristicile MCU suspecte clinic, menţionate prin calculul de frecvenţe şi 

reprezentări grafice.Ȋn funcţie de rezultatul testelor de comparaţie ȋntre variabile calitative, studiul ȋşi propune 

identificarea factorilor predictivi pentru ȋmbunătaţirea calităţii vieţii femeilor cu MCU. Nivelul de semnificaţie luat 

ȋn calcul pentru toate analizele statistice referenţiale au fost de α = 0.05.Tipul studiului retrospectiv şi prospectiv a 

fost simplu orb, iar tipul eşantionării a fost aleatorie simplă. 

Numărul total de paciente investigate – 9760 paciente consultate în perioada iunie 2002-iulie 2009 (Tabelul 

1). 

Număr paciente suspecte MCU a fost 316 (Tabelul 2). 

Vârsta pacientelor a fost cuprinsă între 25-40 de ani. 

După starea civilă a fost : 60 necăsătorite şi 256 căsătorite. 

După mediul de rezidenţă au fost 180 din mediul rural, 129 din mediul urban şi 7 fără domiciliu stabil. 

După statutul profesional: 101 au fost cu şcoala profesională, 129 cu liceu, 7 studente, 59 cu studii 

superioare şi 20 fără ocupaţie. 45 cu diagnostic cunoscut şi dintre acestea 21 deja cu tratament chirurgical clasic (11 

operaţii Strassman, 6 operaţii Jones şi Te Linde, 3 operaţii Bret Guillet şi 1 operaţie Tompkin) şi din acestea 21 au 

fost operate clasic 13 au obţinut sarcini (11 au evoluat la termen şi 2 premature).24 de cazuri erau deja investigate 

(unele şi tratate) celioscopic (CS) atunci când au fost luate în evindenţă în studiul nostru. 

Tabelul 1. Consultaţii ȋn perioada iunie 2002- iulie 2009 şi numărul de suspiciuni MCU 

An studiu Nr. Consultaţii Nr.suspiciuni MCU Procent MCU din 

totalul de 316 (%) 

2002 Iunie 1248 27 14,24 % 

2003 1372 33 22,78 % 

2004 2236 40 28,16 % 

2005 1211 46 14,24 % 

2006 1249 48 11,39 % 

2007 1058 53 6,66 % 

2008 865 60 1,58 % 

2009 Iulie 521 9 0,94 % 

Tabelul 2. Rezumatul statistic al studiului efectuat 

Vârsta Nr. 

paciente 

Stare civilă Domiciuliu Statut profesional 

Sc. Profesională/Liceu/ 

Studente/Stud.Sup./F. Ocup 

Cu diagnostic 

cunoscut 

Fără 

diagnostic 

cunoscut 

Nec. Căs. U R FD Operate Operate 

clasic celioscopic 

25 6 2 4 1 5 1 3 2 4 2 

26 10 1 9 1 9 1 3 5 1 1 9 

27 15 2 13 15 3 1 6 5 1 11 3 

28 11 1 10 11 4 6 1 2 9 

29 26 6 20 1 25 5 2 16 3 26 

30 48 2 46 25 21 2 31 15 2 48 

31 96 96 39 55 2 44 38 12 2 9 2 85 

32 34 2 32 20 13 1 12 18 4 1 33 

33 22 14 8 11 10 1 16 6 1 21 

34 4 2 2 2 2 4 4 

35 10 9 1 5 4 1 8 2 1 9 

36 12 5 7 7 5 11 1 1 11 

37 8 5 3 6 2 6 2 8 

9


38 7 5 2 5 2 6 1 7 

39 3 2 1 3 2 1 3 

40 4 2 2 3 1 3 1 4 

Total 316 60 256 129 180 7 101 129 7 59 20 21 24 271 

REZULTATE 

Suspiciunea de MCU s-a bazat ȋntotdeauna pe unul din următoarele aspecte care au apărut ȋn timpul 

anamnezei, a examenului clinic local sau a examenului clinic general (după cum se observă ȋn Figurile 1-9 şi 

Tabelele 3,4). 

Fig. 1. Rezultatele studiului anamnezei 

 

Fig. 2. Adresabilitatea clinică a pacientelor cu suspiciuni MCU 

10


29% 

0.33% 

0.66% 

2% 

2% 2% 

30% 

Antecedente obstreticale Avorturi 

repetate 

Antecedente obstreticale Na?teri 

premature 

Antecedente obstreticale 

Prezenta?ii distocice 

Antecedente obstreticale Întârzieri 

în cre?terea intraunterin? 

Antecedente obstreticale 

Accidente la delivrare 

Antecedente obstreticale Septuri 

vaginale 

Antecedente obstreticale Palparea 

unor mase pelvine anormale 

Fig. 3. Frecvenţa simptomelor prezente la internare (după consult clinic local) 

Fig. 4. Patologia asociată malformaţiilor congenitale uterine diagnosticate clinic 

Numărul de persoane expuse 

Agenti fizici Radiaţii ionizante Uter 

septat – 58 

Agenti fizici Radiaţii ionizante Uter 

bicorn – 2 

Agenţi chimici Alcool > 100 ml/zi 

Uter hipoplazic 

Agenţi chimici Alcool > 100 ml/zi 

Uter arcuat 

Agenţi chimici Medicamente 

anticonvulsivante Uter hipoplazic 

Agenţi chimici Aminopterină 

Fig. 5. Principalii factori teratogeni implicaţi ȋn MCU, studiu personal 

11


Fig. 6. Distribuţia pacientelor în funcţie de vârstă 

Tabelul 3. Motivele internării 

Amenoree 4,00% 

Dismenoree 3,00% 

Dispareunie 2,00% 

Infertilitate 24,67% 

Septuri vaginale 0,10% 

Palparea unei mase pelvine anormale 0,10% 

Palparea unui corp uterin cu anomalii morfologice 0,10% 

Antecedente obstetricale Avorturi repetate 30,00% 

Naşteri premature 29,00% 

Prezentaţii distocice 2,00% 

Întârzieri în creşterea 2,00% 

intraunterină 

Accidente la delivrare 2,00% 

Septuri vaginale 0,66% 

Palparea unor mase pelvine 0,33% 

anormale 

12


120 

100 

96 

80 

60 

55 

48 

Varsta 

Nr. paciente 

U 

R 

FD 

40 

20 

0 

40 

39 

38 39 

37 

36 

35 

34 34 

32 33 

31 

30 

29 

28 

26 27 

26 

25 25 25 

22 

21 20 

15 

15 

13 

12 

11 

11 11 

10 

10 

10 

9 

8 

7 

7 

6 

6 

5 

5 5 

5 

4 

4 

4 

3 3 

3 

2 2 

22 

2 2 

1 1 1 

1 1 1 

1 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 

Fig. 7. Distribuţia pacientelor ȋn funcţie de vârstă şi domiciliu 

120 

100 

96 

96 

80 

60 

Varsta 

Nr. paciente 

Stare civila Nec. 

Stare civila Cas. 

48 

46 

40 

20 

0 

40 

38 39 

37 

35 

36 

34 

34 

32 32 33 

30 

31 

29 

26 27 

28 

26 

25 

22 

20 

15 

14 

13 

12 

10 

11 

10 

10 

9 

8 

9 

7 

8 

6 

6 

7 

4 

4 

5 5 5 

4 

2 

2 

3 

1 

1 

2 2 

22 

3 

1 

2 2 

1 

22 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 

Factori teratogeni exogeni (cu acţiune ȋn 

primele 13-17 săptămâni de sarcină) 

Fig. 8. Distribuţia pacientelor ȋn funcţie de vârstă şi stare civil 

Tabelul 4. Principalii factori teratogeni implicaţi ȋn MCU, studiu personal 

Tipuri de MCU 

Numărul de persoane 

expuse 

Agenţi fizici Radiaţii ionizante Uter septat – 58 

60 (18,98 %) 

Uter bicorn – 2 

Agenţi Alcool > 100 ml/zi 

Uter hipoplazic 

30 (9,49 %) 

chimici 

Uter arcuat 

Medicamente 

Uter hipoplazic 5 (1,58 %) 

anticonvulsivante 

Aminopterină 

Anomalii urogenitale minore 

4 (1,26 %) 

Uter ȋn „H” 

Vitamina A ȋn exces Uter septat şi uter bicorn 

10 (3, 16 %) 

sau deficit 

Avorturi 

Compuşi organici cu Uter septat 15 (4,74 %) 

mercur şi metale grele 

Nicotină 

Utere hipoplazice 

Uter ȋn T, H, X 

Prematuritate 

Avorturi 

25 (7,91 %) 

13


Boli 

infecţioase 

materne 

Heroină 

Uter septat 

20 (6,32 %) 

Uter pseudodidelf 

Metronidazolul ȋn doze Uter unicorn 

30 (9,49 %) 

mari 

Uter bicorn 

Uter septat 

Chimioterapia 

Uter unicorn 

Uter bicorn 

Uter septat 

Avort spontan 

Moarte în utero 

50 (15,82 %) 

Infecţia cu enterovirusuri Sdr RKH 

40 (12,64 %) 

(Coxsakie B) 

Uter unicorn 

Uter bicorn 

Uter septat 

Parotidită epidemică Uter septat 20 (6,32 %) 

Zona Zoster 

Sdr RKH 

2 (0,63 %) 

Uter bicorn 

Sifilis Uter septat 5 (1,58 %) 

120 

100 

96 

80 

60 

40 

20 

0 

48 

44 

25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 

38 

34 

31 

26 

22 

18 

16 15 15 16 

12 

10 11 12 

11 10 12 8 

8 

6 

7 

5 65 

6 

3 4 5 

6 

6 6 

3 3 

4 

4 

3 4 

0 1 2 1 

2 3 4 

2 3 

1 1 1 2 2 2 1 2 1 1 1 

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 

Varsta 

Nr. 

Sc. Profesionala 

Liceu 

Studente 

Studii sup. 

F. ocupatie 

DISCUŢII 

Fig. 9. Distribuţia pacientelor ȋn funcţie de vârstă şi studii 

Din punctul de vedere al ginecologului, abordarea malformaţiilor congenitale uterine presupune, în 

succesiune, examene clinice repetate dar susţinute de investigaţiile paraclinice pentru stabilirea diagnosticului, 

urmate de stabilirea conduitei terapeutice şi realizarea intervenţiei chirurgicale, dacă aceasta este necesară. 

Experienţa personală în diagnostic şi tratament a stat la baza deciziei de a mă angaja într-o cercetare doctorală şi a 

contribuit în mod decisiv la alegerea temei.Ulterior, efortul a fost concentrat pe depăşirea algoritmilor clasici de 

diagnostic, în tentativa de a identifica elemente şi/sau criterii obiective care să permită aprecierea din punct de 

vedere anatomic (al tipului de malformaţie în concordanţă cu tabloul clinic), susţinut apoi de investigaţiile 

paraclinice.Examenul clinic a oferit o serie de simptome care sugerează posibila prezenţă a malformaţiilor 

congenitale uterine: 

1.Amenoreea primară nedureroasă- cu aspect izolat, a fost o amenoree normo-hormonală (rar poate fi şi 

un sindrom dureros minim); 

2. Dismenoreea (algomenoreea, menstruaţie dureroasă)- a fost un sindrom dureros pelvi-hipogastric şi 

neurovegetativ concomitent sau în preajma menstruaţiei. 

Durerea a avut sediul hipogastric, un debut brusc sau precedat de o stare prodromală, cu o durată de la 

câteva ore la câteva zile, cu evoluţie ciclică la fiecare menstruaţie cu iradiere pe nervii obturatori, sciatici şi cu 

intensitate subacută, permantentă sau cu exacerbări paroxistice. De obicei a fost o durere spasmodică (uterină) care a 

debuatat cu flux menstrual cu sediul în hipogastru sau sacrat cu iradiere lombară şi caracter colicativ. 

Dismenoreea a precedat menstruaţia, a fost şi concomitentă sau le-a inclus pe amândouă. 

14


3. Sindromul avorturilor repetate, a fost cu avorturi din ce în ce mai tardive sau frecvente sau avorturile 

alternând cu o sarcină normală sau o sarcină prematură orientează în cadrul malformaţiilor congenitale ale uterului 

spre uter bicorn sau unicorn. 

4. Latenţa clinică arată că malformaţia congenitală uterină nu s-a manifestat prin nici un simptom şi a fost 

descoperită întâmplător: 

- cu ocazia consultului ginecologic în vederea contracepţiei sau cu ocazia vizitei prenupţială când se 

descoperă malformaţia congenitală uterină (malformaţii vulvare minore, septuri vaginale, himen inperforat); 

- cu ocazia bilanţului unei sterilităţi; 

- cu ocazia bilanţului unei malformaţii urinare simple (aplazie sau ectopie renală) sau complexă, 

asimtomatică sau acută când se depistează şi malformaţii vaginale asociate 

- cu ocazia unui chiuretaj uterin sau cu ocazia unei cezariene când se descoperă un uter bicorn sau unicorn 

sau uter septat, etc. 

Examenul clinic nu poate stabili singur diagnosticul corect necesitând investigaţii imagistice.Deci 

majoritatea uterelor congenitale malformate au fost asimtomatice, depistate la vârsta adultă, fie accidental, fie cu 

ocazia investigării cauzelor sterilităţii sau infertilităţii cuplului.Diagnosticul precoce şi tratamentul corect al 

malformaţiilor congenitale uterine îmbunătăţesc atât prognosticul ginecologic cât mai ales pe cel obstretical (în 

limita posibilităţilor). Frecvenţa relativ mare a malformaţiilor congenitale ale aparatului genito-urinar 3-4 % din 

populaţia feminină şi dintre acestea 28-30% malformaţii uterine şi răsunetul acestora asupra patologiei ginecologice 

şi mai ales obstreticale dau o importanţă deosebită studiul embriogenezei şi organogenezei şi au atras atenţia asupra 

necesităţii examenului clinic foarte atent începând chiar de la naştere. 

Alte obiective ale studiului întreprins au fost: stabilirea frecvenţei malformaţiilor congenitale diagnosticate, 

repartiţia lor pe vârste, corelaţia tipului de malformaţie cu rezultatele imagisticii medicale. S-a efectuat un studiu 

retrospectiv şi prospectiv pe 316 paciente internate în Maternitatea Spitalului Judeţean Suceava, în colaborare cu 

Clinica a II-A de Obsetrică şi Ginecologie a Maternităţii Cuza-Vodă din Iaşi în perioada 2002-2009. Distribuţia pe 

grupe de vârstă a pacientelor a fost următoarea: 25-40 de ani cu un vârf de 31 ani. 

Ca metode de diagnostic clinic am folosit examenul clinic general şi local. 

Examenul clinic a constat în examenul vaginal cu valvele, examen vaginal cu palpare abdominală şi tuşeu 

rectal şi a stabilit un diagnostic clinic prezumptiv.Sistematizarea cazurilor studiate s-a făcut după frecvenţa tipurilor 

de malformaţii congenitale uterine urmărite. Din cele 316 cazuri urmărite cele mai multe femei s-au prezentat pentru 

dismenoree, avorturi repetate şi tot mai tardive, sterilitate primară, dureri abdominale, unele dispareunie.Examenul 

ginecologic a adus puţine informaţii pentru diagnosticul pozitiv cu excepţia câtorva cazuri care au fost depistate cu 

sept cervical, vaginal, absenţa vaginului. 

Lucrarea de faţă îşi propune studiul anatomo-clinic al malformaţiilor congenitale uterine şi corelarea 

acestora cu: patologia asociată a femeii; consecinţele asupra produsului de concepţie; starea nou născutului la 

naştere; evoluţia postnatală; 

Adresabilitatea acestora s-a bazat pe simptomatologia clinică, cele mai frecvente simptome fiind : hipo sau 

amenoree; sterilitate secundară; avorturi repetate; S-a observat o diferenţă ȋnalt semnificativă statistic ȋntre 

manifestările tipurilor de MCU şi gravitatea MCU.Impactul negativ asupra calităţii vieţii femeii cu MCU s-a 

manifestat la cele la care nu s-a putut corecta anomalia. Lucrarea prezintă cauzele cel mai des întâlnite care 

predispun la malformaţii congenitale ale uterului ca şi o clasificare anatomo-clinică a acestor MCU. 

Diagnosticul MCU a fost sugerat de analiza tulburărilor funcţionale (amenoree, criptomenoree, 

dismenoree, hipomenoree, avort spontan, naştere prematură, distocie de prezentaţie, ruptura unui corn uterin 

rudimentar) şi se va preciza cu ajutorul imagisticii. Explorarea instrumentală endouterină, când este posibilă, aduce 

puţine date.Am constatat că uterul bicorn se poate asocia şi cu malformaţii vaginale (hemivagin cu retenţie 

menstruală unilaterală sau sept vaginal longitudinal şi malformaţii urinare (agenezie renală unilaterală, extrofie 

vezicală, megaureter, rinichi dublu unilateral, rinichi în potcoavă). Aspectele terapeutice se referă la faptul că 

intervenţiile chirurgicale în uterul bicorn sunt rare, ţinând cont de prognosticul obstretical mai bun al acestuia faţă de 

uterului septat. Hipoplazia coarnelor uterine care este frecventă în acest tip de malformaţie poate fi ameliorată 

prin tratamente hormonale şi vasodilatatoare. Ȋn suspiciunea de uter septat se va practica metroplastia 

perhisteroscopică care permite rezecţia septului uterin fără să secţioneze peretele uterin şi care se face sub control 

pelviscopic sau ecografic. Ȋn suspiciunea clinică de uter unicorn se face tratament hormonal prelungit şi în cazul 

unei sarcini se recomandă cerclajul. Ȋn cazul cornului uterin rudimentar exereza acestuia se recomandă doar într-o 

dismenoree ireductibilă.Datele raportate de alţi autori, referitoare la corelaţia dintre expunerea mamelor pacientelor 

la radiaţii ionizante şi prevalenţa MCU la aceste paciente sunt în concordanţă cu datele obţinute în urma studiului 

personal (3, 36). MCU predispun la avorturi şi naşteri premature (30% după Palmer). 

15


CONCLUZII 

Examenul clinic ne-a orientat către un diagnostic clinic de MCU ȋntr-o proporţie de 18-19%, şi a avut un rol 

important ȋn diagnosticul diferenţial şi mai ales ne-a orientat către o investigaţie paraclinică anume. Totuşi examenul 

clinic nu poate face diagnosticul diferenţiat între uterul septat şi cel bicorn (vor trebui efectuate ecografii şi 

histerosalpingografii). Factorii de mediu şi factorii socio-economici şi geografici joacă un rol important în apariţia 

MCU. Asocierea malformaţiilor congenitale uterine cu hipoacuzia ne-a sugerat trimiterea de rutină a tuturor 

pacientelor cu MCU pentru testare audiometrică. Un număr de 16 paciente cu MCU (din cele 316) au prezentat şi 

anomalii renale (exemplu: uter unicorn şi agenezie renală unilaterală, uter didelf şi agenezie renală, uter bicorn şi 

rinichi polichistic, uter septat şi agenezie renală, Sindrom Rokitanski-Küster-Hauser şi rinichi în potcoavă. 

Consultul ginecologic trebuie să fie obligatoriu la începutul vieţii fertile a femeii, pentru depistarea MCU. 

Orice femeie care a suferit avorturi recurente trebuie să fie examinată clinic amănunţit, pentru a depista prezenţa 

unei MCU. Cel mai frecvent tip de MCU stabilit în urma examenului clinic local pare să fie uterul septat. Sunt 

necesare măsuri profilactice pentru evitarea expunerii la radiaţii X în timpul sarcinii. Este necesar consultul 

ginecologic obligatoriu la începutul sarcinii, pentru depistarea posibilelor MCU cauzatoare de naşteri premature şi 

copil hipotrofic.Importanţa practică a MCU constă în faptul că predispune la avorturi şi naşteri premature. 

16


CAPITOLUL XI 

CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA ECOGRAFIEI CA METODĂ NEINVAZIVĂ DE DIAGNOSTIC 

ÎN MALFORMAŢIILE CONGENITALE UTERINE 

INTRODUCERE 

Ecografia nu stabileşte doar diagnosticul, ea poate elimina investigaţiile agresive (explorarea radiologică, 

celioscopia, etc.) mai costisitoare şi mai greu acceptate de către pacientă. Din aceste raţionamente, s-a utilizat 

ecografia ca prim pas după examinarea clinică. 


Ecografia este o metodă de examinare imagistică ce utilizează drept vector al informaţiei medicale 

ultrasunetele reflectate în corpul omenesc. Uterul este reperul anatomiei pelvine feminine în cadrul examinării 

ecografice.Am efectuat un studiu retrospectiv şi prospectiv pe 316 paciente care au fost urmărite într-o perioadă de 7 

ani, în maternitatea Spitalului Judeţean Suceava, care au efectuat măcar o ecografie în special pentru un bilanţ de 

infertilitate, dar şi pentru alte acuze. 

a)Ecografia transabdominală (cu excepţia cazurilor de retroflexie sau retroversie uterină) a monitorizat 

ovulaţia, a vizualizat calitatea endometrială (datorită faptului că vezica urinară destinsă garantează menţinerea 

perpendiculară a fascicului de ultrasunete pe interfeţele endometru – miometru şi endometru – endometru). 

Ecografia transabdominală este preferată celei endovaginale dacă pacienta este virgină sau dacă condiţiile locale nu 

permit introducerea transductorului în vagin (malformaţIe vaginală, atrofie) sau dacă există o tumoră 

pelviabdominală a cărei col superior nu este accesibil fasciculelor de US pe cale endovaginală.Ecografia 

transabdominală se face cu transductor cu 3,5 MHz (sectorial sau convex). Ecografia transabdominală se efecuează 

cu vezica plină, de obicei în primele zile ale ciclului menstrual ( ziua a 5 a) şi vizualizează în ansamblu pelvisul şi 

organele genitale. De asemenea poate evidenţia mase anexiale cu dezvoltare abdominopelviană. 

b)Examenul ecografic endovaginal pentru identificarea uterului se efectuează cu vezica urinară goală 

(precizează poziţia anatomică a uterului ca şi când s-ar face examenul vaginal digital) se face cu transductor de 5,5- 

6.5 MHz.Această problemă îşi schimbă însă datele în cazul ecografiei endovaginale, care permite vizualizarea 

endometrului şi studierea unui număr de particularităţi ale sale oricare ar fi poziţia uterului. Malformaţiile 

congenitale uterine sunt frecvent diagnosticate în cadrul studiului unei sterilităţi/infertilităţi sau în timpul efectuării 

unei ecografii de rutină, în special în timpul sarcinii. 

O sondă endovaginală de ȋnaltă frecvenţă, de 5 sau 7 MHz este necesară pentru ecografie mai ales ȋn primul 

trimestru de sarcină.O dilatarţie anormală a canalului cervico-istmic, ȋndeosebi a orificiului intern al colului uterin 

poate apare ca urmare a unor avorturi spontane repetate (mai ales ȋn trimestrul 2 de sarcină) sau a naşterii premature 

şi ȋn acest caz ecografia endovaginală este de foarte mare folos. Ecografia endovaginală permite deci aprecierea 

aspectului canalului cervical cu cele două orificii ale sale indiferent de vârsta de gestaţie (normal lungimea colului 

uterin este de 30-40 mm). Un col uterin cu o lungime sub 30 de milimetri şi o deschidere a orificiului intern ce 

depăşeşte 15 mm, denotă un col insuficient.Ecografia transvaginală efectuează examinarea pe cale vaginală, 

vizualizează foliculii ovarieni în prima parte a ciclului, iar aprecierea dimensiunii foliculilor în faza ovulatorie se 

realizează în zilele 10-14 în fincţie de durata ciclului menstrual.În mod normal conturul uterin este regulat, 

miometrul are structură omogenă cu ecogenitate asemănătoare aceleia a oricărui muşchi. La periferia miometrului 

premenstrual se pot identifica ecografic venele intramiometriale. Endometrul este vizibil cu uşurinţă la ecografia 

endovaginală şi grosimea lui este variabilă funcţie de perioada ciclului menstrual. Istmul uterin are aceeaşi 

ecostructură ca şi a corpului uterin. Prin ecografie endovaginală, colul uterin este vizibil în totalitate. Ovarul normal 

are o stromă centrală hiperecogenă şi cu foliculii atretici situaţi periferic (ecostructură). 

c) Ecografia 3D este o metodă non-invazivă de investigaţie ce permite vizualizarea imaginii din 3 planuri 

simultan şi stocarea pe un computer. Un transductor vaginal va înregistra secţiuni transversale care ulterior sunt 

stocate ȋn calculator.Computerul integrează imaginile şi permite examinatorului să vadă imaginile în cele trei planuri 

simultan. Deasemenea imaginile ecografice 3D pot fi stocate în memoria calculatorului şi vizualizate mai târziu 

(permit măsurarea dimensiunii uterului şi cuantifică metodele morfologice). ECO 3D are o precizie foarte ridicată 

(acurateţe mare) în diagnosticarea malformaţiilor congenitale uterine şi în clasificarea acestor anomalii cu 

perspectiva de a introduce o clasificare bazată pe ecografia 3D, această metodă pare promiţătoare. 

d)Ecografia Doppler este o tehnică ce permite vizualizarea ȋn timpul examenului bidimensional, ȋn timp 

real a ecoului Doppler, determinat de fluxul hematic ȋn camerele cardiace şi ȋn marile vase, facilitând astfel 

identificarea direcţiei şi/sau turbulenţei fluxului. Ecografia Doppler color creşte acurateţea diagnosticului, mai ales 

atunci când sunt prezente leziuni complexe. 

Examinarea ecografică a vascularizaţiei pelviene se face în modul Doppler pulsat. 

e) Sonohisterosalpingografia (SHG) se foloseşte mai nou şi presupune examinarea ecografică 

endovaginală concomitent cu introducerea unui lichid în cavitatea uterină şi astfel diagnosticul este mai uşor stabilit 

17


printr-o procedură ieftină, simplă şi poate fi efectuată şi în ambulator. Imaginea ecografică are o acurateţe crescută 

deoarece creşte vizualizarea delimitării interne a conturului cavităţii uterine, este un procedeu sigur şi nu este prea 

dureros. Această tehnică SHG, ne-a permis studiul detaliat al cavităţii uterine în cazurile de infertilitate prin 

efectuarea dye-test-ului. De asemenea SHG stabileşte diagnosticul în următoarele situaţii: malformaţii uterine 

congenitale, amenoree (în afara sarcinii), metroragie de cauză necunoscută, aspecte anormale ale endometrului. 

Recent, este propusă ca metodă de screening pentru stabilirea cauzelor infertilităţii, la femeile cu patologie 

endouterină.Materialul folosit pentru SHG: sonda Foley de uz pediatric; ser fiziologic; seringa de 50 ml; sonda 

ecografică vaginală cu frecvenţa de 5-7,5 MHz. Vârful cateterului va ajunge la fundul uterului. Transductorul este 

plasat în fundul de sac anterior şi apare reprezentarea ultrasonohisterografiei. 

f) Ecografii renale (afecţiuni asociate MCU) 

S-au efectuat ecografii transabdominale, pentru evidenţierea eventualelor anomalii renale asociate cu 

MCU. 

REZULTATE 

Ecografia pelvină poate evidenţia două cavităţi uterine şi apare clasic o imagine de „colţ vezical” interpus 

între cele două coarne uterine în cazul unui uter bicorn total (dacă uterul este bicorn corporeal sau fundic, penetrarea 

vezicii urinare între cele două coarne uterine nu este concludentă ecografic);Ecografia pelvină a evidenţiat absenţa 

corpului uterin la toate cele doisprezece cazuri (suspecte clinic de Rokitansky-Küster –Hauser) iar la două din ele s- 

au evidenţiat şi câte doi muguri uterini. Ecografia renală a descoperit o aplazie renală la un caz, două cazuri cu 

ectopie renală, rinichi în potcoavă la două cazuri, un caz cu hipoplazie renală, rinichi mut la două cazuri, patru 

cazuri cu bifiditate ureterală (confirmate de urografia intravenoasă şi de cistoscopie) şi patru cazuri cu agenezie 

renală unilaterală. Câteva ecografii reprezentative sunt redate în Fig. 10-19). 

Ecografii 2D: 

A 

B 

Fig. 10. Eco 2D - uter septat (acelaşi caz) 

- V.C.D , 25 de ani, Suceava 

Fig 11. Eco 2D Uter bicorn – SC 26 ani Suceava 

Fig 12a. Eco 2D transabdominală - uter 

septat, V.I. 33 de ani Suceav 

18


Ecografii transvaginale: 

Fig. 12b . Eco tranvaginal 2D uter septat 

Fig. 13. Eco tranvaginal 2D uter septat 

- VI, 33 ani, Suceava - KK, 25 ani, Suceava 

Ecografii 3D 

Fig. 14. Uter arcuat eco 3D - D.A. 

Fig.15. Uter unicorn eco 3D -M.C. 

31 de ani - Suceava 31 de ani - Suceava 

Eco Doppler 

Fig. 16. Ecografie Doppler uter septat 

hipovascularizat – D.T. 32 ani, Suceava 

Fig. 17. Ecografie Doppler - uter septat 

B.M. 30 de ani Suceava 

19


Sonohisterosalpingografii 

Fig. 18. Uter arcuat – BI, 31 ani, Suceava 

DISCUŢII 

Fig. 19. Uter subseptat cu polipi submucoşi 

- DD, 33 ani, Suceava 

Ecografia 2D 

Ecografia pelvină precizează conturul intern şi extern al uterului, apreciază aspectul anexelor şi verifică 

starea rinichilor (41. Ecografic este greu să distingem un uter bicorn de altul didelf (frecvent este necesară efectuarea 

HSG) şi deasemenea uterul bicorn de cel septat. Cele două corpuri uterine, diferite de volum sunt separate unul de 

altul şi această separare este netă cu cât ne apropiem de regiunea fundică. Comparativ cu datele din literatură 

(Tabelul 5- studii din literatură), referitor la senzitivitatea, specificitatea, PPV, NPV şi acurateţea ecografiei 2D 

transabdominale, situaţia ȋn cazul studiului personal este dată în Tabelul 6. 

Tabelul 5. Senzitivitatea, specificitatea, PPV şi NPV a US bidimensională în diagnosticarea anomaliilor 

uterine congenitale (Totalul cazurilor, n=350). 

Studiuª 

Cazuri, 

n 

Senzitivitate Specificitate PPV NPV Acuratete 

Valenzano et al. (2006) n=54 (50) 54 86 100 100 91 94 

Alatas et al. (1997) n=62 (1) 62 50 100 100 97 87 

Nicolini et al. (1987) n=89 (27) 89 43 98 94 68 76 

Traina et al. (2004) n=80 (48) 80 64 99 88 94 86 

Soares et al. (2000) n=65 (46) 65 44 100 100 92 84 

Media 56 99 96 87 84 

Tabelul 6. Senzitivitatea, Specificitatea, PPV, NPV şi acurateţea 

în cazul Eco 2D - studiul personal 

Studiu Cazuri, n Senzitivitate Specificitate PPV NPV Acurateţe 

Studiu personal 316 50 95 90 85 80 

– Eco 2D 

PPV - valoarea predictivă pozitivă-a ecografiei-2D din studiul personal 

Npv - valoarea predictivă negativă 

n - numărul de cazuri 

Ecografia endovaginală: 

Ȋn cazul studiului personal, ecografia endovaginală a prezentat o acurateţe superioară ecografiei 

transabdominale (Tabelul 7). 


în cazul 

ecografiei endovaginale - studiul personal şi alte studii 

Studiu Cazuri, Senzitivitate Specificitate PPV NPV Acuratete 

n 

Studiu personal 253 55 97 95 86 82 

Woelfer et al 2009 124 53 96 93 84 83 

Total cazuri n = 95 (investigate prin ecografie endovaginală) 

PPV - valoarea predictivă pozitivă; NPV - valoarea predictivă negativă 

20


Ultrasonografia tridimensională 3D US. 

Studiile din literatură arată o mare acurateţă a 3D US în diagnosticul anomaliilor congenitale. Deşi sunt în 

continuare necesare studii, Wu et al. arată siguranţa acestei metode în clasificarea anomaliilor congenitale (51). În 

literatură nu sunt multe studii care să compare acurateţa 3D US faţă de histeroscopie sau laparoscopie. În urma 

studiului diagnosticului anomaliilor congenitale uterine faţă de histeroscopie prin 3D US pe un număr de 617 cazuri 

din literatură, s-a arătat că sensitivitatea, specificitatea, PPV, NPV şi acurateţă este de 100% (35). Totuşi într-un 

studiu numai 6 cazuri de anomalii congenitale uterine au fost identificate din grupul de femei supuse screening-lui. 

Ȋn cazul studiului personal situaţia cu privire la ecografia tridimensională relevă rezultatele redate în Tabelul 8, pe 

care le comparăm cu cele ale lui Radoncic et al (35). 


în cazul ecografiei tridimensionale - studiu personal şi alte studii 


Studiu personal – Eco 3D 95 60 100 97 90 96 

Radoncic et al, 2000 (35) 617 85 95 98 94 99 

VPP = valoare predictivă pozitivă 

VPN= valoarea predictivă negativă 

n- număr de cazuri 

Ecografia Doppler 


în cazul ecografiei Doppler – studiu personal şi alte studii 


Studiu personal – 63 55 95 92 88 90 

Eco Doppler 

Ko-Kivok-Yun P 

et al, 1994 (18) 

95 60 93 90 86 92 

Ecografia Doppler poate descoperi malformaţii arteriale sau arterio-venoase în afecţiuni ginecologice cum 

sunt şi malformaţiile congenitale uterine (Fig. 16, 17). Ecografia Doppler studiază viteza trecerii fluxului sanguin 

printr-o secţiune vasculară, explorând artera uterină, artera cerebrală medie fetlă, artera ombilicală fetală. Ea aduce 

infromaţii importante ȋn suferinţele fetale grave. Nu are o valoare diagnostică prea bună, ȋn schimb are o valoare 

prognostică excelentă. Parametrii diagnostici în cazul studiului personal, ȋn comparaţie cu alt studiu, sunt redaţi în 

Tabelul 9. 

Sonohisterografia (SGH) 

Sonohisterografia (SHG) este cunoscută şi ca histerosonografie, adică ecografie asociată cu perfuzarea de 

ser fiziologic în cavitatea uterină (7). Aceasta utilizează introducerea de lichid în cavitatea uterină pentru a spori US 

imaging studies. Prin urmare, aceasta îmbunătăţeşte delimitarea internă a conturului uterin şi depistarea posibilelor 

leziuni minime din cavitatea uterină (22). Parametrii diagnostici ai sonohisterografiei în cazul studiului personal sunt 

redaţi în Tabelul 10, în comparaţie cu datele din literatură, redate în Tabelul 11. 


în cazul SHG - studiu personal 


Studiu personal - SHG 32 90 100 97 90 96 

Tabelul 11. Un rezumat al rapoartelor de SHG în diagnosticarea MCU, (total cazuri n=486). 

Studiu Cazuri Senzitivitate Specificitate VPP VPN Acurateţe 

Alatas et al (1997) (1) 62 100 100 100 100 100 

Brown et al. (2000) (5) 46 100 100 100 100 100 

Keltz et al (1997) (17) 18 100 100 100 100 100 

Valenzano et al. (2006) (50) 54 100 100 100 100 100 

Guimaraes Filho et al. (2006) (13) 55 100 94 73 100 92 

Alborzi et al. (2003) (2) 186 91 100 100 96 97 

Soares et al. (2000) (46) 65 73 100 100 97 93 

Total 93 99 97 98 97 

Unele studii au raportat scoruri ale durerii semnificativ mai mici pentru SHG comparativ cu histeroscopia 

(HS) (4.3/10 versus 7.2/10; P = 0.042).Studiile privind SHG au arătat că SHG este extrem de precisă în 

diagnosticarea şi clasificarea MCU. Senzitivitatea şi specificitatea medie ponderată a fost de 93 şi respectiv 99 %. 

21


Un procent de 11 % din femeile investigate SHG, ȋn cadrul studiului meu, au acuzat un anumit grad de durere 

(medie) dar care a fost mai redus comparativ cu alte investigaţii (HSG sau HS). 

CONCLUZII 

Ecografia este deosebit de utilă în diagnosticul afecţiunilor aparatului genital feminin, şi schematic este 

folosită în următoarele circumstanţe: 

- în timpul primelor două trimestre de sarcină, poate descoperi un uter malformat (bicorn,septat) şi permite 

localizarea hemiuterului gravid. Atunci când femeia solicită întreruperea sarcinii, este indispensabilă cunoaşterea 

acestor anomalii pentru a interveni în cornul bun; 

- în cadrul unui bilanţ al naşterii premature sau al unui avort tardiv, ecografia este obligatorie şi suficientă 

pentru a recunoaşte un uter bicorn sau un uter septat; 

- la tinerele fete, ecografia intră în bilanţul unei mase pelvine al unei malformaţii genitale externe sau al 

unei anomalii a aparatului urinar. 

Deci ecografia pelvină precizează conturul intern şi extern al uterului, apreciază aspectul anexelor şi 

verifică starea rinichilor. 

Uterul unicorn este evocat de o cupă. 

Uterul pseudo-unicorn este dificil de pus în evidenţă. El poate fi suspectat în prezenţa unei mase laterouterine 

cu aceeaşi tonalitate corespunzând cornului rudimentar. 

Uterul bicorn poate fi pus în evidenţă graţie a două cupe transversale arătând două hemicavităţi uterine cu 

un ax mare divergent între care se poate insinua peretele vezical posterior : semnul V-ului vezical. 

Uterul septat este evocat prin cupe transversale arătând un uter cu un ax transversal mare format din două 

hemicavităţi separate printr-un sept cu ecogenitate densă crescută când axele sunt paralele. Aici nu se mai regăseşte 

clasicul semn vezical posterior. 

Din analiza cazurilor studiate, am tras concluzia că atunci când modificările morfologice sunt importante 

distincţia dintre cele două entităţi este uşor de realizat, dar atunci când modificările sunt estompate sau la limită, 

distincţia este dificil de realizat, fapt ce dă naştere la interpretări şi confuzii.Folosirea mărimii unghiului dintre cele 

două margini mediale ale fundului uterin (normal mai mic de 60 de grade –la uterul septat) poate fi utilizat de 

asemenea drept criteriu pentru individualizarea celor două entităţi (uterul septat şi uterul bicornuat – unde unghiul 

este mai mare de 90 de grade).Ecografia renală (alături de urografia intravenoasă) pune în evidenţă eventualele 

malformaţii renale asociate. 

22


CAPITOLUL XII 

CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA HISTEROSALPINGOGRAFIEI – METODĂ INVAZIVĂ ÎN 

DIAGNOSTICUL MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE 

INTRODUCERE 

Histerosalpingografia (HSG) este un examen radiologic al uterului şi al trompelor lui Fallopio. 

Acest examen asociază histerografia (examenul radiologic al uterului) cu salpingografia (examenul 

radiologic al trompelor). Studiul retro- şi prospectiv efectuat la 80 % din cele 316 paciente urmărite (252) a 

evidenţiat o cavitate uterină formată din două parţi alungite, fuziforme, apărând un unghi uşor deschis, în opoziţie cu 

unghiul obtuz din uterele bicorne.OMS recomandă HSG ca procedeu de primă intenţie în explorarea cavităţii uterine 

deoarece se poate evalua concomitent şi starea trompelor uterine, atunci când echografia transvaginală nu poate 

stabili cu certitudine diagnosticul sau după un eşec de fertilizare in vitro. 


Histerosalpingografia ( histero- uterus, salpingo- trompă) este o metodă de examinare cu raze X a 

tractusului genital feminin după injecţia unei substanţe de contrast prin colul uterin care opacifiază canalul cervical 

de la orificiul extern al colului uterin până la orificiul cervical intern, apoi opacifiază cavitatea uterină până la 

ostiumul utero-tubar şi apoi lumenul trompelor uterine până la ostiumul abdominal al acestora. Obişnuit se mai 

numeşte şi histerografie (HSG). 

Scopul urmărit în acest studiu a fost de a determina deschiderea trompelor uterine în cavitatea uterină, 

precum şi depistarea malformaţiilor sau defectelor uterine. Procedura este utilizată în literatură şi pentru diagnosticul 

tulburărilor de infertilitate la femeie. 

Indicaţii: 

În acest studiu HSG a fost efectuată în vederea evidenţieriii aspectului morfologic a uterului şi trompelor 

când pacientele au prezentat tulburări de ciclu, sângerări anormale, sterilitate sau avort spontan. 

Precauţii: 

Înaintea efectuării HSG-ei trebuie să ne asigurăm întotdeauna că femeia nu este însărcinată şi nu prezintă o 

infecţie pelvină. Deasemeni au fost eliminate pacientele cu reacţie alergică la substanţele de contrast. 

Descrierea metodei: 

Histerosalpingografia (HSG) – este cea mai potrivită metodă imagistică pentru furnizarea de informaţii 

asupra permeabilităţii trompelor uterine.Histerosalpingografia este o evaluare radiografică a uterului şi a tubelor 

fallopiene după injectarea de material de contrast radio-opac. HSG permite vizualizarea uneia sau a două cavităţi 

uterine. O imagine de hemimatrice poate corespunde unui uter unicorn, unui uter pseudo-unicorn, unui uter septat 

asimetric sau unui uter bicorn, bicervical cu retenţie menstruală unilaterală. HSG demonstrează indirect aspectul 

conturului cavităţii endometriale distorsiuni şi obstrucţii ale joncţiunii utero-tubare. Recent se combină tehnica 

histerosalpingografiei (în care se instilează un fluid în interiorul cavităţii uterine) cu ecografia transvaginală. 

Complicaţiile HSG sunt puţine şi cuprind hemoragia, infecţia şi crampele dureroase. Folosirea profilactică de 

antibiotice este individualizată.Examenul a fost practicat în serviciul de radiologie a Spitalului Judeţean Suceava 

femeia fiind între ziua a 8-a şi a 12- a a ciclului, cu vezica goală. 

REZULTATE 

Studiul retrospectiv şi prospectiv efectuat la 80 % din cele 316 de paciente urmărite (252) cu vârsta 

cuprinsă ȋntre 25 şi 40 de ani, a evidenţiat o cavitate uterină formată din două părţi alungite, fuziforme, apărând un 

unghi uşor deschis, în opoziţie cu unghiul optuz din uterele biforme. Am considerat HSG-ul ca procedeu de primă 

intenţie în explorarea cavităţii uterine deoarece se poate evalua concomitent şi starea trompelor uterine, atunci când 

echografia transvaginală şi ecografia 3D nu poate stabili cu certitudine diagnosticul sau după un eşec de fertilizare in 

vitro.HSG efectuată postmenstrual la 12 femei a evidenţiat o imagine fusiformă puternic înclinată lateral (uter 

unicorn). Ȋn cazul uterului unicorn adevărat, HSG arată o imagine fuziformă (în pară) deplasată lateral, extremitatea 

proximală continuându-se cu trompa.Imaginea HSG în cazul uterului unicorn adevărat poate doar să sugereze 

diagnosticul, pentru că aceeaşi imagine apare şi în uterul pseudo-unicorn sau în uterul septat total, cu una din 

jumătăţi inaccesibile explorării clinice sau radiologice. Ȋn uterul bicorn unicervical canalul cervical este unic cu două 

istmuri verticale, separate, care se continuă cu două cavităţi uterine divergente ce fac un unghi mai mare sau egal cu 

90 de grade cu imaginile istmice. Ȋn cazul uterului bicorn bicervical imaginea este aceeaşi cu deosebirea că se 

vizualizează două coluri. Uterul septat total comunicant are aspectul HSG asemănător literei „X” cu divergenţa netă 

a celor două canale cervico-istmice. Şi deasemenea uterul septat total comunicant poate fi şi uter în „H”. Uterul 

septat (mai ales cel total) se asociază cu vagin septat longitudinal, care creează fals aspect de bifiditate cervicală. 

Imaginea HSG în uterul septat total arată prezenţa a două hemi-canale cervicale şi istmice cu traiect aproape 

23


vertical, care se continuă fiecare cu câte o cavitate uterină. Cele două coarne sunt mai mult sau mai puţin divergente 

în funcţie de grosimea septului despărţitor. Uterul septat subtotal apare pe HSG cu un singur canal cervical, şi două 

canale istmice continuate fiecare cu coarnele uterine. Uterul septat corporeal pe HSG se caracterizează prin prezenţa 

a două coarne uterine puţin divergente cu canal istmic şi cervical unic. Când septul divide doar regiunea cervicală, 

restul cavităţii cervico-istmice fiind unice, ne aflăm în faţa unui uter septat cervical.În cazurile de malformaţii 

congenitale uterine diagnosticate clinic şi ecografic, histerosalpingografia a confirmat diagnosticul iniţial (Fig.20- 

23). 

Fig. 20.Uter unicorn drept cu lumenul Fig. 21. Uter unicorn stang cu tuba uterina 

tubei uterine dilatat ampulo-pavilionar, obstruata la nivel istmic(T.P. 27 ani SV) 

formând un hidrosalpinx(S.T. 36 ani SV) 

HSG vizualizează (pe col unic sau pe cele două coluri uterine) două cavităţi uterine foarte oblice, realizând 

un unghi obtuz între ele (ȋn utere bicorne). HSG este singurul examen care poate evidenţia o eventuală comunicare 

între cele două cavităţi uterine. Pacienta care s-a prezentat pentru chiuretaj la cerere a acceptat histerosalpingografia 

deoarece ecografic a fost suspectată de o malformaţie congenitală uterină (Fig. 22) şi s-a confirmat prin HSG ca 

fiind uter bicorn unicol. 

Fig. 22 a. Uter bicorn, unicol Fig. 22 b. Uter bicorn Fig 22c. Uter bicorn bicervical 

( L.D. 30 ani, Suceava) (B.Z. 32 ani SV) (L.T. 31 ani SV) 

Fig23a.Uter septat (E.F. 30 ani SV) Fig23b.Uter subseptat AG 31de ani SV Fig23c. Uter arcuat DN 32 de ani SV 

24


DISCUŢII 

Este important de reţinut faptul că studiul din literatură la paciente cu astfel de anomalii arată prezenţa unor 

sarcini în 13 % din cazuri în cornul uterin rudimentar fără comunicare, ca urmare a migrării spermei 

(20). În cadrul studiului personal, HSG-ul produce în mai mult de jumătate din cazuri durere, care totuşi nu este 

suficient de severă pentru a necesita anestezie. În cazurile studiate, durerea moderată a fost întâlnită în 51% din 

cazuri faţă de cea întâlnită în studiile din literatura de 93,3 % din cazuri. Tur-Kaspa într-un studiu statistic orb pe 61 

de pacienţi găseşte pe o scară de la 0-10 (10 fiind durerea foarte severă), 5,6 + - 2 la introducerea canulei şi 3,8 + - 2 

la utilizarea cateterului (49). Complicaţiile HSG includ boala inflamatorie pelvină în special la pacientele care au 

avut infecţii ale salpingelui sau pozitivi la Chlamydia trachomatis (14). Sângerarea şi alte reacţii rare la mediul de 

contrast sau perforaţia uterină au fost de asemenea raportate (45). Expunerea la radiaţii a mediului de contrast pe 

baza de iod, au fost considerate ca fiind în limitele securităţii (14, 20). După datele din literatură, această investigaţie 

este de 78 şi 90 % de folos în diferenţiarea diferitelor clase de anomalii congenitale (2). HSG a fost efectuată pentru 

prima dată de Rindfleisch în anul 1910 (11) şi este un istrument de diagnostic acceptat şi disponibil pe scară largă. 

HSG oferă informaţii valoroase cu privire la interiorul cavităţii uterine (44). Un rezumat al acestor rapoarte de 

evaluare este prezentat în Tabelul 12. (Sensibilitate, specificitate, VPP şi VPN a HSG în diagnosticarea MCU pe un 

nr. de cazuri n=625). 

Tabelul 12. Parametrii diagnostici ai HSG în cazul unor studii 

Studiu Cazuri Senzitivitate Specificitate VPP VPN Acurateţe 

Alatas et al. (1997) (1) 62 100 100 100 100 100 

Brown et al (2000) (5) 46 100 100 100 100 100 

Traina et al (2004) (48) 80 100 97 85 100 96 

Valenzano et al (2006) (50) 54 91 100 100 94 96 

Keltz et al (1997) (17) 18 90 20 53 67 58 

Raziel et al (1994) (37) 60 74 59 62 72 67 

Alborzi et al (2003) (2) 186 70 92 83 88 83 

Guimaraes Filho et al (2006) (13) 54 63 98 83 94 85 

Soares et al (2000) (46) 65 44 96 67 92 75 

Total 78 90 83 91 86 

Comparativ cu studiile prezentate în Tabelul 12, situaţia în cazul histerosalpingografiilor din studiul 

personal este prezentată în Tabelul 13. 

Tabelul 13. Parametrii diagnostici ai HSG în cadrul studiului personal 

Studiu Cazuri, Senzitivitate Specificitate PPV NPV Acurateţe 

n 

Studiu 

253 75 87 82 90 85 

personal 

PPV - valoarea predictivă pozitivă 

NPV - valoarea predictivă negativă 

Total cazuri n = 253 

Deşi media ponderată a sensibilităţii şi specificităţii HSG în funcţie de examinarea noastră este de 

aproximativ 78% respectiv 90%, această investigaţie pare să fie săracă în ceea ce priveşte diferenţierea în clase a 

MCU. Alborzi et al au raportat doar 25% sensibilitate în ceea ce priveşte diagnosticul uterului bicorn (2). În plus 

Pellerito et al au încercat să clasifice MCU în diferite tipuri în funcţie de imaginea HSG şi a constat că sunt 

incorecte toate cele 20 de cazuri investigate (30). HSG rămâne un instrument de screening util pentru diagnosticul 

unei cavităţi uterine normale sau anormale (20). HSG are o sensibilitate bună pentru diagnosticul MCU cu o 

expresie mai agresivă morfologic (46) şi cu toate acestea ea nu poate face o diferenţă fiabilă între diferitele tipuri de 

MCU: uter septat şi uter bicorn (38). HSG va fi înlocuită în timp de HyCoSy. Deoarece HSG este o investigaţie 

neplăcută pentru paciente şi implică anestezie, utilizarea razelor ionizante X şi spitalizare, în România se foloseşte 

de puţin timp investigaţia HyCoSy. Este o examinare facilă pentru pacientă. 

CONCLUZII 

Histerosalpingografia rămâne un instrument util pentru diagnosticul malformaţiilor uterine cavitare. 

Reprezintă o bună probabilitate pentru diagnosticul malformaţiilor congenitale uterine exprimate morfologic într-un 

mod mai agresiv; totuşi nu poate realiza diferenţierea între diferite tipuri de malformaţii congenitale uterine şi în 

timp va fi înlocuită cu HyCoSy. 

25


CAPITOLUL XIII 

CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA HISTEROSCOPIEI, 

METODĂ MINIM INVAZIVĂ DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN 

MALFORMAŢIILE CONGENITALE UTERINE 

INTRODUCERE 

Histeroscopia (HS) este o metodă modernă ce a debutat la începutul secolului al XIX-lea, când Bozzini a 

încercat să examineze uretra feminină. Cincizeci de ani mai târziu, Panteleoni a realizat prima histeroscopie la o 

femeie cu polipi uterini, realizând totodată şi prima cauterizare prin histeroscopie. 


Studiul retrospectiv şi prospectiv s-a efectuat pe 82 % (259) din cele 316 paciente internate şi urmărite în 

Maternitatea Suceava în perioada iunie 2002 -iulie 2009 şi care au efectuat măcar o histeroscopie în cadrul unui 

bilanţ de infertilitate. Iniţial la aceste paciente s-a verificat permeabilitatea tubară (s-a efectuat HSG şi 

ultrasonografie) cu ser fizilogic barbotat cu aer. Histeroscopia s-a efectuat cu aparatura Karl Storz Endoskope, 

Germania 2008.Pentru histeroscopie s-a folosit histeroscopul rigid cu canal de lucru cu dublu flux (telescop de 2,7 

mm şi vedere la 30 de grade cu teacă externă cu diametrul de 6,5 mm şi canal operator de 5 FR). Telescopul folosit 

în histeroscopie este prevăzut cu o prismă care permite vederea la diferite unghiuri: 12,30 până la 70 de grade. Acest 

sistem optic permite vizualizarea în detaliu a elementelor anatomice aflate la mică distanţă, spre deosebire de 

laparoscopie unde sunt necesare vederi în ansamblu a cavităţii peritoneale.Vederea aceasta laterală este necesară 

deoarece telescopul este manufacturat dintr-un tub rigid, care nu poate fi orientat spre diferite părţi ale cavităţii 

uterine deoarece el este solidarizat cu canalul cervical care măsoară uneori cca 4 cm. Obţinerea camerei de lucru se 

realizează cu ajutorul unor medii lichide de distensie, pompate cu ajutorul unor sisteme de irigare speciale. 

Presiunea s-a realizat cu ajutorul endomatului Hammou, iar ca mediu de distensie s-a folosit serul fiziologic. Toate 

histeroscopiile au fost efectuate sub anestezie generală.Histeroscopia s-a realizat în mod tradiţional după un test 

HSG în urma căruia s-a detectat un blocaj. Aceasta s-a realizat sub influenţa unui anestezic local ( dacă nu este 

efectuată în conjuctură cu o laparoscopie), şi durează aproximativ 30 minute. Anterior procedurii, cu cel puţin 8 ore 

înainte pacienta nu trebuie să consume lichide sau alimente.Momentul programării unui astfel de test este puţin după 

menstruaţie pentru a evita întreruperea unei eventuale sarcini. 

Protocolul de lucru al histeroscopiilor presupune: inspecţia canalului cervical, inspecţia cavităţii uterine, 

verificarea celor două orificii tubare, biopsii de endometru dacă este cazul. 

REZULTATE 

Cele 259 paciente din studiul efectuat au vârsta cuprinsă ȋntre 25-40 de ani şi au fost investigate pentru că 

ecografia şi histerosalpingografia au indicat aspecte patologice neclare (investigate pentru infertilitate). 

Histeroscopia, prin studiul direct al morfologiei endouterine, a constatat forma şi simetria hemicavitătilor uterine, 

aspectul septului despărţitor.Cu ajutorul histeroscopiei s-a făcut, în acelaşi timp cu stabilirea diagnosticului şi 

rezecţia septului uterin despărţitor şi s-a confirmat existenţa unei patologii endouterine asociate reprezentată de 3 

cazuri cu sinechii uterine, 5 cazuri cu polipi intracavitari şi 10 cazuri cu noduli fibromatoşi submucoşi, ceea ce 

rezultă din tabelul de mai jos (Tabelul 14). 

Tabelul 14. Rezultatele studiului histeroscopic 

Tip MCU Nr cazuri % din pacientele cu Patologia endocavitară asociată 

histeroscopie 

septului 

Sept complet 78 30 Un polip pediculat 

Sept subtotal, (incomplet) 75 29 

Un polip pediculat şi 3 nodului 

fibromatoşi 

Sept corporeal 44 17 

O sinechie uterină 

Trei polipi pediculaţi 

Trei noduli fibromatoşi 

Uter septat fundic (uter 

Două sinechii uterine 

56 22 

arcuat) 

Trei noduli fibromatoşi submucoşi 

Uter septat asimetric 2 1 Un nodul fibromatos submucos 

Sept septat comunicant şi cu 

sept vaginal 

3 1 

26


Se pot recolta fragmente de endometru pentru examene histopatologice. HS poate fi repetată postoperator 

pentru evaluarea rezultatelor histeroplastiei. 

Septul uterin a fost: 

-sept complet de la fundul uterului până la orificiul intern al colului (78); 

-sept subtotal ( incomplet) (75); 

-sept al fundului (uter arcuat sept < 2 cm măsurat ecografic) (56); 

-sept corporeal când septul se opreşte înainte de istm(44); 

-sept asimetric – radiologic apare ca un uter pseudounicorn (responsabil de dismenoree progresivă)(2); 

-sept comunicant şi sept vaginal (responsabil de sterilitate primară, avorturi spontane şi prematuritate)(3) ; 

Aspectele prezentate mai sus sunt regăsite în Fig. 24-29. 

Cazurile diagnosticate cu sept complet, incomplet şi corporeal au fost rezolvate pe cale histeroscopică, 

efectuându-se rezecţia septurilor cu foarfecele; celelalte cazuri au beneficiat doar de diagnostic. 

Uterele septate fundic aveau şi cavitatea uterină hipoplazică gradul I (diametrul transvers < 3 cm. măsurat 

echografic). Uterele cu sept asimetric au cavitatea uterină asimetrică şi unul din ele are şi hipoplazia cornului uterin 

stâng.Am mai diagnosticat şi 10 cazuri cu noduli fibromatoşi submucoşi la care s-a practicat extracţia nodulilor 

fibromatoşi cu foarfecele şi chiureta cu rezultate satisfăcătoare, hemostază eficientă, sub anestezie.Precizăm că 

noduli fibromatoşi submucoşi intracavitari asociaţi septului uterin au fost vizualizaţi ecografic cu un volum cuprins 

între 1 cm (4 fibroame mici) – 2 cm (2 fibroame mici) şi 3 cm (4 fibroame mici), localizarea lor este submucoasă iar 

condiţia ca ele să fie rezecate histeroscopic este ca raportul echografic să fie 2/3 intracavitar şi 1/3 intramural.Cele 

trei sinechii uterine vechi fibroase, s-au secţionat per histeroscopic.Am mai evidenţiat histeroscopic în acelaşi timp 

cu septul uterin 5 polipi intracavitari ( 5 cazuri), unici. Toţi 5 au fost polipi pediculaţi iar localizarea lor a fost în 

coarnele uterine 2 şi fundică 3. Polipii intracavitari pediculaţi au fost extraşi cu pensa prin torsiune apoi s-a efectuat 

chiuretajul cavităţii uterine şi rezultatul s-a verificat histeroscopic. Produsul extras prin torsiune din cavitatea uterină 

s-a trimis la examen anatomopatologic. Patologia endouterină asociată MCU depistate: sinechii, polipi uterini 

(submucosi endometriali), noduli fibromatoşi intracavitari (submucoşi) după cum rezultă din Fig. 28, 29. 

Fig. 24. Histeroscopie sept uterin gros 

(BT 31 de ani SV) 

Fig. 25. Aspect histeroscopic al unui 

uter septat (SM 29 de ani SV) 

Fig. 26. Uter septat (TT 32 de ani Suceava) 

Fig. 27. Histerscopie uter septat 

(29 ani, SV) 

27


Fig. 28. Sinechie uterină şi sept 

Fig.29. Sinechie uterină şi sept (acelaşi caz cu 

(CC, 29 ani, Suceava) Fig. 28) 

Distribuţia întregii patologii uterine diagnosticată histeroscopic este prezentată în Fig. 30. 

DISCUŢII 

Fig. 30. Frecvenţa patologiei endouterine diagnosticate histeroscopic 

În cazul studiului personal, parametrii diagnostici ai histeroscopiilor efectuate (la 82 % din paciente) este 

prezentată în Tabelul 15. 

Tabelul 15. Parametrii diagnostici ai histeroscopiei în cazul studiului personal 


n 

Studiu 259 58 100 97 86 90 

personal 




Histeroscopia permite vizualizarea directă a cavităţii intrauterine şi a orificiilor tubare. Prin urmare este o 

metodă de investigaţie foarte precisă ce identifică MCU şi este adesea folosită pentru a stabili un diagnostic definitiv 

după o constatare HSG anormală. (14, 20, 46). Cu toate acestea, HS nu permite evaluarea conturului exterior al 

uterului şi este prin urmare, adesea inadecvată în diferenţierea diferitelor tipuri de MCU. Ȋn consecinţă, pentru 

diferenţierea corectă între uterul bicorn şi cel septat sunt necesare investigaţii suplimentare,cel mai frecvent 

laparoscopia diagnostică. Mulţi autori consideră această combinaţie (histeroscopie/laparoscopie) ca fiind standardul 

de aur în evaluarea MCU (12, 14, 20, 31, 47). 

28


Principalul dezavantaj al HS este faptul că este invazivă, procedură care în trecut a fost efectuată de obicei 

sub anestezie generală. Ȋn zilele noastre HS este adesea efectuată sub anestezie locală. Complicaţiile HS (42) sunt 

similare cu ale HSG, deşi rareori au apărut embolii gazoase sau perforaţii uterine (19). Utilizarea histeroscopiei în 

investigarea infertilităţii de cauză uterină intră din ce în ce mai mult în practica ginecologică.În ceea ce priveşte 

principalele etiologii ale infertilităţii de cauză uterină, remarcăm că cele la care histeroscopia a decelat o patologie, 

ea a fost cel mai frecvent legată de malformaţiile congenitale uterine urmate de noduli fibromatoşi intracavitari, 

polipi intracavitari, sinechie uterină.MCU au fost reprezentate în cea mai mare parte de utere septate, suspectate 

premergător intervenţiei şi confirmate intraoperator şi la care septurile au fot rezecate „la rece” cu foarfecele 

histeroscopic, metodă recomandată de altfel în literatură ca având un risc mic de perforaţii. Rezecţia histeroscopică a 

septurilor uterine ajută la creşterea ratelor de obţinere a sarcinilor (mai ales la uterele septate cu sept total – sept 

uterin, sept cervical, sept longitudinal vaginal) şi de asemenea la reducerea ratelor avorturilor spontane şi a naşterilor 

premature (29). Acest fapt ne permite să propunem histeroscopia dioagnostică în bilantţul iniţial a unei infertilităţi. 

Aceasta este mai utilă în tratamentul endoscopic al septurilor. Histeroscopia este superioară HSG în ce priveşte 

evaluarea cavităţii endometriale (47). Tehnicile histeroscopice sunt în continuă evoluţie, calitatea imaginilor este 

foarte bună pentru că se utilizează endoscoape cu diametru mic (6). Histeroscopia operatorie poate fi efectuată în 

acelaşi timp cu histeroscopia diagnostică, şi se practică la primele experienţe sub control pelviscopic sau ecografic 

(33). Controlul ecografic (43) este mai uşor decât cel pelviscopic doar că nu dă aceeaşi siguranţă, el fiind preferat de 

cele mai multe paciente. În timp ce la metroplastiile clasice tradiţionale incidenţa operaţiilor (cezarienelor) a fost de 

100 %, în rezecţiile perhisteroscopice au scăzut sub 50 % (8, 16). În unele cazuri a fost necesară repetarea 

histeroscopiilor (histeroscopii de control pentru a evita apariţia sinechiilor uterine; 25). 

CONCLUZII 

Frecvenţa crescută a patologiei endouterine la pacientele infertile, cât şi acurateţea diagnostică a 

histeroscopiei neegalată de celelalte metode de explorare a cavităţii uterine (histerosalpingografia, histerosonografia 

cu ser fiziologic barbotat şi ecografia transvaginală) ne permit să o propunem ca metodă de rutină în bilanţul iniţial a 

unui cuplu infertil. Ȋn studiul meu toate histeroscopiile au fost efectuate sub anestezie generală, datorită protocolului 

de investigare particular adoptat (în multe cazuri histeroscopia a fost efectuată concomintent cu laparoscopia 

diagnostică). Miniaturizarea instrumentarului de histeroscopie ne oferă posibilitatea practicării tehnicilor minim 

invazive în condiţii de ambulator chiar cu anestezie locală. Ȋn acest fel ar putea fi introdusă ca metodă de rutină 

pentru investigarea infertilităţii feminine. Avantajele tehnice sunt reprezentate de posibilitatea diagnosticului direct 

macroscopic (eventual suplementat de examenul microscopic) şi de opţiunile terapeutice conservatoare accesibile 

tehnicii endoscopice. Caracterul invaziv al metodei, cândva un impediment major, devine tot mai puţin important 

datorită miniaturizării echipamentului şi pregătirii adecvate a specialiştilor.Analizând sensibilitatea, specificitatea, 

VPP şi VPN a HSG, a histerosonografiei cu ser fiziologic barbotat şi a ecografiei transvaginale, constatăm că prin 

neefectuarea histeroscopiei în cadrul bilanţului iniţial, rămân nediagnosticate un număr mare de leziuni, cu o 

implicare potenţială în infertilitate.Intervenţiile chirurgicale endoscopice apărute recent, reprezintă un tratament de 

primă intenţie. Marea realizare a tratamentului histeroscopic, este că prognosticul obstetrical al uterelor septate (cele 

mai frecvente malformaţii congenitale uterine) poate fi ameliorat prin secţiunea histeroscopică a septului sub 

control ecografic. 

29


CAPITOLUL XIV 

CECETĂRI PRIVIND VALOAREA CELIOSCOPIEI (LAPAROSCOPIEI) CA METODĂ INVAZIVĂ DE 

DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT ÎN MALFORMAŢIILE CONGENITALE UTERINE 

INTRODUCERE 

Laparoscopia sau celioscopia (CS) este endoscopia cavităţii peritoneale care a fost destinsă în prealabil 

printr-un pneumo-peritoneu artificial. Ea poate fi realizată pe cale transparietală sau pe cale vaginală (culdosopie). 

Deşi ecografia i-a redus rolul său diagnostic, CS s-a dezvoltat şi a devenit un examen ȋn ginecologie. Sub influenţa 

şcolii germane şi franceze de ginecologie, CS a devenit în ultimul timp un mijloc terapeutic de primă mărime. 


Principalul instrument este laparoscopul cu dimensiuni de 10-12 mm cu optică directă, ceea ce permite 

găsirea organelor „la locul lor” respectiv la capătul tijei. Pe lângă laparoscop, trusa de laparoscopie este alcătuită 

dintr-un arsenal de pense (traumatice şi atraumatice), foarfeci, baghete, trocare. Deasemenea alte părţi componente 

mai sunt: insuflatorul CO 2 , sursa de lumină, un sistem video (monitor şi cameră), aparat de electro-chirurgie, 

aspirator, morcelator. Studiul retrospectiv (pe 21 de paciente) şi prospectiv efectuat pe 10 % din cazuri (32 

paciente) în cadrul unui bilanţ de infertilitate s-a efectuat ca şi histeroscopia cu aparatura Karl Storz endoscop, 

Germania, 2008.Procedura s-a făcut sub anestezie generală (timp în care pacienta este inconştientă). Această 

procedură poate fi realizată şi cu anestezie locală, care mai degrabă amorţeşte aria afectată şi permite pacientei să fie 

trează. S-a practicat o mică incizie sub ombilic, prin care s-a introdus un ac şi s-a injectat un gaz de dioxid de 

carbon, pentru a destinde peretele abdominal, creând un spaţiu mai mare, care permite o vedere şi o manipulare a 

organelor mai uşoară. Ulterior s-a introdus prin incizie un tub numit trocar, ce permite trecerea prin el a unei mini 

camere video în interiorul abdomenului. Apoi s-a introdus şi laparoscopul, astfel că organele pelvisului şi 

abdomenului pot fi examinate. Se mai pot face câteva mici incizii pentru instrumente care permit chirurgului să 

mişte organele pentru a avea o imagine mai clară. În cazul laparoscopiei ginecologice s-a putut injecta substanţa de 

contrast prin colul uterin pentru a face trompele uterine mai vizibile. După examinare laparoscopul se scoate, 

inciziile sunt suturate şi se aplică pansament. Pentru laparoscopie se foloseşte laparoscopul, un instrument optic care 

seamănă cu histeroscopul, diferenţa constând în orificiul de inserare.Laparoscopiile s-au efectuat conform unui 

protocol de lucru ce a cuprins: inspecţia porţiunii înalte a aparatului genital, aspectul trompelor, ovarelor, conturul 

extern al uterului, prelevarea de biopsii, tratamentul leziunilor posibile existente, endometrioza. 

REZULTATE 

Pacientele din studiu au avut vârsta cuprinsă între 25-şi 40 de ani şi au fost investigate în principal pentru 

infertilitate dar şi pentru amenoree, dismenoree, dispareunie. Cele mai concludente cazuri sunt prezentate în Fig. 31, 

32). 

Fig31a. Uter didelf Fig31.bLaparoscopie - uter septat Fig31.c Laparoscopie - uter bicorn 

DM, 34 de ani SV M.T. 29 de ani Suceava complet (DD, 31 ani, Suceava) 

Fig. 32a. Laparoscopie uter unicorn Fig 32b. Corn Corn uterin rudimentar Fig32c. Sindrom RKH LV 26 

drept (ST, 36 ani, Suceava) (BS, 31 ani, Suceava) de ani S 

30


DISCUŢII 

Celioscopia a evidenţiat diverse patologii după cum urmează: 

- uter redus la două coarne rudimentare, cu aspectul unor muguri cărnoşi, simetrici în prelungirea tubelor 

uterine, ridicând pliul peritoneal transvers între rect şi vezica urinară.(RKH) 

- un corn uterin alungit, foarte oblic pe peretele lateral al cavităţii pelvine iar pe partea opusă un ovar 

ectopic ( celioscopia nu permite afirmarea prezenţei unei cavităţi endometriale în interiorul cornului rudimentar). CS 

certifică diagnosticul de uter unicorn ( hemi-uter) din al cărui corp porneşte o anexă normală şi anexa opusă poate fi 

completă sau să-i lipsească una din componente (ovar sau trompă). În cazul uterului pseudounicorn, CS este singura 

care decide diagnosticul. 

- evidenţierea a două coarne uterine divergente, frecvent de mărime inegală, fusiforme, net separate, reunite 

sau nu la bază, uneori separate printr-un pliu peritoneal întins între vezica urinară şi rect ceea ce pe ecografie 

corespundea imaginii de ,,colţ vezical,,(repliu peritoneal vezico-rectal). De la fiecare corn uterin se desprind 

anexele. Pentru uterele bicorne, CS verifică diagnosticul clinic şi HSG, fiind singura modalitate de diagnostic 

diferenţial cu uterele septate sau cu uterul unicorn adevărat. 

- în cazul uterului septat CS descoperă o masă uterină unică, care prezintă uneori un sanţ median 

longitudinal puţin adânc. 

- în cazul uterului comunicant CS arată uter unic, cu ancosa în regiunea fundului sau două coarne despărţite 

printr-un sanţ median. 

- în cazul malformaţiilor cervico-istmice, celioscopia poate fi edificatoare evidenţiind absenţa retenţiei 

menstruale (în acez caz uterul este de dimiensiuni normale), cu retenţie menstruală, când relieful cervical poate fi 

absent sau imperforat sau cu retenţie unilaterală. 

- poate evidenţia o endometrioză pe ovar, pelvină, pe ligamentele utero-sacrate. 

Chirurgia laparoscopică avansată (care presupune o pregătire intensă din partea chirurgului ginecolog) 

are următoarele indicaţii în patologia ginecologică (celiochirurgia după BRUHAT-modificat): 

-Sterilitatea tuboperitoneală 

-Endometrioză(peritoneală sau ovariană)minimă şi uşoară 

-Aderenţele organelor genitale (32) 

-Sindromul ovarelor polichistice 

-Precizarea cu certitudine a stării porţiunii înalte a apratului genital(unele malformaţii congenitale 

uterine 

-Sarcina ectopică în evoluţie (31) 

-Chistul ovarian 

-Boala imflamatorie pelvină 

-Ligamentopexia uterină 

-Torsiunea de anexă 

CONCLUZII 

Celioscopia este un examen destul de rar folosit dar aduce certitudine diagnostică, evidenţiază cele două 

coarne uterine, fusiforme, net separate, reunite sau nu la bază, uneori separate printr-un pliu peritoneal întins între 

vezica urinară şi rect (responsabil de imaginea de „colţ vezical”aparent pe ecografie), sau un corn alungit şi foarte 

oblic pe peretele lateral (uter unicorn). Celioscopia se foloseşte în cadrul unui bilanţ de sterilitate sau când în 

continuarea diagnosticului se efectuează şi o intervenţie chirurgicală.Celioscopia a permis precizarea cu certitudine a 

stării porţiunii înalte a aparatului genital, deşi este o metodă de examinare agresivă (ovarele cu aspect morfologic 

normal, tubele uterine de asemenea normale la 11 din cele 12 cazuri suspecte clinic de RKH, uterul redus la două 

coarne rudimentare, la toate cele 12 cazuri, iar aparatul ligamentar uterin normal inserat la coarnele uterine 

rudimentare). 

31


CAPITOLUL XV 

CERCETĂRI PRIVIND VALOAREA REZONANŢEI MAGNETICE ŞI COMPUTER TOMOGRAFIEI ÎN 

DIAGNOSTICUL MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE 

XV.A. REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ 

INTRODUCERE 

Rezonanţa magnetică nucleară (RMN) este tot mai mult folosită în ultimul timp pentru evidenţierea 

anomaliilor aparatului reproducător. Oferă un studiu non-invaziv asupra conturului intern şi extern al uterului. RMN 

sunt utile pentru a identifica anomaliile mulleriene atunci când acestea nu pot fi identificate prin examen fizic. RMN 

mai poate evidenţia malformaţii scheletice şi anomalii renale. Uterul septat ( clasa a V-a ) poate fi diferenţiat de 

uterul bicorn ( clasa a IV-a) numai prin laparoscopie diagnostică alături de HSG sau prin RMN. 


RMN poate vizualiza malformaţiile congenitale uterine, malformaţiile arteriovenoase ale uterului 

malformat, endometriza ce se asociază frecvent acestor malformaţii, leziunile osoase asociate şi de asemenea 

malformaţiile aparatului urinar care apar frecvent asociate cu malformaţiile congenitale uterine. 

Ca măsuri de precauţie amintim că se contraindică efectuarea acestei explorări în obezitatea extremă, peste 150 de 

kg, în sarcină, în anxietatea marcată, claustrofobie, prezenţa de pacemakere, pompe de perfuzie, implanturi ale 

urechei interne sau a oricărui alt obiect metalic. 

REZULTATE RMN 

Fig. 33a. Uter pseudodidelf – Fig 33b. Uter cu sept complet Fig 33C. Uter cu sept incomplet 

imagine R.M.N(două corpuri uterine, DD 31 de ani SV AD 31 de ani Suceava 

două canale cervicale, Un singur 

vagin) – BM, 25 ani, Suceava 

RMN a completat celelalte metode imagistice şi a îmbunătăţit acurateţea diagnosticului. Trei cazuri caz 

reprezentativ este redat în Fig. 33. 

DISCUŢII 

RMN-ul oferă o abordare non-invazivă a conturului intern şi extern al uterului. Criteriile utilizate pentru a 

distinge uterul bicorn de cel septat sunt similare cu cele utilizate de ecografia bidimensională : un prag al indentaţiei 

fundale de 10 mm, o distanţă intercornuală > 4 cm sau un unghi dintre cele două margini mediale indentate ale 

fundului of >60° (Letterie, 1998). Pellerito et al au raportat o acurateţe de 100 % (n = 24) în evaluarea femeilor cu o 

anomalie uterină prezentă (30); rezultatele RMN au fost comparate cu cele oferite de histeroscopie şi laparoscopie 

(39). Fedele et al au raportat o senzitivitate de 100% (n=4) şi o specificacitate de 79% (11/14), PPV 95%, NPV 

90% Şi acurateţea 87% ȋn diagnosticul anomaliilor congenitale uterine (10); (totuşi), rezultatele lor au fost 

comparate cu histerosalpingografia şi laparoscopia.Studiile au demonstrat că RMN prezintă o importanţă şi o 

utilitate deosebită în diagnosticul MCU şi stabilirea conduitei terapeutice (15). RMN-ul pare a fi un instrument 

relativ sensibil şi unii autori sugerează că ar putea înlocui procedurile invazive cum ar fi laparoscopia pentru 

diagnosticul de uter dublu (26). RMN-ul are o precizie şi un caracter practic care nu au fost în totalitate stabilite 

existând încă discrepanţe între imaginile ecografice şi cele RMN (24). 

Cu toate acestea, din cauza lipsei de probe sunt necesare mai multe studii pentru a confirma exactitatea 

diagnosticului (Tabelul 16). 

32


Tabelul 16. Parametrii diagnostici ai RMN în cazul studiului personal şi ai altor studii 


n 

Studiu 32 100 80 95 85 80 

personal 

Studiu 1 80 100 97 95 91 88 

Studiul 2 110 84 77 93 90 85 




Mintz MC et al şi Mitchel DG et al au demonstrat importanţa RMN în diagnosticul MCU, deşi acurateţea 

diagnosticului RMN creşte, în cazul asocierii cu CT sau US (23, 24). 

CONCLUZII 

Aparent, RMN este mai precisă decât ecografia 2D sau histerosalpingografia luate separat şi poate fi folosită 

pentru screening. Rolul RMN în diagnosticul MCU va deveni mai important în viitor, deoarece ȋn prezent 

diagnosticul RMN rămâne adeseori imprecis şi este şi foarte scump. 

XV.B. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ 

INTRODUCERE 

CT-ul foloseşte razele X pentru a creea imagini detaliate ale structurilor din interiorul corpului. 


În timpul efectuării CT–ului, excreţia substanţei de contrast la nivelul rinichiului permite evaluarea 

concomitentă a aparatului genito-urinar. Doza de radiaţie utilizată la CT este de aproximativ de 200-300 ori mai 

mare decât cea absorbită la o radiografie obişnuită şi atunci suntem nevoiţi să comparăm beneficiile cu riscurile.O 

substanţă iodată (substanţa de contrast este folosită pentru a vizualiza mai bine structurile şi organele investigate). 

Această substanţă de contrast investighează fluxul sangvin şi ea se administrează intravenos sau oral sau poate fi 

introdusă în diverse părţi ale organismului. În timpul ţestului pacienta va sta întinsă pe o suprafaţă plană (masă) ce 

este legată la scaner. Imaginile pot fi realizate înainte şi după administrarea substanţei de contrast. Masa alunecă în 

interiorul cilindrului. Iar scanerul se va roti în jurul corpului pentru a prelua imaginile. Pe durata investigaţiei 

pacienta trebuie să stea nemişcată.De asemenea, pe parcursul ţestului pacienta va rămâne singură în camera unde 

este situat tomograful, însă va fi urmărită printr-o fereastră de către tehnician şi i se va vorbi prin intermediul unui 

speaker.O tomografie computerizată durează, în medie, 30 până la 60 de minute, dar se poate prelungi până la 2 ore. 

După efectuarea investigaţiei pacienta este sfătuită să bea cât mai multe lichide, pentru a grăbi eliminarea substanţei 

de contrast din organism. Excreţia substanţei de contrast la nivelul rinichilor permite şi evaluarea aparatului genitourinar. 

CT în dinamică realizată în timpul injectării arteriale a substanţei de contrast poate evalua fluxul sanguin şi 

vascularizaţia unui organ selectat (uterul).Datorită substracţiei digitale arteriografia/angiografia CT furnizează 

imagini tridimensionale de calitate superioară. Printr-un sistem audio i se comunică pacientei când trebuie să-ţi ţină 

respiraţia, pentru a putea efectua radiografii.După CT se monitorizează starea pacientei şi se observă eventualele 

reacţii alergice întârziate. CT-ul este contraindicat la pacientele alergice la iod, la gravide (dacă beneficiile nu 

depăşesc riscurile), la pacientele cu obezitate gradul trei, claustrofobe şi cele cu semne vitale instabile. Pot fi 

posibile complicaţii cum sunt: reacţii alergice la iod, insuficienţă renală acută, hipoglicemie, acidoză. Pacienta 

trebuie să fie hidratată după CT corect pentru a preveni afectarea funcţiei renale de către perfuzarea substanţei de 

contrast. 

Riscul de apariţie a unor probleme în timpul efectuării tomografiei este mic: 

-substanţa de contrast poate determina reacţie alergică; 

-în cazul în care pacientul are diabet zaharat şi este în tratament cu metformin, substanţa de contrast poate 

duce la apariţia unor probleme; în această situaţie medicul va recomanda când să se oprească administrarea 

metforminului şi când să se reia. 

-există un mic risc de apariţie a cancerului după CT datorită razelor X; riscul este mai mare la copiii sau la 

persoanele care au avut multiple examinări cu raze X în antecedente. 

Medicul va trebui informat de numărul expunerilor la radiaţii înainte de efectuarea investigaţiei. 

Tomografia computerizată (CT) poate prezenta imagini ale uterului, anexelor şi rinichiului în secţiune transversală, 

într-o manieră tridimensională. Diferenţele de penetrare tisulară a razelor X sunt percepute de detectorii ce se rotesc 

33


în jurul pacientei, înregistrate de computer ca şi coeficienţi de densitate şi redate apoi în tonuri de gri.Substanţa de 

contrast iodată se poate administra i.v.(pentru evaluarea vascularizaţiei) sau pe cale orală. 

REZULTATE 

Trei cazuri reprezentative sunt prezentate în Fig. 34 şi 35a şi 35 b 

Fig. 34. Uter septat CT- Fig. 35a. Uter unicorn Fig. 35b. Uter bicorn CT, 

BB 27 de ani Suceava CT- ST 33 ani Suceava BN 28 de ani Suceava 

DISCUŢII 

Rezultatele studiului personal şi al altor studii privind acurateţea computer tomografiei sunt prezentate în 

Tabelul 17. 

Tabelul 17. Parametrii diagnostici ai CT în cazul studiului personal şi al altor studii 


Studiu 1 40 60 53 58 58 62 

Studiul 2 50 68 55 60 60 67 

Studiul 

personal 

16 65 56 62 63 68 

CONCLUZII 

Tomografia computerizată este o metodă de diagnostic rapid, ceea ce o face să fie aleasă în situaţii de 

urgenţă, pentru investigarea hemoragiilor genitale, malformaţiilor congenitale uterine şi totodată, ieftină în raport cu 

rezultatele pentru pacientă şi medic. Tomografia computerizată este foarte avantajoasă în cazul pacientelor mai greu 

cooperante, avantajul constând în durata foarte scurtă de scanare – câteva secunde pentru fiecare zonă a corpului, de 

exemplu: tomografie torace+abdomen+pelvis se poate face în 18 secunde (cu un Computer Tomograf 

performant).Pentru investigarea vasculară, se poate face tomografie computerizată cu injectarea unei substanţe de 

contrast (după ce în prealabil s-a făcut o testare la această substanţă şi s-a determinat ureea şi creatinina serică). 

34


CAPITOLUL XVI 

CERCETĂRI PRIVIND EVOLUŢIA SARCINII PE UN UTER MALFORMAT 

INTRODUCERE 

Pentru urmărirea corectă a sarcinilor dezvoltate pe malformaţii congenitale uterine s-a apelat la o serie de 

investigaţii suplimentare, care să furnizeze o serie de elemente adecvate în scopul aprecierii juste a stării mamei şi a 

stării fătului, incluzând determinarea βHCG în primul trimestru de sarcină, a hormonului lactogen placentar între 

săptămâna 30-34 de sarcină, determinarea ecografică a incompetenţei cervico-istmice şi monitorizarea ecografică 

mai frecventă decât în mod normal a evoluţiei sarcinii asociată cu malformaţie congenitală uterină. 

XVI.1. DETERMINAREA βHCG 

INTRODUCERE 

Rolul biologic al HCG-ului constă ȋn menţinerea corpului luteal ȋn cursul sarcinii. Concentraţia serică şi 

urinară de HCG total creşte exponenţial ȋn cursul sarcinii dublându-se la 40-48 de ore, aringând maximul ȋn 

săptămână 8-12. βHCG este marker de sarcină. 


S-a efectuat un studiu retrospectiv şi prospectiv pe un număr de 30 de paciente cu malformaţii congenitale 

uterine, gravide, internate în Maternitatea Suceava şi la care s-a determinat βHCG în primul trimestru de sarcină prin 

metoda ECLIA. 

REZULTATE 

S-a observat pe studiul efectuat pe cele 30 de gravide în primul trimestru de sarcină că valorile betaHCGului 

scad cu aproximativ 10 % faţă de valorile de referinţă ceea ce explică iminenţele de avort şi avorturile spontane 

(la sarcini dezvoltate pe uter septet, bicorn, unicorn) (Tabelul 18). 

Tabelul 18. Valorile βHCG în primele 12 săptămâni de sarcină la gravide cu MCU 

Sarcina 

dez. pe 

valorile β HCG 

(val.de referinţă mUI/ml) 

uter Caz Caz Caz Caz Caz 5 Caz Caz Caz Caz Caz Caz Caz Caz Caz Caz 

malf. 1 2 3 4 

6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 

Sapt 2-3 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10-50 

Sap 4 30 30 25 20 15 28 35 17 55 20 50 30 28 15 84 40-1000 

Sapt 5 200 250 325 280 210 180 200 210 190 180 200 190 200 210 220 404-20700 

Sapt 6 1800 1200 1600 1100 1000 1200 1000 1300 1100 1000 1200 1000 1100 1300 1000 2200-74200 

Sapt 7 4800 3500 4000 3200 3000 3200 3500 4000 3500 4600 4800 4200 3500 3200 3000 6000-130000 

Sapt 8 10200 12000 11600 11000 10000 11400 11200 12100 11800 10500 10700 10800 11000 10200 10400 12900-190000 

Sapt 9 15000 17500 17000 15000 14000 14500 15200 15800 16000 14900 15200 16800 16200 15800 16400 18500-205000 

Sapt 10 16000 15800 16100 15600 15900 16150 16200 15550 15600 16250 16050 15850 15750 16250 15950 18000-200000 

Sapt 11 15000 14050 13850 13900 14100 13950 13800 14200 14150 13900 14900 14750 14150 14350 14400 16500-180000 

Sapt 12 14000 12600 11700 11900 12250 12300 12700 12900 13450 13650 13850 13100 13250 13600 12900 14500-125000 

Tabelul 18 (continuare) 

Sarcina 

dez. pe 

uter malf 

Caz 

16 

Caz 

17 

Caz 

18 

Caz 

19 

Caz 

20 

Caz 

21 

Caz 

22 

Caz 

23 

valorile β HCG 

(val.de referinţă mUI/ml) 

Caz 24 Caz Caz Caz 

25 26 27 

Sapt 2-3 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10-50 

Sapt 4 25 17 25 20 15 28 35 30 55 20 50 30 28 15 84 40-1000 

Sapt 5 200 250 320 280 190 180 200 210 210 180 200 190 200 210 220 404-20700 

Sapt 6 1800 1200 1600 1100 1000 1200 1000 1300 1100 1000 1200 1000 1100 1300 1000 2200-74200 

Sapt 7 4800 3500 4000 3200 4600 3200 3500 4000 3500 3000 4800 4200 3500 3200 3000 6000-130000 

Sapt 8 10200 11180 11600 11000 10000 11400 11200 12100 12000 10500 10700 10800 11000 10200 10400 12900-190000 

Sapt 9 15000 17500 15200 15000 14000 14500 17000 15800 16000 15800 15200 16800 16200 14900 16400 18500-205000 

Sapt 10 16000 15800 15550 15600 15900 16150 16200 16100 16250 15600 15950 15750 16250 15850 16250 18000-2000000 

Sapt 11 15000 14400 13850 14100 13950 13800 13950 14900 14200 14150 13900 14750 14350 14550 14350 14400 

Sapt 12 14000 12250 13100 11900 12600 12700 12300 13650 12900 13850 13650 11700 12900 13250 13600 14500-125000 

DISCUŢII 

În afară de ecografia 2D (transabdominală şi transvaginală), în primul trimestru de sarcină, determinarea în 

dinamică a β-HCG este foarte utilă. Deasemenea s-a observat că stabilirea cu acurateţe a vârstei gestaţionale nu se 

poate face pe baza unei singure determinări beta-HCG ci necesită determinări în dinamică. Scăderea valorilor 

βHCG-ului în primul trimestru de sarcină, faţă de valorile de referinţă poate atrage atenţia asupra unei posibile 

MCU. 

Caz 

28 

Caz 

29 

Caz 30 

35


CONCLUZII 

βHCG. 

Malformaţiile congenitale uterine se asociază frecvent în primul trimestru de sarcină cu scăderea valorilor 

XVI.2. DETERMINAREA HORMONULUI LACTOGEN PLACENTAR (HPL) 

INTRODUCERE 

Hormonul lactogen placentar este secretat de placenta la termen şi măsurarea lui după săptămâna 30 de 

sarcină poate fi utilă pentru detectarea riscului fetal (valori mai mici de 4 micrograme pe militru după săptămâna 30- 

a au fost ȋncadrate ȋn “zona de pericol fetal”). 


Determinarea hormonului lactogen placentar a fost efectuată în perioada cuprinsă între a 30-a şi a 34-a 

săptămână de sarcină. HPL a fost determinat la ~ 10 % (32 paciente gravide) din cele 316 cazuri ale studiului 

personal (sau 16,4% din cele 189 de cazuri care au obţinut sarcini şi finalizarea lor prin naştere la termen sau 

prematur). Cinci au prezentat utere unicorne, şapte utere bicorne şi 20 utere septate. 

S-au evaluat cazurile (din studiul personal) cu valori ale hormonului lactogen placentar (HPL) mai scǎzute 

decât valorile de referinţǎ, în primul trimestru de sarcinǎ. HPL-ul s-a determinat prin metoda imunologică 

monoclonală. 

REZULTATE 

HPL determinat la aceste 32 de cazuri a demonstrat o scǎdere a valorii sale în perioada 30-34 sǎptǎmâni de 

sarcinǎ (Tabelul 19). Cazurile cu HPL scǎzute (< 4µg/ml) au fost: 20 de cazuri cu utere septate, 7 cazuri cu utere 

bicorne şi 5 cazuri cu utere unicorne 

. 

Tabelul 19. Determinarea HPL în săptămânile 30-34 de sarcină la gravide cu MCU 

UTER UNICORN UTER BICORN UTER SEPTAT 

Nr. 

cazuri 

Varsta 

sarcinii 

SG 

Valoarea 

HLP 

mg/ml 

Valoarea 

HLP 

mg/ml 

Valoarea 

HLPmg/ml 

Nr. 

cazuri 

Varsta 

sarcinii 

Nr. 

cazuri 

Varsta 

sarcinii 

1 31 3.2 1 31 3.5 1 31 3.5 

1 32 3.4 1 31 3.6 2 32 3.2 

1 32 3.6 1 31 3.8 3 32 3.1 

1 33 3.8 1 32 3.3 2 32 3.3 

1 34 3.3 1 32 3.4 2 32 3.4 

1 33 3.3 3 32 3.8 

1 34 3.2 2 33 3.2 

2 33 3.4 

2 34 3.2 

1 34 3.7 

5 

cazuri 

7 cazuri 

20 

cazuri 

DISCUŢII 

Acest hormon, secretat în cantităţi crescute, pe măsură ce sarcina avansează, reflectă indirect funcţia 

placentară. Determinarea HPL-ului la femei cu MCU şi sarcină (30-34 de săptămâni) a coincis cu faptul ca la 

cazurile respective s-a diagnosticat şi iminenta de naştere prematură şi incompetenţa cervico-istmică. Mulţi autori au 

dozat HPL-ul (HCS) la gravidele cu întârzieri în creşterea intrauterină a fătului şi au raportat niveluri scăzute ale 

HPL-ului, mai mici de 4 mg/ml, după săptămâna a 30-a de gestaţie. Într-un studiu efectuat în 1998 s-a observat 

scăderea valorilor βHCG cu aproximativ 12 % faţă de valorile de referinţă şi un procent de 35 % de avorturi 

spontane la aceste gravide care erau diagnosticate şi cu MCU. Concentraţii mai mici de 4µg/ml după săptămâna 30 

au fost încadrate în “zona de pericol fetal”. 

36


CONCLUZII 

Scǎderea valorilor HPL în perioada 30-34 de săptămâni se asociază frecvent cu MCU. 

XVI.3. DETERMINAREA ECOGRAFICĂ A INCOMPETENŢEI CERVICO-ISTMICE 

INTRODUCERE 

Incompetenţa cervico-ismică este prezentă la 15-20% din avorturile de trimestrul 2 de sarcină care la rândul 

lor se asociază fredvent cu malformaţii congenitale uterine. 


S-au evaluat 49 de cazuri cu incompetenţă cervico-istmică asociată MCU prin anamneză (istoricul 

obstetrical) şi prin screening efectuat la 20 de săptămâni de sarcină prin ecografie. 

Există 2 categorii de femei care trebuie supuse screeningului de depistare a naşterilor premature: 

-gravidele cu simptome de naştere prematură; 

-gravidele cu antecedente de naştere prematură; 

REZULTATE 

Fig. 36. Măsurarea funnelizării (16-18 săptămâni) 

Situaţia celor 49 de gravide cu sarcini cuprinse între 29-35 de săptămâni la care clinic s-a stabilit 

diagnosticul de col incompetent şi care a fost confirmat prin ecografia endovaginală rezultă din Tabelul 20. La toate 

s-a realizat cerclaj şi sarcinile au evoluat pâona la 37-39 de săptămâni. 

Tabelul 20. Tipurile de MCU diagnosticate cu incompetenţă cervico-istmică 

UTER UNICORN – Lot 4 UTER BICORN – Lot 5 UTER SEPTAT – Lot 1 

Nr. cazuri Varsta sarcinii 

(SG) 


(SG) 


(SG) 

1 29 1 28 săpt. şi 4 zile 1 28 săpt. şi 2 

zile 

2 30 1 29 1 29 

1 31 1 30 1 30 

2 32 4 31 4 34 

1 33 2 32 1 31 

1 34 1 33 12 32 

1 34 4 33 

3 34 

3 35 

TOTAL: 8 TOTAL: 11 TOTAL: 30 

37


DISCUŢII 

Riscul de NP poate fi apreciat pe baza unor criterii clinice. Creasy a elaborat un scor bazat pe factori de 

risc medicali materni şi sociali. VPP a acestui scor este de aproximativ 38%. 

Papiernik susţine valoarea examenului vaginal digital în aprecierea riscului de NP. 

Pentru aceasta a evaluat săptămânal 8303 gravide timp de 3-4 sapatamani înainte de declanşarea travaliului. 

Nu s-a putut stabili o relaţie clară între LC şi numărul de zile până la declanşarea travaliului. Nicolaides raportează 

la o LC > 15 mm arată că naşterea este puţin probabil să survină în următoarele 7 zile. 

Măsurarea lungimii colului uterin prin ecografia endovaginală este considerată metodă de screening în 

depistarea incompetenţei cervico-istmice. 

CONCLUZII 

Pentru aprecierea riscului de NP în cazul asocierii incompetenţei cervico – istmice cu malformaţii 

congenitale uterine, ecografia endovaginală pare să fie cea mai bună metodă. 

Remarcăm faptul că LC trebuie corelată cu alţi factori de risc cum ar fi infecţiile vaginale care joacă un rol 

important în LC iar un col scurtat şi modificat poate fi adesea mai puţin rezistent la ascensionarea infecţiei. 

Ecografia colului permite o mai bună apreciere a riscului de naştere prematură (NP) la gravidele cu 

malformaţii congenitale uterine şi incompetenţa cervico- istmică şi trebuie intens folosită. 

Propunem ecografia endo-vaginală ca o metodă de screening de măsurare a LC şi evaluarea aspectului 

acestuia, corelat cu tratamentele ante-natale (tocolitice, glucocorticoizi) pentru că vor conduce la scăderea 

morbidităţii şi mortalităţii perinatale. 

XVI.5. DETERMINAREA ECOGRAFICĂ A EVOLUŢIEI SARCINII ASOCIATĂ CU MALFORMAŢIE 

CONGENITALĂ UTERINĂ 

INTRODUCERE 

Utilizarea ecografiei ȋn domeniul obstetricii este absolut necesară pentru monitorizarea sarcinii, mai mult 

decât atât acelei care evoluează pe un uter malformat. 


Studiul privind evoluţia sarcinii pe uter malformat s-a efectuat pe 189 de utere malformate congenital (din 

cele 316 cazuri incluse în studiu) pe care s-a grefat o sarcină şi care s-a finalizat cu naşteri premature sau la termen, 

cu feţi viabili. 

Studiul s-a efectuat prin: a) ecografie 2D, b) ecografie endovaginală, c) ecografie 3D şi d) eco Doppler. 

REZULTATE 

Fig. 37A. Uter bicorn cu sarcină 

Fig. 37B. Uter bicorn cu sarcină 

- PU, 31 ani, Suceava - BM, 25 ani, Suceava 

38


Fig38A. Uter septat Fig 38b.Uter pseudo-didelf- sarcină-EF Fig 38c. Eco Doppler, sarcina 8-9 

Eco 3D sarcină 30 ani SV săpt, sept uterin hipoecogenic, 

Pacientele cu malformaţii congenitale uterine şi sarcini sunt considerate gravide cu risc obstetrical crescut 

şi au fost monitorizate prin ecografii frecvente Eco 2D şi Eco 3D şi Eco-Doppler (Fig. 37a, 37b, 38a, 38b., 38c.). 

Cazurile cu utere malformate şi sarcini (Tabelul 21) au fost în număr de 189, din care 14 au fost cu naşteri 

premature, dar toate au fost cu feţi viabili. 

Tabelul 21. Utere malformate cu sarcini şi finalizarea acestora 

Tip de uter malformat cu sarcină Vârsta Număr sarcini Sarcini Sarcini la termen 

pacientelor 

premature 

Uter septate, din care 

159 14 

145 

- sept complet 

10 

68 

- sept incomplet 

3 

72 

- sept corporeal 

1 

5 

Uter unicorn şi pseudounicorn 12 12 

Uter bicorn 6 6 

Uter pseudodidelf 6 6 

Uter arcuat 6 6 

. 

DISCUŢII 

Studiile multicentrice au demonstrat ca 93 % din ICIU reale şi 78 % din copiii hipotrofici care au prezentat 

o detresă respiratorie la naştere au avut şi o velocimetrie Doppler anormală şi în scpecial un indice Arbeille 

subunitar şi trebuie să determine o supraveghere intensivă fetală prin toate mijloacele cunoscute (4). Atunci când 

sarcina se dezvoltă pe un corn uterin rudimentar, după săptămâna a 15-a de amenoree, este posibilă ruptura acestuia 

(18). Pe toate uterele bicorne urmărite în studiu au evoluat sarcini şi am constatat că frecvenţa uterului bicorn unicol 

a fost de 1,6% . Şi pe utere unicorne au fost posibile sarcini şi am constatat o frecvenţă mai mare a uterului unicorn 

drept. 

XVI.5.5. CONCLUZII 

Consultul ginecologic la începutul vieţii fertile a femeii este obligatoriu pentru depistarea MCU. Evaluarea 

pacientelor la începutul sarcinii pentru depistarea posibilelor MCU nediagnosticate anterior este importantă pentru a 

evita avorturi, naşteri premature, copii hipotrofici. 

În urma studiului impactului pe care îl au MCU asupra sarcinii şi a naşterii, se constată în mod evident că 

MCU nediagnosticate la timp şi netratate corespunzător pot determina evoluţia negativă a sarcinii. O pătrime din 

MCU asociate cu sarcini necesită cerclaj (va fi necesară măsurarea lungimii colului). 

MCU au o vascularizaţie precară, mai evidentă în cazul uterului septat (dar şi în uterul didelf, pseudodidelf 

şi hipoplazic), explicată prin modificarea traiectului vascular (acesta având rol esenţial în timpul sarcinii), 

determinând tulburări de vascularizaţie placentară şi alterarea produsului de concepţie. 

39


CAPITOLUL XVII 

CERCETĂRI CLINICO-STATISTICE PRIVIND TIPURILE DE MALFORMAŢII CONGENITALE 

UTERINE SI A ACURATEŢII INVESTIGAŢIILOR FOLOSITE PENTRU STABILIREA 

DIAGNOSTICULUI 

INTRODUCERE 

Prevalenţa reală a MCU la populaţia feminină se realizează prin evaluarea acurateţei unei proceduri diferite 

de diagnostic şi luând în considerare caracteristicile diferite ale grupurilor de paciente. 


În studiu s-a comparat acurateţea diferitelor proceduri diagnostice (Tabelul 36) folosite pentru evaluarea 

MCU. În acest studiu se compară HSG, SHG, ECO-2D, ECO-3D, RMN, HS şi CS selectate pentru analiză. HS 

permite vizualizarea directă a conturului uterin intern şi a fost considerată metoda cea mai valabilă de a identifica 

prezenţa unei anomalii endouterine (dar nu şi subtipuri diferite). Sensibilitatea, specificitatea, valoarea predictivă 

pozitivă (PPV) şi valoarea predictivă negativă (VPN) pentru fiecare procedură de diagnostic au fost calculate 

individual pentru fiecare studiu (Tabelul 22). 

Tabelul 22. Indicatorii statistici utilizaţi pentru caracterizarea populaţiei studiate 

Indici Definiţii 

Incidenţa Cuantifică numărul de evenimente noi sau cazuri de boală apărute într-o populaţie de 

indivizi la risc într-un interval de timp; 

IC= nr de cazuri de boală dintr-o anumită perioadă de timp/ populaţia totală la risc 

Prevalenţa Cuantifică proporţia de indivizi dintr-o popolatie care au boala la un anumit moment; 

(probabilitatea) p = nr. de cazuri de boală existente la un moment în timp/ populaţia totală 

Specificitate Capacitatea unei investigaţii de a identifica corect pe cei care au boala şi exprimă 

proporţia rezultatelor negative în masa nonbolnavilor (este o probabilitate consitionata, 

aceea de a fi negativ cu condiţia de a nu fi bolnav) 

Sensbilitatea Capacitatea unei investigaţii de a identifica corect pe cei pe care au boala şi exprimă 

proporţia rezultatelor pozitive în masa bolnavilor (este o probabilitate condiţionată: 

probabilitatea de a fi pozitiv cu condiţia de a fi bolnav) 

VPP Exprimă proporţia real-pozitivilor în masa pozitivilor; VPP= RP/P x 100 

VPN 

Exprimă proporţia real-negativilor în masa negativilor; VPN = RN/N x100 

Acurateţe Reprezintă gradul în care măsurătoarea (investigaţia) sau estimarea bazată pe o anumită 

măsurătoare prezintă valoarea reală a caracteristicii măsurate. 

Acurateţea = numărul de cazuri pozitive +numărul de cazuri negative 

numărul de cazuri pozitive+ fals pozitive+ fals negative+cazuri negative 

REZULTATE 

Fig. 38. Proporţia MCU descoperite ȋn studiul personal 

40


Tabelul 23. Intervenţii chirurgicale clasice şi endoscopice 

2002-2009 Operate Sarcini La termen Prematur Avort 

Strassmann 12 10 6 2 2 

Jones,Te Linde 6 4 3 - 1 

Bret-Guillet 3 3 2 - 1 

Total 21 17 11 2 4 

PERHISTEROSCOPIC2002-2009 175 151 134 12 5 

Tabelul 39. Frecvenţa utilizării metodelor de investigaţie 

pelvină 100% 

Echografie endovaginală 80% 

Eco 3D 30% 

Eco Doppler 20% 

SHG 10% 

renală 4% 

Histerosalpingografie 80% 

Histeroscopie 82% 

Rezonanţă magnetică nucleară 10% 

Celioscopie 10% 

Tomografie computerizată 5% 

Cistoscopie 4% 

Urografie intravenoasă 1% 

DISCUŢII 

Este important de menţionat că uterul este format la aproximativ 8-16 săptămâni de viaţă intrauterină (fetală) 

din dezvoltarea celor două ducte pereche paramezonefrotice, numite ducte mulleriene. Procesul de formare a 

uterului presupune trei etape principale: organogeneza-dezvolarea ambelor ducte mulleriene; fuziunea: ductele 

mulleriene fuzionează pentru a forma uterul şi colul uterin, partea superioară a vaginului (fuziune laterală); partea 

superioară craniană a ductelor mulleriene va rămâne nefuzionată şi va forma trompele uterine; rezorbţia septului 

intermullerian 

60% din femeile cu agenezie renală unilaterală s-au dovedit a avea anomalii genitale (cel mai frecvent uter 

unicorn). 40% din femeile cu uter unicorn suferă de anomalii renale (9), în timp ce un alt studiu a arătat că mai mult 

de 80% dintre pacientele cu uter didelf suferă de agenezie renală (21). Deci detectarea de malformaţii congenitale 

renale ar trebui să alerteze medicii pentru a căuta MCU asociate şi vice versa (28). Rolul factorilor genetici în 

dezvoltarea unor MCU rămâne neclar. Deşi Letterie şi Vauss au fost în imposibilitatea de a identifica o posibilă 

mutaţie care să contribuie la această asociere (MCU+ hipoacuzie), au sugerat trimiterea de rutină a tuturor 

pacientelor cu MCU pentru testarea audiometrică (34). Investigaţiile au foat clasificate potrivit acutateţii de 

diagnostic în clasa Ia (HS şi LS; SHG şi 3D US), clasa Ib (HS singură), clasa II (HSG şi 2D US) şi clasa III (RMN). 

CONCLUZII 

Pe baza datelor obţinute de la clasa Ia şi Ib de studii prevalenţa MCU este de aproximativ 7.1% în studiul 

personal faţă de 6.7% conform datelor din literatură (95% CI, 6.0–7.4) în populaţia generală/fertilă, 7.5% în studiul 

personal faţă de 7.3% (95% CI, 6.7–7.9) la populaţia infertilă şi de 21.5% în studiul personal faţă de 16.7% conform 

datelor din literatură (95% CI,14.8–18.6) în populaţia feminină cu avort recurent. Prevalenţa în rândul populaţiei 

feminine infertile este similară cu cea din populaţia generală/fertilă. Cu toate acestea se pare că există o prevalenţă 

mai mare a uterului septat în populaţia infertilă ceea ce ne sugerează o asociere. În plus prevalenţa înalta a uterului 

arcuat în populaţia feminină cu avorturi recurente (12.2%) evidenţiază potenţialul important al acestei MCU (uter 

arcuat) în avortul recurent, ceea ce nu trebuie subestimat. Eco 2D şi HSG au cele mai mici rate de acurateţe, care nu 

justifică întotdeauna utilizarea lor pentru stabilirea diagnosticului şi cu toate acestea ele pot fi folosite singure sau în 

combinaţie (ca pe un instrument de screening eficient); SHG s-a dovedit a fi extrem de precisă în diagnosticarea şi 

clasificarea MCU şi cu toate acestea ea este şi puţin invazivă şi nu se practică în mod obişnuit. Eco 3D este 

deasemenea foarte precisă după cum ne sugerează studiile la zi şi poate fi folosită ca un instrument de diagnosticare 

(un posibil subdiagnostic care îi limitează eficienţa sa s-a constatat la uterul unicorn şi deasemenea o lipsă de 

disponibilitate în unele centre);RMN are o precizie şi un caracter practic care nu au fost în totalitate stabilite (s-au 

constatat multe discrepanţe între imaginile ultrasonografice şi cele RMN; dar cu toate acestea rolul RMN în 

diagnosticul MCU va deveni mai important în viitor; Malformaţiile congenitale de tract mülerian sunt estimate să 

aibă prevalenţă globală în rândul femeilor de 3-4 %.Malformaţiile congenitale minore nu au nici un impact asupra 

fertilităţii femeilor. Asicierea diferitelor metode imagistice creşte acurateţea în stabilirea diagnoscticului unei MCU. 

41


CAPITOLUL XIX 

CONCLUZII GENERALE 

1. Malformaţiile congenitale uterine (agenezie, dezvoltare incompletă, oprirea în evoluţie, absenţa 

dezvoltării sau exces de dezvoltare) se datoresc tulburărilor în evoluţia embriologică a primordiilor genitale, 

reprezentate de canalele lui Müller, tuberculul sino-vaginal şi sinusul urogenital. 

2. Importanţa malformaţiilor congenitale uterine constă în faptul că pot determina numeroase afecţiuni 

clinice, care pot fi cuprinse într-o adevărată patologie malformativă a uterului, reprezentată prin afecţiuni 

ginecologice (amenoree, hipomenoree, criptomenoree, dismenoree, infertilitate, sterilitate, dispareunie, tulburări 

menstruale) şi obstetricale (afecţiuni privind evoluţia sarcinii - nidaţia ectopică, naşterea prematură, distociile de 

prezentaţie şi de dinamică) şi malformaţii ale nou-născutului. 

3. Cea mai acceptată şi utilizată clasificare a malformaţiilor congenitale uterine este cea după Societatea 

Americană de Fertilitate (1988): tipul I (agenezia/hipoplazia mülleriană: vaginală, cervicală, fundică, tubară, 

combinată), tipul II (uter unicorn: corn rudimentar cu comunicare, corn rudimentar necomunicant, corn rudimentar 

fără cavitate, fără corn rudimentar), tipul III (uter didelf), tip IV (uter bicorn: complet, parţial), tipul V (uter septat: 

complet, parţial), tipul VI (uter arcuat – considerat ca o formă de uter septat parţial), tipul VII (uter în T - DES – 

dietilstilbestrol). 

4. Investigaţiile malformaţiilor congenitale uterine se realizează prin următoarele metode: ecografia 

(ecografia 2D, ecografia 3D, ecografia Doppler, sonohisterografia), histerosalpingografia, histeroscopia, celioscopia, 

RMN şi CT, fiecare având o anumită pondere în clarificarea diagnosticului malformaţiilor congenitale uterine. 

5. Ecografia este instrumentul de screening deosebit de util şi cel mai folosit ca primă metodă de 

investigaţie în diagnosticul malformaţiilor congenitale uterine, precizând conturul intern şi extern al uterului, 

apreciază aspectul anexelor şi verifică starea rinichilor. 

6. Histerosalpingografia este utilă pentru diagnosticul unei cavităţi uterine normale sau anormale, are o 

sensibilitate foarte bună pentru diagnosticul malformaţiilor congenitale uterine (MCU) cu o expresie mai agresivă 

morfologic, deşi nu poate face o diferenţă fiabilă între diferitele tipuri de MCU (între uter septat şi uter bicorn); în 

timp va fi înlocuită de histerosalpingo-contrast-sonografia (HyCoSy). 

7. Frecvenţa crescută a patologiei endouterine la pacientele infertile, cât şi acurateţea diagnostică a 

histeroscopiei, ne permit să o propunem ca metodă de rutină în bilanţul iniţial al unui cuplu infertil. Avantajele 

tehnicii sunt reprezentate de posibilitatea diagnosticului direct macroscopic şi de opţiunile terapeutice conservatoare 

accesibile tehnicii endoscopice. 

8. Histeroscopia elimină un mare număr de leziuni în cadrul bilanţului iniţial, având o implicare potenţială 

în infertilitate. Histeroscopia are totuşi un interes diagnostic limitat în cazul uterelor duble şi nu poate depista decât 

septul parţial la fundul uterului, dar totuşi în studiul personal este cea mai utilizată metodă diagnostică şi terapeutică. 

9. Avantajul histeroscopiei constă în definirea mai uşoară a anomaliilor structurale congenitale. 

Metroplastia perhisteroscopică permite rezecţia septului uterin şi este preferată metroplastiei clasice, pentru că 

agresivitatea este mică, peretele uterin nu se secţionează, mortalitatea şi morbiditatea sunt aproape nule şi confortul 

psihologic al femeii este foarte bun. Importanţa practică a tratamentului histeroscopic este că prognosticul 

obstetrical al uterelor septate (cele mai frecvente MCU) poate fi ameliorat prin secţiunea histeroscopică a septului 

sub control ecografic. Histeroscopia operatorie constituie metoda de elecţie pentru rezolvarea eficientă a 

malformaţiilor endouterine. 

10. Celioscopia completează celelalte investigaţii necesare pentru stabilirea diagnosticului de MCU, 

stabileşte forma exterioară a uterului, investighează starea porţiunii înalte a aparatului genital feminin, stabileşte 

uşor şi rapid diagnosticul diferenţial între amenoreea primară şi criptomenoree. Celioscopia poate rezolva în aceeaşi 

şedinţă diagnosticul şi tratamentul adecvat al leziunii, fiind o metodă chirurgicală conservatoare, cu agresiune 

tisulară redusă la minimum, cu foarte puţine aderenţe, cu rezultate superioare laparatomiei. 

11. Chirurgia laparoscopică avansată (celiochirurgia) are următoarele indicaţii în patologia ginecologică: 

aduce certitudine diagnostică în ceea ce priveşte starea porţiunii înalte a aparatului genital (unele malformaţii 

congenitale uterine), endometrioză (peritoneală sau ovariană), aderenţe ale organelor genitale, sterilitate tuboperitoneală, 

sindromul ovarelor polichistice, sarcină ectopică în evoluţie, chist ovarian, torsiune de anexă. Frecvent 

se foloseşte histeroscopia asistată laparoscopic, această combinaţie (histeroscopi-laparoscopie) fiind „standardul de 

aur” în evaluarea MCU. 

12. RMN-ul oferă o abordare non-invazivă a conturului intern şi extern al uterului. Criteriile utilizate 

pentru a distinge uterul bicorn de cel septat sunt similare cu cele utilizate de ecografia bidimensională. Rezultatele 

RMN au fost comparate cu cele oferite de histeroscopie şi laparoscopie. RMN-ul va înlocui în viitor procedurile 

invazive, cum sunt laparoscopia pentru diagnosticul de uter dublu. 

42


13. Tomografia computerizată poate prezenta imagini ale uterului, anexelor şi rinichiului, în secţiune 

transversală, într-o manieră tridimensională şi poate evalua vascularizaţia acestor organe (dacă se administrează 

intravenos substanţă de contrast iodată). 

14. Aproximativ ¼ din naşterile premature sunt cauzate de malformaţiile congenitale uterine. Două treimi 

din prematuri sunt rezultatul unor travalii cu debut între 26 şi 35 de săptămâni de sarcină şi sunt marcaţi de rata cea 

mai mare de mortalitate. 

15. Pentru aprecierea riscului de naştere prematură, în cazul asocierii incompetenţei cervico-istmice cu 

malformaţii congenitale uterine, ecografia endovaginală este cea mai bună metodă şi o propunem ca o metodă de 

screening de măsurare a lungimii colului şi evaluare a aspectului acestuia în diagnosticul incompetenţei cervicoistmice. 

16. Pe baza datelor obţinute în studiul efectuat prin eco 3D, HS/LS sau SHG, etc., prevalenţa 

malformaţiilor congenitale uterine este de aproximativ 7,1 % în populaţia generală/fertilă, 7,5 % în populaţia 

infertilă şi de 21,5 % în în populaţia feminină cu avort recurent. 

17. Există o creştere a frecvenţei şi o prevalenţă mai mare a uterului septat în populaţia infertilă, ceea ce ne 

sugerează o asociere. În plus, frecvenţa în creştere şi prevalenţa înaltă a uterului arcuat în populaţia feminină cu 

avorturi recurente evidenţiază potenţialul important al acestei MCU în avortul recurent, ceea ce nu trebuie 

subestimat. 

18. Orice femeie care a suferit avorturi recurente, amenoree, hipomenoree, criptomenoree, dismenoree, 

infertilitate, sterilitate, dispareunie, tulburări menstruale, tulburări ale naşterii (nidaţia ectopică, naşterea prematură, 

distociile de prezentaţie şi de dinamică, precum şi malformaţii ale nou-născutului) trebuie să sugereze o malformaţie 

congenitală uterină şi să fie investigată în profunzime pentru acest scop. 

19. Uterul septat se caracterizează prin separarea cavităţii uterine în două cavităţi; septul poate naşte de pe 

fundul cavităţii uterine şi să se extindă inferior până la nivelul cervixului şi vaginului. Diagnosticul este confirmat de 

histeroscopie. Diferite complicaţii ale sarcinii şi naşterii pot însoţi acest tip de malformaţie uterină. Se recomandă 

îndepărtarea chirurgicală a septului prin histeroscopie intervenţională. 

20. Uterul arcuat este o malformaţie congenitală uterină cu frecvenţă în creştere şi se caracterizează printr-o 

depresiune a fundului uterin. Gravida cu o astfel de malformaţie congenitală uterină prezintă risc crescut de 

complicaţii în timpul evoluţiei sarcinii, precum şi risc de naştere prematură. Diagnosticul se stabileşte prin 

ultrasonografie transvaginală, histerosalpingografie, RMN sau histeroscopie. Dacă apar complicaţii în timpul 

reproducerii, se recomandă rezecţie histeroscopică. 

21. Uterul bicorn (în formă de inimă) este separat în două cavităţi diferite. Malformaţia se datorează unui 

viciu de dezvoltare în etapa embrionară precoce. Diagnosticul se stabileşte prin ultrasonografie şi laparoscopie. 

Riscul principal pentru femeia cu o astfel de malformaţie congenitală uterină este naşterea prematură şi insuficienţa 

cervico-istmică. În anumite cazuri sarcina evoluează fără complicaţii până la termen. 

22. Uterul didelf se caracterizează prin duplicarea uterului, cervixului şi a vaginului şi este însoţit de două 

cavităţi uterine, două cavităţi cervicale şi două vaginuri. Acest tip de malformaţie de obicei evoluează asimptomatic 

şi este descoperit prin examinări pelvine de rutină. Este cauză de dismenoree şi de dispareunie. Se poate asocia cu 

sarcina gemelară şi naşterea prematură. 

23. Uterul unicorn se caracterizează printr-o singură cavitate uterină, cu un singur cervix şi o singură 

trompă. De partea cealaltă a uterului se poate găsi un corn rudimentar. Primul pas în stabilirea diagnosticului este 

ultrasonografia, care va fi completată de histeroscopie, laparoscopie şi RMN. Această malformaţie se însoţeşte de un 

risc crescut de avort, de naştere prematură şi sarcină ectopică. Riscul ca o sarcină să evolueze pe un corn rudimentar 

recomandă îndepărtarea chirurgicală a acestuia. 

24. Absenţa uterului (agenezia uterină) este cea mai severă dintre malformaţiile congenitale uterine. Se 

caracterizează prin absenţa uterului, a cervixului şi vaginului. Femeia cu o astfel de malformaţie va prezenta o mică 

depresiune la nivelul orificiului extern al vaginului. Organele genitale externe pot fi normale. Se asociază uneori cu 

malformaţii renale. RMN este recomandat prentru stabilirea completă şi corectă a diagnosticului. 

43


BIBLIOGRAFIE 

1. Alatas C, Aksoy E, Akarsu C et al. Evaluation of intrauterine abnormalities in infertile patients by 

sonohysterography. Hum Reprod 1997; 12:487-490. 

2. Alborzi S, Dehbashi S, Khodaee R. Sonohysterosalpingographic screening for infertile patients. Int J 

Gynaecol Obstet 2003; 82:57-62. 

3. Bentur Y, Horlatsch N, Koren DG. Exposure to ionizing radiation during pregnancy: perception of 

teratogenic risk and outcome. Teratology 1991, 43:109-112. 

4. Bourne TH. Transvaginal color Doppler in gynecology. Ultrasound Obstet Gynecol 1991; 1:359-373. 

5. Brown SE, Coddinglon CC, Schnoi TJ, Toner JP, Gibbons W, Oehninger S. Evaluation of outpatient 

hysteroscopy, saline infusion hysterosonograph, and hysterosalpingography in infertile women: a prospective, 

randomized study. Fértil Steril 2000; 74:1029-1034. 

6. Donnez J, Nisolle M. Endoscopic laser treatment of uterine malformations. Hum Reprod 1997, 12:1381- 

1388. 

7. Devi Wold AS. Pham N. Arici A. Anatomic factors in recurrent pregnancy loss. Sem Reprod Med 2006; 

24:25-32. 

8. Doridot V, Gervaise A, Taylor S, Frydman R, Fernandez H. Obstretic outcome after endoscopic 

transaction of uterine septum. J Am Assoc Gynecol Laparosc 2003, 10:271-275. 

9. Fedele L, Vercellini P, Viezzoli T, Ricciardiello O, Zamberletti D. Intrauterine adhesions: current 

diagnostic and therapeutic trends. Acta Eur Fertil 1986; 17:31-37. 

10. Fedele L, Dorta M, Brioschi D, Massari C, Candiani GB. Magnetic resonance evaluation of double uteri. 

Obstet Gynecol 1989; 74:844-847. 

11. Golan A, Langer R, Bukovsky I, Caspi E. Congenital anomalies of the Müllerian system. Fertil Steril 1989; 

51:747-755. 

12. Grimbizis GF, Camus M, Tarlatzis BC, Bontis JN, Devroey P. Clinical implications of uterine 

malformations and hysteroscopic treatment results. Hum Reprod Upd 2001; 7:161-74; 

13. Guimaraes Filho HA, Mattar R Pires CR, Araujo Junior E, Moron AF, Nardozza LM. Comparison of 

hysterosalpingography, hysterosonography and hysteroscopy in evaluation of the uterine cavity in patients with 

recurrent pregnancy losses. Arch Gynecol Obstet 2006; 274:284-288. 

14. Homer HA, Li TC. Cooke ID. The septate uterus: a review of management and reproductive outcome. 

Fértil Steril 2000;73:1-14. 

15. Imaoka I, Wada A, Matsuo M et al. MR imaging of disorders associated with female infertility: Use in 

diagnosis, treatment, and management. RadioGraphics 2003; 23:1401-1421. 

16. Jacobsen LJ, DeCherney A. Results of conventional and hysteroscopic surgery. Hum Reprod 1997; 

12:1376-1381. 

17. Keltz MD, Olive DL, Kim AH, Arici A. Sonohysterography for screening in recurrent pregnancy loss. 

Fértil Steril 1997; 67:670-674. 

18. Ko-Kivok-Yun P, Pessonnier A, Halasz A, Fournie A, Grossesse dans une corne uterine rudimentaire. 

Rupture à la quinzième semaine d’aménorrhee. Rev Fr Gynecol Obstetr 1994; 89:27-31 

19. Kupesic S. Clinical implications of sonographic detection of uterine anomaliesfor reproductive outcome. 

Ultrasound Obstet Gynecol 2001; 18:387-400. 

20. Letterie GS. Structural abnormalities and reproductive failure: Effective techniques of diagnosis and 

management. New York: Blackwell Science, 1998. 

21. Li S, Oiiyvum A, Coakley FV, Hedvig H. Association of Renal Agenesis and Müllerian Duct Anomalies. J 

Comput Assist Tomogr 2000; 24:S29. 

22. Lupaşcu Ivona, David Cristina, Pătrăşcanu Irina, Mihalcea D. Sonohisterografia cu ser fiziologic în studiul 

leziunilor minime ale cavităţii uterine. Obstetrica şi ginecologia - serie nouă 2001; 49: 203-204. 

23. Mintz MC, Grumbach K. Imaging of congenital uterine anomalies. Semin Ultrasound CT MR 1988; 9:167- 

174. 

24. Mitchel DG, Schonholz L, Hipert PL et al. Zones of the uterus: discrepancy between US and Mr images. 

Radiology 1990; 174: 827; 

25. Nappi C, Di Spiezio Sardo A, Greco E, Guida M, Bettocchi S, Bifulco G. Prevention of adhesions in 

gynaecological endoscopy. Hum Reprod Update 2007; 13:379–394. 

26. Nguyen L, Harford RI, Trott EA. Evaluating Müllerian anomalies as a cause of recuirent pregnancy loss. 

Delaware Med J 1997; 69:209-212. 

27. Nicolini U, Bellotti M, Bonazzi B, Zamberietti D, Candiani GB. Can ultrasound be used to screen uterine 

malformations? Fertil Steril 1987; 47:89-93. 

44


28. Oppelt P, Von Have M, Paulsen M et al. Female genital malformations and their associated abnormalities. 

Fertil Steril 2007; 87:335-342. 

29. Pavone ME, King JA, Vlahos N. Septate uterus with cervical duplication and a longitudinal vaginal 

septum: a müllerian anomaly without a classification. Fertil Steril 2006; 85:409-410. 

30. Pellerito JS, McCarthy SM, Doyle MB, Glickman MG, DeCherney AH. Diagnosis of uterine anomalies: 

relative accuracy of MR imaging, endovaginal ultrasound, and hysterosalpingography. Radiology 1992; 183:795- 

800. 

31. Pelosi MA. Gasless laparoscpoy in pregnancy. Gynecological endoscopy 1997; 6:17. 

32. Peltecu G. Adezioliza. In: Peltecu G. Chirurgie laparoscopica ginecologica. Bucureşti: Ed. Medicală, 2001, 

51. 

33. Querleu D. Echoguided resection of the septate uterus. J Ginecol Obstet Biol Reprod 1994; 23:603-5. 

34. Rabinson J, Orvieto R, Shapira A, Brownstein Z, Meltzer S, Tur-Kaspa I. Müllerian anomalies, hearing 

loss and Connexin 26 mutations. Fertil Steril 2006; 85:1824-1825. 

35. Radoncic E, Funduk-Kurjak B. Three-dimensional ultra.sound for routine check-up in in vitro fertilization 

patients. Croat Med J 2000; 41:262. 

36. Ratnapalan S, Bona N, Chandra K, Koren G. Physicians’ perceptions of teratogenic risk associated with 

radiography and CT during early pregnancy. AJR 2004; 182:1107-1109. 

37. Raziel A, Arieli S, Bukovski I et al. Investigation of the uterine cavity in recurrent aborters. Fértil Steril 

1994; 62:1080-1082. 

38. Reuter KL, Daly DC, Cohen SM. Septate versus bicornuate uteri: errors in imaging diagnosis. Radiology 

1989; 172:749-752. 

39. Saleem SN. MR imaging diagnosis of uterovaginal anomalies: Current state of the art. RadioGraphics 

2003; 23:e13. 

40. Saravelos SH, Cocksedge KA, Li TC. Prevalence and diagnosis of congenital uterine anomalies in women 

with reproductive failure: a critical appraisal. Hum Reprod Updt 2008; 14:415-429. 

41. Schorge JO, Schaffer JI, Halvorson LM, Hoffman BL, Bradshaw KD, Cunningham FG. Williams 

Gynecology. New York: McGraw Hill, 2008, 177-178. 

42. Sentilhes L, Sergent F, Roman H, Verspyck E, Marpeau L. Late complications of operative hysteroscopy: 

predicting patiens at risk of uterine rupture during subsequent pregnancy. Eur J Obstet Gynecol Reprod Biol 2005; 

120:134-138. 

43. Shalev E, Shimoni Y, Peleg D. Ultrasound controlled operative hysteroscopy. J Am Coll Surg 1994; 

179:70-71. 

44. Sheth SS, Sonkawde R. Uterine septum misdiagnosed on hysterosalpingogram. Int J Gynaecol Obstet 

2000; 69:261-263. 

45. Simpson WL Jr, Beitia LG, Mester J. Hysterosalpingography: a reemerging study. Radiographics 2006; 

26:419-431. 

46. Soares SR, Barbosa dos Reis MM, Camargos AF. Diagnostic accuracy of sonohysterography, transvaginal 

sonography, and hysterosalpingography in patients with uterine cavity diseases. Fertil Steril 2000; 73:406-411. 

47. Taylor PJ, Cumming DC. Hysteroscopy in 100 patients. Fertility & Sterility 1979; 31:301-304. 

48. Traina E, Mattar R, Moron AF et al. Diagnostic accuracy of hysterosalpingography and transvaginal 

sonography to evaluate uterine cavity disiseases in patients with recurrent miscarriage. Rev Bras Ginecol Obstet 

2004; 26:527-533. 

49. Tur-Kaspa I, Gal M, Hartman M et al. A prospective evaluation of uterine abnormalities by saline infusion 

sonohysterography in 1009 women with infertility or abnormal uterine bleeding. Fertility and Sterility 2006; 

86:1731-1735. 

50. Valenzano MM, Mistrangelo E, Lijoi D et al. Transvaginal sonohysterographic evaluation of uterine 

malformations. Obstetr Gynecol 2006; 124:246-249. 

51. Wu MH, Hsu CC and Huang KE. Detection of congenital Müllerian duct anomalies using threedimensional 

ultrasound. J Clin Ultras 1997; 25:487-92. 

45

CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ... - Gr.T. Popa

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?