CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ... - Gr.T. Popa

More documents

Recommendations

Info

CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ASUPRA MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE P A R T E A PERSONALĂ CAPITOLUL IX C E R C E T Ă R I P E R S O N A L E SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII Pornind de la trecerea în revistă a literaturii de specialitate şi identificarea punctelor problematice aflate în atenţia autorilor preocupaţi de studiul malformaţiilor congenitale uterine, obiectivele personale au fost stabilite în raport de cele 3 direcţii de cercetare abordate, traversând în dinamică contextul anatomic, clinic şi imagistic. În mod concret, obiectivele specifice urmărite au fost: a) studiul malformaţiilor congenitale uterine în funcţie de clasificarea lor; b) corelarea acestor malformaţii cu patologia asociată a femeii; c) îmbunătăţirea calităţii vieţii femeilor cu malformaţii congenitale uterine; d) prevenirea consecinţelor nefaste ale malformaţiilor congenitale uterine asupra produsului de concepţie (starea nou-născutului de la naştere, evoluţia postnatală); e) posibilitatea evoluţiei unei sarcini pe uter malformat congenital; f) prezentarea cauzelor cel mai des ȋntâlnite care predispun la malformaţii congenitale uterine (MCU); g) o clasificare a malformaţiilor congenitale uterine pe baza suportului imagistic. 1. Ȋn acest studiu s-a urmărit evaluarea procedeelor de investigaţie paraclinică (ecografie, histerosalpingografie, histeroscopie, laparoscopie etc) aplicate separat sau combinate în stabilirea frecvenţei malformaţiilor uterine, a tipului de malformaţie precum şi influenţa acestora asupra fertilităţii şi patologiei genitale feminine. 2. Cunoaşterea evoluţiei sarcinii pe un uter malformat impune aplicarea unor măsuri igieno-dietetice suplimentare, precum şi un tratament medical adecvat în timpul evoluţiei sarcinii şi a naşterii în vederea evitării naşterii premature şi obţinerii unui nou născut viabil de calitate biologică corespunzătoare care să evolueze normal după naştere. 3.Cunoaşterea unei malformaţii congenitale uterine impune un tratament medical şi chirurgical adecvat în diferite stări patologice ale uterului determinate de MCU. 6
CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ASUPRA MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE CAPITOLUL X STUDIU CLINIC PRIVIND DEPISTAREA MALFORMAŢIILOR CONGENITALE UTERINE INTRODUCERE Având în vedere datele contradictorii din literatură cu privire la stabilirea pe criterii clinice a tipului de MCU, a stabilirii riscului de complicaţii şi prognosticului vital al acestora, în studiul de faţă s-a propus un examen clinic minuţios eventual şi repetat al pacientelor urmărite. MATERIAL ŞI METODĂ MATERIAL Studiul s-a făcut pe 316 paciente cu diagnostic prezumtiv de malformaţie congenitală uterină care au fost internate şi urmărite în Spitalul Judeţean Suceava în intervalul iunie 2002-iulie-2009. Pacientele incluse în studiu au fost informate în mod clar şi complet (după examenul clinic efectuat) asupra particularităţilor investigaţiilor şi tratamentului ce urmează să fie efectuat, completând un consinţământ informat. Studiul a fost organizat în funcţie de vârsta pacientelor, mediul de provenienţă (urban, rural), nivel de pregătire, afecţiuni asociate. -cele mai multe paciente ( aproximativ 262 ) s-au prezentat pentru dismenoree, avorturi repetate (3 sau >3), sterilitate; la examenul clinic local am obţinut puţine informaţii cu excepţia câtorva cu sept vaginal şi cervical asociat (şi posibil şi sept uterin); aceste 262 de paciente au fost grupate în lotul 1. -un alt grup de paciente (12) s-au prezentat pentru dispareunie, amenoree, dureri ciclice (4), sterilitate (una din ele era căsătorită); la examenul clinic local aspectul vulvar normal, una cu aplazie vaginală; au mai fost depistate: himen imperforat, vagin absent sau în “deget de mănuşă”(rudimentar); la 11 paciente nu a fost posibilă efectuarea examenului vaginal cu valvele din următoarele cauze: unele au fost virgine, lipsa vaginului, vagin rudimentar sau himen imperforat şi a fost necesară efectuarea tuşeului rectal (constatându-se: ovare şi trompe uterine normale la 85% din paciente şi absenţa uterului la 12 paciente); la toate pacientele curba menotermică a fost bifazică şi statusul hormonal normal; la examenul clinic, aspectul vulvar a fost evocator: labiile mari la toate persoanele au fost normale în timp ce labiile mici au fost normale numai la şase paciente, la restul fiind hipoplazice; ostiul uretral era în poziţie normală la opt paciente şi la patru în poziţie medio-vulvar, orificiul vaginal la zece persoane absent iar la două exista o cupulă vaginală mică de 3-4 cm profunzime; tuşeul rectal la toate a evidenţiat absenţa corpului uterin; examenul clinic a stabilit un diagnostic clinic de aplazie vaginală tipică pentru sindromul Rokitansky-Kuster-Hauser (forma tipică), iar în alte două cazuri era vorba de forme atipice de sindrom Rokitansky- Kuster-Hauser;bilanţul osos a descoperit malformaţii osoase la trei dintre paciente: una cu scolioză, una cu spinabifida şi una cu luxaţie de şold; de asemenea un caz prezenta şi malformaţii cardiace, un alt caz cu hernie inghinală bilaterală care includea şi ovarul ( funcţia ovariană la toate persoanele a fost normală), verificată prin dozările hormonale şi curbă termică normală); comportamentul şi caracterele secundare au fost normale la toate cazurile, pilozitatea şi pigmentaţia ca de altfel şi dezvoltarea glandei mamare au fost normale; un caz suspect clinic de sindrom Rokitansky- Kuster-Hauser a fost atipic şi asimetric („hemi-rokitansky”) în sensul că într-o parte aspectul anatomic este cel al sindromului Rokitansky- Kuster-Hauser pentru că în cealaltă parte aplazia să fie subtotală (la tuşeul rectal s-a palpat un posibil pavilion tubar); ȋncă un caz de sindromului Rokitansky- Kuster- Hauser forma atipică dar cu dezvolare vaginală în sensul că în ceea ce priveşte aspectul organelor genitale interne ( se comportă ca sdr.RKH), dar dezvoltarea vaginului este mai puţin afectată (vagin de 4-5 cm); diagnosticul diferenţial al sdr. RKH se face cu aplaziile vaginale; acest grup se constituie în lotul numărul 2; -un grup de paciente (10), toate căsătorite (mai mult de 4 ani), erau deja investigate celioscopic atunci când au fost luate în evidenţă pentru stabilirea cauzei infertilităţii şi acestea se constituie în lotul numărul 3 (diagnosticul stabilit cu ocazia CS de uter arcuat); - un alt grup de paciente (12) s-a prezentat pentru avorturi repetate, toate acuzau dismenoree primară progresivă şi rebelă la tratament, naşteri premature; una din ele avea deja diagnosticul stabilit după o laparatomie efectuată pentru corn uterin rudimentar rupt de o sarcină de 20 – 22 de săptămâni; toate la examnul clinic local prezentau un uter şi un col latero-deviat (la 7 paciente); metroragii în cantitate mică cu sânge de culoare maronie, bilanţul sterilităţii, tulburări urinare (cu ocazia descoperirii malformaţiilor renale, le descoperim şi pe cele uterine) şi fund de sac vaginal şters de partea contro-laterală (la examenul vaginal cu valvele); la tuşeul vaginal s-a perceput latero-devierea colului şi a corpului uterin; la o femeie care prezenta metroragie cu sânge maroniu şi care la examenul clinic s-a mai palpat o masă anexială, am suspectat o sarcină oprită în evoluţie de aproximativ 10 săptămâni; la o altă femeie dismenoreea extrem de frecventă şi legată de ciclurile menstruale ne-a determinat să suspectăm o endometrioză ovariană; toate aceste 12 paciente au fost încadrate în lotul numărul 4. 7
Page 1 and 2: CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAG
Page 5: CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAG
Page 45: CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAG

CERCETĂRI ANATOMO-CLINICE ŞI IMAGISTICE ... - Gr.T. Popa

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?