Zeci de mii de sindicalişti au protestat... - Viata in Gorj

Viaţa 

în 

Gorj 

Săptămânal independent 

Anul II, nr.41, 20-26 mai 2010, Apare joi 

„La sfârşitul 

drumului pe care 

îl avem de 

parcurs aici, 

măcar să avem 

impresia că am 

făcut ce trebuia!” 

www.viataingorj.ro 16 pagini preţ 1 leu 

„Dacă poţi merge, de ce să te târăşti!″ N.Iorga 

Zeci de mii de 

sindicalişti au protestat... 

pag.8-9 

Mesaje „eco” în 

mediul rural! 

pag.3 

Programul „Stagiile de prac- 

tică-investiţie pentru viitor” se 

înscrie în tendinţele europene 

privind dezvoltarea durabilă, 

atât prin domeniul de activitate 

în care se desfăşoară stagiile de 

practică (protecţia mediului), 

pentru a răspunde nevoilor de 

pregătire a elevilor implicaţi în 

diferite activităţi... 

pag.10 

Tot mai aproape 

de Liga a II-a 

Cu doar o etapă înainte de fi- 

nalul acestui sezon, Pandurii 

sunt ca şi condamnaţi la retro- 

gradare. După remiza de luni, de 

pe teren propriu, cu Poli 

Timişoara, formaţia antrenată 

de Florin Bejinariu rămâne doar 

la mâna jocurilor rezultatelor al- 

tor echipe... 

pag.16 

Guvernul vrea să îşi 

asume răspunderea 

Premierul Emil Boc a solicitat mem- 

brilor Guvernului şi Coaliţiei asumarea 

răspunderii în ceea ce priveşte proiectul 

de lege privind aplicarea măsurilor de 

austeritate. Premierul susţine că se va 

merge în continuare pe varianta reduce- 

rii cheltuielilor bugetare, excluzând so- 

luţia majorării taxelor. Emil Boc a mai 

spus că va propune în şedinţa Guvernului 

ca toţi secretarii de stat şi consilierii din 

ministere să îşi doneze indemnizaţiile 

primite în Consiliile de Administraţie la 

societăţile unde statul are participaţii 

minoritare, precum şi la societăţile ban- 

care CEC şi EximBank. Banii vor fi do- 

naţi într-un fond de solidaritate. 

c m y k

2 • Viaţa în Gorj • joi, 20-26 mai 2010 

EDITORIAL 

Acţiune de protest 

sau conștientizare! 

Românii privesc cu 

groază la luna care vine. 

Fie că este vorba de muri- 

torul de rând ori despre 

omul de afaceri, cu toţii 

se gândesc la cum va ară- 

ta viaţa după 1 iunie 

2010. Iar toate astea nu 

au legătură cu falimentele 

în serie din lumea pri- 

vată sau cu lipsa locurilor 

de muncă. Marea spaima 

vine dinspre clădirea im- 

pozantă a Guvernului 

care nu se hotărăşte, nici 

în al 12-lea ceas, să facă 

ceva pentru a mişca lu- 

crurile din loc. 

Ieşirea sindicaliştilor în stradă, într-un număr atât de mare, 

demonstrează, încă o dată, că cei care ne conduc s-au înşelat în 

ceea ce-i priveşte pe români. În Piaţa Victoriei au fost, miercuri, 

alături, toate cele cinci confederaţii mari sindicale din România: 

CNSLR Frăţia, Meridian, CSDR, BNS şi CNS „Cartel ALFA”. 

Oamenii au strigat lozinci antiprezidenţiale şi antiguvernamen- 

tale, dar mai ales au huiduit neputinţa acestui guvern de a mişca 

rotiţele ruginite ale acestui angrenaj imens care se numeşte stat 

şi care este afectat de corupţie, interese de grup şi nu în ultimul 

rând de incompetenţă. 

Românii au dorit, în ultima perioadă, apariţia unui program 

anticriză care să le redea speranţa în ziua de mâine pentru ei şi 

copiii lor. 

Nemulţumirea generală, demonstrată de această dată de nu- 

mărul mare de participanţi la mitingul din Piaţa Victoriei, este o 

dovadă a neadecvării comportamentului guvernamental la reali- 

tatea economică şi la starea de suportabilitate a populaţiei. 

Bâlbele şi desele contraziceri ale guvernanţilor sunt dovezi ale 

propriilor lor îndoieli şi neîncrederi în valabilitatea programului 

anticriză pe care îl promovează. 

Domnilor guvernanţi, majoritatea populaţiei a simţit pericolul 

imens al capcanei în care am căzut odată cu acceptarea me- 

morandumului cu FMI. Interesul pensionarilor şi al salariaţilor 

nu poate fi niciodată substituit de o tranşă de supravieţuire de la 

FMI. Ei ştiu ce înseamnă să amaneteze viitorul copiilor lor pe 

câteva miliarde de euro. Probabil că acesta este şi unul din moti- 

vele pentru care au ieşit, într-un număr atât de mare, în stradă. 

Mihaela Oarfă 

- Directorul general adjunct 

al Hidroelectrica, Traian Oprea, 

a declarat luni, la Dr. Tr. Severin, 

că România şi Bulgaria vor con- 

strui o hidrocentrală pe Dunare, 

în zona Turnu Măgurele - 

Nicopole. Oprea a mai spus că în 

strategia de dezvoltare a 

Hidroelectrica, care prevede in- 

POZA SĂPTĂMÂNII 

Celor 

care se urcă 

la volan fără a 

avea carnet de 

conducere 

Meşterilor 

populari care 

participă la Târgul 

din această 

săptămână 

vestiţii de aproape 6 miliarde de 

euro până în 2025, sunt prevăzute 

la construcţia unor hidrocentrale 

pe mai multe râuri interioa- 

re, respectiv Tisa, Mureş, Streiu, 

Oltul Mijlociu, Jiu, Siret, Prut. 

- Ministrul Finanţelor, 

Sebastian Vlădescu, a afirmat 

marţi, la întâlnirea cu reprezen- 

SEMNAL 

Vremea 

tanţi ai sindicatelor şi patronate- 

lor, că măsura reducerii salariilor 

bugetarilor şi a pensiilor se va 

aplica până la jumătatea anului 

viitor. Vlădescu a mai spus că din 

a doua jumătate a anului viitor se 

aşteaptă o revigorare a economi- 

ei, astfel încât salariile şi pensiile 

să înceapă din nou să crească. 

O 

mai veni poştaşu' 

cu pensia 

VIAŢA ÎN GORJ 

www.viataingorj.ro 

ISSN 2066-5865 

Publicaţie editată de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRL 

Adresa: Târgu Jiu, Str. Confederaţiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3 

Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.com 

Director 

Redactor şef Tehnoredactor 

Mihaela Oarfă Ion Şoldea Vlad Constantin 

Redactori 

Ana Irina Pop, Maria Băcescu, Gheorghe Băleanu, 

Alexandra Maria-Chiţu, Nadina Cîrţînă, Daniel Gârdu 

RĂSPUNDEREA PENTRU CONŢINUTUL ARTICOLELOR REVINE 

ÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARE 

Tipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43 

Visul „portocaliilor”, sub 

semnul astrelor 

O ştire de senzaţie, în rândul pedeliştilor şi nu numai, a stârnit intere- 

sul, dar şi o serie de discuţii şi interpretări în rândul acestora, aflând 

dintr-un studiu al cercetătorilor de la Institutul pentru Ştiinţă Carnegie, 

din Washington, că în primele două miliarde de ani din istoria Pământului 

bolta cerească era, cel mai probabil, portocalie. Acest fapt se datora com- 

poziţiei chimice a atmosferei, formată în special din metan, care arunca 

o nuanţă portocalie asupra Pământului. În zilele noastre, atmosfera este 

alcătuită, în mare parte, din nitrogen şi oxigen, în vreme ce lumina este 

alcătuită din toate culorile curcubeului. Cum însă lumina albastră este 

cel mai bine reflectată, ochii noştri percep cerul ca fiind albastru. 

Un pedelist din stafful gorjean, luând în serios rolul de prezicător, 

nevrând încă să-şi dezvăluie identitatea, până nu va veni cu argumente 

mai plauzibile, susţine că „aceasta este un semn divin, cum că stră- 

moşii lor, din care se trag încă din cele mai îndepărtate timpuri, erau 

portocalii, ceea ce vrea să însemne că portocalii vor rămâne la guvernare 

mult şi bine, până când bolta cerească va deveni din nou porto- 

calie, astfel încât celelalte formaţiuni politice se vor dilua în timp, 

absorbite de culoarea portocalie, până când eşichierul politic se va 

reduce doar la o singură culoare: cea portocalie...” 

K. Iannis

Zeci de mii de sindicalişti au protestat 

Potrivit liderilor de sindicat, la 

Bogdan Hossu. „Dacă vor să ne dea 

manifestaţia de miercuri, din 

o altă soluţie, să înceapă cu schim- 

Bucureşti, au participat peste 

barea actualului Guvern. E cea mai 

40.000 de sindicalişti, potrivit esti- 

mărilor liderilor de sindicat. Alte 

mii de bucureşteni au demonstrat 

pe străzile din jurul Guvernului, nemulţumiţi 

de măsurile de austerita- 

te anunţate de Executiv. 

bună soluţie!”, a susţinut liderul 

Cartel Alfa. 

Liderul BNS, Dumitru Costin, a 

făcut apel la declanşarea grevei ge- 

nerale, propunere aclamată de toţi 

participanţii din Piaţa Victoriei. 

Preşedintele Cartel Alfa, 

Sindicaliştii ameninţă că, în ca- 

Bogdan Hossu, a declarat, în faţa 

zecilor de mii de protestatari că mi- 

tingul este dovada nemulţumirilor 

cumulate şi a gradului de mafie la 

care s-a ajuns. „Spune un nu hotă- 

rât. Nu acestor guvernanţi”, a spus 

Hossu. El a afirmat că după ce gu- 

vernanţii nu au vrut să vorbească cu 

sindicaliştii, acum au anunţat „ma- 

rea realizare”: scăderea salariilor şi 

a pensiilor, anularea tichetelor de 

masă, a ajutorului de şomaj şi de 

asistenţă socială. „Ne-au cerut să 

fim solidari cu ei. Să fie ei solidari 

cu noi şi să-şi dea demisia”, a spus 

zul în care Guvernul îşi menţine in- 

tenţia de a tăia salariile şi pensiile 

de la 1 iunie, bugetarii vor declanşa 

greva generală din 31 mai a.c. 

În ciuda tuturor previziunilor, 

mitingul a fost unul paşnic, sindicaliştii 

părăsind, la ora anunţa- 

tă de organizatori, Piaţa Victoriei. 

De asemenea, liderii de sindicat 

se aşteaptă la alte runde de negocieri 

cu cei care pregătesc măsurile 

anti-criză, cu speranţa că me- 

sajul celor care au fost la miting 

a fost corect recepţionat de către 

guvernanţi. M.C. 

Tot pe drum, pe drum, la... SC GDF Suez... 

Luni, 17 mai a.c., ziua în care 

s-au dat pensiile, după amiaza m-am 

grăbit să-mi achit factura, încă nepri- 

mită, la gaze, ca să scap de o grijă. 

Era după ora 16,00. Coadă ca la mall. 

Din păcate, nu funcţiona decât o casi- 

erie, cea din stânga, pentru că cea din 

faţa rândului (de pe culoarul pe care 

se înainta) era închisă. N-am avut no- 

roc, pe motiv că nu se operase încă 

factura. Atunci, am vrut să achit pen- 

tru fiul meu, din str. Unirii, dacă nu 

plătise cumva. Casiera s-a uitat pe 

calculator, după care m-a asigurat că 

factura lui era achitată încă din data 

de 6 mai. Bun, mi-am zis şi mi-am 

văzut de drum, după ce femeia m-a 

asigurat că factura mea putea să fie 

achitată după 25 ale acestei luni. Până 

seara am luat legătura cu fiul meu, 

aflând cu stupoare că acesta încă nu- 

şi plătise gazele! Deci, casiera de la 

ghişeu mă minţise. A doua zi am re- 

venit la sediul din Republicii, însă 

mi-a fost jenă să mai merg la ghişeul 

al doilea, unde era aceeaşi doamnă 

dezinformatoare. Am lăsat-o în plata 

Domnului şi m-am prezentat la pri- 

mul ghişeu, la doamna M. Popescu. 

I-am spus numele fiului meu, adresa, 

aceasta, foarte calmă, ne-a spus cât 

era de achitat, am plătit şi m-am re- 

tras, abţinându-mă ca să nu mă mut şi 

la celălalt ghişeu... 

Această întâmplare mi-a adus 

aminte de altă boacănă a găzarilor, 

când în ziua de 5 mai au schimbat 

contorul, acasă fiind soţia. „Ieri nu aţi 

fost acasă, când am bătut la uşă...” 

„Ba să-mi fie cu iertare, că nu a sunat 

nimeni, fiind acasă toată ziua”, i-a pus 

la punct soţia. „A, da... Nu am fost 

ieri...”, parcă şi-a reamintit unul dintre 

cei doi găzari. La prânz, când am ve- 

nit şi eu acasă, m-a abordat vecina: 

„Veniră cei de la gaze şi îmi reproşară 

că ieri nu am fost găsiţi acasă...” Sunt 

nişte mincinoşi, doamnă!, am asigu- 

rat-o eu. Aşa îi reproşară şi soţiei 

mele, dar îi prinse cu minciuna... 

Chiar, de ce or fi minţind 

E. Terente 

„Când cânt la vioară uit de toate necazurile” 

Ne obişnuisem să-l zărim pe violonistul Niculae Petre 

Emil Dide pe centru, la costum şi cravată, cu o pălărie cu 

borurile mari, în mână cu cutia viorii, mergând spre Casa 

de cultură a sindicatelor, unde îşi are sediul Ansamblul 

Profesionist „Doina Gorjului”. Sau la spectacole, pe scenă 

ori pe micile ecrane, în costum popular, cu părul alb, dăruit 

cu trup şi suflet adevăratei arte. Un virtuoz maestru care 

ne-a încântat şi fermecat atâţia ani de zile cu cele mai fru- 

moase cântece populare. Când, ascultându-l, uitai de toate 

necazurile, impresionat de acea pasiune pentru muzică şi 

meşteşugul de a reda şi transmite nişte trăiri cu adevărat de 

vrajă, pe care numai la nişte artişti de excepţie le întâlneşti. 

De ceva vreme, poate fi zărit fără vioară, pe centru sau intrând 

mai rar pe la sediul ansamblului, doar ca simplu vizitator, de când 

a rămas în pensie. Vine o zi când omul realizează, fără să vrea, că 

ceva s-a schimbat în viaţa lui. Când simte nevoia să se odihneas- 

că, dar regretă acele zile şi aplauze la scenă deschisă, realizând că 

acolo este viaţa lui. O viaţă dedicată muzicii, care, aşa cum con- 

stată acum, i-a rămas în sânge, într-o simfonie ciudată, împletită 

sau mai bine spus acompaniată de bătăile inimii... 

„Acolo este viaţa mea. Eu am fă- 

cut Ansamblul Doina Gorjului, cu 

la fiecare şi-mi plătea 150 dolari pe 

oră. A venit şi după mine, când am 

Cât despre nenorocirea cu pensiile, 

cred că noi avem un drept câş- 

că, într-o bună zi, de atâta emoţie, 

degetele îi vor tremura uşor... 

maestrul Barabancea, săracul. 

plecat, propunându-mi un contract pe 

tigat, la pensia asta, prin muncă. Eu 

Ion Şoldea 

Dumnezeu să-l odihnească în pace... 

Se mai dau din când în când impri- 

mări cu Maria Lătăreţu, cu soliştii 

ăştia care au ajuns mari. Sunt nişte 

amintiri foarte, foarte plăcute şi foar- 

te frumoase. Mai trec pe la Ansamblu 

din când în când. Am muncit atâţia 

ani aici, 50 de ani de muncă, numai la 

acest ansamblu, încât simt nevoia să-i 

văd, să revin în mijlocul lor. Am îndeplinit 

toate funcţiile. O amintire fru- 

moasă mi-a rămas din anul 1991, 

când am fost în Statele Unite. Bine, 

am umblat prin toată lumea, dar su- 

fletul mi-a rămas legat de Mexic, 

unde am fost solicitat de marele 

Gruia, handbalistul... El m-a rugat 

foarte mult să rămân acolo, ca să cânt 

la restaurantele lui cu specific româ- 

nesc. Avea trei restaurante, câte o oră 

un an de zile. Nu puteam să mă rup 

de ţară. Vedeţi dvs., rădăcinile mele 

de aici, dacă rupeam legăturile cu 

meleagurile mele, eram convins că 

nu aş fi putut să cânt la fel de bine... 

Acum... e viaţa grea, cu nenoroci- 

rile astea, de a ni se tăia din pensie, 

după ce sunt cum sunt. O mai ajut pe 

soţie la bucătărie, la cumpărături, mai 

mergem la un peşte. În rest, studiez, 

exersez la vioară. Compun piese pe 

care le încredinţez unor copii de care 

mă ocup, iniţiindu-i în tainele muzicii, 

copii talentaţi şi cu tragere de ini- 

mă, care s-au lăsat vrăjiţi de bagheta 

arcuşului. Am avut şi un elev foarte 

bun, care a mers la Conservator, la 

Craiova, şi s-a clasat cu piesele mele 

pe primul loc. Sunt mândru de el. Are 

tot viitorul în faţă. Va ajunge departe. 

am muncit 50 de ani, plătind toate 

dările la stat. Deci, cum poate să-mi 

ia din pensie Nu există aşa ceva! 

Nu e nici o lege care să le permită 

asemenea abuz. Ei sunt în stare de 

acest lucru, anticonstituţional, dacă 

s-au pretat şi la alte lucruri. În nicio 

ţară nu s-a făcut aşa ceva. Să se ia 

şapte piei de pe om... 

Când cânt la vioară uit de toate 

necazurile. E o lume cu totul aparte, 

în care mă simt foarte fericit, mul- 

ţumit sufleteşte, parcă trăiesc cu 

adevărat, liber... E o adevărată sim- 

fonie a vieţii... Din care am oferit 

câte puţin şi semenilor noştri de-a 

lungul vieţii, mângâindu-le suflete- 

le...”, se destăinuie Niculae Petre 

Emil Dide, cu acea bucurie a omu- 

lui împlinit, dar cu teamă la gândul 

Viaţa în Gorj • joi, 20-26 mai 2010 • 3 

ACTUALITATE 

- Camera Deputaţilor a adoptat 

ieri legea lustraţiei, care inter- 

zice foştilor demnitari comunişti 

să mai deţină o serie de funcţii pu- 

blice vreme de 10 ani. Senatul l-a 

adoptat deja. Liberalii şi pedeliştii 

au anunţat că vor vota pentru ea, 

în timp ce PSD a anunţat deja că o 

va ataca la Curtea Constituţională 

şi că va face reclamaţii şi la 

Bruxelles. Votul s-a dat uninominal 

şi au existat şi pesedişti cunos- 

cuţi care au votat pentru. 

Persoane care au ocupat func- 

ţii de conducere în PMR, PCR, 

UTM şi UTC, membrii ai 

Consiliului de Stat şi ai Consiliului 

de Miniştri, preşedinţi, prim-vicepreşedinţi 

de consilii populare re- 

gionale, raioane, judeţene, consilii 

populare municipale, persoanele 

din învăţământul de partid, de la 

Academia Ştefan Gheorghiu, per- 

soanele care au făcut parte din 

structurile de Securitate sau cola- 

boratori ai acesteia, preşedinte sau 

preşedinţi de secţii ale Tribunalului 

Suprem, procurorul-general, judecătorii 

şi procurorii care au colabo- 

rat cu Securitatea, persoane care 

au deţinut funcţia de viceguverna- 

tor al BNR printre alţii nu vor avea 

voie printre altele să fie alese şi nu 

pot fi numite pe o perioadă de 10 

ani de la intrarea în vigoare a pre- 

zentei legi, pentru următoarele 

demnităţi publice: preşedinte al 

României, deputat sau senator, 

membru al CSM, primar, viceprimar, 

consilier judeţean sau consilier 

în Consiliul General al munici- 

piului Bucureşti, consilier 

municipal, orăşenesc, comunal, 

sau de sector al municipiului 

Bucureşti, consilier prezidenţial 

sau consilier de stat în cadrul 

Administraţiei Prezidenţiale, secretar 

general, secretar general adjunct, 

şef de departament sau di- 

rector general ori director în 

aparatul Senatului ori al Camerei 

Deputaţilor, membru al 

Guvernului, consilier de stat, se- 

cretar de stat, subsecretar de stat 

sau funcţii asimilate acestora, se- 

cretar general etc. 

- Preţul gazelor naturale plătit 

de consumatorii casnici ar putea 

creşte cu circa 5%, de la 1 iunie 

a.c. Deocamdată Autoritatea 

Naţională de Reglementare în do- 

meniul Energiei (ANRE) nu a 

luat o decizie finală. Scumpirea, 

cerută de companiile de furnizare 

a gazelor, a fost amânată până 

acum şi ar fi cauzată de majorarea 

preţului gazelor din import. 

Autorităţile ar mai putea forţa o 

amânare de scumpire până în 

toamnă, din cauza presiunii publice 

deja ridicate, pe fondul pla- 

nului de măsuri anti-criză. 

- Dolarul a ajuns, în raport cu 

moneda naţională, la valoarea din 

2003. Dacă la începutul anului 

cumpăram un dolar cu 2,9 lei, 

după cinci luni dolarul a ajuns la 

un maxim de 3,40 lei. Asta pentru 

populaţie înseamnă carburanţi mai 

scumpi. Economiştii băncilor 

spun că depinde mult de evoluţia 

monedei euro. Astfel, dacă zona 

euro nu îşi revine în curând după 

situaţia din Grecia, riscăm să avem 

un dolar la fel de puternic ca şi mo- 

neda euro, respectiv de 4 lei/dolar.


COTIDIAN 

Zilele Municipiului Târgu-Jiu 

Ediţia a X-a, 18-23 mai 2010 

Reţinem din program: Marţi, 

18 mai: în zona centrală, a avut loc 

deschiderea Târgului meşterilor 

populari din Oltenia; Expoziţie fot- 

odocumentară – „Plimbare prin 

Târgu-Jiul de altădată, str. 

Victoria”; Spectacol „Pierrot luna- 

tecul”, Piaţa Prefecturii, oferit de 

Teatrul „Masca” din Bucureşti; 

Miercuri, 19 mai: Muzeul Judeţean 

„Alexandru Ştefulescu”: 

Simpozionul Societăţii de Ştiinţe 

Istorice din România, filiala Gorj, 

„Fapte şi oameni din Târgu-Jiul de 

altădată”, ediţia a XXV-a; zona 

centrală: Expoziţia concursului de 

fotografii – „Târgu-Jiul inedit”; 

Grădina Publică: „Curtea cu prie- 

teni” – recital de muzică şi poezie 

la „Masa Tăcerii”; Joi, 20 mai: 

Sala de Consiliu a Primăriei: 

Şedinţa Festivă a Consiliului Local 

Târgu-Jiu; Amfiteatrul Zona 

Centrală: Premiera spectacolului 

„Punguţa cu doi bani”, adaptare 

după Ion Creangă, oferit de Teatrul 

de păpuşi „Pinocchio”; Biserica 

Sfinţii Mari Împăraţi Constantin şi 

Elena: Procesiune religioasă dedicată 

patronilor spirituali ai munici- 

piului Târgu-Jiu, Sfinţii Mari 

Împăraţi Constantin şi Elena; 

Vineri, 21 mai: Biserica Sfinţii 

Mari Împăraţi Constantin şi Elena: 

Slujbă religioasă dedicată zilei 

Sfinţilor Constantin şi Elena, ocro- 

titorii Municipiului Târgu-Jiu; 

Muzeul Judeţean „Alexandru 

Ştefulescu”: deschiderea oficială a 

Festivalului Internaţional de 

Literatură „Tudor Arghezi”, ediţia 

a XXX-a; vernisajul expoziţiei de 

pictură realizată de Gheorghe 

Dican, preşedinte UAP, filiala 

Vâlcea; Piaţa Prefecturii: spectacol 

folcloric oferit de Ansamblul 

Artistic „Maria Lătăreţu” al Şcolii 

Populare de Artă din Târgu-Jiu; 

Piaţa Prefecturii: spectacol folclo- 

ric oferit de Ansamblul Artistic 

Profesionist „Doina Gorjului” şi 

invitaţii săi; Sâmbătă, 22 mai: 

Teatrul Dramatic „Elvira 

Godeanu”, Simpozionul Naţional 

„Petre Brâncuşi”, ediţia a VIII-a; 

Preajba: Campionatul Naţional de 

Motocros, ediţia a V-a (antrena- 

mente); Piaţa Prefecturii: „Balul 

liceenilor” – spectacol de muzică 

şi dans; Piaţa Prefecturii: Discotecă 

în aer liber; Duminică, 23 mai: 

Preajba: Campionatul Naţional de 

Motocros, ediţia a V-a (concurs); 

Grădina Publică (foişor): spectacol 

oferit de Fanfara „Armonia”; Sala 

Teatrului Dramatic „Elvira 

Godeanu”: recital Orchestra de 

Cameră „Lyra Gorjului”; Piaţa 

Prefecturii: spectacol cu: 

Connect-R, Andra şi Direcţia 5; 

Piaţa Prefecturii: Foc de artificii. 

T. Diţescu 

La DSP Gorj 

se aşteaptă 

„ierbicidarea”... 

De mai bine de trei luni de 

zile se vorbeşte de o nouă reor- 

ganizare în cadrul Direcţiei 

pentru Sănătate Publică Gorj şi 

chiar despre unele schimbări 

la... vârf, vehiculându-se tot 

mai mult numirea dr. Nicolae 

Şerben în funcţia de manager. 

Acest fapt îi ţine pe mulţi anga- 

jaţi ai DSP cu sufletul la gură, 

luându-i cu frisoane, când aud 

de această numire, convinşi că 

noul director, cunoscându-le 

năravurile foarte bine, îi va 

pune la muncă, nemaiacceptând 

actele de indisciplină şi munca 

de mântuială (atenţie şi 

Serviciul de Inspecţie!); pe 

când alţii sunt convinşi că noul 

director (atât de aşteptat de că- 

tre cei care vor să facă treabă şi 

sunt marginalizaţi, care îi apre- 

ciază calităţile de bun manager 

încă de pe vremea când s-a ocupat 

de Serviciul Ambulanţă, bătându-se 

atât pentru îmbunătăţi- 

rea serviciilor medicale şi 

dotarea corespunzătoare cu cele 

necesare, cât şi pentru drepturi- 

le salariale ale personalului din 

subordine), va face ordine în 

cadrul Direcţiei, ducând totoda- 

tă la creşterea calităţii actului 

medical. 

„Niciodată nu este prea târ- 

ziu – conchid câţiva din rândul 

celor care au depus jurământul 

lui Hypocrate, respectându-l 

cu sfinţenie -, dar cu cât se va 

alege mai repede neghina, pen- 

tru a fi îndepărtată şi stârpită, 

cu atât mai bine pentru noi şi 

pentru pacienţi! Deci, aşteptăm 

cu nerăbdare să se treacă la lu- 

crările de „ierbicidare”! 

E. Terente 

Omagiu eroilor neamului 

Piaţa Victoriei din Târgu-Jiu 

a cunoscut din nou atmosfera 

de sărbătoare, joi, 13 mai a.c., 

de Ziua Eroilor, prilej de a adu- 

ce un omagiu eroilor neamului 

nostru care au căzut la datorie 

pe câmpul de luptă. Semnalul 

începerii manifestărilor a fost 

dat de trompete, asistenţa fiind 

electrizată de chemarea acesto- 

ra, ca pe un câmp al păcii, dar şi 

de ţinuta sobră a oficialităţilor 

locale şi judeţene, a cadrelor 

militare, a celor de gardă la 

Mausoleul eroinei de la Jiu, 

Ecaterina Teodoroiu, dar şi a 

însoţitorilor Drapelului de luptă 

şi onoare al garnizoanei. Au 

fost rostite alocuţiuni, urmate 

de slujba de pomenire, depune- 

rea de coroane şi jerbe de flori 

la monument, încheiate cu defi- 

larea gărzii de onoare. 

La reuşita acestor manifes- 

tări şi-au dat concursul 

Prefectura şi Consiliul Judeţean 

Gorj, Garnizoana Târgu-Jiu, 

Inspectoratul Judeţean de 

Jandarmi şi cel al Situaţiilor de 

Urgenţă, Primăria şi Consiliul 

Local Târgu-Jiu, Asociaţia 

Veteranilor de Război, filiala 

„Tudor Vladimirescu” Gorj, 

Asociaţia „Cultul Eroilor” şi 

Asociaţia Judeţeană a Cadrelor 

Militare în Rezervă şi 

Retragere. Alte delegaţii, orga- 

nizate special pe zone, au depus 

coroane şi jerbe de flori, în prezenţa 

localnicilor şi autorităţilor 

locale, la monumentele ero- 

ilor de pe raza judeţului Gorj, 

cinstindu-i astfel cum se cuvine 

pe eroii neamului. 

T. Diţescu


COMUNITATE 

Rovinărenii au sărbătorit cea de-a 

zecea ediţie a „Zilelor Oraşului” 

Săptămâna trecută, 

Consiliul Local Rovinari, 

Primăria, Casa de Cultură 

şi Biblioteca oraşului 

Rovinari au organizat cea 

de-a X-a ediţie a „Zilelor 

Oraşului Rovinari”. Mii de 

localnici au fost încântaţi 

de programul oferit de or- 

ganizatori. 

Vineri, pe scena în aer 

liber din Rovinari, au evoluat, 

într-un reuşit specta- 

col, copiii de la grădiniţele 

1 şi 4 şi de la Clubul elevi- 

lor. A urmat o discotecă în 

aer liber. 

Sâmbătă seara, rovinăre- 

nii l-au urmărit pe Cosmin 

Mândruţă, au avut parte de 

un program de iluzionism 

şi de o seară de cântec cu 

formaţia Triton, Mihai 

Priescu şi Nicoleta Guţă. 

Cei mai buni la concursul 

de rummy au fost: 

Premiul I – Costache 

Elena, 

Premiul II – Costache 

Zenaida, 

Premiul III – Stănoiu 

Gheorghe. 

Câştigătorii din clasele 

IX-XII au fost: 

Premiul I – Aninoiu 

Constantin, la băieţi, şi 

Cioromela Ionela, la fete. 

Premiul II – Dragu 

Mădălin, 

În cursul săptămânii au 

avut loc concursuri de 

rummy şi şah, care au fost 

câştigate de cei mai buni. 

Cei mai buni la concur- 

sul de şah au fost: 

Premiul I – Dumitru 

Roberto, 

Premiul II Amarandei 

Ion şi Popa Liviu, 

Premiul III – Olaru 

Lucian, Hucec Marius, 

Populete Nicolae şi Petre 

Nicolae. 

Concursul de cros a 

avut loc duminică dimi- 

neaţa, 16 mai a.c., şi au 

participat peste 60 tineri 

şi copii din Rovinari, pe 

grupe de vârste. 

Câştigătorii din clasele 

V-VIII au fost: 

Premiul I – Novabilski 

Eduardo, iar la fete – 

Guinea Isabela, 

Premiul II – Benghiac 

Marius, 

Premiul III – Benghiac 

Răzvan. 

Premiul III – Carp 

Cornel. 

Premierea câştigători- 

lor celor trei concursuri s-a 

făcut pe scena de spectaco- 

le din oraş, iar câştigătorii 

au primit diplome şi bani 

care au fost înmânate de 

Dorin Filip, primarul ora- 

şului Rovinari. 

Seara au fost susţinute 

concerte de către Adriana 

Antoni şi Văru Săndel şi 

s-a încheiat cu focuri de 

artificii. 

Maria Dan


SOCIAL 

VOCEA STRĂZII 

„Este clar că avem de-a face 

cu o guvernare incompetentă!” 

Motto: „Votul este mai puternic decât glonţul!” (A. Lincoln) 

Sub acest regim de teroare, hărţuiţi 

şi umiliţi, am ajuns să ne spe- 

rie, încă de dimineaţă, şi ziua de 

azi, nu numai cea de mâine. 

Oamenii nu mai suportă sărăcia, 

foamea şi mai ales bătaia de joc a 

celor din fruntea ţării. Dacă până 

acum s-au mai îndoit, trăgând nă- 

dejde să vină şi ziua cea bună, de 

data asta au realizat că ei nu se află 

pe drumul cel bun de mai mult timp, 

fiind împinşi de la spate spre... 

groapa comună. De când Traian 

Băsescu a început să calce în străchini, 

văzându-se limpede ameninţarea 

dictaturii. Băsescu este bol- 

nav, bolnav de putere, nevrând să 

se retragă din această cursă peri- 

culoasă pentru popor. Aflat, poate, 

încă sub efectul vreunui anestezic, 

el nu mai realizează că războiul 

portocaliu este pierdut şi nu mai e 

nimic de făcut. 

Cei douăzeci de ani, de la revo- 

luţie, au fost cu ghinion, România 

neavând niciun preşedinte bun. 

Poporul a fost amăgit de aşa-zisa 

democraţie, care s-a dovedit a fi 

doar o putere securistă nelimitată, 

fiind înfrânt de acest sistem nevol- 

nic şi diabolic. Aşa cum recunoştea 

cu ceva timp în urmă Mircea 

Cărtărescu, „în acest moment, în 

România, nu se poate lupta contra 

sistemului: trebuie să faci parte din 

el sau eşti anihilat”! 

Va veni şi ziua în care pupincu- 

riştii se vor refugia prin grotele sau 

buncărele anume construite, pentru 

a-şi linge rănile în tihnă. În timp ce 

cei săraci şi nefericiţi vor rămâne pe 

baricade, scrutând zările, sperând 

să întrezărească vreun licăr al mult 

aşteptatei şi adevăratei democraţii. 

Vocea lor devine tot mai puternică, 

asemeni unui imn atât de cu- 

noscut, al proletarilor, oropsiţi ai 

Rocambolesc 

taifun 

Rocambolesc taifun prin... colonie, 

Osârdie în pas de menuet, 

„Eterna, fascinanta Românie” 

O lacrimă-ntr-un colţ de cabaret. 

„Actori celebrii” în tăceri... subtile, 

Amnezici „dizidenţi” de prin Fanar, 

Descoperiră cuiul lui... Achile 

Într-un călcâi cu iz... comunitar. 

Implozie, oracol la comandă, 

Decont final cu euro-arginţi, 

Aceeaşi ipocrită sarabandă 

Cu „îngeri” căzuţi şi măsluiţi. 

Năravuri vechi, năravuri noi se-adună 

Pe cheiul „împăratului... Traian”, 

Şi vine dinspre Orlea o furtună 

Cumplită, ca un mit contemporan. 

George DUMITRU 

vieţii, pregătiţi să se scoale din 

somnul cel de veci... 

Daniel Şorop, profesor la 

Palatul Copiilor Târgu-Jiu: De 

fapt şi de drept, dacă te uiţi dincolo 

de aparenţe, acordul cu FMI este 

mărirea tva-ului şi a taxei unice de 

impozitare. Dar, ca să-i forţeze pe 

oameni, să accepte din două rele 

pe cel mai mic, le-a făcut propunerea 

cu scăderea din salariu, la bugetari 

cu 25% şi 15% la pensio- 

nari. În momentul în care apar 

grevele şi balamucul ce se va face, 

„atunci nu aţi vrut aşa... atunci fa- 

cem aşa...”, vor spune. De fapt, a 

doua variantă era prima stabilită cu 

FMI-ul. Pe de altă parte s-a pus 

problema cu spitalele. 400 de spitale 

în ţară, din care 200 să se în- 

chidă. Câţi oameni au observat că 

de fapt Traian Băsescu a adăugat 

ceva „superb” care va duce la re- 

zolvarea pensionarilor din capul 

locului, dar şi a unor fonduri. A 

spus aşa: „Celelalte 200 de spitale 

care se vor închide se vor transforma 

în centre de asistenţă socia- 

lă...”, adică azil! Dacă ar fi spus 

azile de bătrâni, ar fi înţeles lumea, 

dar a spus CENTRE DE 

ASISTENŢĂ SOCIALĂ... Unde 

omul îşi va vinde apartamentul, 

garsoniera din Bucureşti sau din 

alt mare oraş, unde nu mai poate să 

le ţină, toacă banii iar pensia o dă 

la Centrul social, unde va fi dus, 

pensie pe care o va dirija cu onor 

guvernul... 

Ion Dobroiu, pensionar agri- 

cultor, sat Moi, comuna Bâlteni: 

Starea actuală din ţară este un dez- 

astru. Am o pensie de numai nouă 

milioane vechi şi ţin din această 

pensie patru nepoţi care au termi- 

nat şi ei şcolile, însă nu au servici. 

La ora actuală nu ştiu cum să mă 

fac să le dau ce să mănânce şi ce să 

îmbrace. Facem un apel la preşe- 

dintele Băsescu. De ce ne-a promis 

la început ca să-l votăm, că va fi de 

acord cu românii şi va fi alături de 

ei, dându-le dreptate! Acum de ce 

ne-a întors spatele Ca să facem 

greve, să ne omorâm între noi că 

nu avem ce mânca, murim de foa- 

me! Nu ne mai putem plăti dările, 

le-au mărit pe toate. Mie mi s-a pus 

sechestru acasă pe amărâtele de 

bunuri pe care le am, că nu am putut 

să plătesc dările, şi nu mai putem 

rezista atâtor presiuni şi ame- 

ninţări. Domnule preşedinte 

Băsescu, lăsaţi-ne în pace, să trăim 

liniştiţi, fără vrajbă, aşa cum am 

fost înainte... 

Mihail Creţan, pensionar, 

Târgu-Jiu: Consider că situaţia nu 

este corectă, deoarece noi am mun- 

cit. Eu, de exemplu, am muncit 50 

de ani la stat şi am cotizat, mi-am 

plătit datoriile, şi consider că nu 

sunt un asistent social. Eu mi-am 

plătit toate datoriile şi obligaţiile, şi 

merit pensia pe care o am. Nu sunt 

de acord cu cei 15%. Consider că 

s-a furat în această ţară şi trebuie să 

se găsească hoţii care au depus ba- 

nii în bănci, atât în ţară cât şi în stră- 

inătate, şi să fie pedepsiţi exact 

după legile ţării! 

Nicolae Damian, muncitor, 

Novaci: Nu sunt de acord cu ce se 

întâmplă la ora actuală în ţară, sub 

nicio formă. Pentru că măsurile pe 

care le-au luat sunt împotriva noas- 

tră. În ce sens. Eu am cotizat timp 

de 40 de ani la stat şi banii mei unde 

sunt Una, a doua întrebare: cotizez 

la Casa de asigurări pentru sănătate, 

mă internez în spital şi sunt obligat 

să cumpăr tot ce-mi trebuie, medicamente 

şi multe altele. Viitorul copiilor 

care este I-am trimis la mun- 

că în alte ţări, că aici nu au ce lucra. 

Am pe gineri-meu şomer, a lucrat o 

vreme în Anglia, a venit acasă, are 

copii, şi el nu are unde lucra. 

Lucrează numai fiică-mea. E revol- 

tător, strigător la cer! Aşa le trebuie 

pensionarilor, că au votat un partid 

de dreapta! Ce mai, un exemplu 

concret, mama mea are 25 de Roni 

pensie, dacă îi mai taie din pensie, 

cu ce mai rămâne, cu ce mai trăieş- 

te Să-i dea cianură sau să o pună la 

zid! Până la urmă asta e... la zid! 

Ionel Cilică Deaconu, jurna- 

list investigaţii, Târgu-Jiu: 

Referitor la dezastrul din ultima 

vreme, din punct de vedere social, 

moral, economic, legislativ, vina, în 

primul rând, o poartă acest guvern, 

un guvern de handicapaţi, care au 

dus ţara în pragul dezastrului şi al 

sărăciei. Sunt oameni care nu au ce 

să mai pună pe masă. Disponibilizezi 

cu zecile de mii din toate sectoarele 

de activitate ale economiei naţionale, 

fără nicio alternativă, asta ce înseamnă 

Că acest guvern contribu- 

ie, pe zi ce trece, la slăbirea 

siguranţei naţionale, cu repercusi- 

uni dezastruoase în plan social. În 

ultima perioadă de timp, riscul cel 

mare, şi pentru noi, cetăţenii, care 

ducem un trai destul de precar, sub 

limita existenţei, vom fi şi noi părtaşi 

la pericolul ce ne paşte. Al mişcărilor 

sociale. Am văzut la revolu- 

ţie ce s-a întâmplat. Printre 

manifestanţi se infiltrează şi diferiţi 

infractori care produc acte de vandalism 

sau omoară oameni nevinovaţi... 

Singura soluţie este alt gu- 

vern, cel actual trebuie să-şi dea 

demisia, să plece, să ne lase în pace. 

Avem nevoie de un guvern cinstit, 

competent, cu simţul răspunderii, 

cu simţ patriotic, care să facă un 

plan de dezvoltare naţională, în primul 

rând să se pună accent pe dez- 

voltarea rurală, având în atenţie 

agricultura. Pentru că dacă îi dai 

mâncare poporului, atunci poţi să 

stai liniştit şi să vezi de celelalte 

proiecte şi programe de dezvoltare. 

Că dacă la români le iei mâncarea 

va fi un dezastru. Aşa a păţit şi 

Ceauşescu. Dacă da mâncare la ro- 

mâni, ar fi trăit şi în zilele noastre... 

Prof. univ. şi scriitor Lazăr 

Popescu, Târgu-Jiu: Cum văd 

dezastrul din ţară... Ce să văd, că 

nu se mai vede nimic, decât chelia 

lui Băsescu, eventual. Este clar că 

avem de-a face cu un regim politic 

al unor indivizi incompetenţi, totalmente 

imoral, descreieraţi întru to- 

tul! Pentru că este inadmisibil să se 

fi ajuns la această situaţie în care 

pur şi simplu un guvern pretins de 

dreapta, pentru că ăştia nu sunt de 

dreapta, cum nu sunt eu popă taoist 

chinez, să fie clar! Dreapta nu bagă 

mâna în buzunarul omului! Dreapta 

nu-şi permite să facă aşa ceva, pen- 

tru că, dacă o luăm şi din punct de 

vedere etimologic, drept înseamnă 

corect, asta înseamnă dreapta! 

Presupune o anumită corectitudine. 

O mare vină morală o au şi acei intelectuali, 

acei elitişti autoproclamaţi, 

falşii luminători ai acestei na- 

ţii, gen Liiceanu, Pleşu şi 

Patapievici şi alţii ca ei, care au luat 

în braţe acest regim politic absolut 

incompetent şi iresponsabil... 

* N.A. Spre surprinderea noastră, 

în sondajul de faţă, câteva per- 

soane au făcut o grimasă de parcă 

le-am fi cerut să bea mătrăgună, 

fugind de noi ca dracu’ de tămâie. 

Se vedea cât de colo că erau porto- 

calii până în măduva oaselor, drept 

care i-am lăsat în plata Domnului... 

Ion Şoldea


COTIDIAN 

La pas prin Târg... 

La maşinuţe... 

Este singurul loc unde nu trebuie să fie respectate regulile 

de circulaţi, nu sunt nici semne de circulaţie, nici zebre cu 

semafoare, nu trebuie să ai nici carnet de conducere, nici vite- 

ză limitată, nici să fii major, chiar dacă ai băut o bere sau alte 

restricţii. Mai e câte un observator de pe partea „carosabilă”, 

care îşi dă cu părerea: „Eh, de-ar fi şi drumurile noastre ca 

pista asta, ca-n palmă...” Uite că nu sunt, dovedindu-se că bitumul 

care trebuia turnat pe drumuri mai poate lua şi înfăţişa- 

rea unor vile sau merţane... 

Vin turiştii! 

Aleile principale ale Parcului central, de când s-a îndrep- 

tat vremea, sunt luate cu asalt de grupurile de turişti. Într-o 

vreme, mai zăreai pe Aleea Scaunelor câte un ghid „închiriat” 

de la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu” sau măsuţa de 

Balcon decapotabil... 

Vorba vine, după ce că este vechi acest bloc, proiectat 

după unele „gusturi” de împrumut de prin alte zone ale ţării, 

stil cazarmă, ca nişte cutiuţe de chibrituri, mai este şi urât, 

nesuferind nicio reabilitare 

până în prezent. Poate va fi 

prins în acest an în Programul 

de reabilitare, dacă se vor mai 

găsi niscai bani pe la guvern. 

Dacă nu, trebuie să ne obişnuim 

şi cu aceste imagini alb- 

negru, sub... patina vremii, ca 

o neputinţă a celor ce conduc 

destinele unei mari comuni- 

tăţi, cât o ţară, a cărei (in) 

competenţă ne reflectă nive- 

lul de trai... 

La căsuţa cu zorele 

desfiinţate toate zidurile interioare, încât construcţia arată 

exact ca o carapace de broască ţestoasă. Zidurile şi copertine- 

le laterale de la ieşiri au cam dat de lucru muncitorilor. Beton 

şi fier, ancorate solid, să ţină sute de ani, aşa cum se făceau 

odată. Nu ca acum, nici nu apuci să te muţi bine şi pică tava- 

nul pe tine... 

Dialog trist 

Fără să vreau, am surprins în magazinul de peste drum de 

statuia eroului Dumitru Petrescu, din zona Dacia, un dialog 

care m-a pus pe gânduri. 

O doamnă bine îm- 

brăcată tocmai îl întreba 

pe un domn cu oarece 

funcţii la una din instituţiile 

Târgului, dacă cumva 

a mai fost găsită statu- 

ia generalului Culcer, 

furată acum câteva luni 

din Cimitirul Eroilor, 

făptaşii nefiind depistaţi 

nici la ora actuală. 

„Doamnă, i-a răspuns 

acesta, arătându-i prin 

vitrină în direcţia statuii 

de peste drum, nu ar fi de 

mirare ca într-o bună zi 

să dispară şi aceasta!” 

Apă la... mal 

Sau mai bine zis la trotuar. Căci, după ploi, în multe locuri 

persistă bălţile pe străzi, chiar în centrul oraşului, dând de 

furcă conducătorilor auto, dar şi pietonilor. Semn că au fost 

lângă foişor, unde se vindeau cărţi poştale şi alte suveniruri. 

De data aceasta nu mai funcţionează nimic, nici fostul Centru 

de artă „Constantin Brâncuşi” de pe dig, pe uşa căruia tronea- 

ză lacătul, nici circuitul închis de televiziune din parc. Se pare 

că pe undeva, în aparatul administrativ, a intervenit o... „de- 

fecţiune tehnică” ( birocratică, în grai local). 

Un oraş mai verde 

Da, de la un timp au apărut şi astfel de pomişori cu etiche- 

tă pe ei. Nu este nici bon de ordine, nici de la vreo garderobă 

şi nici de la vreo între- 

cere locală. Ci pur şi 

simplu o iniţiativă, aşa 

cum reiese de pe eti- 

chetă, marca 

PEUGEOT, cu următo- 

rul îndemn: „Un oraş 

mai verde, alături de 

SIMODE”. Deci, nu 

sunt puşi ca să fie rupţi, 

culcaţi la pământ sau 

altceva. Ci să ne bucu- 

re ochii, să avem un 

parc curat şi frumos. 

Să vă bucuraţi de um- 

bra lor, mai târziu. Şi 

chiar să ne facă să ne 

punem întrebarea dacă 

am plantat vreodată un 

pomişor... 

Amenajarea peisagistică a centrului oraşului a dat peste 

cap toate activităţile organizate periodic aici, cum sunt şi cele 

prilejuite de „Zilele Oraşului”. Întâi, nedumerirea târgujieni- 

lor a fost mare, zărind instalarea acestor căsuţe chiar în faţa 

Universităţii „Constantin Brâncuşi”, convinşi că nu mai sunt 

suficiente birourile pentru profesorii universitari sau se ame- 

najează cine ştie ce laboratoare. Până s-au dumirit despre ce 

este vorba. De ce nu este amenajată o străduţă laterală, din 

vecinătate, care să rămână aşa permanent, ca la Bucureşti sau 

alte mari centre din ţară Ar fi şi o sursă de venituri pentru 

Primărie... 

Bulgăraş 

La prima vedere, ai fi crezut că este un bulgăraş de zăpa- 

dă, rostogolindu-se de voie pe caldarâm, nu neapărat într-o 

anume direcţie, ci mai curând după bunul plac. După acea a 

apărut o cureluşă şi 

apoi... stăpâna lui într-o 

ţinută de eschi- 

mos. Precis că cei 

doi veneau de la 

Polul Nord. Apoi, 

Bulgăraş şi-a trădat 

slăbiciunea faţă de 

căldura acestor ţinu- 

turi, 

refugiindu-se 

sub prima băncuţă 

ieşită în cale, invidi- 

indu-şi stăpâna că nu 

poate să-şi scoată şi 

el cojocelul... 

... sau cum i s-o mai 

fi spunând de acum în- 

colo. De ceva vreme 

lucrările sunt în toi, un 

adevărat şantier în lu- 

cru. Locatarii din zonă 

se miră că au fost scoa- 

se din clădire zeci de 

rabe cu moloz, fiind 

La Moll „Dacia” 

uitate pantele de scurgere. Câţiva cetăţeni, mai cu iniţiativă, 

deranjaţi şi de inundaţii pe vreme de ploaie, propun schimba- 

rea denumirilor străzilor în: Râul Republicii, Râul Unirii, 

Râul Victoriei, Râul Constantin Brâncuşi sau Lacul Traian, 

Lacul Eroilor etc... 

Reclamă cu cântec, 

I s-a spus cândva Uniunea Populară Social Creştină 

Judeţul Gorj, apoi o vreme a devenit Clubul EBA al fanilor 

acesteia, ca mai nou 

această Uniune să-şi 

spună 

„SC 

ANUNZIATA 

SRL 

PET-SHOP 

Articole 

înfrumuseţare, întreţinere 

animale de com- 

panie, păsări exotice 

(fiecare cu păsărica 

lui! – n.r.), peşti. Hrană 

– accesorii”. 

Nu ştiam că pe lân- 

gă asociaţiile pentru 

protecţia 

animalelor 

s-a constituit şi o uniu- 

ne populară la nivel 

naţional... 

Ionel Moşu

se compare, de exemplu, cu scriitorii din 

se compare, de exemplu, cu scriitorii din 

Germania, unde este un sistem foarte clar si 

Germania, unde este un sistem foarte clar si 

foarte bine creionat, în care oamenii care scriu 

foarte bine creionat, în care oamenii care scriu 

trăiesc efectiv din asta. În România 80 % din 

trăiesc efectiv din asta. În România 80 % din 

cei care scriu trebuie să se ocupe şi cu altceva, 

cei care scriu trebuie să se ocupe şi cu altceva, 

trebuie să faci şi altceva ca să supravieţuiască. 

trebuie să faci şi altceva ca să supravieţuiască. 

Înainte de 1990, nu că aş face o pledoarie pen- 

Înainte de 1990, nu că aş face o pledoarie pentru 

acele vremuri, dar revistele aveau alt buget, 

tru acele vremuri, dar revistele aveau alt buget, 

se câştiga mult mai bine din scris, acum pentru 

se câştiga mult mai bine din scris, acum pentru 

o pagină de poezie primeşti în jur 40 de lei, iar 

o pagină de poezie primeşti în jur 40 de lei, iar 

pentru o pagină de critică literară până la 100 de 

pentru o pagină de critică literară până la 100 de 

lei, iar banii îi primeşti la sfârşitul anului. 

lei, iar banii îi primeşti la sfârşitul anului. 

Sistemul de distribuţie al cărţii e şi el foarte 

Sistemul de distribuţie al cărţii e şi el foarte 

prost. Sunt câteva edituri care au o distribuţie 

prost. Sunt câteva edituri care au o distribuţie 

destul de bună, dar la tiraje mult mai mici. Totul 

destul de bună, dar la tiraje mult mai mici. Totul 

este explicabil pentru că piaţa are acum o paletă 

este explicabil pentru că piaţa are acum o paletă 

foarte largă şi scriitorii români nu prea apar în 

foarte largă şi scriitorii români nu prea apar în 

librării. Politica editurilor e una comercială, 

librării. Politica editurilor e una comercială, 

pentru că şi ele trebuie să supravieţuiască. Se 

pentru că şi ele trebuie să supravieţuiască. Se 

poate să se întâlnească şi cazuri în care scriitorii 

poate să se întâlnească şi cazuri în care scriitorii 

să facă şi ceea ce le place în meseria de zi cu zi, 

să facă şi ceea ce le place în meseria de zi cu zi, 

în afara scrisului. Mai sunt şi cazuri fericite 

în afara scrisului. Mai sunt şi cazuri fericite 

când câştigi o bursă de creaţie şi stai 2-3 luni şi 

când câştigi o bursă de creaţie şi stai 2-3 luni şi 

să faci numai asta. 

să faci numai asta. 

În lecturile tale predomină poeziile Citeşti 

În lecturile tale predomină poeziile Citeşti 

doar poezie 

doar poezie 

Nu citesc numai poezie. În măsura în care 

Nu citesc numai poezie. În măsura în care 

fac şi critică literară trebuie să citesc mult. Fac 

fac şi critică literară trebuie să citesc mult. Fac 

recenzii pe care le public în revistele literare 

recenzii pe care le public în revistele literare 

Orizont, Luceafărul, Ramuri. 

Orizont, Luceafărul, Ramuri. 

Deşi eşti foarte tânăr ai realizat multe. 

Deşi eşti foarte tânăr ai realizat multe. 

Neîmpliniri 

Neîmpliniri 

Îmi pare rău că până acum nu am reuşit să- 

Îmi pare rău că până acum nu am reuşit sămi 

fac o asociaţie culturală prin care să pot să 

mi fac o asociaţie culturală prin care să pot să 

desfăşor anumite activităţi şi pe care să pot să le 

desfăşor anumite activităţi şi pe care să pot să le 

omologhez. Sunt un om care nu se ocupă prea 

omologhez. Sunt un om care nu se ocupă prea 

mult de lucrurile practice, m-a interesat mai 

mult de lucrurile practice, m-a interesat mai 

mult să pot să duc la capăt anumite proiecte, 

mult să pot să duc la capăt anumite proiecte, 

care datorită situaţiei s-ar putea să dispară. Sunt 

care datorită situaţiei s-ar putea să dispară. Sunt 

proiecte la care s-a muncit foarte mult. Exemplu 

proiecte la care s-a muncit foarte mult. Exemplu 

- Festivalul de literatură Valentin Taşcu. 

- Festivalul de literatură Valentin Taşcu. 

Unde te vezi peste 5-10 ani 

Unde te vezi peste 5-10 ani 

Nu ştiu. Chiar dacă fac un exerciţiu nu 

Nu ştiu. Chiar dacă fac un exerciţiu nu 

mă văd. 

mă văd. 

Care sunt aşteptările tale 

Care sunt aşteptările tale 

Aştept tot timpul să fac foarte multe. 

Aştept tot timpul să fac foarte multe. 

Poate sunt persoane care se văd şi peste 100 

Poate sunt persoane care se văd şi peste 100 

de ani, eu din punct de vedere ortodox am 

de ani, eu din punct de vedere ortodox am 

foarte bine creionate aceste trăiri şi ştiu că 

foarte bine creionate aceste trăiri şi ştiu că 

există posibilitatea să nu mă văd nici peste 

există posibilitatea să nu mă văd nici peste 

două zile. Mi-aş dori ca măcar o parte dintre 

două zile. Mi-aş dori ca măcar o parte dintre 

proiectele pe care le am, să le pot duce la bun 

proiectele pe care le am, să le pot duce la bun 

sfârşit. Probabil că fiecare dintre noi ne naşsfârşit. 

Probabil că fiecare dintre noi ne naştem 

pentru a realiza ceva în viaţă, nu ne naştem 

pentru a realiza ceva în viaţă, nu ne naştem 

pur şi simplu, avem un ţel şi este importem 

pur şi simplu, avem un ţel şi este important, 

ca la sfârşitul drumului pe care îl avem 

tant, ca la sfârşitul drumului pe care îl avem 

de parcurs aici, măcar să avem impresia că 

de parcurs aici, măcar să avem impresia că 

am făcut ce trebuia să facem. Altfel, e foarte 

am făcut ce trebuia să facem. Altfel, e foarte 

greu să ne obişnuim cu ideea că la un moment 

greu să ne obişnuim cu ideea că la un moment 

dat toate au un sfârşit. Asta este probabil cel 

dat toate au un sfârşit. Asta este probabil cel 

mai important lucru pentru un creştin ortomai 

important lucru pentru un creştin ortodox, 

să înţeleagă, că în momentul în care toadox, 

să înţeleagă, că în momentul în care toate 

astea se termină, relaţia ta cu Dumnezeu 

te astea se termină, relaţia ta cu Dumnezeu 

devine cea mai importantă în peisaj. 

devine cea mai importantă în peisaj. 

Bineînţeles că poţi ajunge şi la concluzia că 

Bineînţeles că poţi ajunge şi la concluzia că 

n-ai făcut ceea ce trebuia că te-ai irosit în tot 

n-ai făcut ceea ce trebuia că te-ai irosit în tot 

felul de evenimente, care nu au nici o imporfelul 

de evenimente, care nu au nici o importanţă, 

dar astea ţin de o altă discuţie. Îmi dotanţă, 

dar astea ţin de o altă discuţie. Îmi doresc 

să realizez o serie de proiecte, dar nici nu 

resc să realizez o serie de proiecte, dar nici nu 

vreau să-l mânii pe Dumnezeu, aşadar iau luvreau 

să-l mânii pe Dumnezeu, aşadar iau lucrurile 

treptat şi aşa e cel mai bine, să crezi că 

crurile treptat şi aşa e cel mai bine, să crezi că 

următoarea zi poate fi şi ultima. E cel mai 

următoarea zi poate fi şi ultima. E cel mai 

realist posibil. Dacă am fi împăcaţi cu ideea 

realist posibil. Dacă am fi împăcaţi cu ideea 

asta probabil că am fi mai fericiţi. 

asta probabil că am fi mai fericiţi. 

Mi-aş dori să fiu într-un loc frumos şi într- 

Mi-aş dori să fiu într-un loc frumos şi întrun 

loc în care să existe perspective ca eu să-mi 

un loc în care să existe perspective ca eu să-mi 

ating obiectivele pentru care am fost trimis aici 

ating obiectivele pentru care am fost trimis aici 

pe pământ, pentru care m-am născut, să dau 

pe pământ, pentru care m-am născut, să dau 

curs unor lucruri cât mai bune şi să fac cât mai 

curs unor lucruri cât mai bune şi să fac cât mai 

puţine greşeli, că de greşit inevitabil greşim 

puţine greşeli, că de greşit inevitabil greşim 

toţi. Concret acum am un volum de poezii pretoţi. 

Concret acum am un volum de poezii pregătit, 

trebuie doar să aleg editura. 

gătit, trebuie doar să aleg editura. 

Credinţa joacă un rol important în viaţa ta 

Credinţa joacă un rol important în viaţa ta 

Şi credinţa e un dar, pe care îl ai sau nu-l ai, 

Şi credinţa e un dar, pe care îl ai sau nu-l ai, 

îl dobândeşti sau nu-l dobândeşti. Eu sper să am 

îl dobândeşti sau nu-l dobândeşti. Eu sper să am 

şi acest dar într-o măsură cât de mică. În domeşi 

acest dar într-o măsură cât de mică. În domeniul 

ăsta e important. 

niul ăsta e important. 

Crezi că ai fost trimis aici să scrii poezii 

Crezi că ai fost trimis aici să scrii poezii 

Nu ştiu dacă pentru poezie am fost trimis, 

Nu ştiu dacă pentru poezie am fost trimis, 

dar îmi place ce fac şi o fac din suflet. Când am 

dar îmi place ce fac şi o fac din suflet. Când am 

început să scriu, nu m-am gândit că voi face 

început să scriu, nu m-am gândit că voi face 

atâtea până la vârsta asta. Nu înseamnă că nu aş 

atâtea până la vârsta asta. Nu înseamnă că nu aş 

vrea să fac mai multe, dar nu mă gândeam nicivrea 

să fac mai multe, dar nu mă gândeam niciodată 

că am să public o carte. 

odată că am să public o carte. 

Cine te-a susţinut în aceşti ani 

Cine te-a susţinut în aceşti ani 

M-au susţinut multe persoane. Eu le-am 

M-au susţinut multe persoane. Eu le-am 

fost loial 100%. Respectul şi consideraţia răfost 

loial 100%. Respectul şi consideraţia rămân, 

chiar după ce aceste persoane părăsesc 

mân, chiar după ce aceste persoane părăsesc 

această lume. Aş fi nedrept să dau doar câteva 

această lume. Aş fi nedrept să dau doar câteva 

nume. Au fost mulţi oameni care m-au susţinume. 

Au fost mulţi oameni care m-au susţinut. 

Fără sprijinul lor azi nu aş fi fost aici, pronut. 

Fără sprijinul lor azi nu aş fi fost aici, probabil 

că făceam altceva. Fără sprijin nu poţi să 

babil că făceam altceva. Fără sprijin nu poţi să 

performezi. 

performezi. 

Îţi doresc să ai succes în tot ce vei între- 

Îţi doresc să ai succes în tot ce vei întreprinde 

mai departe. Te rog să încheiem cu un 

prinde mai departe. Te rog să încheiem cu un 

gând bun transmis, gorjenilor de pretutindeni. 

gând bun transmis, gorjenilor de pretutindeni. 

Să îl regăsească pe Dumnezeu, pentru că 

Să îl regăsească pe Dumnezeu, pentru că 

doar aşa pot să se pună în valoare cu adevărat. 

doar aşa pot să se pună în valoare cu adevărat. 

Maria Băcescu 

Maria Băcescu 

8 • Viaţa în Gorj • joi, 20-26 mai 2010 Viaţa în Gorj • joi, 20-26 mai 2010 • 9 

GORJENI DE 5***** 

De când eşti membru al Uniunii Scriitorilor 

De când eşti membru al Uniunii Scriitorilor 

şi ce condiţii a trebuit să îndeplineşti pentru 

şi ce condiţii a trebuit să îndeplineşti pentru 

aceasta 

aceasta 

Din 2009, de la 25 de ani. Ca să fii membru, 

Din 2009, de la 25 de ani. Ca să fii membru, 

după regulile după care am intrat eu, căci între 

după regulile după care am intrat eu, căci între 

timp s-a schimbat statutul, trebuia să ai 3 cărţi 

timp s-a schimbat statutul, trebuia să ai 3 cărţi 

publicate pe aceeaşi specie literară, să ai recenpublicate 

pe aceeaşi specie literară, să ai recenzii 

ale cărţilor publicate în revistele mari de litezii 

ale cărţilor publicate în revistele mari de literatură, 

să ai 3 recomandări ale unor scriitori 

ratură, să ai 3 recomandări ale unor scriitori 

consacraţi, să fi publicat în revistele de literatuconsacraţi, 

să fi publicat în revistele de literatură 

şi să ai o activitate literară ca să-ţi permită să 

ră şi să ai o activitate literară ca să-ţi permită să 

poţi să te înscrii. Există două comisii, una a filipoţi 

să te înscrii. Există două comisii, una a filialei 

la care ţi-ai depus dosarul şi una la 

alei la care ţi-ai depus dosarul şi una la 

Bucureşti. Eu mi-am depus dosarul la filiala 

Bucureşti. Eu mi-am depus dosarul la filiala 

Timişoara. Conform statutului nou, ar trebui să 

Timişoara. Conform statutului nou, ar trebui să 

fi arondat unei filiale care e cea mai apropiată 

fi arondat unei filiale care e cea mai apropiată 

de domiciliul pe care îl ai în buletin. Sper să pot 

de domiciliul pe care îl ai în buletin. Sper să pot 

rămâne la filiala Timişoara, pentru că, teoretic, 

rămâne la filiala Timişoara, pentru că, teoretic, 

ar trebui să am o datorie mai mare, din punct de 

ar trebui să am o datorie mai mare, din punct de 

vedere moral faţă de Timişoara decât faţă de cevedere 

moral faţă de Timişoara decât faţă de celelalte 

zone ale ţării, pentru că m-au propus şi 

lelalte zone ale ţării, pentru că m-au propus şi 

m-au susţinut. Pentru mine e foarte important 

m-au susţinut. Pentru mine e foarte important 

să rămân loial celor care mă sprijină. 

să rămân loial celor care mă sprijină. 

Câţi ani aveai când ai scris prima poezie 

Câţi ani aveai când ai scris prima poezie 

Cum s-a întâmplat 

Cum s-a întâmplat 

Aveam 16 ani. Eram în clasa a X-a. Mi-a 

Aveam 16 ani. Eram în clasa a X-a. Mi-a 

plăcut literatura. Încercasem de mai multe ori, 

plăcut literatura. Încercasem de mai multe ori, 

dar atunci am reuşit să concretizez ceva în dodar 

atunci am reuşit să concretizez ceva în domeniul 

ăsta. Nu credeam că o să scriu poezie. 

meniul ăsta. Nu credeam că o să scriu poezie. 

Tot timpul m-am gândit că, prima dată, am să 

Tot timpul m-am gândit că, prima dată, am să 

scriu roman, dar s-a dovedit contrariul. În peiscriu 

roman, dar s-a dovedit contrariul. În peisajul 

literar actual sunt scriitori tineri care au 

sajul literar actual sunt scriitori tineri care au 

publicat mai întâi proză şi apoi poezie, asta şi 

publicat mai întâi proză şi apoi poezie, asta şi 

din considerentul pentru care toată lumea e sfădin 

considerentul pentru care toată lumea e sfătuită 

să scrie roman, pentru că nu s-a mai căutat 

tuită să scrie roman, pentru că nu s-a mai căutat 

atât de mult poezia. Astăzi în revistele mari de 

atât de mult poezia. Astăzi în revistele mari de 

literatură paginile de poezie sunt mult mai puţiliteratură 

paginile de poezie sunt mult mai puţine, 

maxim două la revistele săptămânale, poate 

ne, maxim două la revistele săptămânale, poate 

mai multe la revistele lunare. Ca o consecinţă, 

mai multe la revistele lunare. Ca o consecinţă, 

în literatură, proza devine un mod de a te expriîn 

literatură, proza devine un mod de a te exprima 

mult mai matur şi mai concret decât în poema 

mult mai matur şi mai concret decât în poezie, 

iar alt mod de a te impune e critica literară, 

zie, iar alt mod de a te impune e critica literară, 

dar eu la 16 ani nu-mi puneam astfel problema. 

dar eu la 16 ani nu-mi puneam astfel problema. 

Pur şi simplu am scris. 

Pur şi simplu am scris. 

Cei din jurul tău, cum au „reacţionat” 

Cei din jurul tău, cum au „reacţionat” 

când au aflat ce preocupări ai 

când au aflat ce preocupări ai 

Nu i-a interesat neapărat că eu scriu. Acum 

Nu i-a interesat neapărat că eu scriu. Acum 

nu mai e o ,,modă”, nu mai are nici un ,,haz” să 

nu mai e o ,,modă”, nu mai are nici un ,,haz” să 

fii scriitor. Înainte poate avea ceva farmec, dar 

fii scriitor. Înainte poate avea ceva farmec, dar 

acum lumea nu mai e interesată, deşi termenul 

acum lumea nu mai e interesată, deşi termenul 

ăsta de scriitor, de artist plastic, poate să placă 

ăsta de scriitor, de artist plastic, poate să placă 

uşor anumitor persoane, să pară interesant şi 

uşor anumitor persoane, să pară interesant şi 

chiar este, dar nu cred că mai are acelaşi impact 

chiar este, dar nu cred că mai are acelaşi impact 

pe care l-ar fi avut în altă etapă. 

pe care l-ar fi avut în altă etapă. 

Moşteneşti această pasiune de la cineva 

Moşteneşti această pasiune de la cineva 

Mai îndepărtat a fost George Uscătescu, 

Mai îndepărtat a fost George Uscătescu, 

unul dintre cei mai mari profesori universitari, 

unul dintre cei mai mari profesori universitari, 

pe care i-a avut România, şi care a trăit la 

pe care i-a avut România, şi care a trăit la 

Madrid în marea sa parte. A predat la Madrid şi 

Madrid în marea sa parte. A predat la Madrid şi 

la Sorbona. A fost profesor de onoare al 

la Sorbona. A fost profesor de onoare al 

Universităţii din Roma, Buenos Aires, Moderna 

Universităţii din Roma, Buenos Aires, Moderna 

Ciudad de Mexico, Strassburg, Florenţa, 

Ciudad de Mexico, Strassburg, Florenţa, 

Genova, Valencia, Veneţia, Trieste, Palermo, 

Genova, Valencia, Veneţia, Trieste, Palermo, 

Bologna. A fost unul din marii scriitori şi a aşa 

Bologna. A fost unul din marii scriitori şi a aşa 

cum se întâmplă în România, mai degrabă îţi 

cum se întâmplă în România, mai degrabă îţi 

găseşti un spaţiu de exprimare în afară. Aşa se 

găseşti un spaţiu de exprimare în afară. Aşa se 

întâmplă şi cu Brâncuşi. Săptămâna asta a apăîntâmplă 

şi cu Brâncuşi. Săptămâna asta a apărut 

un ghid turistic care includea România şi 

rut un ghid turistic care includea România şi 

Bulgaria în care Brâncuşi nu există. Într-adevăr 

Bulgaria în care Brâncuşi nu există. Într-adevăr 

el nu există, nu vine nimeni să-l viziteze, există 

el nu există, nu vine nimeni să-l viziteze, există 

doar în imaginaţia unora. Brâncuşi are cele mai 

doar în imaginaţia unora. Brâncuşi are cele mai 

importante opere ale sculpturii moderne, că ne 

importante opere ale sculpturii moderne, că ne 

place, că nu ne place. Eu, fiind o persoană mai 

place, că nu ne place. Eu, fiind o persoană mai 

evlavioasă, poate mi-aş fi dorit ca în astfel de 

evlavioasă, poate mi-aş fi dorit ca în astfel de 

ghiduri pe primul loc să fie Mânăstirile din norghiduri 

pe primul loc să fie Mânăstirile din nordul 

Moldovei, dar Brâncuşi este cel mai impordul 

Moldovei, dar Brâncuşi este cel mai important 

reper cultural pe care îl are România şi care 

tant reper cultural pe care îl are România şi care 

e supus la o bătaie de joc continuă şi la nivelul 

e supus la o bătaie de joc continuă şi la nivelul 

judeţului Gorj, unde probabil nu există capacijudeţului 

Gorj, unde probabil nu există capacitatea 

intelectuală, dar şi la nivel naţional unde ar 

tatea intelectuală, dar şi la nivel naţional unde ar 

trebui să existe această capacitate măcar la una 

trebui să existe această capacitate măcar la una 

- două persoane, dacă nu la mai multe, care să 

- două persoane, dacă nu la mai multe, care să 

ia atitudine vizavi de ceea ce se întâmplă cu 

ia atitudine vizavi de ceea ce se întâmplă cu 

Brâncuşi în România. Nu cred că Brâncuşi a lă- 

Brâncuşi în România. Nu cred că Brâncuşi a lăsat 

operele la Tg-Jiu ca să-i facă cineva un sersat 

operele la Tg-Jiu ca să-i facă cineva un serviciu, 

eventual le-a lăsat, să-i facă României un 

viciu, eventual le-a lăsat, să-i facă României un 

serviciu şi cei în măsură să le gestioneze, din 

serviciu şi cei în măsură să le gestioneze, din 

inconştienţă sau dintr-o incapacitate intelectuainconştienţă 

sau dintr-o incapacitate intelectuală 

de a înţelege anumite lucruri, care sunt relativ 

lă de a înţelege anumite lucruri, care sunt relativ 

simple pentru oricine are un sistem de valori, nu 

simple pentru oricine are un sistem de valori, nu 

fac nimic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu o 

fac nimic. Acelaşi lucru se întâmplă şi cu o 

Antalogie a artei mondiale publicată la editura 

Antalogie a artei mondiale publicată la editura 

RAO, prin 2000, în care Brâncuşi nu este nici 

RAO, prin 2000, în care Brâncuşi nu este nici 

măcar amintit. Un fapt care ar trebui să-i pună 

măcar amintit. Un fapt care ar trebui să-i pună 

pe gânduri, pe cei care se ocupă de asta. Coloana 

pe gânduri, pe cei care se ocupă de asta. Coloana 

Infinitului a ajuns spaţiu de aterizare pentru eli- 

Infinitului a ajuns spaţiu de aterizare pentru elicoptere. 

Dacă ar fi aterizat pentru o intervenţie 

coptere. Dacă ar fi aterizat pentru o intervenţie 

SMURD aş înţelege, dar nu e cazul, iar Poarta 

SMURD aş înţelege, dar nu e cazul, iar Poarta 

Sărutului a devenit Oficiul de căsătorii civile. 

Sărutului a devenit Oficiul de căsătorii civile. 

Aşa îl înţelegem noi pe Brâncuşi. Ăsta e nivelul 

Aşa îl înţelegem noi pe Brâncuşi. Ăsta e nivelul 

şi nu poate fi depăşit. Dacă conştientizezi că te 

şi nu poate fi depăşit. Dacă conştientizezi că te 

afli în noroi te poţi ridica, dacă nu, te poţi afunafli 

în noroi te poţi ridica, dacă nu, te poţi afunda. 

Noi ne afundăm, dar din păcate îl tragem şi 

da. Noi ne afundăm, dar din păcate îl tragem şi 

pe Brâncuşi. 

pe Brâncuşi. 

Dacă acum 10 ani mi-ar fi spus cineva că ar 

Dacă acum 10 ani mi-ar fi spus cineva că ar 

fi fost bine dacă Brâncuşi ar fi lăsat aceste opere 

fi fost bine dacă Brâncuşi ar fi lăsat aceste opere 

la Paris, mi-ar fi fost necaz, dar acum îmi pare 

la Paris, mi-ar fi fost necaz, dar acum îmi pare 

rău că nu le-a lăsat acolo. Sunt un om care-şi 

rău că nu le-a lăsat acolo. Sunt un om care-şi 

iubeşte ţara, care ţine la valorile ei, dar sunt o 

iubeşte ţara, care ţine la valorile ei, dar sunt o 

persoană căreia îi pare rău că oamenii din 

persoană căreia îi pare rău că oamenii din 

România îşi bat joc de anumite valori. 

România îşi bat joc de anumite valori. 

Înţeleg foarte bine ce-mi spui. Majoritatea 

Înţeleg foarte bine ce-mi spui. Majoritatea 

oamenilor cu care eu realizez interviuri voroamenilor 

cu care eu realizez interviuri vorbesc 

despre ce se întâmplă cu operele lăsate de 

besc despre ce se întâmplă cu operele lăsate de 

Brâncuşi. Să revenim la poeziile tale. Care e 

Brâncuşi. Să revenim la poeziile tale. Care e 

sursa de inspiraţie 

sursa de inspiraţie 

Sursa de inspiraţie ar trebui să existe în tot 

Sursa de inspiraţie ar trebui să existe în tot 

ce ni se întâmplă. Fiecare scrie în măsura în 

ce ni se întâmplă. Fiecare scrie în măsura în 

care crede că lucrurile or să conteze la un mocare 

crede că lucrurile or să conteze la un moment 

dat. Poate ele n-or să conteze niciodată, 

ment dat. Poate ele n-or să conteze niciodată, 

dar într-o anumită măsură poezia şi literatura 

dar într-o anumită măsură poezia şi literatura 

trebuie să reflecte lumea în care trăieşti, ca ele 

trebuie să reflecte lumea în care trăieşti, ca ele 

să rămână şi să aibă vreo importanţă. În măsura 

să rămână şi să aibă vreo importanţă. În măsura 

în care nu reflectă absolut nimic este greu ca ele 

în care nu reflectă absolut nimic este greu ca ele 

să rămână. 

să rămână. 

Eu scriu despre absolut orice există în coti- 

Eu scriu despre absolut orice există în cotidian. 

E adevărat că în timp, am avut mult mai 

dian. E adevărat că în timp, am avut mult mai 

multe teme despre care acum nu mai scriu, 

multe teme despre care acum nu mai scriu, 

pentru că există o elaborare a cărţilor şi aproape 

pentru că există o elaborare a cărţilor şi aproape 

fiecare dintre ele a plecat pe o temă anume. 

fiecare dintre ele a plecat pe o temă anume. 

Ca de exemplu volumul ,,A nouăsprezecea 

Ca de exemplu volumul ,,A nouăsprezecea 

inimă de înger” dedicat lui Nichita Stănescu. 

inimă de înger” dedicat lui Nichita Stănescu. 

„A nouăsprezecea inimă de înger”, pentru 

„A nouăsprezecea inimă de înger”, pentru 

că în anul acela se împlineau 19 ani de la 

că în anul acela se împlineau 19 ani de la 

moartea lui Nichita. Înainte să apară volumul 

moartea lui Nichita. Înainte să apară volumul 

ăsta i l-am dat să-l citească şi Anghel 

ăsta i l-am dat să-l citească şi Anghel 

Dumbrăveanu, unul dintre cei mai buni prie- 

Dumbrăveanu, unul dintre cei mai buni prieteni 

ai lui Nichita, care trăieşte la Timişoara 

teni ai lui Nichita, care trăieşte la Timişoara 

regăsit în „Belgradul în 5 prieteni” - Nichita, 

regăsit în „Belgradul în 5 prieteni” - Nichita, 

Adam Puslojici, Srba Ingjatovici –preşedinte- 

Adam Puslojici, Srba Ingjatovici –preşedintele 

Uniunii Scriitorilor din Serbia, Petre Stoica 

le Uniunii Scriitorilor din Serbia, Petre Stoica 

şi Anghel Dumbrăveanu - o carte fascinantă 

şi Anghel Dumbrăveanu - o carte fascinantă 

care a generat un dialog între cele două literacare 

a generat un dialog între cele două literaturi, 

cea sârbă şi cea română. 

turi, cea sârbă şi cea română. 

Spune-mi ce se întâmplă în poezia contem- 

Spune-mi ce se întâmplă în poezia contemporană 

şi dacă Nichita Stănescu reprezintă 

porană şi dacă Nichita Stănescu reprezintă 

modelul tău 

modelul tău 

Poeziile mele încearcă să aducă ceva din 

Poeziile mele încearcă să aducă ceva din 

Nichita Stănescu. Ion Caramitru a spus că 

Nichita Stănescu. Ion Caramitru a spus că 

,,Nichita Stănescu e un poet al secolului XXI, 

,,Nichita Stănescu e un poet al secolului XXI, 

care a trăit în secolul XX’’. Poezia lui Nichita 

care a trăit în secolul XX’’. Poezia lui Nichita 

Stănescu este cu siguranţă un pilon foarte im- 

Stănescu este cu siguranţă un pilon foarte important 

în alfabetul literaturii române şi mai 

portant în alfabetul literaturii române şi mai 

ales în alfabetul poeziei, pentru simplul fapt că 

ales în alfabetul poeziei, pentru simplul fapt că 

a revoluţionat limbajul poetic din România şi 

a revoluţionat limbajul poetic din România şi 

nu numai. Aşadar, nu ştiu dacă ar trebui să-i 

nu numai. Aşadar, nu ştiu dacă ar trebui să-i 

găsim un loc lui Nichita în secolul XX sau XXI, 

găsim un loc lui Nichita în secolul XX sau XXI, 

ci ştiu doar că e un poet important şi, în compaci 

ştiu doar că e un poet important şi, în comparaţie 

cu ce se întâmplă azi în literatură şi poezie, 

raţie cu ce se întâmplă azi în literatură şi poezie, 

se vede diferenţa între Nichita şi generaţia litese 

vede diferenţa între Nichita şi generaţia literară 

actuală, având un plus şi de valoare şi mai 

rară actuală, având un plus şi de valoare şi mai 

ales de inventivitate. Sunt câţiva poeţi care au 

ales de inventivitate. Sunt câţiva poeţi care au 

revoluţionat limbajul poetic în adevăratul sens 

revoluţionat limbajul poetic în adevăratul sens 

al cuvântului. Blaga e un poet foarte mare, chiar 

al cuvântului. Blaga e un poet foarte mare, chiar 

genial, dar nu a revoluţionat limbajul poetic. 

genial, dar nu a revoluţionat limbajul poetic. 

Arghezi a reuşit să revoluţioneze limbajul poe- 

Arghezi a reuşit să revoluţioneze limbajul poetic. 

Putem să considerăm că Blaga ar fi mai tatic. 

Putem să considerăm că Blaga ar fi mai talentat 

decât Arghezi, pentru că are o poezie 

lentat decât Arghezi, pentru că are o poezie 

pură, clară, sensibilă, dar nu a revoluţionat în 

pură, clară, sensibilă, dar nu a revoluţionat în 

nici un fel limbajul poetic. Poezia contemporanici 

un fel limbajul poetic. Poezia contemporană 

este fără îndoială o poezie de valoare şi care 

nă este fără îndoială o poezie de valoare şi care 

are locul ei în literatura română. 

are locul ei în literatura română. 

Cum ai ajuns să colaborezi cu radiourile 

Cum ai ajuns să colaborezi cu radiourile 

Am intrat într-un radio la 15 ani. Mai întâi 

Am intrat într-un radio la 15 ani. Mai întâi 

Radio Târgu-Jiu şi la Radio Omega. La 

Radio Târgu-Jiu şi la Radio Omega. La 

Timişoara am avut un Radio on-line la care am 

Timişoara am avut un Radio on-line la care am 

lucrat 2 ani. Am avut colaborări cu Radio 

lucrat 2 ani. Am avut colaborări cu Radio 

Timişoara, Radio România-Cultural, Radio 

Timişoara, Radio România-Cultural, Radio 

România-Actualităţi. Radioul e ceva special în 

România-Actualităţi. Radioul e ceva special în 

ceea ce priveşte media. Mie-mi place foarte 

ceea ce priveşte media. Mie-mi place foarte 

mult, mă simt atras de 1.000 de ori mai mult de 

mult, mă simt atras de 1.000 de ori mai mult de 

radio decât de televiziune, mi se pare că e un 

radio decât de televiziune, mi se pare că e un 

factor cultural decisiv pentru orice fel de zonă, 

factor cultural decisiv pentru orice fel de zonă, 

e fermecător în sine, poate pentru că se bazează 

e fermecător în sine, poate pentru că se bazează 

mai mult pe voce decât pe aspectul fizic, pentru 

mai mult pe voce decât pe aspectul fizic, pentru 

că există o doză foarte mare de muzică în absocă 

există o doză foarte mare de muzică în absolut 

tot ce se face în radio şi asta m-a atras tot 

lut tot ce se face în radio şi asta m-a atras tot 

timpul. 

timpul. 

Eşti implicat simultan în mai multe activi- 

Eşti implicat simultan în mai multe activităţi, 

îţi rămâne timp suficient pentru scris 

tăţi, îţi rămâne timp suficient pentru scris 

Viaţa ta e o poezie 

Viaţa ta e o poezie 

Din păcate scriitorii din România nu pot să 

Din păcate scriitorii din România nu pot să 

Deşi foarte tânăr, cred că pot să spun asta, la 26 de ani, Andrei Novac, membru al Uniunii Scriitorilor din România, are deja cinci volume de poezii pu- 

Deşi foarte tânăr, cred că pot să spun asta, la 26 de ani, Andrei Novac, membru al Uniunii Scriitorilor din România, are deja cinci volume de poezii publicate 

(Poezii, Editura Newvest, Tg-Jiu, 2000; Miez de talpă, Editura Eurostampa, 2003, Timişoara; A nouăsprezecea inimă de înger, Editura Eurostampa, 

blicate (Poezii, Editura Newvest, Tg-Jiu, 2000; Miez de talpă, Editura Eurostampa, 2003, Timişoara; A nouăsprezecea inimă de înger, Editura Eurostampa, 

2003, Timişoara(volum dedicat lui Nichita Stănescu; -Vârsta sării, Editura Muzeul Literaturii Române Bucureşti 2006; Locul în care întorc tramvaiele, 

2003, Timişoara(volum dedicat lui Nichita Stănescu; -Vârsta sării, Editura Muzeul Literaturii Române Bucureşti 2006; Locul în care întorc tramvaiele, 

Editura Timpul, Iaşi 2008 ) şi în anul 2005 e prezent, în antologia ,,Ultima generaţie, primul val”, Editura Muzeul Literaturii Române Bucureşti, precum 

Editura Timpul, Iaşi 2008 ) şi în anul 2005 e prezent, în antologia ,,Ultima generaţie, primul val”, Editura Muzeul Literaturii Române Bucureşti, precum 

şi cu grupaje de versuri în câteva publicaţii: Convorbiri literare, Gorjul literar, Rostirea Românească, Foaie de Latinitate, Caietele Columna, Scrisul 

şi cu grupaje de versuri în câteva publicaţii: Convorbiri literare, Gorjul literar, Rostirea Românească, Foaie de Latinitate, Caietele Columna, Scrisul 

Românesc, Luceafărul, Ramuri, Mozaicul, Unu, Paradigma XXI, Oglinda literară, Revista Poezia, Luceafărul de dimineaţă şi pe site-ul agonia.ro. 

Românesc, Luceafărul, Ramuri, Mozaicul, Unu, Paradigma XXI, Oglinda literară, Revista Poezia, Luceafărul de dimineaţă şi pe site-ul agonia.ro. 

„La sfârşitul drumului pe care îl avem de parcurs aici, 

măcar să avem impresia că am făcut ce trebuia!”


ÎNVĂŢĂMÂNT 

Educaţia modului de a te 

poziţiona între ştiinţă şi religie! 

Astăzi, cred că vom încerca să ne con- 

figurăm o oarecare atitudine educaţională, 

un „modus vivendi” al poziţionării noastre 

în privinţa relaţiei dintre ştiinţă şi religie, 

poate şi ca un demers conceptual menit să 

atragă atenţia generaţiei tinere asupra con- 

troverselor care apar, unele dintre acestea 

fiind aduse în aria preocupărilor, nu doar 

pentru a disputa o anumită problemă, ci, 

pur şi simplu, pentru a ne abate atenţia de la problemele grave pe care le 

ridică actuala criză cu care ne confruntăm şi de la tensiunile sociale care 

se acutizează tot mai mult în societatea românească în care trăim. 

Ştim cu toţii că de multe ori s-a discutat şi se discută încă despre un 

anume „conflict” între ştiinţă şi religie, despre o anume incompatibilitate 

între cele două sisteme de referinţă explicativă, mai ales că, de o parte şi 

de cealaltă au existat şi există voci care pretind imposibilitatea concilierii 

între adevărul revelat în Sfânta Scriptură şi cel postulat de o ştiinţă sau 

alta. La fel de bine, însă, există mulţi şi prestigioşi oameni de ştiinţă care 

afirmă că o atare controversă este în sine fără temei, cu atât mai mult cu 

cât, din scrierile sfinte se desprinde chemarea lui Dumnezeu, ca omul, în 

speţă omul de ştiinţă, să descopere legile propriei Lui creaţii. 

În introducerea lucrării sale „Systema Naturae”, marele naturalist suedez, Karl 

Linné, afirmă, nici mai mult, nici mai puţin, că, dând nume fiinţelor vii, omul de 

ştiinţă nu face decât să continue munca începută de Adam în grădina Edenului, din 

porunca Lui Dumnezeu! La rândul său, părintele telegrafiei fără fir, fizicianul 

Edouard Branly, afirmă că „ştiinţa este o străduinţă spre Creaţie”, în vreme ce 

„religia este o străduinţă spre Creator“. Şi ca un fel de sinteză, unul dintre cei mai 

mari geologi ai secolului trecut, Pierre Termier, subliniază că ştiinţele, în general, 

nu sunt altceva decât „trepte ale unei scări misterioase pe care urcăm la Dumnezeu“, 

intitulându-şi ultima parte a unui articol de dicţionar consacrat geologiei „Despre 

rolul apologetic al geologiei“. În analiza pe care o face, autorul respinge obiecţiile 

aduse istoriei creaţiei şi potopului, aşa cum sunt ele prezentate în cartea Facerea, 

spunând: „Credinţa creştină nu are motive să se teamă de progresele geologiei… 

Istoria pământului are o valoare apologetică specială. Pământul povesteşte slava lui 

Dumnezeu la fel de convingător; poate chiar mai mult decât bolta cerească înstela- 

tă… Nimic nu mărturiseşte mai bine ca această istorie despre ordinea lumii; prin 

urmare, poate fi folosită de către creştin mai mult decât majoritatea celorlalte ştiin- 

ţe, pentru a-i întări propria credinţă…”! La rândul său, dr. Philippe Gold-Aubert, 

făcând referire la diferite ştiinţe (astronomie, geologie, chimie şi biochimie, farma- 

cologie şi medicină, paleontologie şi geocronologie, arheologie etc.), subliniază că 

învăţătura creştină, fundamentată pe Sfânta Scriptură, nu are motive să se teamă de 

progresul ştiinţelor, pentru că între ştiinţe şi Revelaţie vor exista mereu puncte de 

contact, fără ca pentru aceasta să se ceară „suprimarea unei singure iote din Biblie”! 

Stimaţi cititori, vremea s-a răcit îngrijorător în spaţiul nostru de viaţă, iar vulcanul 

islandez, se pare că nu e străin de această situaţie, aşa că, merită să ne aple- 

căm puţin şi asupra temei care priveşte originea lumii, a Universului, dacă lumea 

este opera hazardului sau a lui Dumnezeu, mai ales că, aşa cum s-a afirmat în ne- 

numărate rânduri, biologia este cea mai puţin matematică dintre ştiinţe şi, negreşit, 

cea mai puţin matematizabilă. Întrebându-se dacă hazardul ar putea fi un fel de 

„deus ex machina”, organizator şi eliberator, aşa cum au susţinut unii, biologul 

Louis Bounoure face următoarele precizări: „Aceasta dă o lovitură bunului simţ, 

care îi făcea pe antici să întrebe: ce sorţi de izbândă ar fi să compui Iliada aruncând 

la întâmplare, de atâtea ori cât ar trebui, cele douăzeci şi patru de litere ale alfabe- 

tului“. Soţia ilustrului astronom Kepler, Barbara Kepler, apelează la aceeaşi logică 

a bunului simţ pe tema unei chestiuni strict de bucătărie: „Crezi tu că, dacă de la 

creaţie, farfurii de cositor, frunze de lăptuci, sare, ulei, oţet şi ouă fierte ar pluti prin 

aer în toate direcţiile, hazardul le-ar putea aduna astăzi ca să facă o salată La 

această întrebare a ilustrului soţ, soţia îi răspunde pe măsură: „Desigur, o salată nu 

aşa de bună, nici atât de dreasă ca aceasta”, pentru a împleti faptul divers cu per- 

spective de înaltă ţinută ştiinţifică, mai ales că o astfel de întrebare se înscrie, în 

fond, pe linia convingerilor multora dintre tinerii de azi. Pentru Kepler, Dumnezeu 

era atât de prezent în creaţie, încât, spunea el, „cercetând legile acestei creaţii”, pur 

şi simplu, i se pare că “aproape atinge cu mâinile pe Dumnezeu”. De altfel, Kepler 

îşi încheie unul dintre ultimele capitole ale uneia dintre cele mai importante lucrări 

ale sale, Harmonici Mundi, cu următoarea rugăciune adresată lui Dumnezeu: „Îmi 

rămâne acum ca, desprinzând ochii mei şi mâinile mele de pe tabelele de demon- 

straţii, să-i ridic către cer şi într-un spirit de adâncă devoţiune şi cucernicie să invoc 

pe Părintele luminilor…Îţi mulţumesc Ţie, Stăpâne şi Creator…”! Ce minunată 

pledoarie pentru a înţelege latura educaţională a relaţiei dintre ştiinţă şi credinţă! 

Îmi cer iertare faţă de cititori, dacă astăzi am fost prea teoretizant, dar nu pot 

încheia articolul de azi, fără a face o scurtă referire la marele Newton, cel care, 

alături de Pasteur, a fost unul dintre cele mai mari genii pe care le are omenirea. 

Evaluându-şi opera sa, Newton a apreciat că ea nu este altceva decât un imn dedicat 

lui Dumnezeu. De altfel, contemporanii săi i-au atribuit epitetul de „confident al lui 

Dumnezeu”, deoarece mărturia profundei sale credinţe creştine şi-a exprimat-o în 

cuvinte puţine, dar convingătoare, când spunea: „Noi avem pe profeţi, pe apostoli, 

pe Mântuitorul Iisus Hristos”, pentru ca egalul său de geniu, Pasteur, să precizeze 

că omul de ştiinţă, savantul şi omul religios, omul credinţei, pot convieţui fără nici 

o problemă: „În noi sunt doi oameni: unul, savantul, care prin observare şi raţiune 

vrea să cunoască tot; şi altul, omul credinţei, care nu vrea să moară ca un vibrion şi 

crede că forţa din el va supravieţui şi vai de cel care în starea de imperfecţiune a 

ştiinţei noastre ar face ca unul dintre ei (savantul) să cotropească pe celălalt”! Am 

concluzionat cu această referire minunată, pur şi simplu, pentru a vă convinge, 

dacă mai era cazul, că avem nevoie stringentă de o Educaţie a modului nostru de a 

ne poziţiona între ştiinţă şi religie! 

Prof. Vasile GOGONEA 

Cum trebuie să învăţăm 

Activitatea de învăţare constituie 

un ansamblu de acţiuni în lanţ, într-o 

anumită organizare sau structură operaţională, 

cu scopul asimilării de cu- 

noştinţe şi a reconstrucţiei sistemelor 

cognitive, dar şi a aparatului intelec- 

tual. Este cunoscut faptul că pentru 

elevi această activitate poate să fie 

uşoară sau anevoioasă, totul depinzând 

de ei şi de locul în care desfă- 

şoară acest proces, dar şi de tragerea 

lor de inimă, de bună voie şi nesiliţi 

de nimeni sau de nevoie, condiţionaţi 

de unele împrejurări, ori de teama de 

a nu fi ascultaţi la şcoală sau cu gândul 

la urmările în familie, până la su- 

portarea unor pedepse sau interdicţii. 

Întrebaţi „De ce învăţaţi”, cei 

mai mulţi vor răspunde simplu, luaţi 

prin surprindere, fără a se gândi mai 

departe de acest cadru: „Învăţăm ca 

să ştim la şcoală”. Dar de ce trebuie 

să ştiţi De data aceasta ei încearcă 

să-şi pună mintea la contribuţie, dând 

răspunsuri evazive: „Să luăm note 

bune. Să nu rămânem repetenţi”. Cei 

mai mulţi se limitează la cele spuse 

de profesor şi la textul din manual. 

Prea puţini sunt interesaţi să depă- 

şească această barieră, luând în serios 

scopul fundamental al învăţării, dar şi 

înţelegând profund cunoştinţele, stă- 

pânindu-le în acelaşi timp. Contează 

foarte mult cât la sută dintr-un studiu 

este asimilat de elev şi înţeles bine, 

chiar dacă el primeşte note mari. 

Acest fenomen nu trebuie scăpat din 

vedere de profesor, în ce măsură ele- 

vul stăpâneşte noţiunile învăţate, cât 

şi însuşirea semnificaţiilor lor. 

Contează, deci, felul de a învăţa – 

„pe de rost”, „papagaliceşte” sau pur 

şi simplu ca să reproducă întocmai 

cele învăţate, că aşa se cere la şcoală, 

fără a fi preocupat serios de conţinutul 

semantic, de ceea ce ştie înţelegându- 

le bine. Recurgând la unele întrebări 

neaşteptate din materie, „pe sărite”, 

profesorul va cunoaşte modul de aplicare 

a cunoştinţelor, descoperind une- 

le lacune şi incoerenţe în exprimare, 

chiar dacă elevul ar răspunde „impe- 

cabil”, dacă nu ar fi încurcat. Aceasta 

este interpretarea lui, convins că pro- 

fesorul are ceva cu el, tulburându-i 

confortul spiritual, în timp ce el se 

străduise să iasă bine din această situ- 

aţie. El nu înţelege că exigenţa nu este 

totuna cu nedreptatea. Exigenţă care, 

de cele mai multe ori, vizează măsu- 

rarea gradului de înţelegere, fiind în 

avantajul său, întrucât contribuie la 

dezvoltarea lui intelectuală. 

În ce constă efortul psihic pe care 

îl depune elevul silitor când învaţă 

La prima vedere, este un efort de memorare, 

împletit cu efortul de gândi- 

re, de înţelegere a fenomenului în 

sine. Aici se delimitează elevul care 

memorează în condiţiile unei cunoaş- 

teri superficiale, faţă de cel care caută 

să înţeleagă lucrurile bine, profund 

ştiinţific. Prima formulă este la îndemâna 

tuturor şi, din păcate, competi- 

ţia, în care sunt angajaţi dascălii şi 

elevii, favorizează tot această formu- 

lă de minimă rezistenţă, nemaifiind 

timp suficient pentru analize şi refor- 

mulări, discuţii critice, constructive, 

şi rezolvări de noi probleme. Încât, 

fără a realiza acest lucru, cealaltă for- 

mulă de bază, a învăţării prin gândire 

consecventă şi activă, este lăsată la 

voia întâmplării, neglijând să dea pri- 

oritate învăţării cognitive. 

Tocmai de aceea psihologia face 

distincţie între acţiunile cognitive, ce- 

şi propun înţelegerea şi explicarea, şi 

acţiunile amnezice (de memorie), ce 

urmăresc fixarea, conservarea, ca o 

bancă de date, şi reproducerea unui 

material de studiu. Acţiunile cognitive 

se impun pe o scară largă, să fie anali- 

tice, integrând progresiv materialul, 

recurgând la sinteze, cu precizarea 

semnificaţiei termenilor, urmărindu- 

se cu atenţie succesiunea judecăţilor, 

concluziilor rezultate din raţionamente 

şi problemele ivite, ca şi aportul din- 

tre general şi particular, dintre abstract 

şi concret etc., încât elevul să fie pe 

deplin conştient de ceea ce învaţă, fă- 

când deosebire între părţile importante 

şi cele secundare, ştiind să le comple- 

teze unele pe celelalte, având deschise 

posibilităţile unei memorări temeini- 

ce, chiar prin prelucrări personale, 

schematizări şi formulări originale. 

Numai aşa va avea loc împlinirea unei 

revoluţii sub acest raport, încât elevii 

hotărâţi să-şi amplifice mereu capacităţile 

de cunoaştere şi creaţie, perfecţionându-şi 

propriul stil de lucru şi afir- 

marea propriei personalităţi. 

Institutor Inelia Tentea 

Mesaje „eco” în mediul rural! 

Programul „Stagiile de practică- 

investiţie pentru viitor” se înscrie în 

tendinţele europene privind dezvoltarea 

durabilă, atât prin domeniul de ac- 

tivitate în care se desfăşoară stagiile de 

practică (protecţia mediului), pentru a 

răspunde nevoilor de pregătire a elevi- 

lor implicaţi în diferite activităţi, cât şi 

prin pregătirea profesională a membri- 

lor echipei de proiect. În cadrul unui 

asemenea proiect, elevii au ocazia săşi 

valorifice potenţialul, să-şi mobili- 

zeze resursele, să se autoeduce, dar 

să-i educe şi pe ceilalţi, în sensul păstrării 

calităţii mediului. Un loc important 

îl au excursiile, ca o parte inte- 

grantă a procesului de învăţământ, ele 

contribuind la consolidarea cunoştinţelor, 

la formarea priceperilor şi a deprinderilor 

elevilor de a observa feno- 

menele naturii şi ale vieţii sociale, la 

dezvoltarea spiritului de iniţiativă şi 

la socializare. În acelaşi timp, excursiile 

oferă un bogat suport informativeducativ 

pe plan ecologic, pentru pro- 

Tg. Jiu, conduşi de profesori, membri 

ai echipei de proiect, au realizat o cam- 

panie de conştientizare şi de informare 

a populaţiei din mediul rural cu privire 

la calitatea factorilor de mediu locali, 

dar şi la necesitatea conservării mediului 

înconjurător, stabilindu-se respon- 

sabilităţile noastre, ale tuturor. Această 

activitate a constat în informarea localnicilor 

prin discuţii, dar şi prin împărţirea 

de pliante cu mesaje ecologice re- 

feritoare la principalii factori de mediu: 

apă, aer, sol. În cursul respectivei de- 

plasări, participanţii au fost întâmpinaţi 

la sediul primăriilor din cele două localităţi 

de către reprezentanţi ai autorităţi- 

foarte solicitată de turişti, veniţi din 

toate colţurile ţării pentru a explora ţi- 

nutul, dar şi pentru a se bucura de aerul 

curat. Autorităţile manifestă un inte- 

res crescut pentru păstrarea curăţeniei, 

astfel încât zona este dotată cu containere 

pentru deşeuri. În urma discuţii- 

lor purtate cu autorităţile locale, s-au 

avansat unele puncte de vedere comune 

privind asigurarea colectării deşeu- 

rilor menajere de la întreaga populaţie 

din mediul rural, închiderea şi ecologizarea 

spaţiilor de depozitare a deşeurilor 

şi asigurarea transportului deşeuri- 

lor menajere colectate către staţia de 

transfer sau depozitul de deşeuri autorizat 

cel mai apropiat. S-au dat asigu- 

rări pentru promovarea şi stimularea 

compostării individuale sau pe platfor- 

me săteşti a deşeurilor biodegradabile 

municipale (deşeuri alimentare, deşeuri 

din grădini etc.) şi promovarea colectării 

separate a deşeurilor reciclabi- 

le (hârtie, carton, plastic, sticlă, 

metale), în special prin punctele sau 

tecţia mediului înconjurător, 

lor locale (primar, viceprimar, secretar 

centrele de colectare. Ultimul punct al 

determinând sistematizarea cunoştin- 

ţelor şi crearea unor noi conexiuni. 

Pe parcursul derulării proiectului 

nostru, recent s-au desfăşurat mai mul- 

te acţiuni de acest tip, ultima dintre ele 

a fost cea derulată pe traseul Tg-Jiu 

-Scoarţa - Baia de Fier, când elevii cla- 

selor a XI-a şi a XII-a (de la protecţia 

mediului) de la Colegiul Tehnic Nr. 2 

), dar şi de un expert pe probleme de 

mediu. Au fost prezentate obiectivele 

de interes turistic ale zonei Baia de 

Fier, dar şi date referitoare la ocupaţiile 

principale ale locuitorilor sau proble- 

me locale de mediu. 

În prezentarea sa, reprezentantul 

pe probleme de mediu a ţinut să preci- 

zeze că în perioada estivală, zona este 

traseului a fost vizitarea şcolilor din 

zonele respective, unde elevii au fost 

informaţi asupra scopului vizitei şi au 

primit pliante şi broşuri prin care se 

urmăreşte cultivarea unor atitudini 

ecologice civilizate în rândul acestora. 

Prof. Eliana Bistreanu, 

Prof. Carmen Şofei, 

Colegiul Tehnic Nr.2 Târgu-Jiu

Mai rar se petrec astfel de „întâm- 

plări” într-o librărie, aşa cum a fost cea 


CULTURĂ 

Culegere de folclor 

LANSARE DE CARTE 

Simpozionul naţional 

PETRE BRÂNCUŞI 

Ediţia a VIII-a, Târgu-Jiu, 22 mai 2010 

Aflat la cea de-a VIII-a ediţie, 

simpozionul îşi va derula lu- 

crările sâmbătă, 22 mai a.c., ora 

10,00, în sala Teatrului Dramatic 

„Elvira Godeanu”, prilej cu care 

va fi lansat şi cel de-al şaptelea 

volum în care sunt prezentate lucrările 

celei de-a VII-a I-a ediţii a 

simpozionului organizat anul 

trecut. Reţinem din program: ora 

10,00: Deschiderea lucrărilor 

simpozionului 

(prof. 

Alexandra Andrei), alocuţiuni 

ale reprezentanţilor 

nţilor 

autorităţilor publice judeţene 

şi locale; comunicări 

ale invitaţilor: 

Profesorul Victor 

Iusceanu, cel ce ne ordona 

regulile şi conceptele 

teoretice în 

„Muzică” – conf. 

univ. dirijor Silvia 

Secrieriu; Profesorul 

Dragoş Alexandrescu 

– model de cărturar, 

r, 

educator şi creator în 

domeniul muzicii – prof. 

univ. dr. Alexandru 

Popescu- Mihăieşti; 

Gânduri despre profesorul de 

dirijat de cor Dumitru u D. Botez 

– prof. dirijor de orchestră la 

Liceul „Dinu Lipatti”, i”, Nicolae 

Racu; Profesorul de orchestraţie 

Mircea Basarab – prof. univ. 

compozitor şi muzicolog Doru 

Popovici; Câteva consideraţiuni 

despre profesorii lui Petre 

Brâncuşi – prof. univ. dr. Cristian 

de marţi, 18 mai a.c., la Librăria „Mihai 

Eminescu” Târgu-Jiu, prilejuită de lansa- 

rea volumului „Culegere de folclor”, 

Editura Măiastra, 2010, semnat de poeta 

Marcela Brătulescu-Găină. Nu a constituit 

un impediment numărul celor prezenţi, 

peste douăzeci de persoane, iubi- 

tori de carte şi frumos, dovedindu-se că, 

la Gorj, pe lângă toate blestemăţiile abă- 

tute asupra românilor, care se trag de la 

actuala guvernare şi nu numai, românii 

mai citesc şi mai scriu, iubind folclorul, 

adevărate perle, care nu se compară cu 

manelele atât de respingătoare ce ne poluează 

graiul şi mai ales tradiţiile trans- 

mise din moşi strămoşi. 

O seară de neuitat, pe care ni le-am 

dori cât mai dese, pentru a-i cunoaşte şi 

pe aceşti modeşti autori care vin în faţa 

noastră cu sufletul deschis şi pur, ca o 

floare de lotus... 

O poetesă care surprinde prin talentul 

ei, dar şi prin această pasiune (preocupa- 

Brâncuşi; Doi fraţi, doi mari 

Artă din Târgu-Jiu (profesori: 

profesori: Ion Dumitrescu – 

Viorel Gârbaciu şi Mircea 

Armonie, Gheorghe Dumitrescu 

Suchici); Elevii Liceului de 

– Aranjamente corale – lect. 

Muzică şi Arte Plastice 

univ. dr. Lucia Crăciun; Titlu re- 

zervat – ing. Titu Pânişoară. „Constantin Brăiloiu” Târgu- 

Jiu: Bejinaru Graţiela (clasa a 

VIII-a, prof. Boian Cristina) – 

interpretează la flaut lucrarea 

„Preludiu şi Rigodon”, de 

Vasile Jianu; Chiru Cristian 

Marian (clasa a XII-a, prof. 

Ilie Cealîcu) – interpre- 

tează partea I a concertului 

pentru vioară, de 

Henry 

Wieniawsky; 

acompaniază la pian: 

prof. 

Florin 

Berculescu. 

La sfârşit va avea 

loc evaluarea lucrărilor 

şi înmânarea diplomelor 

de excelenţă 

din partea Primăriei 

şi Consiliului Local 

Târgu-Jiu participanţilor 

care au contribuit 

la organizarea şi desfăşurarea 

lucrărilor simpozionului. 

Organizatori: Consiliul 

Local şi Primăria 

Municipiului 

Târgu-Jiu, 

Liceul de Muzică şi Arte Plastice 

„Constantin Brăiloiu” Târgu- 

Jiu, Teatrul Dramatic „Elvira 

În partea a doua, va fi pre- 

Godeanu” Târgu-Jiu, Biblioteca 

zentat un program artistic, 

Judeţeană „Christian Tell” 

după cum urmează: Recital de 

muzică cultă, organizat şi pre- 

zentat de Şcoala Populară de 

Târgu-Jiu şi Şcoala Populară de 

Artă Târgu-Jiu. 

Rose Tall 

de Marcela Brătulescu-Găină 

re), când în viaţa de toate zilele lucrează 

numai cu cifre (contabilitate). Are deja în 

pregătire o nouă carte, de data aceasta cu 

romanţe, pe care cei doi colegi-dirijori de 

Baroane 

lui Tudor Arghezi 

Five. Six. Two. Four. * 

În lagăr – rulment. 

Spirite, de mor, 

Lasă testament. 

Laur, cât respiri, 

Veninos parfum! 

Jurii de fachiri, 

Nobel dau postum. 

* 06-24, numărul matricol al poe- 

tului, în lagărul din Târgu-Jiu. 

Generozitate 

Ajutorul, grea dilemă, 

De-l aştepţi: vine, nu vine 

Poartă pecetea-emblemă – 

Intereselor meschine. 

Pe prieten, la nevoie, 

Să îl sprijini. Doar atât. 

Că amneziei, anevoie, 

Ce să-i ceri, mai sus de gât 

Iubitorii de lectură, nu contea- 

ză vârsta, ci dragostea de carte şi 

de frumos, sunt aşteptaţi joi, 20 

mai a.c., adică astăzi, la ora 17,oo, 

la Sala de lectură a Bibliotecii 

Judeţene „Christian Tell” Târgu- 

Jiu, la lectura publică susţinută de 

scriitorul Lazăr Popescu. 

(Pot să participe şi „epigonii”, 

cei orbiţi de „talentul” lor, care îi 

defăimează pe scriitorii gorjeni, 

făcându-se că nu-i văd). 

Organizatori: 

Biblioteca 

Judeţeană „Christian Tell” Târgu- 

Jiu şi Uniunea Scriitorilor din 

România, Filiala Craiova. 

Ionel Miu 

la „Doina Gorjului”, Aurel Blondea şi 

Marcel Parnica, le vor pune pe muzică, 

convinşi că vor deveni nemuritoare. 

Rose Tall 

3 poeme 

de Liviu Dănescu 

Şi ce măsură, caritatea, 

Cu care dai, fără să ceri, 

Unei aripi, libertatea: 

Zborul – gaj la temniceri! 

Amărăciune 

Ce am iubit, doruri nespuse, 

Izvoare de lumină n-au secat. 

De este adormită, raţiunea, 

Iertată nu-i, ca un păcat. 

Am dat, din suflet, ce-am avut 

Mai bun; la toţi deopotrivă. 

Dar inimi se închid ca porţi 

Şi dor conştiinţe în derivă. 

Recunoştiinţa-i floare rară, 

Ca semn că pielea se îngroaşă. 

De mers umil se încovoaie 

Coloana, în pustiu, ca o cocoaşă. 

Mi-e timpul marele duşman, 

Ca să-l supun, acum nu pot: 

Ca o molimă, mediocritatea 

Şi indiferenţa-s peste tot. 

Liviu Dănescu 

* lectură publică * lectură publică * 

Invitaţie la... lectură publică


PUBLICITATE 

SIOMAX SPRL, lichidator judiciar cu sediul profesional in Tg – Jiu, str. Unirii, 

nr. 3, P+E, jud. Gorj, 

reia licitatia publica cu strigare,LA PRETURI REDUSE, continuand cu data de 25.05.2010 ora 13,30, si 

in fiecare zi de marti pana la epuizarea acestora, urmatoarele bunuri proprietatea S.C. CITEX S.A., aflata 

in procedura falimentului in dosarul 180/95/2004, la Tribunalul Judetean Gorj, dupa cum urmeaza: 

NR. BUN SUPUS DESCRIERE PRET GARANTIE PAS 

CRT VANZARII INCEPERE PARTICIPARE LICITATIE 

LICITATIE LICITATIE (EURO) 

(EURO) (EURO) 

1. LOTUL 1 TEREN – 986 MP 32045 5.252 2.626 

2. LOTUL 2 TEREN – 5.068 MP SI CLADIRI 110MP 152040 30.354 15.177 

3. LOTUL 6 TEREN – 5.376 MP SI CLADIRI-1.669 MP 245653 49.014 24.507 

4. LOTUL 7 TEREN – 3.679 MP SI CLADIRI-956 MP 204652 37.193 18.596 

Inscrierea la licitatie se va face la sediul SIOMAX SPRL, in zilele lucratoare intre orele 800 – 1200, 

1300 – 1700 pana cel tarziu in ziua licitatiei, orele 1200, in baza achizitionarii regulamentului de vanzare 

si a achitarii garantiei de participare, in cuantumul stabilit in tabelul de mai sus. Cursul EURO pentru 

garantie este cel din ziua platii garantiei iar al valorii si pasului de licitatie este cel din ziua licitatiei. Plata 

se va face in lei. 

Pretul regulamentelor de vanzare pentru fiecare lot este 500 lei. 

Informatii suplimentare la sediul lichidatorului in perioadele sus amintite sau la telefoanele 0253/214120, 

0745.374.540, 0724387535 sau pe site-ul www.siomax.ro. 

Preturile nu includ TVA. 

Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitatiei sunt invitati sa anunte lichidatorul judiciar, 

in scris, inainte de data stabilita pentru vanzare si sa-i comunice documentele justificative. 

SIOMAX SPRL, lichidator judiciar cu sediul profesional in Tg 

– Jiu, str. Unirii,nr. 3, P+E, jud. Gorj, reia licitatia publica cu 

strigare, LA PRETURI REDUSE, continuand cu data de 

25.05.2010 ora 13,30, si in fiecare zi de marti pana la epuizarea 

acestora urmatoarele bunuri proprietatea S.C. CITEX S.A., aflata 

in procedura falimentului in dosarul 180/95/2004, la Tribunalul 

Judetean Gorj, dupa cum urmeaza: 

- GATER GVM 75 B – I buc – 10.500 lei, MASINA DE AMBALAT-1 

buc-360 lei, FABRICA DE PRODUS TIGLA-1buc-15.000 lei, MASINA 

GAURIT CU PERCUTIE G88-1 buc-120 lei, CIOCAN PNEUMATIC-1 

buc- 225 lei, AUTOPOMPA BETON – 1 buc – 15.725,70 lei, CABINA 

MACARA TURN – 2buc – 225 lei/buc. 

Inscrierea la licitatie se va face la sediul SIOMAX SPRL, in 

zilele lucratoare intre orele 800 – 1200, 1300 – 1700 pana cel tarziu 

in ziua licitatiei, orele 1200, in baza achizitionarii regulamentului 

de vanzare si a achitarii garantiei de participare, in cuantu- 

mul stabilit in tabelul de mai sus. 

Informatii suplimentare la sediul lichidatorului in perioadele sus 

amintite sau la telefoanele 0253/214120, 0745.374.540, 0724387535 

sau pe site-ul www.siomax.ro. 


Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitatiei sunt 

invitati sa anunte lichidatorul judiciar inainte de data stabilita pen- 

tru vanzare si sa-i comunice documentele justificative. 

SC MIROTERM SRL, societate ce face obiectul dosarului de 

faliment nr. 12088/95/2008 prin lichidator judiciar SIOMAX 

SPRL cu sediul in Tg.Jiu, str.Unirii, nr.3, P+E, Gorj, reia vânza- 

rea prin licitatie publica cu preţuri reduse cu 50% fata de pretul 

de evaluare, în fiecare zi de marti orele 13,30, continuand cu data 

de 25.05.2010 : aparat polipropilena-1buc-425 lei, aparat sudura 

polipropilena-1 buc 825 lei, cutit taiat polipropilena – 1 buc – 325 

lei, fierestrau pendular – 1 buc – 400 lei, freza polipropilena – 5 

buc – 45 lei/buc, polidisc Bosch – 1 buc – 300 lei, rotopercutanta 

GBH 2-26 – 1 buc – 200 lei, spiral vidia Bosch – 1 buc – 150 lei. 

Inscrierea la licitatie si procurarea Regulamentului de Vanzare 

se va face la sediul lichidatorului judiciar din Tg-Jiu, str. Unirii, 

nr.3, P+E, Gorj, in zilele lucratoare intre orele 0800 – 1200, 1300 

– 1700, cel mai tarziu pana la ora 1200 in ziua inceperii licitatiei. 

Informatii suplimentare: tel.0253/214120, 0353/402124, 

0753095556, www.siomax.ro. În caz de neadjudecare licitaţia se 

va relua saptamanal pana la vanzarea integrala a bunurilor . 

Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitati- 

ei sunt invitati sa anunte lichidatorul judiciar, in scris, inainte 

de data stabilita pentru vanzare si sa-i comunice documentele 

justificative. 

SIOMAX SPRL, lichidator judiciar cu sediul profesional in Tg – 

Jiu, str. Unirii, nr. 3, P+E, jud. Gorj, reia licitatia publica cu strigare, 

LA PRETURI REDUSE, pentru vanzarea bunurilor proprietatea 

S.C. CITEX S.A., aflata in procedura falimentului in dosarul 

180/95/2004, la Tribunalul Judetean Gorj, in fiecare zi de marti con- 

tinuand cu data de 25.05.2010 orele 13,30. 

TEREN IN SUPRAFATA DE 12.616 MP SITUAT IN TG – JIU, 

STR. 23 AUGUST. 

Pretul fiind de 10 euro/mp. Vanzarea se poate realize si parcelat, 

pe suprafete mai mici, in functie de cerere si posibilitati. 

Inscrierea la licitatie si procurarea regulamentului de vanzare se 

va face la sediul SIOMAX SPRL, in zilele lucratoare intre orele 800 

– 1200, 1300 – 1700 pana cel tarziu in ziua licitatiei orele 12.00, in 

baza achizitionarii regulamentului de vanzare si a achitarii garantiei 

de participare de 10% din pret. 

Pretul regulamentului de vanzare este de 500 lei. 

Informatii suplimentare la sediul lichidatorului sau la telefoanele 

0253/214120, 0745.374.540, 0724387535 sau pe site-ul www.siomax.ro. 


Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitatiei sunt 

invitati sa anunte lichidatorul judiciar inainte de data stabilita pentru 

vinzare si sa-I comunice documentele justificative. 


nr. 3, P+E, jud. Gorj, 

reia licitatia publica cu strigare, LA PRETURI REDUSE, pentru vanzarea bunurilor proprietatea S.C. 

CITEX S.A., aflata in procedura falimentului in dosarul 180/95/2004, la Tribunalul Judetean Gorj, in fie- 

care zi de marti continuand cu data de 25.05.2010 orele 13,30. 

STATIE SORTARE TARGU-CARBUNESTI,INCLUSIV TEREN AFERENT 

LA PRETUL DE 83.992 EURO 

la cursul BNR din ziua licitatiei, cu elementele urmatoare: 

1.STATIE DE SORTARE,LA PRETUL DE 25.000 EURO, 

COMPUSA DIN: CABINA POARTA, CABINA SIGURANTE GRANULATOR, STATIE POMPE 

SORTARE, RAMPA PRIMIRE SORT, ESAFODAJ CIUR, ESAFODAJ BUNCAR SORT, ESAFODAJ 

BUNCAR SORT, TRANSFORMATOR FORTA( inchiriat ELECTRICA), CONCASOR (incomplet), 

BUNCAR NR. INV. 34382, BUNCAR NR.INV. 34386, CIUR VIBRATOR 7.5, 5 BENZI TRANSPORTOARE. 

2.TEREN AFERENT, 19.664 MPX3 EURO/MP. 

Inscrierea la licitatie se va face la sediul SIOMAX SPRL, in zilele lucratoare intre orele 800 – 1200, 

1300 – 1700 pana cel tarziu in ziua licitatiei, orele 12.00, in baza achizitionarii regulamentului de vanzare 

si a achitarii garantiei de participare de 10% din pretul de incepere al licitatiei ( 16798,40 EURO ). 

Pretul regulamentului de vanzare este de 500 lei. 

Informatii suplimentare la sediul lichidatorului sau la telefoanele 0253/214120, 0745.374.540,0724387535 

sau pe site-ul www.siomax.ro. 


Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitatiei sunt invitati sa anunte lichidatorul judici- 

ar inainte de data stabilita pentru vinzare si sa-I comunice documentele justificative. 

PUBLICATIE DE VANZARE 

SIOMAX SPRL, lichidator judiciar cu sediul profesional in Tg – Jiu, str. Unirii, nr. 3, P+E, jud. Gorj, 

vinde la licitatie publica cu strigare bunuri proprietatea S.C. COSGEORGI S.R.L., aflata in procedura fa- 

limentului in dosarul 4301/95/2009, la Tribunalul Judetean Gorj, in fiecare zi de marti continuand cu data 

de 25.05.2010 orele 13,30, dupa cum urmeaza: 

BUNURI IMOBILE 

1. Teren in suprafata de 850 mp, situat in Rovinari, sat Vart, Jud. Gorj, la pretul de 34.772 lei. 

2. Constructie „atelier mecanic si uscator” situata in Rovinari, la pretul de 21.840 lei. 

3. Constructie 177 mp, situata in Rovinari, str. Energeticianului, nr. 1, Jud. Gorj (Zona Tractoras), la 

pretul de 131.734 lei. 

BUNURI MOBILE 

1. Linie productie PVC – 1buc – 4.000 lei 

2. Vitrina – 2 buc – 100 lei/buc 

3. Raft – 4 buc – 100 lei/buc 

Inscrierea la licitatie si procurarea regulamentului de vanzare se va face la sediul SIOMAX SPRL, in 

zilele lucratoare intre orele 800 – 1200, 1300 – 1700 pana cel tarziu in ziua licitatiei orele 12.00, in baza 

achizitionarii regulamentului de vanzare si a achitarii garantiei de participare de 10% din pret. 

Informatii suplimentare la sediul lichidatorului sau la telefoanele 0253/214120, 0745374540. 


Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitatiei sunt invitati sa anunte lichidatorul judiciar 

inainte de data stabilita pentru vinzare si sa-I comunice documentele justificative. 

PUBLICATIE DE VANZARE 


nr. 3, P+E, jud. Gorj, vinde la licitatie 

publica cu strigare bunuri proprietatea S.C. ILMITA PREST S.R.L., aflata in procedura falimentului in dosarul 87965/95/2008, 

la Tribunalul Judetean Gorj, in fiecare zi de marti continuand cu data de 25.05.2010 orele 13,30, dupa cum urmeaza: 

MASINA MACINAT CAFEA DULPROD – 1buc – 160 lei; DOZATOR CAFEA SAECO – 1buc – 280 lei; RACITOR BERE 

CELLI – 1buc – 390 lei; CASA MARCAT FISCALA EURO 500 HANDY – 1buc – 250 lei; CASA MARCAT FISCALA 

ACTIVA – 2buc – 260 lei/buc; CANTAR ELECTRONIC SHANG JUEN (15 KG) – 1buc- 1leu; CANTAR ELECTRONIC 

PARTNER (15 KG) – 2buc – 318 lei/buc; RAFT METALIC ARTIZANAL – 2buc – 30 lei/buc; VITRINA FRIGORIFICA 

ARCTIC – 1buc – 205 lei; TELEVIZOR COLOR PHILIPS – 1buc – 50 lei; BARACA METALICA 6/4 MP – 1buc – 4.230 lei; 

BARACA METALICA 5/4 MP – 3.519 lei; APARAT AER CONDITIONAT CAPRI LINE – 1buc – 270 lei. 

Inscrierea la licitatie si procurarea regulamentului de vanzare se va face la sediul SIOMAX SPRL, in zilele lucratoare 

intre orele 800 – 1200, 1300 – 1700 pana cel tarziu in ziua licitatiei orele 12.00, in baza achizitionarii regulamentului de 

vanzare si a achitarii garantiei de participare de 10% din pret. 

Informatii suplimentare la sediul lichidatorului sau la telefoanele 0253/214120, 0753095559. 


Cei ce pretind vreun drept asupra bunurilor supuse licitatiei sunt invitati sa anunte lichidatorul judiciar inainte de data 

stabilita pentru vinzare si sa-I comunice documentele justificative. 

Vând apartament 3 camere, semideco- 

mandat, în suprafaţă de 70 mp, situat în 

Tg-Jiu, I.L.Caragiale, etaj4, hidroizola- 

ţie, gresie, faianţă, parchet, centrală ter- 

mică cupru, aer condiţionat, apometre, 

geamuri PVC. 

Merită văzut. Telefon: 0729/984.898. 

VÂND TEREN INTRAVILAN, 551 MP, 

SITUAT ÎN TÂRGU-JIU, ÎNTRE JIEŢE, 

PREŢUL DE 13.000 EURO, INFORMAŢII 

LA TELEFON 0745.374.540

MICĂ PUBLICITATE 

GARSONIERE 

- Str. Zambilelor, parter, centrală, g+f, 

parţial mobilată 

- Str. Revoluţiei,et.4, p+g+f, boiler, convector, 

termopan. 

- str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g. 

- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri. 

- Str. Hidrocentralei, CT, T, f.g.p., AC. 

- str. Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T; 

p.f.g., toate îmbun. 

- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabina 

dus, totul nou, modern 

- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T, 

f.g., balcon inchis in T 

- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector, 

termopan. 

- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţie 

termică, mobilată 

- Str. Agriculturi, et.4, g+f, mochetă, boiler, 

convector 

- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala, 

termopan. 

- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri 

- str. C. Brâncuşi, parter, cu îmbunătăţiri 

- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g. 

- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g. 

- Str. Constructorilor, parter, ieşire separată, 

teren concesiune, convector, T, p.f.g. 

- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector, 

usi schimbate 

- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri 

- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri 

- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g. 

- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T, 

p.f.g., balcon inchis 

- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multiple 

imbunatatirile, totul nou 

APARTAMENTE 

2 CAMERE 

- Str. Plopilor, et.3, semidec., . centrală, 

T, p.f.g. 

- Str. Grivitei, parter, multiple îmbunătăţiri. 

- Str. Mioritei, fără îmbunătăţiri. 

- str. N. Titulescu, et.3, dec, CT, T, p.f.g. 

- str. 8Mai, parter, balcon, CT., pretabil 

sp. com. . 

- str. Ec. Teodoroiu, et.2, dec, 55 mp, T, 

parchet, balcon închis, beci, SCHIMB CU 

CASA 2 CAM 

- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., fara 

imbunatatiri 

- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri 

- Str. 23 August, et.3, p+g+f, dec., 

centrala, termopan. 

- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec., 

centrala, termopan. 

- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon, 

55 mp, T, tocaria noua, p.f.g. 

- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane, 

CT, T, p.f.g. 

- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane 

- str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T, 

p.f.g. 

- str. Al. Plopilor, et.4/10, dec, 40 mp, 

fără îmbunătăţiri 

- str, AL. Plopilor, et.3, semidec, CT, T; 

AC, p.f.g,. mobilat. 

- Str. Al. Smârdan, et.2, semidec, 50 

mp, CT, T, p.f.g. 

- Str. Brandusei, et.4, semidec., CT, acpoperis 

APARTAMENTE 

3 CAMERE 

- Str. AL. Smârdan, et.3, dec, 80 mp, CT, 

T, p.f.g. 

- Str. Plevnei, et. 1, dec., CT, T; p.f.g. 

- Str. Garofiţei, et.1, CT, T.Pret 180,000 lei 

- Str. 9 Mai, CT, T, p.g.f.Pret 175,000 lei 

- str. Brânduşei, et.2, 2 balcoane, semidec, 

CT, p.f.g. 

- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT, fara 

imbunatatiri 

- Str. Enegeticienilor, parter, dec., 80 

mp, CT, T. 

- str. Garofiţei, p., semidec., 60 mp, CT, 

p.f.g.,fără îmbun., balcon 

- Vând apartament 3 camere, Zona 

Abator, etaj 3. Preţ 65.000 euro negociabil. 

Relaţii la telefoanele: 0752/186.633 

sau 0765/648.284. 

- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp, 

CT, 3 balcoane 

- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec., 

centrala, balcon. 

- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT, 

T, p.f.g., spoturi 

- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec., 

acoperiş,, CT, T, p.f.g. 

- Str. 22 Dec. 1989, et.2, dec., CT, T, 

p.f.g. 

- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec, 

g+f+p, centrala, termopan. 

- Str. 23 August, parter, dec., 80 mp, 

CT, T, p.f.g. 

- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2 

balcoane, centrala. 

- Str. Agriculturii, et.1, semidec., 

p+g+f, centrala, termopan. 

- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp, 

CT, T, 2 bai 

- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter, 

p.f., centrala, cadastru 

- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2 

balconae, p.f.g., uşă metalică 

- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala, 

2 bai, balcon inchis. 

- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec., 

centrala, g+f+p. 

- str. Al. Smîrdan, et.3, dec., 80 mp, 

CT, T, p.f.g. 

- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T, 

p.f.g., toate imbunatatirile 

- Str. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT, 

p.f.g. 

APARTAMENTE 

4 CAMERE 

- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane, 

2 bai, imbunatatiri. 

- str. Dacia, parter, dec., CT, T, p.f.g. 

- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T, 

p.f.g., tocarie noua 

- Str. Gh. Barboi, et.4, semidec., CT, T,AC, 

2 băi, p.f.g. 

- str. Plevnei, parter, dec, CT; T, AC, p.f.g. 

- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane, 

CT, g.f. vedere bilaterală 

- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan, 

2 bai, g+f+p. 

- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f, 

centrala, termopan, AC, boxa. 

- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoane, 

centrala, g+f+p. 

- Str. Ale. Teilor, et.1, dec., p+g+f, centrala, 

termopan. 

CASE 

- Turceni, P+M, 3 cam, living, baie, buc, tocărie 

lemn contrucţie nouă cărămidă, centură, acoperiş 

tablă galvanizată, livadă, gard din piatră, 

t:1000 mp d:20m, util., curent, gaz la poartă 

- Băleşti, 2 cam, teren 2000 mp d:18m 

- Vârţ, 4 cam, baie, buc, 4 holuri, anexe Sc:130 

mp, t:2271 mp d:35m, curent, gaze si apă la poartă. 

- str. Mesteacănului, D+P+M, garaj, 3 dorm, 

living, buc, hol, 2 intrări, SCHIMB CU AP. 2 

CAM+DIF 

- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin, 

teren 800 mp. 

- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toate 

utilitatile. 

- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren 

- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier 

65 mp, t:780 mp 

- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4 

dormitoare, 400 mp. 

- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m 

- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol, 

living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m 

- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp. 

- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp 

- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren 

341 mp 

- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa, 

teren 9500 mp. 

- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m 

- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650 

mp., 12 m. deschidere. 

- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377 

mp., 24 deschidere. 

- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp., 

12m. deschidere., 2 intrari. 

- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc., 


- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren 

1000, 35 m deschidere. 

- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T, 

anexă, t:503 mp, d:13,3m 

- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj, 

teren 650 mp. 

- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren 

650 mp., 9 m deschidere. 

- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200 

mp., deschidere 15m. 

- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4 

cam., baie, buc., vie, t:400mp 

- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc., 

baie, t:400 mp 

- str. Mesteacănului, D+P+M, 100 mp/nivel, 3 

dromitoare, living, bucătărie, garaj, CT, T, p.f.g. 


- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300 

- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare, 

baie., buc., teren 1000 mp. 

- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati 

- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie, 

t:800 mp, d:25m 

- str. Primăverii, P+1, 3 dorm, baie, buc, t:280 

mp, d:14m 

- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita 

- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarie 

lemn 

- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp 

- str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apă curentă, 

canalizare, t:600 mp 

- Str. Vaduri, 3 cam, baie, bu,c, sala mare, CT, 

toate util., t:700mp 

- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp 

- TG.CARBUNESTI, str Castanilor, casa+sp. 

com+terasa, t:450mp 

LA TARA, ALTE ORASE 

- Baia de Fier, 3 cam, hol, buc, garaj, recent 

renov., t:1200 mp, d:20m, sobe, curent apă 

- Baia de Fier, 5 cam., D+P+1, 2 bai, 2 buc., 

300 mp. construiti. 

- Băleşti, Stolojani, 3 cam, baie, bucătărie, 

Sc:200 mp, garaj, CT, T maro, terasă acoperită, 

teren 2000 mp d:23m 

- Băleşti, 6 cam., baie, buc., 2 beciuri, garaj, 


- Băleşti,, sat Ceauru, 3 cam., caramida, t:800 

mp, toate utilitatile 

- Băleşti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze, curent 

- Băleşti,, sat Cornesti, 4 cam, buc., 3 anexe, 

t:2000 mp, d:36 m 

- Băleşti,,sat Ceauru, 3cam., buc., beci, t:1020 

mp, livada, vie 

- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mp 

- Drăguţeşti, t:600 mp d:18,5m. Preţ 

6000 euro 

- Preajba, parcele de 500-1000 mp. 

- Bicaz, parcele de 400-500 mp 

- Vând teren în Drăgoieni (Cartier 

Nou - lângă fostele grajduri) - 4500 mp 

cu deschidere de 29,6 m. Preţ 30 euro/ 

mp negociabil. Relaţii la telefoanele: 

0752/186.633 sau 0765/648.284. 

- Al. Digului, min 250 mp - max. 

500mp 

- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m 

- Al. Dumbrava, teren 3500 mp, 

d:35m 

- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp 

- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil 

(2500 mp, 5000mp), toate util. 

- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m 

- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp 

- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600 

mp, d>91m, parcelabil 

- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m, 

DS, gard, apă, gaze curent la 25 m 

- Al. Mehedinţi, t:550 mp 

- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp, 

parcelabil 

- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926 

mp, d:25m 

- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere, 

utilitati. 

- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2 

parcele de 300 mp cu d:17 m 

- Spatiu comercial in Rovinari, 40 

mp,deschidere la 2 strazi, vad comercial. 

- Ofer spre inchiriere ap. 2-3 cam.,complet 

utilate si mobilate, pt locuit sau sp. com. 

- Ofer spre inchiriere spatii comerciale in 

Tg-Jiu 

- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate, 

utilate, în Tg-Jiu 

- Primesc în gazdă două fete la casă 

în zona Traian. Relaţii la telfon: 

0723/890.973. 

- Închiriez spaţiu 100 mp cu toate 

utilităţile (apă, gaze, centrală proprie, 

aer condiţionat, grup sanitar, 

curent electric), zona zero. Spaţiul se 

află la etajul I, deasupra barului 

Eclipsa în clădirea cu SNLO. Relaţii la 

telefon: 0766309306 sau la barul 

Eclipsa. 

- Transport zilnic persoane în Italia, 

Spania, Portugalia, Franţa, Belgia, 

Anglia, Irlanda şi Germania la destinaţie, 

cu maşini moderne climatizate. Tel. 

0721/285.100. 

- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l. 

Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil. 

Telefon: 0722/301.012. 

- Vând semănătoare SUP 21, în perfectă 

stare (pentru păioase). Relaţii la 

telefon:0765679939. 

TALON DE MICĂ PUBLICITATE 

20-26 mai 2010 

Terenuri 

Închirieri 

Diverse 

SC SERVAGROMEC 

LOGRESTI SA, societate 

în lichidare, orga- 

nizează în data de 

03.06.2010, ora 13, la 

sediul 

lichidatorului 

din Tg Jiu, Bîrseşti, 

nr.79N, licitaţie publi- 

că pentru vânzarea de 

bunuri imobile (teren, 

clădire sediu, baracă 

metalică, atelier meca- 

nic). Relaţii la telefon 

0762013514. 

41 

Nume .............................. 

Prenume .......................... 

Seria C.I. ......................... 

Telefon ................................................ 

Semnătura: .......................................... 

Text anunţ: .............................................................................................. 

................................................................................................................. 

................................................................................................................. 

Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile de 

ziare sau la adresa redacţiei.


ZIG ZAG 

7 sfaturi pentru îndepărtarea 

stresului la serviciu 

Primăvara ne-a bătut la uşă şi avem nevoie de câteva 

schimbări şi în casă pentru a întâmpina căldura şi lumina soa- 

relui în cameră. Puţină culoare poate împrospăta camera ca de 

exemplu o nouă draperie în culori calde de bleu, bej, alb sau 

chiar cu diferite imprimeuri florale. 

De asemenea, puteţi începe să curăţaţi sau să 

reparaţi mochetele folosite iarna şi să le înlocuiţi 

cu cele subţiri şi deschise la culoare folosite în 

anotimpurile calde. 

De ce să nu reamenajăm şi mobila pentru a 

schimba aspectul camerei schimbând astfel 

centrul atenţiei şi totodată puteţi face curăţe- 

nie generală. 

Înlocuiţi florile din plastic cu cele natura- 

le şi faceţi buchete din combinaţii de flori ca 

lalele, zambile şi flori de câmp care aduc 

prospeţime şi un miros plăcut. Schimbaţi fe- 

ţele de perne şi lenjeriile de pat, nu uitaţi de 

feţele de mese. Cu cât sunt mai vaporoase şi 

mai transparente cu atât mai bine. 

Bineînţeles trebuie reorganizat spaţiul de depozitare, adi- 

că debaraua sau dressingul, şi de ce nu şi dulapurile cu haine. 

Dacă o femeie poate mima un orgasm, un bărbat 

poate mima o căsnicie întreagă. 

**************************************** 

- Decât cu tine, mai bine mă măritam cu dracul. 

- Căsătoria între rude este interzisă. 

**************************************** 

- Daţi-mi o loţiune pentru creşterea părului. 

- O sticlă mare sau una mică 

- Una mică pentru că nu îmi place să port părul lung. 

**************************************** 

- Logodnicul meu mi-a spus că pentru mine ar face 

Frigărui de pui 

cu legume 

O reţetă simplă şi potrivită pentru sezonul de pri- 

măvară-vară este grătarul şi ce-i mai bun decât un 

frigărui de pui cu legume 

Avem nevoie de piept de pui, ardei gras sau go- 

goşar, dovlecei, ceapă, usturoi, cui îi place, şi roşii. 

Se taie toate în cuburi de aceeaşi mărime, se pun al- 

ternativ pe beţişoare pentru frigărui şi se pun pe 

grătar. Se servesc cu cartofi prăjiţi, salată şi diferite 

sosuri. Poftă mare! 

BANCURI 

Ajungi tot timpul acasă obosit din cauza stresului la care 

eşti supus la serviciu Sarcinile parcă nu se mai termină şi eşti 

închis într-un birou între patru pereţi Iată câteva sfaturi utile: 

1. Pentru început, încearcă să rezolvi toate problemele 

una câte una în funcţie de prioritate. 

2. Nu uita niciodată să iei prânzul. Nimic nu este mai im- 

portant ca alimentaţia, doar o să ai nevoie de forţe noi! 

3. Bea apă sau ceai! Te va ţine departe de durerile de cap 

şi oboseală. 

4. Ia câte o pauză de 5-10 minute la fiecare oră! Ca atunci 

când erai la şcoală… ajută la o mai bună concentrare, doar 

nimeni nu poate lucra încontinuu. 

5. Nu uita ca înainte de a pleca de acasă să iei cu tine un 

măr. Acesta are calităţi sedative şi după masă este numai bun 

pentru organism şi curăţarea dinţilor. 

6. Gândeşte pozitiv! Buna dispoziţie face minuni, iar gân- 

durile negre vor zbura „cât ai zice peşte”. 

7. Nu uita ca înainte să pleci de la muncă să faci un pic curat 

pe birou, ca a doua zi când vei ajunge să nu fi nevoit să-ţi aduni 

pixurile şi hârtiile de pe birou în, loc să-ţi bei cafeaua. 

O casă mai luminoasă 

Puneţi-le la păstrare pe cele groase şi mutaţi-le mai în faţă pe 

cele de primăvară şi vară. Tot acum băgaţi la păstrare plapu- 

ma sau pilota groasă şi scoateţi păturile şi cuverturile mai 

subţiri şi înflorate. 

Lumânările şi beţişoarele parfumate nu tre- 

buie uitate nici ele, dând un aer mai romantic, 

dar şi alături de bolurile mari în care le puteţi 

umple pe jumătate cu apă şi puteţi pune nisip, 

scoici şi lumânări plutitoare bleu sau flori. 

Transformaţi florile deschise în adevărate 

cuiburi decorative. Puteţi folosi lalele, tranda- 

firi sau bujori, mai ales dacă aceştia din urmă 

sunt parfumaţi. Tăiaţi tulpinile foarte scurt şi 

aranjaţi florile în vase cu apă. 

Dacă vreţi să faceţi ceva cu adevărat speci- 

al pentru casă dumneavoastră şi mai ales aveţi 

puţin timp la dispoziţie, atunci vă puteţi con- 

fecţiona chiar dumneavoastră un potpuorri de 

primăvară. Ingredientele necesare se află în 

aproape orice casă, mai ales că aranjamentul se bazează pe 

citrice în zilele reci iar în cele calde putem folosi flori de 

câmp sau combinaţii din diferite fructe uscate natural. 

orice nebunie. 

- Pe bune Te-ar cere şi de nevastă 

**************************************** 

- De ce spuneţi tuturor că sunteţi Napoleon, iar mie 

că sunteţi Cezar. 

- Pe dumneavoastră nu pot să vă mint, doc- 

tore. 

**************************************** 

- Doctore, soţul meu se crede avion. 

- Aduceţi-l mâine la mine. 

- Dar pistă de aterizare aveţi 

Pagină realizată de Ana-Irina Pop 

HOROSCOP 

BERBEC 

Început de săptămână tensionat. 

Detensionarea are loc odată cu sfârşi- 

tul perioadei. Nu faceţi investiţii! 

TAUR 

O perioadă benefică pentru acu- 

mulări cantitative şi expansiuni de 

natură materială. Aveţi grijă cum gestionaţi 

energia pentru că sunteţi pre- 

dispus la excese nervoase, iar acestea 

vă pot dăuna. 

GEMENI 

Predispoziţia pentru dialog vă înso- 

ţeşte în toate contactele cu ceilalţi semeni. 

Sunteţi ascultat şi chiar veţi fi etichetat ca 

o persoană agreabilă căreia nu-i vor lipsi 

sclipirea spiritului şi buna dispoziţie. 

RAC 

Relaţiile nativilor acestei zodii cu 

sexul opus vor fi tensionate la început 

de săptămână. Treptat, totul reintră în 

normal şi vor apărea sentimente mai 

bune. Aveţi lipsă acută de bani în această perioadă. 

LEU 

Săptămâna 20-26 mai 

Dacă nu aţi avea prea multe probleme 

de rezolvat, unele apărute chiar în ultimul 

moment, săptămâna ar fi una de excepţie. 

Oricum, vă veţi bucura de multe zile be- 

nefice şi de trăiri faste, de neuitat. 

FECIOARĂ 

Oboseala şi stresul din ultima perioa- 

dă vă vor deturna de la finalizarea multor 

acţiuni într-o săptămână în care multe 

şanse aşteaptă să fie materializate. 

BALANŢĂ 

În această perioadă veţi avea predispoziţii 

pentru discuţii contradicto- 

rii cu partenerul de viaţă iscate „din 

nimic”. Nici dialogul şi nici afacerile 

nu vă merg prea bine la început de 

săptămână. Rămâne restul! 

SCORPION 

O perioadă agreabilă în care toate 

vă merg din plin. Nu vă bazaţi doar pe 

intuiţie. Fiţi foarte atenţi... s-ar putea 

să vă dispară zâmbetul. 

SĂGETĂTOR 

În această săptămână aveţi inspira- 

ţie. Astrele vă susţin comunicarea şi 

marea deschidere afectiv-sentimenta- 

lă către persoana iubită. Puteţi spune 

da la o cerere în căsătorie. 

CAPRICORN 

Situaţia financiară precară vă ten- 

sionează începutul de săptămână. 

Spre final, situaţia se ameliorează, 

permiţând materializarea şanselor. 

Încercaţi să vă păstraţi calmul. 

VĂRSĂTOR 

O săptămână extrem de grea datori- 

tă bârfelor şi diferitelor şicane pe care 

vi le pregătesc “prietenii”. Toate aces- 

tea nu fac altceva decât să vă tensioneze 

suplimentar, alterându-vă trăirile. 

PEŞTI 

Primele zile sunt excelente şi vă 

vor da un puternic imbold menit a de- 

păşi cu bine finalul de săptămână care 

se dovedeşte a fi dur. Toată lumea vă 

critică…nu reacţionaţi violent!


SPORT 

Condescu vrea să ajute pensionarii 

Chiar dacă echipa sa nu se află deloc într- 

o situaţie prea fericită în Liga I, preşedintele 

Pandurilor, Marin Condescu, este dispus să 

facă pe bunul samaritean. Clubul de fotbal 

Pandurii Târgu Jiu, prin vocea lui Condescu, 

a comunicat Ligii Profesioniste de Fotbal, că 

va dona, pentru început, 500.000 de euro, 

pentru pensionarii din România. Preşedintele 

Pandurilor vrea ca fiecare club din Liga I să-i 

urmeze exemplul şi să doneze drepturile de 

televizare pentru sezonul viitor pentru a evita 

astfel micşorarea pensiilor în România. 

Condescu îi solicită de asemenea lui 

Dragomir să convoace o Adunare Generală 

extraordinară a LPF în cadrul căreia să se dis- 

cute posibilitatea ca toţi fotbaliştii să doneze 

un salariu în acest an în contul fondului de 

solidaritate, şi ca toate încasările din Liga I, 

precum şi cele rezultate din meciurile echipei 

naţionale să fie donate în acelaşi scop. Banii 

ar urma să fie folosiţi pentru plata pensiilor 

mai mici de 1500 de lei, a alocaţiilor pentru 

copii şi a indemnizaţiilor de creştere a copii- 

lor. Marin Condescu a explicat că suma de 

500.000 euro pe care vrea să o doneze, provine 

din drepturile de televizare, dar şi din câş- 

tigarea unei hotărâre definitivă a instanţei, 

după ce fuseseră, iniţial, reţinuţi de ligă. 

„Banii pe care LPF trebuia să ni-i returneze 

după ce am câştigat procesul cu Dinamo îi 

vom transfera în acest cont. Voi propune în 

Adunarea Generală a Ligii să donăm şi banii 

pe drepturile TV din sezonul viitor, încasările 

de la meciurile din Liga I şi ale , 

dar şi un procent din salariile jucătorilor”, a 

explicat Marin Condescu. Condescu mai spu- 

ne că circa 16.000 de sindicalişti din minerit 

şi energie din Oltenia sunt de acord să contri- 

buie şi ei la acest fond de solidaritate cu o 

sumă de circa 10 milioane, ajungându-se la 

un total de circa 50 de milioane de euro, adi- 

că 10% din suma invocată de preşedintele 

Băsescu pentru finanţarea pensiilor şi aloca- 

ţiilor pentru copii. 

Cupa României „Creativ” 

în faza sferturilor 

Marţi, la sediul Asociaţiei Judeţene 

de Fotbal Gorj, s-a efectuat tragerea la 

sorţi pentru stabilirea meciurilor sfertu- 

rilor de finală, partidele urmând a se 

disputa pe terenul primei echipe, pe 26 

mai, cu începere de la ora 17:00, după 

următorul program: 

Avântul Bărbăteşti – Ştiinţa Turceni 

Parângul Sadu – Universitatea 

„Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu 

Petrolul Ţicleni – Viitorul Negomir 

Unirea Cruşeţ – Minerul II Mătăsari 

Partidele se vor disputa într-o singură 

manşă, în cazul în care scorul va fi egal după 

90 de minute, se vor juca două reprize de 

prelungiri de câte 15 minute, iar dacă egali- 

tatea va persista, se va trece la executarea de 

lovituri de departajare de la 11 metri. 

Clasament - Liga a III-a, seria IV 

Loc Echipa M V E I Gol +/- Pct 

1. SC FCM Târgovişte SA 30 21 4 5 47-19 28 67 

2. AS ALRO Slatina 30 19 9 2 67-24 43 66 

3. CS Triumf Barca 30 16 5 9 46-30 16 53 

4. CS Vişina Nouă 30 16 3 11 41-26 15 51 

5. FC Oltchim Râmnicu Vâlcea 30 14 4 12 44-49 -5 46 

6. FC Caracal 30 13 6 11 40-34 6 45 

7. CS Prometeu Craiova 30 11 12 7 38-25 13 45 

8. CS Albota 30 12 8 10 37-32 5 44 

9. FC Argeş II 30 13 5 12 45-44 1 44 

10. SC Minerul Jilt Mătăsari 30 13 4 13 33-34 -2 43 

11. FCM Alexandria 30 11 10 9 33-26 7 43 

12. CFC Ghecon Lăpuşata 30 12 5 13 42-40 2 41 

13. CS Progresul Corabia 30 11 4 15 49-51 -2 37 

14. CS Ralbex Turcineşti 30 10 7 13 39-42 -3 37 

15. CS Minerul Motru 30 10 5 15 66-61 5 35 

16. CS Armata Craiova 30 7 8 15 30-46 -16 29 

17. SC FC U Craiova SA II 30 6 3 21 32-57 -27 21 

18. CS Juventus Bascov 30 3 2 25 12-101 -89 11 

Primăvara - Minerul Jilţ 

Mătăsari 0-1 

Meciul disputat cu două zile în urmă 

ar fi trebuit să se dispute marţea trecută, 

dar Primăvara a făcut cerere de amânare 

a meciului, din cauza faptului că a avut 

convocaţi patru jucători la lotul naţional. 

Minerul Jilţ Mătăsari a învins echi- 

pa a doua a Clubului Universitatea 

Craiova, Primăvara Craiova, cu scorul 

de 1-0, pe terenul din Bănie. Mătăsărenii 

au marcat unicul gol al meciului în mi- 

nutul 30, din 11 m. 

Victoria a fost una meritată şi foarte 

importantă pentru mineri, deoarece 

echipa mătăsăreană avea nevoie de cele 

3 puncte pentru a urca în clasament şi a 

se depărta de zona „fierbine” de care se 

apropiaseră în ultima perioadă. 

Vineri urmează meciul cu FC 

Caracal, meci foarte important pentru 

echipa din Mătăsari, care sunt conştienţi 

că victoria de la Craiova va rămâne fără 

valoare dacă nu va putea fi reeditată. 

Liga a III-a - Meciurile Etapei 31 

Mai 21, 2010 18:00 AS ALRO Slatina - CS Albota 

Mai 21, 2010 18:00 CS Minerul Motru - CFC Ghecon Lăpuşata 

Mai 21, 2010 18:00 CS Armata Craiova - FC Argeş II 

Mai 21, 2010 18:00 CS Ralbex Turcineşti - CS Prometeu Craiova 

Mai 21, 2010 18:00 CS Progresul Corabia - CS Juventus Bascov 

Mai 21, 2010 18:00 FCM Alexandria - FC Oltchim Râmnicu Vâlcea 

Mai 21, 2010 18:00 CS Vişina Nouă - CS Triumf Barca 

Mai 21, 2010 18:00 SC FC U Craiova SA II - SC FCM Târgovişte SA 

Mai 21, 2010 18:00 SC Minerul Jilt Mătăsari - FC Caracal 

Clasament - Liga a III-a Seria a V-a 

Loc Echipa M V E I Gol +/- Pct 

1. CS Pandurii Lignitul II Târgu Jiu 26 18 6 2 51-16 35 60 

2. CS Atletic Club Univ. V. Goldis Arad 27 17 7 3 35-13 22 58 

3. ACS Recaş 26 17 2 7 37-18 19 53 

4. CS National Sebiş 26 15 2 9 40-30 10 47 

5. CS Marmosim Simeria 26 11 10 5 31-19 12 43 

6. CS Minerul Mehedinţi Valea Copcii 26 11 9 6 39-27 12 42 

7. CS Jiul Rovinari 26 10 8 8 34-27 7 38 

8. Millenium Giarmata 27 11 4 12 36-43 -7 37 

9. CS FC Timişoara SA II 27 10 6 11 30-31 -1 36 

10. CS Nuova Mama Mia Becicherecul Mic 27 9 7 11 35-33 2 34 

11. FC Scolar Reşiţa 26 10 3 13 30-31 -1 33 

12. CS Gloria CTP Arad 27 10 2 15 36-44 -8 32 

13. CS Ineu 27 10 2 15 30-44 -14 32 

14. CS Unirea Sânnicolau Mare 26 7 6 13 35-34 1 27 

15. CS Muncitorul Reşiţa 27 6 3 18 25-58 -33 21 

16. CS Retezatul Haţeg 27 1 1 25 10-66 -56 4 

17. CS FC Viitorul Sânandrei 0 0 0 0 0-0 0 0 

18. CS Progresul Gătaia 0 0 0 0 0-0 0 0


SPORT 

Tot mai aproape de Liga a II-a 

Cu doar o etapă 

înainte de finalul 

acestui sezon, 

Pandurii sunt ca şi 

condamnaţi la re- 

trogradare. După 

remiza de luni, de 

pe teren propriu, 

cu Poli Timişoara, 

formaţia antrenată 

de Florin Bejinariu 

rămâne doar la 

mâna jocurilor re- 

zultatelor altor 

echipe. 

Chiar dacă au prestat unul din- 

tre cele mai bune jocuri din acest 

retur de campionat(exceptând ul- 

timul sfert de oră), Pandurii au 

înregistrat luni, în penultima etapă 

a sezonului, doar o nouă remi- 

ză, în compania celor de la Poli 

Timişoara, fapt ce compromite 

rii. La fel de adevărat este însă şi 

aproape în totalitate şansele gru- 

faptul că adversara Pandurilor de 

pării de fotbal gorjene de a se sal- 

pe „Municipal” putea la fel de 

va de la retrogradare. Aşa cum 

bine să-şi treacă în cont cele trei 

parcă, şi-au obişnuit suporterii, 

puncte la periculoasele situaţii 

Pandurii au avut de luptat încă o 

create în faţa porţii lui Mingote. 

dată cu ghinionul, dar şi cu nepu- 

Uns ca „principal” pe banca 

tinţa venită din partea lipsei de 

Pandurilor cu doar câteva zile 

valoare a unor jucători ori din sla- 

înainte de disputa cu Poli 

ba pregătire fizică. Şi în partida 

Timişoara, Florin Bejinariu a încu 

Timişoara, „ghinionistul” prin- 

cercat să surprindă pe toată lumea 

cipal s-a numit Orac, alături de 

prin „11” ofensiv pe care l-a alcă- 

Stromajer sau Tremonti, lipsa de 

tuit, dar din păcate pentru el, a 

inspiraţie a acestora „văduvind” 

fost trădat de lipsa de valoare a 

Pandurii de obţinerea unei victo- 

câtorva jucători de sub comanda 

„Am pierdut puncte importante la început de retur 

şi acum plătim tribut pentru aceste păcate. Ne-am 

concentrat mai bine pe jo- 

curile cu echipe de top, 

dar era mult mai bine 

dacă am fi câştigat jocuri- 

le cu contracandidatele la 

menţinerea în Liga I pentru 

că nu ne ajută cu ni- 

mic egalurile cu Dinamo, 

Steaua sau Timişoara. 

Pentru că am clacat cu 

echipele cu care suntem 

în luptă şi la eventualita- 

tea unei egalităţi la final 

de sezon rezultatele nu ne 

avantajează. Şi, în plus, 

plătim tributul unei pre- 

gătiri fizice precare din 

iarnă, dar acum scuzele 

nu îşi mai au rostul”. 

FLORIN BEJINARIU, 

antrenor Pandurii 

Târgu Jiu 

sa. Paradoxal însă, dacă unii dintre 

elevii săi au arătat măcar determinare, 

alţii nu au afişat decât pa- 

sivitate la limita bunului simţ, 

gândurile către un alt sezon ori către 

alte echipe fiind mai mult de- 

cât elocvente pe evoluţia lor din 

teren. În altă ordine de idei, după 

consumarea rundei cu numărul 

XXXIII din Liga I, pentru Pandurii 

nu au mai rămas decât... prea mulţi 

de „dacă”! Aflaţi cu ambele pi- 

cioare în liga secundă, cei de la 

Pandurii nu mai pot spera într-o 

salvare de la retrogradare decât 

dacă toate contracandidatele vor 

pierde în ultima etapă de campionat, 

iar formaţia gorjeană va în- 

vinge la Alba Iulia. O altă variantă 

şi din păcate, mai realizabilă decât 

rezultatele din terenul de joc ale 

Pandurilor ar fi aceea a neacordă- 

rii licenţei în Liga I pentru alte 

echipe. 

„Din nefericire...” 

Meciul de debut ca „principal” 

pe banca tehnică a Pandurilor al lui 

Florin Ciobotariu nu a coincis 

însă, cu un rezultat pe măsura aşteptărilor 

sau mai bine zis a dorin- 

ţelor antrenorului gorjean. Chiar 

dacă s-a arătat destul de dezamăgit 

de deznodământul confruntării cu 

Poli Timişoara, Bejinariu încearcă 

să-şi mai păstreze speranţele de 

salvare a echipei sale de la retro- 

gradare până în ultima etapă de 

campionat. „Din nefericire, nu am 

reuşit ceea ce ne-am propus înain- 

te de joc. Ne-am propus să dăm 

„A fost un meci în care ne-am dorit 

foarte mult să câştigăm pentru că mai 

aveam şanse la locul 2. Au fost nişte 

execuţii destul de hilare, e greu să reali- 

zez ceva în urma unor astfel de execuţii. 

Nu am reuşit să avem personalitate şi am 

preferat şuturile de la 30-40 m prin care 

mai mult scăpam de responsabilităţi. S-a 

vrut în prima repriză şi nu pot să le re- 

proşez că nu au vrut. Unii dintre ei au 

fost prea marcaţi de importanţa jocului 

şi au jucat prea crispat. Scorul a fost 

echitabil, chiar dacă am înţeles că a fost 

gol valabil şi ar fi intrat mingea, dar 

acolo e greu de edificat în câteva fracţi- 

uni de secundă să spui dacă a trecut linia 

porţii, aşa că nu comentez”. 

IOAN OVIDIU SABĂU, 

antrenor Poli Timişoara 

goluri şi nu am reuşit. Jucătorii se 

aşteptau să câştige acest joc, am 

fost foarte încrezători, dar nu a fost 

să fie, mergem mai departe. Nu 

sunt resemnaţi, după ultima etapă 

de sâmbătă vom şti dacă e cazul să 

ne resemnăm sau nu, sâmbătă la 

ora şapte seara vom ştii exact unde 

ne aflăm. Şansele noastre s-au re- 

dus cu acest rezultat, dar suntem 

datori să credem până în ultima 

etapă, dar o să ne adunăm după 

acest joc şi o să mergem la Alba 

Iulia să încercăm să luăm cele trei 

puncte. Atâta timp cât mai sunt 

şanse matematice suntem datori să 

luptăm şi să credem în şansele 

noastre. Şansele depind acum şi de 

rezultatele indirecte”, a declarat 

tehnicianul Pandurilor. 

Daniel Gârdu 

c m y k

Zeci de mii de sindicalişti au protestat... - Viata in Gorj

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?