România în terapie de şoc - Viata in Gorj

ViaţaînGorjSăptămânal independentAnul II, nr.42, 27 mai - 2 iunie 2010, Apare joi„Le dorescgorjenilor să-şiîmplineascăşansa de viaţăpe care o meritădin plin!”www.viataingorj.ro 16 pagini preţ 1 leu„Dacă poţi merge, de ce să te târăşti!″ N.IorgaRomânia în terapiede şocpag.8-9Noi medalii pentruatleţii gorjenipag.3Două medalii de argint şidouă de bronz, acesta este ulti-mul bilanţ înregistrat de atleţiigorjeni la ultimul importantconcurs pe plan naţional.Desfăşurate la sfârşitul săptămâniitrecute, cursele de mara-ton şi semimaraton „Hercules”,de la Băile Herculane, au adusnoi medalii...pag.1520-25 mai – „ZileleCulturii Miculeştene”În zilele şi anul în care a fostlansată această iniţiativă de suflet,1972, era una dintre activităţilecultural-artistice din jude-ţul Gorj cu un puternic răsunetîn inimile localnicilor şi nu numai,la care au participat personalităţide seamă care şi-au fă-cut ucenicia în fosta... pag.11„Centrul pentru Vârstnici”Novaci vizitat de PrefectPresa a sesizat în nenumărate rânduri situaţia greaa bătrânilor din „Centrul pentru Vârstnici” Novaci.Prefectul Liviu Andrei a vizitat, ieri, 26 mai. a.c., unitateaşi a constatat faptul că sunt deficienţe în asigu-rarea asistenţei medicale la persoanele vârstnice.Pentru remedierea situaţiei s-a luat hotărârea să fieîncheiat un parteneriat între Consiliul Local Novaci,sub patronajul căruia funcţionează Căminul deBătrâni şi Spitalul orăşenesc Novaci, semnat de cătreDirecţia de Sănătate Publică Gorj şi aprobat de cătreprefectul judeţului Gorj. În urma acestui parteneriat,medicii de la Spitalul orăşenesc Novaci vor acordaasistenţă medicală de specialitate bătrânilor. De ase-menea, persoanele vârstnice din centru vor avea unnou medic de familie, care are obligaţia de a-i vizitaperiodic. Prefectul Judeţului Gorj, Vasile LiviuAndrei, a cerut conducerii unităţii să ţină evidenţamedicilor care au vizitat bătrânii, pe bază de semnăturăa acestora, a problemelor de sănătate şi a trata-mentului prescris, într-un registru. De asemenea, s-astabilit ca în Centrul de Bătrâni de la Novaci să seamenajeze un punct medical, dotat cu un frigider,unde să poată fi păstrate medicamentele, şi acordatăasistenţa medicală bătrânilor.c m y k

2 • Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010EDITORIALGorjul în crizăRomânia nu a intrat azi în criză. Şi nicide ieri sau de alaltăieri. A intrat imediat ceam tocat banii lui Ceauşescu şi am vândutfabricile la fier vechi. Nu, nu sunt un nos-talgic al comunismului. Sunt chiar un omcare acceptă rigorile economiei de piaţă.Din păcate, niciun parlament, guvern saupreşedinte de ţară nu au ţinut cont de acestlucru. Toţi şi-au construit cariera politicăpe promisiuni ieftine, fără acoperire şi autocat banii pe cadouri electorale numai şinumai pentru a ajunge la putere. Noi, plătitorii de taxe şi impozite, ne-ambucurat de orice os primit ori de câte ori politicienii aveau nevoie de vo-turi. Unde sunt specialiştii din statistica naţională, unde sunt cercetătoriidin domeniul economic?! Sunt aici, ignoraţi sau chiar manipulaţi de cla-sa politică. Unde sunt adevăraţii oameni de afaceri ai României?! Aceiacare fac afaceri cinstite, adică nu fac afaceri cu statul. Sunt izolaţi saustau izolaţi, pentru că altfel ar trebui să-şi împartă veniturile cu politicul.Criza în România nu a fost generată de lipsa banilor, ci din contră, deabundenţa acestora. Vă amintiţi de vremurile creditării „doar cu buletinul”?Aşa am devenit o societate de consum, în special a bunurilor importate.Am neglijat total producţia internă, acolo unde leul investit adu-ce plusvaloare. Nu mai avem pieţe de desfacere, acceptând mult preauşor rolul de groapă de gunoi a Europei. În loc să sprijinim mediul deafaceri adevărat, am preferat investiţii din bani publici. De ce? Simplu,aici se pot umfla costurile pentru ca politicul să-şi ia partea leului. Amajuns să nu mai subvenţionăm agricultura, după ce timp de 20 de ani amfăcut-o. Dar am făcut-o greşit, subvenţionând consumatorul final şi nuadevăratul producător. Pentru ultimul nici nu am creat condiţii de prote-jare şi dezvoltare şi nici nu l-am introdus în marile lanţuri comercialepentru ca producţia lui să intre în circuitul economic.Aşa am ajuns să ne împrumutăm la FMI, adică exact ce-şi doreau maimarii lumii. Ştiam de blocajul ce ne aşteaptă încă înainte de demararea nego-cierilor, dar nu am luat nicio măsură. Cică era an electoral! România a fostcondusă de ştampile de vot şi nu de strategii de dezvoltare şi securitate eco-nomică. Aflaţi cu „sula în coaste”, guvernanţii aleg soluţia, poate potrivităpe moment, dar nu şi cea salvatoare. Perfuziile nu o vor ajuta pe bolnavaRomânie. Şi nici electroşocurile prin mărirea taxelor şi a impozitelor. Cinumai crearea unui mediu de afaceri sănătos care să mărească locurile demuncă bine plătite şi să nască plusvaloare, cu condiţia să-şi găsească consu-matori finali pe piaţa internă, dar mai ales cea externă. Degeaba stau mineriiGorjului în şomaj tehnic, dacă guvernanţii nu caută soluţii pentru vânzareaenergiei electrice. Mai mult, energia clasică, produsă din cărbune, va scădeaîn favoarea celei nucleare, eoliene sau produsă din alte surse nepoluante.Degeaba îi ţine Condescu pe mineri „în lesă”. Viitorul Gorjului e negru,precum „aurul” care zace în stocuri ce-şi schimbă mereu volumul, dar nu seepuizează niciodată. Stocurile de cărbune distrug Gorjul. Tot ce mişcă dinpunct de vedere economic pe Jiu e legat de cărbune. Dacă energia electricănu-şi găseşte consumatori, atunci tragem obloanele, acceptând câinii comu-nitari din ţară, pentru că aici sigur îşi vor găsi sfârşitul. Aşa după cum nu s-augândit mai marii ţării să construiască o strategie de dezvoltare pentruRomânia, nici aleşii noştri judeţeni n-au catadicsit s-o facă pentru Gorj.Preferă „binele” prezentului, ignorând interesul copiilor noştri. Dacă nu nevom mişca repede, criza economică va fi dublată de cea politică şi, mult mairău, de criza socială. Ziua de 31 mai poate fi doar începutul. Treziţi-vă politicieni!Daţi dovadă de voinţă şi morală. Dezbrăcaţi haina trufiei şi a orgoliu-lui şi amintiţi-vă că pe lângă voi trăieşte în România şi Ion şi Gheorghe şiMaria şi Elena şi tot neamul lor. Şi ei pot fi puternici. Feriţi-vă de ei!Gheorghe Băleanu- Impozitele pe proprietate vorfi de două ori mai mari faţă de va-lorile actuale pentru persoanelecare deţin una sau două locuinţeneînchiriate în afara celei de domi-ciliu, în timp ce pentru trei casedeţinute în afara celei de domiciliuva fi o taxă cu aproape de trei orimai mare decât în prezent.POZA SĂPTĂMÂNIIGuvernanţilorpentru ca vor săimpoziteze pensiileminime.Studenţilorcare au protestatpentru drepturile lor.- Senatul a aprobat miercuriOrdonanţa 30/2010 privind construireade noi locuinţe prin pro-gramul „Prima Casă”. Programulîn noua forţă va facilita accesulpersoanelor fizice la achiziţia sauconstruirea de locuinţe prin con-tractarea de credite, garantate destat. Locuinţele vor putea fi con-SEMNALVremeastruite de beneficiarii care deţin înproprietate terenul pe care urmea-ză să fie construită locuinţa cucondiţia să nu fi deţinut până ladata solicitării creditului o locuinţăsingur sau împreună cu soţul sausoţia. Locuinţele construite în cadrulprogramului nu pot fi înstrăi-nate pe o perioadă de cinci ani.Pentrucopii de 1 iunie!VIAŢA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaţie editată de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaţiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor şef TehnoredactorMihaela Oarfă Ion Şoldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Băcescu, Gheorghe Băleanu,Alexandra Maria-Chiţu, Nadina Cîrţînă, Daniel GârduRĂSPUNDEREA PENTRU CONŢINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43Locuri de muncăpentru ItaliaAgenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj prinserviciul de ocupare EURES oferă 30 locuri de muncă vacante înItalia pentru tineri animatori turistici pentru structuri hoteliere,care să desfăşoare următoarele activităţi zilnice: turnee sportive,stretching, tonifiere musculară, water aerobic, lecţii de dans, kidsclub pentru copii, precum şi pentru spectacole serale: comedyshow, spectacole de dans, musical, etc. Tinerii candidaţi trebuie săaibă vârsta de minim 18 ani, să fie în posesia diplomei de bacala-ureat, şi să aibă optime cunoştinţe de limba engleză şi italiană şi/sau germană.Data limită de depunere a candidaturii este 31.05.2010.Pentru relaţii suplimentare vă puteţi adresa la sediul AJOFMGorj din strada Lt.Col.Dumitru Petrescu nr.1 la compartimentulEURES sau la numărul de telefon 0253/211.568.

Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 3ACTUALITATERomânia în terapie de şocGuvernul îşi asumărăspunderea pe douăproiecte de legePrimul ministru Emil Boc aanunţat, miercuri, că Guvernul îşiDeşi înfiinţat de numai zece ani,Colegiul Naţional ,,Georgeva asuma răspunderea pe două proiectede lege, unul referitor la înca-drarea în deficitul asumat şi unulreferitor la pensii. El a mai spus căva propune Guvernului adoptareascrisorii de intenţie şi a memoran-dumului cu UE spre aprobare.Potrivit premierului, Coaliţia îşimenţine punctul de vedere conformcăruia nu majorarea taxelor este so-luţia pentru menţinerea unui deficitcare trebuie finanţat, ci reducereacheltuielilor bugetare. „Am decis înCoaliţie să nu fie afectate: salariulminim pe economie, de 600 de lei.Niciun salariu nu va coborî sub 600de lei. Am decis să nu fie afectatăpensia socială minimă garantată de350 de lei. Nicio pensie nu va coborîsub nivelul de 350 de lei şi aceas-tă măsura va fi asigurată prin buget.Nu va fi afectat venitul minim ga-rantat, dar el va fi restrâns şi aplicatdoar acelor persoane care sunt înnevoi”, a mai declarat Emil Boc, lafinalul şedinţei Coaliţiei de guver-nare. Măsurile de austeritate aleGuvernului se vor aplica până pe 31decembrie 2010, premierul făcândprecizarea că fundamentul legalcare stă la baza reducerilor de salariişi pensii este principiul constituţionalprivind restrângerea tempo-rară a unor drepturi.Sindicatele sepregătesc de grevăgenerală pe 31 mai a.c.Confederaţiile sindicale auanunţat, miercuri, că angajaţii dinsănătate, învăţământ, administraţiepublică şi transport vor intra în grevăpe termen nedeterminat începând cuCoşbuc” din municipiul Motru şi-afăcut un nume în învăţământul gor-data de 31 mai. Liderii confederaţii-lor sindicale spun că începând cu 1iunie vor avea loc mitinguri de pro-test în faţa prefecturilor din toatăţara, între orele 12.00 şi 14.00, iar pe3 sau 4 iunie, „în funcţie de datadezbaterii moţiunii de cenzură”, seva organiza un lanţ uman în faţaParlamentului, cu manifestări la celepatru porţi de intrare. BNS, CartelAlfa, CNSLR Frăţia, CSDR şiMeridian susţin că protestul are locca urmare a măsurilor de austeritateanunţate de Guvern privind reduce-rea salariilor şi pensiilor.Maria DanZilele Colegiului Naţional ,,George Coşbuc” din Motrujean şi chiar naţional. Dascăli deexcepţie, conducători cu adevărateabilităţi manageriale, condiţii materialeoptime de desăvârşire educaţi-onală au dus la performanţe şcolaredeosebite. Acest lucru este doveditde rezultatele obţinute la olimpiadeşi de numărul mare de proiecte edu-caţionale desfăşurate în cadrulColegiului. Rememorarea evenimentelorce au dat personalitate li-ceului, evocarea performanţelor,dar şi exprimarea artistică, sportivăsau civică a actualilor elevi se regă-sesc în ,,Zilele Colegiului” ce-şidesfăşoară prima ediţie în perioada21 mai-10 iunie 2010.Directorii instituţiei, profesoriiValeriu Drulă, Rodica Marin,Constantina Negrea, împreună cucorpul profesoral şi Consiliul Elevilorau conceput un program care cuprin-de o serie de acţiuni. Cenaclul literar,,Floare albastră” deja şi-a ţinut şedinţade lucru, prilej cu care profeso-rul Romulus Iulian Olariu a lansatvolumul de versuri ,,Ritmuri/Rituri”.Cei ce cochetează cu desenul şi picturaîşi deschid propria expoziţie, bucu-rându-se de participarea renumituluipictor motrean Florin PredaDochinoiu. Vor fi zile dedicate muzi-cii, sportului, teatrului şi literaturiisau ştiinţelor. Astfel, liceeni vor fi ,,ozi student la fizică” prin vizita ce ovor face la Facultatea de Fizică aUniversităţii din Craiova. Trupa deteatru ,,Mimesis” a colegiului, în par-teneriat cu Teatrul Dramatic ,,ElviraGodeanu” din Târgu Jiu, va susţinespectacole pe scena CaseiSindicatelor. La fel vor face şi şcolariidin ciclul primar cu ocazia zilei de 1Iunie. În parteneriat cu Primăria mu-nicipiului Motru, elevii colegiului vorparticipa la o acţiune de ecologizare aspaţiului şcolii şi a împrejurimilor şise va organiza o paradă a costumelorecologice. Concursul interjudeţean,,Cetăţeanul european” va fi un prilejnu numai de a etala cunoştinţele des-pre Comunitatea europeană, dar şi dea se face noi prietenii cu elevii dinalte licee.Acestea sunt doar câteva acţiunila care elevii din C.N. ,,GeorgeCoşbuc” îşi invită părinţii sau prie-tenii şi se vor bucura de prezenţaoficialităţilor motrene. Da, elevii aumereu nevoie de sprijinul acestora,iar acum este o ocazie de a le încân-ta sufletul prin manifestările lor.Andrei Răzvan BăleanuÎNCĂ UN IMOBIL PRELUAT ÎN MOD ABUZIVCând Statul e bun de plată...Pentru o casă naţionalizată cumulţi ani în urmă, cu toate terenu-rile şi acareturile aferente, aflateîn str. Bradului, zona sediuluiPetrom, care au fost demolate, în-străinate, terenuri pe cares-au edificat alte con-strucţii particulare, dupăîndelungi procese şi recursuri,urmaşii proprie-tarilor de drept, stabiliţide mai mulţi ani în Franţa,au obţinut câştig de cau-ză, urmând să fie repuşi îndrepturi sau mai bine zisdespăgubiţi.Reţinem din Decizianr. 5996/18.08.2009 aComisiei Centrale pentruStabilirea Despăgubirilor,de pe lângă GuvernulRomâniei, privind acordarea dedespăgubiri în condiţiile TitluluiVII – regimul stabilirii şi plăţiidespăgubirilor aferente imobilelorpreluate în mod abuziv, din Legeanr. 247/2005. Avându-se în vedereşi Dispoziţia cu nr.18414/14.11.2006, emisă de cătrePrimăria Municipiului Târgu-Jiu,prin care a fost soluţionat dosarulîntocmit în baza notificării nr.249/E/2002, formulate de cătreMicodin Alexandru Vlad, şi acteledepuse la dosar, precum şi raportulde evaluare întocmit în dosar, estevorba de peste 2.400 m.p., CurteaCentrală pentru StabilireaDespăgubirilor a decis: „Se emitetitlul de despăgubire în favoa-rea domnului MicodinAlexandru Vlad, domiciliat înFranţa, 2 Square de la Chablee(...), în cuantum de 2.432.900RON, conform raportului deevaluare întocmit în dosarulînregistrat cu nr. 30018/CC;un exemplar al prezentei deciziiva fi înaintat Direcţiei pen-tru Acordarea Despăgubirilorîn Numerar. Pentru valorifica-rea prezentei decizii, se vaurma procedura prevăzutăpentru accelerarea proceduriide acordare a despăgubiriloraferente imobilelor preluate înmod abuziv”. Semnează,Preşedinte, Ancuţa Gianina Opre.K. IannisLA ROVINARIFestivalul Judeţean defolclor „Tinere Talente”la Ediţia a II-aVineri 27 mai 2010, începândcu orele 14.00, în sala de specta-cole a Casei de Cultură aSindicatelor se va desfăşura Ediţiaa II-a a Festivalului Judeţean deFolclor „Tinere Talente”.La festival vor participaAnsamblul „MariaLătăreţu” din cadrulŞcolii Populare deArtăTârgu-Jiu,PalatulCopiilor,Clubul ElevilorRovinari,ClubulElevilor Motru şiClubul ElevilorNovaci. Festivalul seva desfăşura pe douăcategorii de vârstă: IClasele V-VIII, IIClasele IX-XII şidouă secţiuni: I so-lişti vocali, II solişti instrumentali.Câştigătorilor li se vor acordadiplome şi premii în bani. Intrareava fi liberă în limita locurilor dinsală. Organizatori sunt PrimăriaRovinari, Casa de Cultură şiBiblioteca Rovinari.

4 • Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010POLITICĂPOPULISMUL PSD SFIDEAZĂ CRIZADECLARAŢIE POLITICĂCriza economică pe careRomânia o traversează înacest moment este, cu precădere,o criză internă, de-terminată de mixul greşitde politici macroeconomiceluate în ultimii ani. Contrarmultor opinii pe care le-amtot auzit în ultima vreme,criza financiară internaţionalăa fost doar declanşatorulcrizei economice inter-ne, pentru că a afectatsursele de finanţare. Noiconsumam pe datorie, şiacum ne împrumutăm multmai scump sau deloc.Vulnerabilităţile unei eco-nomii dezechilibrate, cunumeroase reforme structu-rale amânate, au devenitacum evidente. Evitareaasumăriiresponsabilităţiinu mai este o soluţie.România trebuie să adopteimediat măsurile anti-crizăstabilite împreună cuFondulMonetarInternaţional pentru a evitaun colaps financiar.În ciuda situaţiei dificileîn care ne aflăm şi în careclasa politică, indiferent deorientare, ar trebui să îşiunească forţele pentru găsi-rea şi implementarea celormai eficiente strategii economice,asistăm, din păca-te, la o luptă politică în careatragerea capitalului electoraleste principalul obiectiv.Aş dori să le reamin-tesc, în special, domnilorparlamentari social-democraţică nu ne aflăm în campanieelectorală şi că în pe-rioada guvernării PDL - PSDs-a pus în discuţie luareaunor măsuri anti-criză, pecare însă, le-au respins ad-optând o politică populistă,de stânga. Ieşirea de la gu-vernare a PSD a însemnat,în acel moment, nu numai ofugă de responsabilitate cişi agravarea situaţiei în carene aflam prin declanşareaunei crize politice. OarePSD nu se simte vinovat decriza fără precedent în carene aflăm? Dacă tot con-damnă la fiecare apariţiepublică măsurile de austeri-tate propuse de GuvernulBoc, de ce totuşi a ales sărămână în opoziţie? De cenu a dorit să participe înmod direct la elaborarea şiaplicarea strategiei anti-cri-ză? Poate pentru că şi-audat seama de gravitatea si-tuaţiei în care ne aflăm şiau ales calea cea mai uşoară:opoziţia. În plus, se poa-te observa o neconcordaţăîntre poltica dusă de PSD lanivel central şi local. Astfel,făcând abstracţie de crizaeconomică, autorităţile localedin municipiile gorje-ne Târgu-Jiu şi Motru aucheltuit, în această lună,sume imense pentru organizareafestivităţilor prilejui-te de zilele oraşului. A nuse înţelege că sunt împotri-va acestor manifestări.Dimpotrivă, ca reprezentantîn Parlament al cetăţe-nilor din colegiul electoralnumărul 1, judeţul Gorj,susţin orice tip de activitateculturală, artistică, educativăsau de divertisment desfăşuratăîn interiorul aces-tuia. Însă, în condiţiileactuale în care toţi ar trebuisă fim solidari cu măsurilede austeritate propuse deGuvern, alocarea a zeci demii de euro pentru amplasareaunor scene sau achitareaonorariilor pentru artiş-tii prezenţi la festivităţipare cel puţin nejustificată.După cea mai recentă întâlnirecu FMI, singura alter-nativă care ne-a mai rămaseste luarea unor măsuri dure,dar necesare. Continuânduşipolitica populistă, justifi-cată doar de propria politicăde stânga, care cel puţin înaceste momente se arată ine-ficientă, reprezentanţii PSDau făcut o serie de declaraţiiiresponsabile care au incitatpopulaţia să protesteze şi săorganizeze mitinguri, care încondiţiile actuale, pot să ge-nereze violenţe, făcând caoricând situaţia să scape desub control.Din nefericire, evenimentelepetrecute în ultima peri-oadă demonstrează că luptapolitică şi câştigarea capita-lului electoral reprezintămize mult mai importantepentru PSD decât redresareaeconomică a României.Senator PD-LRuşeţ IonSenatorul Toni Greblă prezent laConferinţa preşedinţilor Comisiilorde justiţie din statele membre UEPreşedintele Comisieijuridice, de numiri, disci-plină, imunităţi şi validări,senatorul Toni Greblă, aparticipat zilele trecute laConferinţa preşedinţilorComisiilor de justiţie şiafaceri interne din statelemembre UE, la Madrid.Securitatea internă şijustiţia în UE a fost unadin temele abordate laConferinţă, cu accent pemodele de cooperare şiprevenţia riscului. ValorileUE trebuie apărate cu men-ţinerea unui echilibru întresecuritate şi drepturileomului. S-a discutat desprecontrolul parlamentar pentrureglementările din domeniulSpaţiului de liber-tate, securitate şi justiţiedupă intrarea în vigoare aTratatului de la Lisabona şis-a făcut referire, în ex-pres, la actele legislativeale UE, aflate în proces decontrol parlamentar la par-lamentele naţionale alestatelor membre: propune-rea de Regulament (UE) aConsiliului de punere înaplicare a unei cooperăriconsolidate în domeniul legislaţieiaplicabile divorţu-lui şi separării de drept,DirectivaParlamentuluiEuropean şi a Consiliuluiprivind ordinul europeande protecţie, DirectivaParlamentului European şia Consiliului privind prevenireaşi combaterea traficuluide persoane şi pro-tejarea victimelor şi deabrogare a Deciziei-cadru2002/629/JAI şi DirectivaParlamentului European şia Consiliului privind com-baterea abuzului sexualasupra copiilor, a exploată-rii sexuale a copiilor şi apornografiei infantile, deabrogare a Deciziei-cadru2004/68/JAI.

Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 5ADMINISTRAŢIEConsiliul Judeţean ia măsuri anticrizăMarţi, 25 mai a.c., PreşedinteleConsiliului Judeţean Gorj, IonCălinoiu, s-a întâlnit în şedinţa delucru săptămânală cu personalulcu funcţii de răspundere în cadrulinstituţiei.Principalul obiectiv pe carePreşedintele l-a stabilit pentru apa-ratul de specialitate în perioadaimediat următoare a fost reducereacheltuielilor financiare. De asemenea,s-a solicitat serviciului de achiziţiisă revadă programul de achizi-Din cele 32 de proiecte depusede primăriile comunelor gorje-ne, nu a fost aprobat nici unulpentru finanţare din fonduri post-aderare, în cadrul ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Rurală.Acest rezultat a fost anticipatîncă din prima jumătate a anuluitrecut, când primarii au sesizat căprevederile Ghidului solicitantu-lui pe Măsura 3.2.2., aşa cum aufost modificate în cele patru ver-siuni şi ulterior, dezavantajeazătotal localităţile din Gorj.Ghidul solicitantului este unmaterial elaborat de MinisterulAgriculturii, în funcţie de condiţiilespecifice ale ţării noastre. Din cau-În urmă cu două zile, LiviuAndrei, a convocat primarii la oşedinţă în sala „C” a PalatuluiAdministrativ.Reprezentanţii de la 23 de pri-mării din cele 70 pe care le arejudeţul nu s-au prezentat la şedin-ţă. Întâlnirea a avut ca bază dediscuţie întârzierile apărute în re-alizarea şi transmiterea datelor cuprivire la nomenclatura stradală şinumerele administrative, date solicitatecu prilejul videoconferinţeidin data de 13.04.2010, susţi-ţii pe anul 2010. S-a cerut reducereadrastică a cheltuielilor materialeprivind asigurarea protocolului, te-lefon, rechizite, deplasări etc.Având în vedere situaţia financiarăexistentă, Preşedintele a solicitatserviciului de drumuri ju-deţene o revizuire generală areţelei de drumuri în vederea sta-bilirii lucrărilor urgente ce vor fidemarate în perioada imediat ur-mătoare. Aceste lucrări urgentetrebuie să aibă în vedere alunecă-ză că în procesul de elaborare nu aufost consultaţi specialiştii celor optregiuni de dezvoltare, condiţiile tre-cute în Ghidul solicitantului pentruRegiunea Sud-Vest Oltenia nu co-respund situaţiei de fapt.Pentru exemplificare, se acordă10 puncte pentru gradul de sărăcie şi5 puncte pentru proiectele în infrastructurăde alimentare cu apă în zoneleîn care apa este insuficientă (se-cetă). De asemenea, 10 puncte semai acordă şi localităţilor care nu auprimit sprijin anterior. Toate acesteprevederi depunctează din start co-munele din Gorj cu 25 de puncte.Dacă ar fi fost aplicat acelaşiprincipiu care a permis Programuluinută de primul-ministru alRomâniei, Emil Boc, şi ulterior,la instruirea cu primarii din datade 28.04.2010, de la InstituţiaPrefectului – Judeţul Gorj, pri-vind organizarea RecensământuluiPopulaţiei şi al Locuinţelor dinRomânia în anul 2011.Datele cu privire la nomenclaturastradală şi numerele adminis-trative trebuiau transmise până pedata de 30 aprilie, dar până vineri,21 mai, foarte puţine primării co-municaseră la Oficiul de Cadastrurile de teren, drumurile judeţenedegradate, porţiuni de drumuriimpracticabile, podeţe deteriorateetc. în aşa fel încât să nu existe situaţiide drumuri închise, să eliminămriscul de apariţie a acci-dentelor, să fie asiguratăpermanent semnalizarea rutieră.În perioada următoare se vacontinua, în limita fondurilor financiare,programul de moderni-zări de drumuri, de reabilitări, deîmbrăcăminţi asfaltice.Centralizarea excesivă privind evaluarea proiectelor încadrul Măsurii 3.2.2. din Programul Naţional de DezvoltareRurală lipseşte satele Gorjului de 78,64 milioane de euroşi Publicitate Imobiliară Gorj pla-nul de situaţie (ortofotoplanul) pecare sunt materializate forma, denumireastrăzilor şi numărul administrativpentru fiecare con-strucţie în parte.În urma discuţiilor purtate întrereprezentanţii Instituţiei PrefectuluiJudeţul Gorj şi reprezentanţii pri-măriilor din judeţ, s-a stabilit capână vineri, 28 mai, ora 12.00, toateprimăriile să trimită datele în formasolicitată la Oficiul de Cadastru şiPublicitate Imobiliară Gorj. M.D.Operaţional Regional 2007-2013 săfie cel mai bine şi complet accesatprogram post-aderare, proiectele arfi trebuit selectate şi aprobate la ni-vel regional. Reamintim că POR seimplementează foarte bine înRomânia, iar judeţul Gorj a semnatprimul contract în cadrul acestuiprogram, cu nr. 1/22.04.2008.În aceeaşi manieră a confuzieitotale, la sesiunea de depunere proiectedin iunie-iulie 2009 se punctau,conform Ghidului solicitantu-lui pus la dispoziţie de finanţator,parteneriatele cu ONG-urile, proiectelecare implementau after-school şi proiectele cu componentăculturală, în timp ce evaluarea ulte-rioară s-a făcut după altă grilă decâtcea publicată în iunie 2009, astfelîncât proiectele din Gorj nu au maifost punctate la fel.Mai mult, la evaluarea care s-afăcut în momentul depunerii, laAgenţia de Plăţi pentru DezvoltareRurală şi Pescuit (APDRP) Craiova,primarii au fost înştiinţaţi că au primitun anume punctaj, iar în notifi-cările primite astăzi, 20.05.2010,aceleaşi proiecte au obţinut unpunctaj mult mai mic.Cel mai mare punctaj obţinutde o comună din Gorj în cadrulMăsurii 322 a PNDR, în acestecondiţii, a fost de 62 de puncte,pentru proiecte de reţea de canalizareşi staţie de epurare, resta-urare monument istoric (comunaLogreşti) sau pentru moderniza-re drumuri locale şi extinderereţele de alimentare cu apă şi ca-nalizare, reabilitare aşezăminteculturale (asociaţia comunelorStejari şi Hurezani). Valoareatotală a celor 32 de proiecte de-puse de către comunele din Gorjeste de 342.796.071 lei, adică78.640.575 euro.Din cele 295 de proiecte finan-ţate la nivel naţional, în Olteniasunt doar opt, din care cinci în Olt,două în judeţul Vâlcea şi unul înDolj. Judeţele Gorj şi Mehedinţi nuau primit nici un ban în cadrul aces-tei măsuri.Faţă de această situaţie, preşe-dintele Consiliului Judeţean Gorj,Ion Călinoiu a solicitat tuturor primăriilorimplicate, indiferent de culoareapolitică, să formuleze con-testaţii către Agenţia de Plăţi pentruDezvoltare Rurală şi Pescuit(APDRP) Craiova. Pe baza acestora,Consiliul Judeţean Gorj va îna-inta un material şi MinisteruluiAgriculturii, privind modul discri-minatoriu în care ProgramulNaţional de Dezvoltare Rurală afost aplicat la nivelul regiunilor dedezvoltare.În cadrul şedinţei Comitetuluide Monitorizare al POR 2007-2013, din care face şi parte preşe-dintele CJ Gorj, Ion Călinoiu, şicare se desfăşoară la Piatra Neamţ,acesta a făcut cunoscută intenţia decontestaţie a primarilor din Gorj.Anunţul a fost adresat primului-ministru al României, Emil Boc,reprezentat la întâlnire de consilie-rul Cătălin Vătafu, secretarului destat din Ministerul Dezvoltării,Răzvan Murgeanu, precum şimembrilor Comisiei Europene,responsabili POR - ComisiaPARETTO, cu privire la modul încare sunt aplicate şi gestionate înţara noastră măsurile din fondurilestructurale post-aderare.Compartiment Managementulcalităţii, promovare imagine,comunicare, ITPrefectura aşteaptă datele cu nomenclatura stradalăşi numerele administrative de la primăriile gorjene

Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 7COTIDIANLa pas prin Târg...PoluareNu sunt imagini luate de pe cine ştie ce maidan, ci chiar dinburicul Târgului, în spaţiul verde al unui cartier de blocuri. Vorbimdespre civilizaţie şi, poate, în cazul unora poţi realiza gradul atinsde aceştia şi cu ochiul liber. Chiar dacă containerele pentru gunoiPoveste tristăPovestea cu reabilitarea termică a blocurilor a adus bucurie launii şi tristeţe la alţii. Cei dintâi se bucură de pomana guvernului,pe când ceilalţi sunt convinşi că nu vor mai apuca să-şi vadăblocurile reparate. Cei mai mulţi se plâng de acoperişuri, fiindinundaţi mereu de apa provenită de la ploi. Se cârpeşte fiecare cuţâncilor spre margine. Iar scara ataşată mai recent, pentru ac-cesul celor care au prezentat spectacole aici, în aer liber, estesub orice critică. În asemenea condiţii ar mai trebui o ambu-lanţă prin preajmă. Doamne fereşte... Nu-i aşa că executantula lucrat după dictonul „Noi muncim, nu gândim...”?Servicii funerare completeAcest afiş este plasat chiar pe stâlpul semaforului de laintersecţia străzilor Unirii-Victoriei, care se adresează,probabil, celor care traversează strada... pe roşu sau prinse află la câţiva paşi. Sunt copii care abandonează plasele cu gunoiîn spaţiile verzi, pe lângă gardul viu. Sau şoferi care fac curăţenieîn maşină şi lasă mizeria aici de parcă ar fi la pădure, la iarbă verdesau chiar la ei acasă. Apoi vin câinii şi le împrăştie...Pe şantierul „Cucu”...... unde nu-s banişi e de lucru! Sau ziuatrece şi leafa merge.Cam aşa am putea în-gâna acest refren înşoaptă, ca să nu-l tre-zim pe muncitorulcare nu prea are chefde muncă şi se caţărăpe acoperişul clădirii,la care lucrează, pen-tru a trage un pui de somn. Aşa că cititorilor parcă le-a mai venitinima la loc, crezând la început că este vorba de un accident demuncă. Aşa este peste tot. Noi ne facem că muncim iar ei se faccă ne plătesc. Libertate adusă de democraţia prost înţeleasă, do-bândită în acel sângeros decembrie 1989...Pâine „reciclată”Nu mă mai miră, în ziua de azi, decât un singur lucru. Suntorgane de control care doar se fac că verifică unităţile private,plecând cu sacoşele (...) sau buzunarele burduşite (...). Sunt„fabrici” de pâine care lucrează în cele mai improprii condiţii.Transportă pâinea în port-bagaj, târăsc lăzile pe jos,prin praf. Alţii aduc pâi-nea veche, nevândută,după cine ştie câte zile,pentru a o recicla, reintroducând-odin nou în cir-cuit. Consumăm şi nuştim ce mâncăm, hămesiţide foame. Şi ne mirămcând ne doare ceva, neşti-ind ce avem...Bisericuţa gonflabilăÎntâi s-a supărat italianul patron de la firma de alături, dela parterul SNL Oltenia, căruia i-a fost blocată intrarea, înplin centrul oraşului. Peste noapte, a răsărit aici încă o biseri-că, lângă Catedrala din faţa Prefecturii, o biserică gonflabilă.Partea haioasă a fost dimineaţa, când cântăreţul din strană,vrând să deschidăuşa lăcaşului,a nime-rit pe tobogan.Bine că nu auinstalat-oînfaţaPrefecturii. Căla noi e ca lanimenea. Facefiecare cum îltaie capul...ce poate. Cum e şi cazul din imagine, locatarii punând folie peterasa blocului, pe care o fixează cu scânduri sau pietre, ca să nuo ia vântul. Pentru că nu-i ajută nimeni, neavând nici bani deajuns, aşa ajung la tot felul de coverci şi improvizaţii...DilemăUn târgujian şi-a priponit bicicletade un stâlp metalic în faţa ColegiuluiNaţional Tudor Vladimirescu, asigu-rând-o cu un lacăt. Mai târziu, când arevenit, mare a fost surpriza să nu maigăsească bicicleta, fiind furată. Însănu-şi explică un lucru. Cum au luat bi-cicleta fără a forţa lacătul? Asta este odilemă şi pentru poliţie. Noi am des-coperit secretul, însă nu putem să-ldăm pe „post” pentru că am încuraja,într-un fel, fenomenul infracţional, iardomnii poliţişti mai mult ca sigur cănu ne vor da crezare, convinşi că neţinem de şotii...Terasa suspendatăDe fapt aduce mai curând cu o grădină, cu pomişori plantaţipe margine şi cine ştie cu ce scop a fost amenajată astfel. Ea seaflă chiar în vecinătatea Complexului Meşteşugăresc din str.Unirii. Poate la fel de bine să fie amenajată ca terasă a unei cofe-tării sau chiar a unui bar. Cu umbrele şi alte aranjamente floralecare să ia ochii clienţilor, la înălţime. La o terasă ca asta, pentruplecarea consumatorilor mai „afumaţi” ar merge amenajat un to-bogan, ca să nu mai coboare scările, şi-a dat cu părerea un individcurios, neştiind de ce anume mă interesa acea terasă...Pericol pentru copiiCazul de faţă ne-afost sugerat de câţiva părinţicare îşi suprave-gheau copiii în miculamfiteatru din centru. Înprimul rând, pe margineascenei trebuia amenajatăo balustradă ni-chelată, de protecţie,care să limiteze accesullocuri nepermise, expuşi oricând accidentelor. De aceeafirma în cauză le oferă non stop, din timp, următoarele servicii:acte de la primărie, acte ajutor înmormântare, restaurant,maşină funerară marca „Mercedes”, accesorii (pro-soape, lumânări, batiste, vestimentaţie, monumentefunerare etc.), pachete paraistas ş.a. Cu criza asta să totmori liniştit, că ai scăpat de nişte griji...Pictură pe faţăIată şi o firmă ambulantă care pictează feţele copiilor,transformându-i în fluturaşi, în vampiri, corsari, oameni răi,chiar în cele mai fioroase fiare din junglă. Mă gândesc că o fiexistând şi un altfel de pictor specialist care să le dea jos de pefeţele politicienilor, parlamentarilor şi guvernanţilor vopsele-le atâtor minciuni şi prefăcătorii, pentru a le reda adevăratelechipuri ascunse. Ar fi ceva să zăreşti un asemenea laboratorplasat chiar la intrarea parlamentului, la guvern, la partidelepolitice sau chiar la Cotroceni...Ionel Moşu

8 • Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 9GORJENI DE 5*****„Le doresc gorjenilor să-şi împlineascăşansa de viaţă pe care o merită din plin!”De 37 de ani, Minerva Muraru face parte din echipa de medici a Spitalului Clinic Colţea. În prezent, este medic primar medicină internă şi cardiologie,şefa secţiei de cardiologie, doctor în medicină şi profesor universitar de medicină internă. De asemenea, Minerva Muraru este membră în diferite societăţimedicale europene sau internaţionale, vicepreşedintă a Societăţii Române de Medicină Internă şi preşedintă a Comisiei de Medicină Internă a MinisteruluiSănătăţii. Nu poate trece neobservat nici faptul că Minerva Muraru este o femeie foarte frumoasă, sensibilă, caldă, cordială, care-mi dă senzaţia, că sunt pemâini bune şi că viaţa poate fi definitiv în siguranţă. Rămân cu regretul că nu am avut şansa să o fi cunoscut în urmă cu câţiva ani. Altfel ar fi arătat viaţamea acum. Sunt bucuroasă că am întâlnit-o în sfârşit, căci discuţia noastră poate fi foarte utilă multora dintre noi, atunci când ne aşteptăm mai puţin.Înţeleg că veniţi din Gorj. De undeanume?Bunicii şi părinţii mei sunt dinCurtişoara, eu m-am născut la Târgu-Jiu.Vorbiţi-mi despre rădăcinile gorjene,despre cei care v-au dat viaţă.Tatăl tatălui meu a murit pe front în pri-mul război mondial şi a fost făcut ofiţerpost mortem. Mama tatălui meu a fost o bu-nică specială. În perioada de vacanţă, ceidoi părinţi ai mamei mele ne-au crescut, pefratele meu Dan şi pe mine. Bunicul meudin partea mamei a fost învăţător şi a fost acincea sau a şasea generaţie de învăţători.Bunicul şi străbunicul meu din partea ma-mei mele au făcut prima şcoală dinCurtişoara, care acum este lăsată să se dărâme.Am făcut tot posibilul ca lucrul aces-ta să nu se întâmple. Am fost la primărie şii-am rugat să facă o minimă reparaţie, lacare să contribui material, ca această şcoalăsă rămână. Sper ca în această vară, să pot săridic o piatră prin care să spun că acolo afost prima şcoală din sat, pentru că nu văputeţi imagina ce însemna construcţia uneişcoli înainte de 1900, în care toată familia afost implicată. Bunica făcea mâncarea, iarbunicul şi străbunicul participau activ, fă-ceau diferite calcule pentru ca şcoala să fieconstruită. Până după război, chiar până în1960 cred, aici erau două clase mari şi în-văţau copii de vârste diferite. Şi pentru astaeu port respect neamului meu şi nu aş vreasă o las să se dărâme.Tatăl meu a terminat şcoala militarăcând a început războiul. A plecat pe front şia căzut prizonier. Probabil ca acolo a făcuto hepatită. Din păcate s-a prăpădit foartedemult, la 64 de ani, acesta fiind de fapt tributulrăzboiului. A fost un om de o inteli-genţă remarcabilă, foarte modest şi foartebun. Când mergea la Curtişoara, Colonelul,cum îi spuneau sătenii, se oprea la toateporţile şi avea câte un cuvânt bun pentru fi-ecare.Mama mea, o femeie foarte inteligentăşi foarte echilibrată, a fost învăţătoare.Acum are 88 de ani şi-şi duce cu decenţăbătrâneţea. A fost întotdeauna o femeiepractică şi chibzuită şi principala ei preo-cupare a fost şi este familia.La întoarcerea de pe front a tatălui meu,părinţii mei s-au căsătorit. Un ofiţer, consideratca făcând parte din elita societăţii tre-buia să se căsătoreasc[ cu o fată cu dotă.Mama mea a primit drept dotă o casă, carese găseşte în Târgu-Jiu, lângă Castelul deApă. Acolo m-am născut eu, în 1947. Fiindofiţer, tatăl meu a fost mutat la Bucureşti.Aici a devenit profesor la AcademiaMilitară.Şi aşa aţi ajuns în Bucureşti. În ce şco-li v-aţi format?Am făcut şcoala primară GheorgheDuca, undeva pe Panduri şi apoi LiceulLazăr din Bucureşti. Poate că nu e impor-tant să ştiţi, dar era vremea în care copiii deintelectuali nu intrau uşor la liceu. Am terminatliceul în 1965. Am intrat şi am absol-vit Facultatea de Medicină cu o notă mare.Ce a urmat după absolvire?La terminarea facultăţii, obiceiul era,dacă te simţeai în stare, să dai concurs deinternat, care însemna concurs adevărat, cutrei probe, prin care ţi se oferea posibilita-tea, să faci doi ani stagii, în diferite spitaledin Bucureşti. Prin concurs am devenit in-ternă, între 1971 şi 1973. În 1973 s-a scospost de preparator la Spitalul Clinic Colţea,cred că era echivalentul postului de asistentstagiar de azi. Am dat concurs, am fost optpe loc, am luat concursul, şi din 1973 măgăsesc la Colţea. Aici am parcurs toate eta-pele de formaţie, atât în învăţământ cât şipe linie medicală. Noi doctorii, cei care lucrămîn învăţământ, aparţinem de două re-ţele: o reţea de învăţământ care-şi urmeazăcursul: preparator, asistent, şef de lucrări,conferenţiar, profesor, şi o altă reţea, reţeauapropriu-zis medicală: secundar, specia-list, primar, de asemenea toate treptele. Elenu pot fi una fără cealaltă, existând condiţiiobligatorii în învăţământ de a avea şi trep-tele medicale cum este şi firesc. În 1984mi-am dat doctoratul. Sunt profesor deMedicină Internă din 2005 şi sunt şefa sec-ţiei de cardiologie din 2007. Încerc să măocup de studenţii şi de bolnavii mei.Şi băiatul meu, Dragoş Cinteză, a absol-vit tot Facultatea de Medicină. Aşa a dorit.N-aş spune că eu am vrut să facă medicină.A fost alegerea lui. Este medic specialist,este tânăr şi este la început de drum.În ce alte activităţi mai sunteţi implica-tă, în afara celor de la Spitalul Colţea şiFacultatea de Medicină?Îmi desfăşor activitatea profesională îndiferite societăţi europene sau internaţiona-le: Societatea Europeană de Cardiologie, deMedicină Internă, de Ecocardiografie, deInsuficienţă Cardiacă. Sunt SpecialistEuropean în Hipertensiune, sunt membru alSocietăţii Internaţionale de Hipertensiune.Sunt vicepreşedintă a Societăţii Române deMedicină Internă şi preşedintă a Comisieide Medicină Internă a MinisteruluiSănătăţii. Toate acestea nu sunt ca un titlude glorie, ci ca o dorinţă de a ştii mai mult,de a veni în legătură cu ceea ce la un momentdat se descoperă sau se consideră valabilca diagnostic şi tratament pentru paci-enţii noştri.Peste câteva zile este CongresulNaţional de Medicină Internă care se vadesfăşura la Căciulata. Nivelul ştiinţific alacestei manifestări este bun. Ne străduim săavem teme cât mai variate. Avem şi invitaţidin străinătate, reprezentanţi ai societăţiloreuropene, pentru că noi credem, că experi-enţa domniilor lor este binevenită pentrunoi şi contribuie la o cunoaştere mai bunăreciprocă.Alegerea făcută, în speţă medicina, vădă sentimentul că aţi ales bine?Nu pot să vă spun dacă am ales bine saurău, dar pot să vă spun că ceea ce am alesîmi doresc, cât se poate, să fac bine.Generaţia mea a fost o generaţie de oameniconştiincioşi, atenţi şi riguroşi în a facebine, ce aveau de făcut. Cred că simţul datoriei,îl primeam prin educaţie, prin exem-plele de la şcoală şi din familie. Era cevaspecial, dar a devenit ceva obişnuit, a deve-nit o regulă de viaţă a noastră. Dacă vreţisă mă credeţi, mâine am curs. Nu pot as-tăzi, după masă, să nu-mi pregătesc cursul,deşi vă închipuiţi că în 37 de ani am făcutde câteva ori acest curs, dar trebuie săadaug ceva, trebuie să văd ce a apărut nouîn domeniul acela, motiv pentru care, în ultimasăptămână înainte de curs, întotdeau-na îl revizuiesc. Aşa e firesc, aşa simt şi nueu fac o excepţie, aşa eram toată generaţia.Este o profesie cu mare implicare uma-nă, care te obligă să citeşti în fiecare zi, casă fii cât de cât la curent. Este aşa de multăinformaţie medicală, sunt aşa de multe lu-cruri care se descoperă, practic se dubleazănivelul de cunoştinţe din doi în doi ani, în-cât nu poţi spune că ştii, dar trebuie să vezianumite lucruri, care nu ţin de domeniul tăude preocupare şi să adânceşti, pe măsuraposibilului, ceea ce te interesează.Medicina nu mai poate fi stăpânită în toatedomeniile de o singură persoană. Medicinase face de fapt în echipă. Mă feresc să spuncă e ,,meserie” pentru că de fapt nu e me-serie, e mai mult decât o meserie, dar eatrebuie făcută în echipă dacă într-adevăr nedorim să avem grijă de pacienţii noştri şi săne învăţăm studenţii.Cum funcţionează legătura cu pacien-ţii şi alţi medici gorjeni?Gândesc că am o legătură bună. Acumse găseşte internat aici un gorjean, care avenit vineri. În mod obişnuit vin oameni dela Gorj, care au probleme de sănătate. Deregulă când mă duc vara acolo, văd cu ce-ipot ajuta pe cei dragi. Oamenii îmi aducanalize şi-mi cer părerea. Dacă se întâmplăo problemă dramatică, indiferent dacă emedicală sau chirurgicală, am toată deschi-derea şi-mi doresc să-i ajut.Am colegi în Târgu-Jiu, doctorulPălivan, care e şeful ATI-ului, am foşti stu-denţi care sunt doctori în Târgu-Jiu. Amfost, în urmă cu doi ani, la Târgu-Jiu şi amfăcut un curs de Medicină Internă. Am fostfoarte impresionată, de biblioteca spitaluluişi de numărul mare de doctori care au parti-cipat.Am prieteni în Târgu-Jiu - doamna doctorCamelia Pătraşcu-Negotin medic psihi-atru şi familia dânsei, copiii unor doctoriau fost studenţii mei - băiatul doctorilorPătraşcoiu. Există o legătură între noi, fărănici un fel de îndoială. Atunci când avemnevoie unii de alţii ne bucurăm să ne întâl-nim şi nu numai când avem nevoie. Îmiface mare plăcere să păstrez legătura cu oa-menii pe care îi cunosc din Târgu-Jiu carenu sunt toţi doctori.În Bucureşti sunt mai mulţi colegi de-aimei din Gorj, astăzi profesori universitarila Medicină, profesor Mihai Popescu de laClinica de Ortopedie Foişor, profesorVictor Stoica – Medicină Internă şiGastroenterologie la Spitalul Cantacuzino,doctor Mura Popescu, renumit ginecolog,doctor Nicolae Jitea, chirurg la SpitalulClinic Colţea, prof.dr. Ceauşu de la SpitalulBoli Infecţioase Victor Babeş.Cum priviţi spre Curtişoara?Curtişoara e un loc binecuvântat deDumnezeu, în care-mi regăsesc rădăcinile.Pentru că în vacanţă, în copilăria mea mer-geam aici, şi astăzi pentru mine Curtişoaraînseamnă ACASĂ. Nu lipsesc niciodatăvara de la Curtişoara - o săptămână, două,trei, depinde cât pot să mă duc, şi-mi faceplăcere să mă duc pentru că avem acolocasa bătrânească a mamei tatălui meu. Amprieteni şi persoane foarte apropiate, pecare mă bucur să le reîntâlnesc. Avem nişteprieteni foarte buni, Elena şi Ştefan Şorop,datorită cărora se poate întreţine aceastăcasă, fiindcă ne dorim să o păstrăm. E oamintire de familie. Am fost întrebaţi la unmoment dat dacă nu vindem. Niciodată nuse va vinde acea casă.În clipa în care se termină CongresulNaţional de Medicină Internă, care vă spu-neam că urmează să fie la Căciulata, eu fugpână la Curtişoara. Am impresia că mă în-carc energetic. Dacă e o zi senină, de jurîmprejur se văd toţi munţii. Locurile suntfoarte frumoase, dar îmi pare rău că viaţaoamenilor de acolo este foarte grea.Aţi încercat să-i ajutaţi şi altfel decâtpe probleme de sănătate?În 1990, mergând de la Curtişoara laBumbeşti-Jiu, pe şoseaua naţională am vă-zut o vană de gaze şi m-am întrebat care arputea fi modalitatea să aduc gaze înCurtişoara. Eu ducându-mă numai varaaici, vă închipuiţi, că nu aveam nevoie degaze. M-am interesat ce presiune au gazele.Am aflat - 7 atmosfere. M-am dus, m-amzbătut, am făcut proiectul. Am fost laMediaş, am obţinut aprobarea, am băgatgaze şi într-o parte şi în cealaltă a satului. Eadevărat că mai întâi au ajuns la Bumbeştipentru că erau mai ,,aproape” de primărie,dar într-un târziu gazele au ajuns şi laCurtişoara. O să râdeţi, dar ultima familiecare a primit gaze a fost familia mea. Cudurere vă spun că astăzi sunt multe familiicare au gaze, dar nu au posibilitatea să leplătească.Dacă o mică parte din cei plecaţi şi realizaţipe alte meleaguri, vor dori să în-tindă o mână celor rămaşi acasă, poatecă nu e totul pierdut. Dumneavoastrăsunteţi un astfel de om şi eu sunt bucu-roasă că v-am întâlnit. Vreau să încheiemcu un gând bun pentru gorjenii de pretu-tindeni.Le doresc gorjenilor să-şi împlineascăşansa de viaţă pe care o merită din plin, iarsufletul lor curat, aşa cum numai oameniide munte pot avea, să dăinuie peste vremesfinţind aceste locuri frumoase.Maria Băcescu

10 • Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010SPECIALIosif Keber, un iscusitpedagog în materie de frumos„Iosif Keber (născut la 30 iulie 1897, la Târgu-Jiu,s-a stins din viaţă, lucrând la şevalet, la 19 aprilie 1989,fiind înmormântat în cripta familiei din cimitirulBisericii din Vădeni (Sişeşti), Târgu-Jiu – n.r.), pictorcu o viaţă creatoare şi modestie pilduitoare, consacrattotdeauna binelui şi frumosului public, trăind de foartemulţi ani în fervoarea spiritual-umanistă a Gorjului, aicărui locuitori şi natură le-a iubit totdeauna, Iosif Keberdăruieşte publicului o operă sinceră şi durabilă, pe carese cuvine s-o includem cu convingere în patrimoniulculturii româneşti”. (Dr. Grigore SMEU)* Prezentăm, în cele ce urmează, câteva fragmente dinamintirile sale răscolite într-un tainic amurg al vieţii, fasci-naţi de „lumina care muşcă din umbră”, în vara lui 1986......În vara lui 1908, am începutsă pictez în culori de apă. Era o zifierbinte de vară. Şi m-am dus cupărinţii la scaldă, la Jiu. Pe atun-cea era aşa de limpede de puteainumăra pietrele pe fundul apei.Am căutat un adăpost departe deochii oamenilor. Am găsit o butu-rugă de salcie. Eu nu ştiam săînot. Nici părinţii nu ştiau să înoate.Însă apa, tot lungul Târgu-Jiului, este iute de mers. Dupăaceasta, după buturugă, era şi unhop de nu am mai dat de pământ.Era gata să mă înec. Norocul afost că locul nu era mare şi luat deapă imediat am atins pământul cupicioarele. Dar eu nu mai îmi damseama că mă înec... De acasă,când plecasem, lăsasem un tablouînceput, în acuarele... Şi parcă măaflam la tabloul acele, continuândsă lucrez mai departe. Unde era olumină frumoasă. Era foarte fru-mos. Culorile...Însă nu s-a ţinut seama de evenimentulăsta. N-am apucat, dat fi-ind că noi ne-am bucurat cu toţii cănu s-a întâmplat o nenorocire.Numai că pe drum, până să ajun-gem acasă, mama şi cu tata se totciondăneau între ei. „Că tu eşti vi-novat...”, spunea mama. Iar tata:„Ba tu eşti vinovată!” Ca să nu nevadă lumea. Că, în definitiv, ce erasă vadă? „Că uite, era să se înecefiu-tu, copilul nostru...”...Am făcut armata laInfanterie, cu termen redus. Dreptde care se bucurau absolvenţii li-ceelor, precum şi aiConservatorului de artă dramatică,ca fii ai Şcolii de arte frumoa-se. Am fost încorporat la ŞcoalaMilitară de ofiţeri de rezervă, dinBucureşti. Aflată atunci pe DealulSpirii. Comandantul, colonelulToropu Diţescu. Compania dincare făceam parte era comandatăde căpitanul Prapogescu. În ultimalună de şcoală aveau loc obiş-nuitele manevre, organizate înacel an lângă Târgu-Ocna, înMoldova. Unde se mai aflau tran-şeele războiului abia terminat cuun an înainte. Avea loc un exerci-ţiu de aruncare a grenadei. Îmiamintesc şi astăzi de un evenimentcare era gata să se sfârşească tra-gic. Când am primit grenada, amciocnit-o de patul armei, cum neînvăţase comandantul plutonuluimeu, sublocotenentul Dabija. Oţineam strâns în mâna dreaptă. Şimă pregăteam să o arunc cât maideparte. Ca să se ducă învârtindu-se prin aer. De data aceasta însă,ea se izbeşte drept de parapet. Şi,în virtutea inerţiei, a căzut pe pi-cioarele mele. A luat foc. Pe loc adat comanda: „Culcat!”. Tranşeelefiind săpate în zig-zag. Să se as-cundă după fiecare parapet. Nuera de făcut o glumă. Cu sângerece o înhaţ şi o azvârl în sus, timpîn care, abia în aer, rostogolindu-se, explodează......Peste vară, am fost invitat deArethia Tătărescu să decorez ocapelă, un monument istoric, laPoiana. Reşedinţa de vară a pri-mului ministru. Aflată la numaitrei kilometri de Târgu-Jiu. Nutrebuie să fie trei, trebuie să fieopt... Asta e altă socoteală. Uite,asta nu v-am mai spus-o... Dă-onaibii! Fiindcă e de la Tribunal...(exclamă el, scoţându-şi nasul deprin hârtii). Pictorul DumitruBeizeraş e de la altă lucrare.Opriţi, deocamdată (reportofo-nul)... Simţind pesemne, pe mine,un concurent se apucă să mă criti-ce unui ziarist de ocazie: „Vezi căla Biserica Popa Titu pictează unjidan!”, îi spunea numele meu.David Pachiş. Ministerul Cultelormă cheamă ca să prezint dovadade origine etnică, precum şi de ce-tăţenie. Aşa... Hai să continui şicu asta. Parcă aţi întrebat asta...Înainte de a începe lucrarea lafântână, au cerut verificarea naţionalităţii,a cetăţeniei. Eu o obţi-nusem prin alipirea Ardealului, sămi se dea. Dar legionarii nu aumai recunoscut-o. Fiindcă tata obţinusecetăţenia română. Eu trecu-sem de majorat. Şi atunci, pe minem-au exclus afară, din miile deoameni ai Ardealului, că n-aş maiaparţine lui. Şi prin asta... e o ile-galitate. M-au înstrăinat. M-aufăcut străin atunci.Primăria, fiindcă eliberasecertificatul de naţionalitate, cu ce-tăţenia română, căsătorit încă dinşcoală... Şi soţia mea avea nevoiela numirea ei, la Ministerul deFinanţe. Deci, îi eliberase atunci.Revenind, în cazul de verificare şinerecunoscut, mi-a dat un certificatde naţionalitate pe tema pri-mului certificat, care nu mai eravalabil. În cazul de faţă... Primărianu mai recunoştea acum certificatulde cetăţenie, pe care îl prezen-tase soţiei mele să fie angajatăfuncţionară. Ca să iasă din impas,primăria a confirmat totuşi certificatulde cetăţenie, pe baza primu-lui certificat, dar de la o dată cuatâţia ani în urmă.Prezentându-mădoamneiTătărescu, făcusem lucrarea acoloşi Biserica „Sfinţii Apostoli”...Născut în ţară, la Târgu-Jiu, mobili-zat în 1916 în Armata Română.Soţia get-beget româncă. Născutătot în Târgu-Jiu. Tot de religie creştin-ortodoxă,ca şi fiul meu. Mă sfătuisesă fac o cerere, în care să pre-zint aceste date. Şi cum era de faţăun senator – Bălănescu, îi spune:„Titi, ia cererea asta şi până latoamnă să o rezolvi”. Şi, în adevăr,în septembrie... Am să vă arăt euactul de cetăţenie română... de aşa...(umblă prin maldărul de hârtii) deorigine română... „Altfel - dupăcum a mai spus -, ar fi trebuit acor-dată cetăţenia după 15 ani”.Mă duc în Capitală şi ridic actulde cetăţenie română. Asta se petre-cea prin septembrie. Ba nu, nu eratoamna. Era primăvara. În drum,mă întâlnesc cu un fost coleg.Popescu Ghimpaţi. Talentat şi afi-şat ca pictor. „Mă cunoşti?” – dupăce ne salutăm. Mă apostrofează, cuevidentă părere de rău. „Te-am iubitca pictor, apreciind că eşti printrecei mai buni. De ce nu te astâm-peri? Ţi-ai pus pe cap pe toţi cei dela Ministerul Artelor. Chiar şi de laSindicatul artelor. Nu e bine. Eştistrăin, bagă de seamă...” În loc derăspuns, îi dau să citească docu-mentele privind cetăţenia. Văditimpresionat, cu ochii umeziţi, măîmbrăţişează. „Canaliile! Cum vorsă distrugă un talent!” Intrigat deîntorsătura aceasta, mă duc la bise-rică, la Elefterie, să întreb cum adevenit cazul. Relatând tot ce mis-a întâmplat, din informaţiile cule-se, părintele paroh, vădit surprinsde cele aflate, îmi zice: „Noi nuavem nevoie de sfatul dumitale...Cu puţin mai înainte se întâmplasesă trec pe aici. Zic: Ce s-a întâm-plat, măi Popescule?! Te-ai dus laBiserica Elefterie, să spui acolo cănu merită să facă el lucrarea asta?„Păi de unde şi până unde – zice -,eu pot să... Acolo sunt personali-tăţi... Cea mai mare biserică dinCapitală. Cu jurişti şi asta. Eu să-iînvăţ pe ei? De unde provin astea?Pentru că pleacă de la această pre-supunere, cine era să fie împotrivalor decât Keber?” Care a luat pre-miul întâi prima dată, a doua oarămenţiunea întâi... Şi atunci Popa aspus că în concursurile de dinainteau fost pictori mai buni. Nu e vorbadespre tine atunci? Tu ai înţeles căai reuşit să-i întărâţi pe ăia?! Aşaeste, deci, situaţia. E foarte compli-cată...” Şi preotul îmi spune atunci:„Noi n-am avut nevoie de sfatul du-mitale. Fiindcă în primul concursaţi ieşit primul, cât şi în al doilea totprimul, la menţiune. ComponenţaConsiliului Parohiei e formată dinmembri distinşi, cu studii superioare,cunoscători de artă. Care au con-statat că lucrările de la acest ultimconcurs nu corespund...” Ce s-a în-tâmplat mai departe (arată spremaldărul de hârtii), aici scrie viaţamea...Nu ştiu cât timp a trecut. Când avenit patriarhul, sunt mulţi ani deatunci... Când s-a oficiat slujba bisericiifără pictură. Venind patriar-hul, cel care a fost înaintea mea... Aluat iniţiativa să picteze biserica.Eram angajat la Mitropolia dinSibiu. Să termin lucrarea acolo.Costin Petrescu, maestrul de... Îlştiţi pe Costin Petrescu? (Da, da...,îl aprobăm noi din cap, nevrând să-lîntrerupem). E... Alte generaţii! Celmai mare pictor al nostru, decoratorul.A fost şi la Şcoala de arte fru-moase. Pentru artele decorative, luiîi datorez toate cunoştinţele mele.De vitrou, de cunoştinţe de teatru.Am decorat sala de intrare de laArhiepiscopie... N-am apucat sătermin tabloul şi acolo, a căzut bolnav,paralizat. Bătrân, s-a dus aca-să, iar după două săptămâni şi-a datsfârşitul. Ar fi apelat la mine, dar eueram angajat la Sibiu. Ca fost eleval lui... Şi l-a ajutat elevul meu.Deci elevul elevului vine, Rudeanu.În ultimul an, la Arte frumoase,a durat şapte ani, familia Rudeanu,din neamul lui Şuţu, a cerut un pre-parator pentru acest Rudeanu.Costin m-a numit pe mine. Să pre-dau desenul. Doi ani de zile, el nuputea să meargă la şcoală şi din ca-uza asta a şi murit. Şi avea ceva laşira spinării, că numai în corset astat. Un element de valoare. A fostşi la Paris. Deci, Rudeanu l-a ajutatsă picteze fresca de la Ateneu. Şi totla el a apelat acuma, să ajute la fres-ca aceasta de la intrarea laPatriarhie. Nu ştiu, în sfârşit...Neputând să termine lucrareacu Simplitescu, le-a lăsat prin testa-ment şi... rău spus... Socotind că viitu... Proiectele pe care le are el făcute,s-a terminat lucrarea mai de-parte, de Rudeanu şi cu băiatul caredevenise arhitect, băiatul lui CostinPetrescu. Tot pictor, pe de altă par-te. Cu prilejul acesta, că a terminatlucrarea aceea, începută de Costinla Patriarhie, fostul patriarh a avutnevoie şi de portret. Şi l-a făcutRudeanu. Patriarhul, atunci, eueram angajat, nu putea apela lamine, i-a adus modele, albume, fo-tografii, de la biserica din Sofia, aşami se pare. Să facă BisericaElefterie. El a făcut turla, că socotesccă mai avea şi altarul, şi a mu-rit. În timpul acesta, termin la Sibiuşi continui eu mai departe picturalui Rudeanu, de la Elefterie...

Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 11CULTURĂUn actor - o poezieActorul-poet poate face versuri deocazie, ca Matei Millo sau poezie-poe-zie, ca Emil Botta, autorul ÎntunecatuluiApril şi al Dorului fără spaţiu.Ocazia, nevoia impusă de scenă de acrea în graba pregătirii spectacolului ostrofă satirică, o romanţă, o vorbă deduh, o epigramă, o adresare spectatoru-lui despre condiţia lui de om şi de actorîn theatrum mundi, despre însăşi condi-ţia actorului ca om, naşte poezia ca ex-presie involuntară. Actorii-purtători deliră, preschimbată în moderna chitară,sunt poeţii-păsări ce transformă în cân-tec involuntariatul poetic.Motivul-cheie al prezentului volumeste singurătatea creatoare de astfel depoezie genuină, actorul poet exprimându-seîn, din şi prin singurătatea culiselorvieţii. Alături de expresii neîndemî-natice, mimetice (folclorice şiclişeistice cu ecouri hipotextuale dinalţi poeţi), găsim revărsări sincere detrăiri „scenice” într-un flux confesionalcuceritor.Acad. Mihai Cimpoi(Un actor – o poezie, EdituraMăiastra, 2010, Târgu-Jiu, culegereîntocmită de George Drăghescu, ediţierevăzută şi adăugită)ANDREI VLAD BURLANUn poet ce face cinste GorjuluiUn tânăr inimos, ce încă nu a împlinit18 ani, este unul dintre cei mai tineri de-butanţi din rândul celor 26 poeţi incluşi înculegerea „Lyra - în patru puncte cardina-le” (Cartea tinerilor scriitori), în îngrijireaCristinei Ştefan. Încă elev al ColegiuluiNaţional „George Coşbuc” din municipiulMotru, acesta şi-a făcut recent debutul înpoezie.Despre tânărul poet Andrei Vlad Burlan,coordonatorul volumului mărturiseşte prin-tre altele: „are o exprimare în stil realist,uzând de metafore inventive în sinesteziisau imagini carnale sugestive”.Umorul, ironia, persiflarea, fac dintr-unvers succint adevăruri generale, iar din cotidianprezenţe ludice”. Aminteşte, de ase-menea, că tânărul poet a obţinut în anul2010, la Concursul literar „Eminescu”,Premiul I.În culegerea de faţă îi sunt publicate 16poeme, din care amintim câteva mai reprezentative:„Sărutul de primăvară”, „De gre-utatea plecării”, „Antitetică”, „Aşternut”,„De clepsidră”, „Sanatoriu”, „Seropozitiv”,„Incert”, „Că tot e 15” ş.a.Multitudinea de figuri de stil face dinpoezia sa o poezie modernă plină de senti-mente şi simţăminte.„Amice... ,nu în zadar ai pictat cerul cu steleŞi nu degeaba te-ai căsătorit cu lunaTu n-ai murit...Doar te-ai înfăşurat în mantiaeternităţii”.(Că tot e 15)Fie ca această rază tânără de soare sălumineze cât mai puternic şi mai mult lite-ratura nouă românească!E nevoie de o asemenea rază!, iar noisuntem obligaţi să o ocrotim...Prof. Nicolae CăpitănescuMiculeşti20-25 mai – „ZileleCulturii Miculeştene”Sfintele mânăstiri şibiserici din judeţul GorjÎn zilele şi anul în care a fost lansatăaceastă iniţiativă de suflet, 1972, era unadintre activităţile cultural-artistice din ju-deţul Gorj cu un puternic răsunet în inimilelocalnicilor şi nu numai, la care au partici-pat personalităţi de seamă care şi-au făcutucenicia în fosta comună Miculeşti, dar şipersonalităţi de la nivel de judeţ, dar şi dinţară, dornice să participe la asemenea „în-tâmplări” educative de răsunet.Cu această ocazie, aveau loc ample ac-tivităţi precum: „Întâlnire cu fiii satului”,„Figuri de renume naţional născute laMiculeşti: Grigore Miculescu – fost prefectde Gorj, poet şi candidat la domnia ţării înanul 1842; generalii Dumitru Carlaonţ şiIancu Carlaonţ – eroi ai celui de-al doilearăzboi mondial, ing. Ion Zăvoianu – omulpatriot care nu şi-a uitat satul natal nicioda-tă ş.a.; „Solişti şi formaţii muzicale dinMiculeşti: prof. Emilia Drăgotoiu-Nanu,educ. Ileana Lăceanu, Marcel Păunescu,Radu Hoară ş.a., „Serbările florii de sal-câm”, în frumoasa Vale a Ciocândiei, horepopulare, spectacole şi întâlniri sportive.Activităţile au început în anul 1972, cândla conducerea comunei se aflau: Marin Istrate– primar, Nicolae Căpitănescu – viceprimar,Vasile Zăvoianu – directorul Căminului cul-tural, Ion Carlaonţ – secretar, Ilie Popescu –contabil. De atunci şi până în anul 2007 s-audesfăşurat activităţi la care participau nu numailocuitorii comunei Slivileşti, ci şi din co-munele vecine: Samarineşti, Mătăsari,Drăgoteşti şi oraşul Motru.În ultimii ani, activităţile de aici au fostumbrite de organizarea în aceeaşi perioadăa serbărilor „Zilele Oraşului” – la Târgu-Jiu şi Motru, dar şi de nepăsarea celor careconduc destinele acestei comune.Din anul 2007, când s-a desfiinţatŞcoala Gimnazială din Miculeşti în modabuziv, fără nicio aprobare, activităţile,practic, s-au redus doar la... amintiri şi în-trebări fără răspuns.Poate în viitorul apropiat vor veni şizile mai bune, când problemele educativeşi cultural-artistice să fie şi în atenţia con-ducerilor de la nivelul comunei.Prof. Nicolae CăpitănescuRecent, a văzut lumina tiparului cartea„Sfintele mânăstiri şi biserici din judeţulGorj”, scrisă de neobositul cărturarConstantin Morega. Domnia-sa este fiulunor săteni credincioşi ortodocşi din satulPadeş. Această localitate are rădăcini adân-ci în istoria poporului nostru, pentru că aici,la 23 ianuarie 1821, Tudor Vladimirescu adat vestita Proclamaţie, plecând cu panduriisăi şi alţi oşteni neînfricaţi la luptă pentrudreptate şi slobozenie.Cine răsfoieşte această carte va afla în eao amplă descriere cu privire la cele zece mâ-năstiri de pe cuprinsul judeţului Gorj, rolul şisemnificaţia bisericii în credinţa ortodoxă.S-a cuprins în analiză un mare număr de bi-serici ortodoxe din unele aşezări gorjene ca:municipiul Târgu-Jiu, municipiul Motru, depe Valea Motrului, din comunele Peştişani,Runcu, de pe Valea Jiului, din comunaCrasna, de pe Valea Amaradiei, din comunaDrăgoteşti, comuna Aninoasa ş.a.Fiecare capitol al acestei cărţi are un rolşi o semnificaţie deosebită pentru culturareligioasă a cititorului, despre lăcaşurilesfinte din aşezările Gorjului – atât cele mâ-năstireşti, cât şi cele bisericeşti.Aici, cititorul poate descoperi o serie deprevederi duhovniceşti ca: Sfintele Taine, oserie de consemnări privind toate atribuţiu-nile preoţilor ca slujitori ai altarului, o seriede subiecte cu caracter religios, ca desprepăcat, viaţa şi moartea „creştină”, de ce trebuiesă ne pocăim, „prevederi” ale calenda-rului ortodox ş.a.În mod deosebit, această carte atrageatenţia cititorului prin unele subiecte cu pri-vire la viaţa pe pământ a Mântuitorului IisusHristos şi patimile acestuia pe „DrumulCrucii”, textul osândirii lui Iisus la moarte,procesul lui Iisus Hristos, înmormântarea luiIisus ş.a. De asemenea, Învierea lui Iisus,este oglindită prin Prohodul Mântuitoruluinostru Iisus Hristos.Autorul se referă în cercetarea sa la ar-hitectura şi pictura acestor lăcaşuri sfinte, lactitorii acestor edificii, când s-au început şicând s-au terminat, denumirea hramului loretc. Domnia-sa pune accent pe credinţă, aşacum reiese şi din textele ultimei coperţi:„Unde-i credinţă/ Acolo este iubire,/ Unde-iiubire/ Acolo e pace,/ Unde e pace/ Acolo ebinecuvântare,/ Unde-i binecuvântare/Acolo-i Dumnezeu,/ Unde-i Dumnezeu/Lipsă nu este...” Este ca un îndemn ce înaripeazămintea şi gândul oamenilor în credinţaîn Dumnezeu, orientându-le şi luminân-du-le calea spre fericire şi mântuire.Rose Tall

12 • Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010ÎNVĂŢĂMÂNTEducaţia în criză saupregustarea preagoluluipaharului!Fără să ne dăm seama prea bine, credcă suntem şi martorii unei vremi în careoamenii pregustă din preagolul paharuluicu băutură miraculoasă, deşi numai uniirecunosc momentul euforic al stării deebrietate, dar dincolo de aspectul anecdotical unei anumite întâmplări reale, to-tuşi, să acceptăm ideea că imagineaEducaţiei în stare de criză dezvăluie ta-bloul cel mai dramatic al societăţii în care trăim. Iar în mintea fiecăruiadintre noi, schimbarea cea mai puternică nu este însoţită de spectaculo-zitate, de vizibilitate, ci de o tăcere prelungită şi poate definitivă, maiales dacă avem în vedere faptul că ar fi mai potrivit ca despre lucrurilemari şi grave să nu vorbim nimic, pentru că nu avem ce povesti cu luxde amănunte. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că „plinul” şi„prea-plinul” au nevoie de un opus, de un referent negativ, constituit deo absenţă sau de un vid care ascunde lacune educaţionale cuantificabile.Însă, creşterea valorică a unei persoane se face pe axa de la „mai puţin”spre „mai mult”, mai ales că în pedagogie se consideră, de pildă, căignoranţa nu e ceva negativ, ci promisiunea unei creşteri ce va să vină,după o îndelungată aşteptare. Chiar dacă unii o numesc ignoranţă, decele mai multe ori necunoaşterea prezentă cauţionează, într-un fel, cu-noaşterea ce urmează să se instaleze confortabil în cămara sufletuluinostru. În ceea ce nu este încă evident, pentru că evidenţa absenţei nuînseamnă şi absenţa evidenţei, de multe ori se ascunde dorinţa uneitranscenderi peste limita posibilului. Un copil care nu ştie un anumitlucru, constituie un fapt cât se poate de normal şi de pozitiv pentru ceeace acesta urmează să facă, pentru că dacă ne-am antepronunţa şi el arcunoaşte ceea ce noi îi pretindem, la ce i-ar mai folosi educaţia? În ace-laşi sens, poate fi înţeleasă şi dez-văţarea, ca o întoarcere la acea tabularasa primordială, printr-o regresiune aversivă către o stare de puritateiniţială de la care se poate porni spre ceva nou.Iată, spre exemplu, ca o transgresare a învăţării, Ministerul Educaţiei,Cercetării, Tineretului şi Sportului are în vedere un set de măsuri pentruca examenul de bacalaureat să nu fie afectat de protestele sindicaliştilor,iar sfârşitul de an şcolar să se desfăşoare normal. Potrivit controversa-tului ministru, Daniel Funeriu, în „scurtată” vreme se va dispune detoate datele din sistem, astfel încât bacalaureatul să nu fie afectat, pen-tru că în viziunea domniei sale, „Bacalaureatul e o zi specială, cred că ecinic să-i iei ostatici pe tinerii României”, moralistul din fotoliul minis-terial declarând că va purta negocieri cu liderii sindicali din învăţământ,invitându-i pe profesori să fie alături de cei care caută soluţii, astfel în-cât să nu fie perturbate sau „per-tulburate” spiritele care îndeamnă lapregustarea preagolului paharului cu licoare otrăvită! Dar, ficţiunileconvertite în expresia „se poate şi aşa”, de multe ori sunt prezente în totceea ce este omenesc, pentru că rostim şi „rostuim” fel şi fel de lucruridespre absolut, infinit, eternitate, timp, spaţiu, mişcare, energie, fără aşti prea bine despre ce vorbim. Dar, ficţiunea care ne copleşeşte, creea-ză iluzia că am deţine adevărurile despre transcendent şi despre materianedefinitivată, mai ales că aceasta din urmă, nefiind încă definită denimeni în mod clar şi „substanţial”, nu vom afla câtuşi de puţin, careeste natura intimă a energiei, misteriosul fenomen care acţionează ladistanţe enorme ale universului ca şi la distanţe infinit de mici ale lumiisubatomice, chiar dacă aceasta nu ne împiedică să folosim „noţiunea”propriu-zisă a educării omului, avansând ipoteza că i-am cunoaşte „fi-rea” şi „fiinţa” intimă a percepţiei de sine a acestuia.Ştim prea bine că „viaţa de după” este o ficţiune, chiar dacă mulţidintre noi ne comportăm ca în faţa unei realităţi evidente! Omule delângă mine, cititorule interesat sau dezinteresat, eu ştiu sau presupun căştiu care sunt limitele şi neajunsurile mele, dar mă comport ca un „atoa-teştiutor”, trăind iluzia că aş fi cel mai deştept ştiutor şi destoinic om depe planetă. Revenind la „reflecţiile” d-lui ministru Funeriu, pe care unuldintre confraţii mei dascăli îl numeşte „Funeroiu”, ca un hamletian con-vins, acesta se avântă şi spune: „Îi întreb pe dascăli, cine îi reprezintă:elevii, viitorul elevilor sau liderii sindicali, care sper că de data aceastasă fie alături de noi, pentru a rezolva această problemă. Cred că eleviipot miza pe devotamentul dascălilor şi capacitatea MECTS de a terminacu bine acest an. Va rezolva neîncheierea acestui an şcolar problemeleRomâniei?”, a concluzionat ilustrul demnitar. Nu seamănă această „re-flecţie” cu celebra expresie: „a fi sau a nu fi” ministru al Educaţiei?Dacă aş fi în pielea d-lui ministru, ştiu că faţă de imensitatea universuluişi în raport cu populaţia globului, eu sunt un punct infinit de mic, dar măcomport ca şi când aş fi „steaua polară” sau osia lumii, centrul universului,cel mai important, cel mai …. Şi chiar sunt, adică trebuie să tră-iesc în legea firii mele omeneşti, constatând că slova pe care o scriu semetamorfozează într-o ficţiune care devansează logica absurdului. Uniidintre noi, poate nu mai credem în mituri, nu ne facem iluzii asupracunoscuţilor şi amicilor şi nu preţuim convenţiile sociale, dar ne com-portăm atipic şi credem în ele, fără a le preţui cum se cuvine. Educaţiaîn criză sau pregustarea preagolului paharului demonstrează că omuluiîi este tot mai greu, dacă nu imposibil, să evite sincopele educaţionaleîn relaţiile sale cu ceilalţi oameni!Prof. Vasile GOGONEAProteste studenţeştila Târgu-JiuScăderea burselor şi nouaLege a învăţământului a scos înstradă studenţii din Gorj. MembriiLigii Studenţilor din cadrulUniversităţii„ConstantinBrâncuşi” din Târgu-Jiu au pro-testat, marţi, între orele 13.00 şi14.00 în faţa Prefecturii Gorj.Nemulţumirile studenţilor sunt le-gate de Legea Educaţiei, prin carescad subvenţiile şi valoarea burse-lor de la 1 iunie 2010. Studenţiitârgujieni sunt supăraţi şi de fap-tul că sunt trataţi cu indiferenţăde ministrul Educaţiei, DanielFuneriu. Tinerii au scandat lozinciîmpotriva Guvernului şi mi-nistrului Educaţiei. Cele maiscandate lozinci au fost: Demisia!Hoţii! Ministrul să trăiască cubursa studenţească!O lucrare de sinteză şio carte de referinţă!Piaţa cărţii şcolare vine, deaceastă dată, cu acea ofertă pe careinstituţia de învăţământ o prezintăconstant beneficiarilor direcţi, pen-tru că vom semnala apariţia uneilucrări de specialitate cu titlul:„Sinteze, teste şi rezolvări de pro-bleme de Economie”, semnată decătre doamnele profesoare: AdrianaRichiter, Diana Pociovălişteanu,Cristina Antoaneta Ciungu şiVeronica Arjoca, trei dintreacestea fiind cadre didactice laColegiul Comercial „VirgilMadgearu” din Tg-Jiu, iar unafiind cadru didactic laUniversitatea „ConstantinBrâncuşi”. Fără a exagera, credcă avem în faţă o carte de refe-rinţă care se situează pe liniaunor oportunităţi oferite elevilorşi candidaţilor la examene, de apătrunde în universul ştiinţeiEconomiei, fiind concepută şidezvoltată în patru capitole,pentru fiecare temă indicată înprogramă fiind formulate şiunele teste care vizează cunoştinţeleeconomice de bază dobânditeprin învăţare, ca şi de-prinderile practice de activitateeconomică ale elevilor sau alecandidaţilor la examenele de admi-tere, deoarece testele cuprinse încapitolele lucrării sunt însoţite derăspunsuri şi rezolvări integrale,având grade diferite de dificultate.Multe dintre formulele de calculutilizate, ca şi sinteza teoretică şiaplicativă corespunzătoare temelor,s-a urmărit să fie prezentate la înce-putul fiecărui capitol, lucrarea fiindrecomandată inclusiv profesorilorde specialitate, pentru evaluareacontinuă a elevilor de liceu şi chiara studenţilor.Prin modul interesant de siste-matizare şi de exprimare, autoareleau urmărit o creştere a disponibilităţiielevilor şi studenţilor în asimilareainformaţiilor de specialitate, fie-care temă inclusă în lucrare fiindurmată de un set de aplicaţii con-stând în grile şi probleme rezolvate.Fiecare capitol este destinat atât candidaţilorla admiterea în învăţământulsuperior economic, juridic şi teh-nic, dar şi studenţilor care doresc săînveţe teoria economiei de piaţă, ce-lor care susţin licenţa în economiesau se perfecţionează în marketing,management, finanţe, contabilitate,drept sau inginerie economică, in-cluzând teste cu un grad ridicat dedificultate, date în ultimii ani laolimpiadele judeţene şi naţionale.Această carte cuprinde baremeşi rezolvări ale problemelor de laclasă, ceea ce o înscrie pe linia altorlucrări apărute în ultima perioadă,cu precizarea că ea constituie şiun ghid de pregătire pentru eleviicare iubesc economia, dar înacelaşi timp se adresează, cu gi-rul competenţei şi al seriozităţii,distinşilor profesori de economie,cei care îndrumă şi pregă-tesc elevii pentru performanţă,fapt care confirmă înclinaţia autoarelorde a oferi metode de rezolvarea problemelor economi-ce şi modele de teste care să vinăîn sprijinul elevilor ce se pregă-tesc singuri pentru examene.Structurată şi concepută în conformitatecu exigenţele progra-mei şcolare de economie - clasaa XI-a şi respectând programapentru examenul de bacalaureat2010, lucrarea prezentată azi sedovedeşte şi un instrument indispensabilelevilor care se pregătescpentru examenul de bacala-ureat şi pentru admiterea înînvăţământul superior economic,juridic şi tehnic, prefigurând şi uninstrument de lucru utilizat de cătreprofesori în activitatea lor didacti-că. În concluzie, adresăm sincerefelicitări autoarelor culegerii şi cuveniteleurări de a fi autoare şi coa-utoare… la alte asemenea cărţi!Prof. Vasile GOGONEA

MICĂ PUBLICITATEGARSONIERE- Str. Zambilelor, parter, centrală, g+f,parţial mobilată- Str. Revoluţiei,et.4, p+g+f, boiler, convector,termopan.- str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri.- Str. Hidrocentralei, CT, T, f.g.p., AC.- str. Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T;p.f.g., toate îmbun.- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, mochetă, boiler,convector- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- str. C. Brâncuşi, parter, cu îmbunătăţiri- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, parter, ieşire separată,teren concesiune, convector, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,usi schimbate- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T,p.f.g., balcon inchis- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multipleimbunatatirile, totul nouAPARTAMENTE2 CAMERE- Str. Plopilor, et.3, semidec., . centrală,T, p.f.g.- Str. Grivitei, parter, multiple îmbunătăţiri.- Str. Mioritei, fără îmbunătăţiri.- str. N. Titulescu, et.3, dec, CT, T, p.f.g.- str. 8Mai, parter, balcon, CT., pretabilsp. com. .- str. Ec. Teodoroiu, et.2, dec, 55 mp, T,parchet, balcon închis, beci, SCHIMB CUCASA 2 CAM- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- Str. 23 August, et.3, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane- str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T,p.f.g.- str. Al. Plopilor, et.4/10, dec, 40 mp,fără îmbunătăţiri- str, AL. Plopilor, et.3, semidec, CT, T;AC, p.f.g,. mobilat.- Str. Al. Smârdan, et.2, semidec, 50mp, CT, T, p.f.g.- Str. Brandusei, et.4, semidec., CT, acpoperisAPARTAMENTE3 CAMERE- Str. AL. Smârdan, et.3, dec, 80 mp, CT,T, p.f.g.- Str. Plevnei, et. 1, dec., CT, T; p.f.g.- Str. Garofiţei, et.1, CT, T.Pret 180,000 lei- Str. 9 Mai, CT, T, p.g.f.Pret 175,000 lei- str. Brânduşei, et.2, 2 balcoane, semidec,CT, p.f.g.- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT, faraimbunatatiri- Str. Enegeticienilor, parter, dec., 80mp, CT, T.- str. Garofiţei, p., semidec., 60 mp, CT,p.f.g.,fără îmbun., balcon- Vând apartament 3 camere, ZonaAbator, etaj 3. Preţ 65.000 euro negociabil.Relaţii la telefoanele: 0752/186.633sau 0765/648.284.- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,acoperiş,, CT, T, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et.2, dec., CT, T,p.f.g.- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, parter, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- str. Al. Smîrdan, et.3, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- Str. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT,p.f.g.APARTAMENTE4 CAMERE- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, imbunatatiri.- str. Dacia, parter, dec., CT, T, p.f.g.- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- Str. Gh. Barboi, et.4, semidec., CT, T,AC,2 băi, p.f.g.- str. Plevnei, parter, dec, CT; T, AC, p.f.g.- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,2 bai, g+f+p.- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f,centrala, termopan, AC, boxa.- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoane,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Teilor, et.1, dec., p+g+f, centrala,termopan.CASE- Turceni, P+M, 3 cam, living, baie, buc, tocărielemn contrucţie nouă cărămidă, centură, acoperiştablă galvanizată, livadă, gard din piatră,t:1000 mp d:20m, util., curent, gaz la poartă- Băleşti, 2 cam, teren 2000 mp d:18m- Vârţ, 4 cam, baie, buc, 4 holuri, anexe Sc:130mp, t:2271 mp d:35m, curent, gaze si apă la poartă.- str. Mesteacănului, D+P+M, garaj, 3 dorm,living, buc, hol, 2 intrări, SCHIMB CU AP. 2CAM+DIF- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 13mp., deschidere 15m.- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. Mesteacănului, D+P+M, 100 mp/nivel, 3dromitoare, living, bucătărie, garaj, CT, T, p.f.g.- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, d:25m- str. Primăverii, P+1, 3 dorm, baie, buc, t:280mp, d:14m- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarielemn- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp- str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apă curentă,canalizare, t:600 mp- Str. Vaduri, 3 cam, baie, bu,c, sala mare, CT,toate util., t:700mp- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp- TG.CARBUNESTI, str Castanilor, casa+sp.com+terasa, t:450mpLA TARA, ALTE ORASE- Baia de Fier, 3 cam, hol, buc, garaj, recentrenov., t:1200 mp, d:20m, sobe, curent apă- Baia de Fier, 5 cam., D+P+1, 2 bai, 2 buc.,300 mp. construiti.- Băleşti, Stolojani, 3 cam, baie, bucătărie,Sc:200 mp, garaj, CT, T maro, terasă acoperită,teren 2000 mp d:23m- Băleşti, 6 cam., baie, buc., 2 beciuri, garaj,teren 4000 mp.- Băleşti,, sat Ceauru, 3 cam., caramida, t:800mp, toate utilitatile- Băleşti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze, curent- Băleşti,, sat Cornesti, 4 cam, buc., 3 anexe,t:2000 mp, d:36 m- Băleşti,,sat Ceauru, 3cam., buc., beci, t:1020mp, livada, vie- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mpTerenuri- Drăguţeşti, t:600 mp d:18,5m. Preţ6000 euro- Preajba, parcele de 500-1000 mp.- Bicaz, parcele de 400-500 mp- Vând teren în Drăgoieni (CartierNou - lângă fostele grajduri) - 4500 mpcu deschidere de 29,6 m. Preţ 30 euro/mp negociabil. Relaţii la telefoanele:0752/186.633 sau 0765/648.284.- Al. Digului, min 250 mp - max.500mp- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,d:35m- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil(2500 mp, 5000mp), toate util.- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600mp, d>91m, parcelabil- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,DS, gard, apă, gaze curent la 25 m- Al. Mehedinţi, t:550 mp- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926mp, d:25m- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,utilitati.- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2parcele de 300 mp cu d:17 m- Spatiu comercial in Rovinari, 40mp,deschidere la 2 strazi, vad comercial.- Ofer spre inchiriere ap. 2-3 cam.,completutilate si mobilate, pt locuit sau sp. com.- Ofer spre inchiriere spatii comerciale inTg-Jiu- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,utilate, în Tg-Jiu- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar,curent electric), zona zero. Spaţiul seaflă la etajul I, deasupra baruluiEclipsa în clădirea cu SNLO. Relaţii latelefon: 0766309306 sau la barulEclipsa.- Transport zilnic persoane în Italia,Spania, Portugalia, Franţa, Belgia,Anglia, Irlanda şi Germania la destinaţie,cu maşini moderne climatizate. Tel.0721/285.100.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.- Vând semănătoare SUP 21, în perfectăstare (pentru păioase). Relaţii latelefon:0765679939.TALON DE MICĂ PUBLICITATE27 mai - 2 iunie 2010ÎnchirieriDiverse42Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010ZIG ZAGCum combatem durerile de stomacDurerile de stomac care au la origine un proces ulcerosmai frecvent în timpul nopţii, ce se ameliorează o dată cesau, mai frecvent, o gastrita, pot fi ameliorate sau chiarpătrund în stomac alte alimente. Durerile nu apar niciodatăîndepărtate cu ajutorul medicinei alternative. Localizareadimineaţa la trezire. Alte simptome ar mai putea fi: vărsădureriiprovocate de amintita afecţiune este de obicei epi-turile, arsurile epigastrice, greaţa, constipaţia, pofta degastrică (în capul pieptului), de intensitate variabilă, şi iamâncare exagerată. Diagnosticul se confirmă prin efectua-aspectul unor arsuri sau crampe dureroase. Durerile aparrea unui examen radiologic cu bariu sau prin endoscopiedigestivă.Pentru a evita apariţia durerilor, este foarte importantsă mâncaţi puţin şi des (până la 5-6 mese pe zi). Încercaţisă adoptaţi o alimentaţie variată, evitând preparatele carecresc aciditatea gastrică: supă de carne, condimente, citri-ce, roşii, ceapă, băuturi carbogazoase, dulciuri concentrateconsumate pe stomacul gol. De asemenea, ar fi bine să re-nunţaţi la alcool şi fumat.Remedii eficiente- Suc de varză albă. Beţi câte o jumătate de pahar desuc de varză albă, cu 40 de minute înainte de masă, timp deo lună. Nu păstraţi sucul mai mult de 24 de ore, nici lafrigider.- Suc de cartofi. Beţi câte o jumătate sau chiar o treimede pahar de suc de cartofi, obţinut din tuberculi sănătoşi,neîncolţiţi, curăţaţi de coajă în prealabil, înainte de masade dimineaţă . Tratamentul durează două săptămâni.- Suc de morcovi. Folosiţi-l ca şi pe cel de cartofi.- Infuzie de galbenele. Are efect cicatrizant. Preparaţi-odin două linguriţe de flori la o cană de apă fiartă. Beţi una-două căni pe zi, înaintea meselor principale, pe stomaculgol.- Infuzie de lemn-dulce. Are efecte antiinflamatorii şicicatrizante, ajută la regenerarea mucoasei digestive.Puneţi peste o linguriţă de pulbere de rădăcină la o cană cuapă fiartă. Lăsaţi să se infuzeze 15 minute, apoi strecuraţi.Beţi o cană de ceai pe zi. Cura durează două luni.- Infuzie din flori de salcâm. Calmează arsurile la stomac.Puneţi două linguriţe de plantă la o cană cu apă clo-cotită. Lăsaţi să se infuzeze 15 minute, apoi strecuraţi. Beţidouă căni pe zi, înainte de mese.Tăticul fericit în sala de naşteri:- URAAA! Am băiat!!!!!!!Se uită mai bine şi...- Mamăăă, dar ce băiat am!Asistenta se uită mirată spre tânărul tătic:- Acela este cordonul ombilical. Să vă trăiască!Aveţi o fetiţă!**************************************O femeie care trebuia să nască ajunge la spital şi seaşează pe pat, să se pregătească de naştere, când doc-torul îi zice: - Mai sus!Femeia ridică picioarele mai sus. Doctorul spunedin nou: - Mai sus!Femeia ridică picioarele mai sus şi zice:- Domn doctor, mai sus nu pot să le ridic că suntgravidă!Pentru cei care preferă carnea de pui, le recoman-dăm o mâncare uşoară, de vară, ostropelul de pui.Ostropelul se pregăteşte destul de uşor, dar este foartegustos şi foarte uşor digerabil.Ingrediente: un pui mare, o căpăţână de usturoi, oceapă mare, o lingură făină, 2-3 linguri bulion, 2 lin-guri grăsime, sare, verdeaţă.Mod de preparare: Se căleşte uşor ceapa tocată în-tr-o lingură de grăsime, se adaugă usturoiul tăiat fin,sarea şi făina, bulionul şi se stinge cu apă sau supă. Sepoate prepara şi fără ceapă.Separat se călesc uşor bucăţile de pui în grăsime cusare şi se adaugă în sos. Se lasă să fiarbă până se pă-trunde carnea şi sosul este suficient scăzut. Se puneverdeaţă tocată foarte fin.BANCURIOstropel de puiLa care doctorul zice: Mai sus cu un etaj, doamnă!Acolo e maternitatea, aici e pediatria.**************************************Trei femei proaspăt căsătorite: una franţuzoaică,una englezoaică şi alta româncă povestesc despre că-sătorie!Spune englezoaica:- În prima zi după căsătorie nu am văzut nimic, adoua zi nimic, dar a treia zi a băgat aspiratorul!Franţuzoaica:- În prima zi după căsătorie nu am văzut nimic, adoua zi nimic, a treia zi a dat cu mătura!Românca:- În prima zi după căsătorie nu am văzut nimic, adoua zi nimic, dar a treia zi am început să zăresc cuochiul stâng!Pagină realizată de Ana-Irina PopHOROSCOPBERBECComportamentul dumneavoastră parea fi „alimentat” de la sursa astrală diurnăprin cele două planete energetice. În plus,toate zilele săptămânii beneficiază deconfiguraţii astrale excelente.TAURNici una din cele şapte zile nu suntaspectate benefic. Relaţiile tensionate induc:afectivitate scăzută, secătuirea şan-selor şi un comportament morocănos,lipsă de inspiraţie şi predispoziţii pentru un anumit viciu.GEMENIAlternanta benefic-malefic nu vă dăprea multe momente de analiză a ceea ce aţifăcut sau ceea ce veţi face. Destul de durăva fi ziua de vineri care se va derula subsemnul unui nou început. Finalul de săptă-mână este relaxant, graţie prietenilor care vă sunt aproape.RACDe sâmbătă, gândurile vă vor fi din ce înce mai „hai hui”, pentru că v-a ajuns obosealadin ultimele săptămâni. Este bine să evitaţiconflictele verbale, pentru că acest gen de al-tercaţie vă va aduce în situaţia de a face erori de logică sau verbale.LEUSăptămâna 27 mai - 2 iunieO perioadă excelentă datorită configuraţiilorastrale benefice. Ceva mai ten-sionată va fi ziua de miercuri datorităunor probleme financiare mai vechi, careîncă nu îşi găsesc rezolvarea.FECIOARĂÎnceput de perioadă relativ calm.Tensiunea zilei de joi pare a fi una foarte greude suportat, datorită tensiunilor care apar lalocul de muncă. Poate că este bine ca în aceazi să nu cerem mai mult decât ni se poate da.BALANŢĂVitalitatea dv., indusă de o stare ener-getică foarte bună şi intuiţia, fac dinaceastă săptămână una favorabilă efortuluifizic şi mai puţin benefică pentru comunicare.Încercaţi să nu discutaţi în con-tradictoriu cu apropiaţii pentru că riscaţi să nu fiţi înţeleşi.SCORPIONNativii acestei zodii vor avea predis-poziţii pentru comunicare şi vor dispunede o energie cerebrală de excepţie, găsindsoluţii imediate la toate trăirile ce par aintra, temporar, în impas.SĂGETĂTORŞansele şi oportunităţile care vă aparîn cale în această perioadă, precum şienergia fizică menită a vă ţine în formă,contrastează cu muncile stresante de careaţi avut parte în ultima perioadă.CAPRICORNTreceţi prin momente mai puţin prielni-ce, astfel că şi trăirile se vor afla într-un „conde umbră”. Nici comunicarea şi nici vitalita-tea nu vă conferă mai mult optimism.VĂRSĂTORPerioada debutează bine, iar mijloculintervalului (miercuri-vineri) este unul încare strălucirea personală va fi însoţită depersonalitatea dv. care nu va rămâne ne-remarcată de către ceilalţi.PEŞTIÎn acest interval vă veţi afla într-o ade-vărată dispută dintre bine şi rău. În primelepatru zile ale săptămânii veţi putea încheiacontracte şi semna acte, dar în ultima peri-oadă ar trebui să fiţi foarte atent.

Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 15SPORTNoi medalii pentru atleţii gorjeniDouă medalii de argint şi douăde bronz, acesta este ultimul bi-lanţ înregistrat de atleţii gorjeni laultimul important concurs pe plannaţional. Desfăşurate la sfârşitulsăptămânii trecute, cursele de ma-raton şi semimaraton „Hercules”,de la Băile Herculane, au adus noimedalii Clubului Sportiv PanduriiTârgu-Jiu. Eduard Pickler, sportivantrenat de Ionuţ Bură, a terminatcursa de maraton pe locul III, învreme ce la semimaraton bilanţulclubului târgujian a fost unul şiLiga a III-a, Seria a IV - Meciurile Etapei 31AS ALRO Slatina 1 - 0 CS AlbotaCS Minerul Motru 0 - 1 CFC Ghecon LăpuşataCS Armata Craiova 0 - 3 FC Argeş IICS Ralbex Turcineşti 1 - 0 CS Prometeu CraiovaCS Progresul Corabia 3 - 0 CS Juventus BascovFCM Alexandria 1 - 2 FC Oltchim Râmnicu VâlceaCS Vişina Nouă 2 - 1 CS Triumf BarcaSC FC U Craiova SA II 0 - 6 SC FCM Târgovişte SASC Minerul Jilt Mătăsari 2 - 1 FC CaracalLiga a III-a, Seria a IV - Meciurile Etapei 32May 29, 2010 18:00 CS Albota - CS Vişina NouăMay 28, 2010 18:00 CS Triumf Barca - FCM AlexandriaMay 28, 2010 18:00 CS Juventus Bascov - CS Armata CraiovaMay 28, 2010 18:00 FC Oltchim Râmnicu Vâlcea - CS Progresul CorabiaMay 28, 2010 18:00 FC Caracal - AS ALRO SlatinaMay 28, 2010 18:00 SC FCM Târgovişte SA - SC Minerul Jilt MătăsariMay 28, 2010 18:00 CFC Ghecon Lăpuşata - SC FC U Craiova SA IIMay 28, 2010 18:00 CS Prometeu Craiova - CS Minerul MotruMay 28, 2010 18:00 FC Argeş II - CS Ralbex TurcineştiClasament seria IVmai bun. Daniel Lupulescu, antre-nat de Viorica Dima, a terminatcursa seniorilor pe locul secund,iar Dumitru Marica a terminat altreilea în cursa juniorilor, la juni-oare Alexandra Creţan ocupândun onorant loc doi. Competiţia afost una de succes, la ea luândstartul circa 500 de atleţi din în-treaga ţară, modul în care ea a fostorganizată ducând la ideea că unastfel de concurs ar putea fi orga-nizat şi în Gorj, la Rânca, pe untraseu în preajma Vârfului Păpuşa.Loc Echipă M V E I GOL PCT A V E I GOL PCT V E I GOL PCT1 FCM Târgovişte 31 22 4 5 53-19 70 25 12 3 0 27 - 5 39 10 1 5 26 - 14 312 ALRO Slatina 31 20 9 2 68-24 69 21 14 2 0 47 - 11 44 6 7 2 21 - 13 253 CS Vişina Nouă 31 17 3 11 43-27 54 6 14 1 1 34 - 8 43 3 2 10 9 - 19 114 Triumf Bârca 31 16 5 10 47-32 53 8 11 2 2 29 - 9 35 5 3 8 18 - 23 185 Oltchim Rm. Vâlcea 31 15 4 12 46-50 49 4 10 1 4 28 - 19 31 5 3 8 18 - 31 186 FC Argeş II Piteşti 31 14 5 12 48-44 47 2 8 3 4 25 - 17 27 6 2 8 23 - 27 207 Minerul Mătăsari 31 14 4 13 35-35 46 -2 11 2 3 24 - 9 35 3 2 10 11 - 26 118 Prometeu Craiova 31 11 12 8 38-26 45 0 7 7 1 25 - 9 28 4 5 7 13 - 17 179 FC Caracal 31 13 6 12 41-36 45 0 8 3 4 21 - 13 27 5 3 8 20 - 23 1810 Girom Albota 31 12 8 11 37-33 44 -1 8 4 3 23 - 18 28 4 4 8 14 - 15 1611 Ghecon Lăpuşata 31 13 5 13 43-40 44 -1 9 2 4 27 - 16 29 4 3 9 16 - 24 1512 FCM Alexandria 31 11 10 10 34-28 43 -5 5 7 4 21 - 13 22 6 3 6 13 - 15 2113 Progresul Corabia 31 12 4 15 52-51 40 -8 9 1 6 33 - 19 28 3 3 9 19 - 32 1214 Ralbex Turcineşti 31 11 7 13 40-42 40 -8 9 5 2 27 - 13 32 2 2 11 13 - 29 815 Minerul Motru 31 10 5 16 66-62 35 -13 7 2 7 36 - 21 23 3 3 9 30 - 41 1216 Armata Craiova 31 7 8 16 30-49 29 -19 6 4 6 18 - 19 22 1 4 10 12 - 30 717 Primavera Craiova 31 6 3 22 32-63 21 -27 4 3 9 20 - 28 15 2 0 13 12 - 35 618 Juventus Bascov 31 3 2 26 12-104 11 -34 2 0 13 6 - 47 6 1 2 13 6 - 57 5

ODATĂ CU SFÂRŞITUL SEZONULUI,Viaţa în Gorj • joi, 27 mai - 2 iunie 2010 • 16„Plouă” cu amenzila Pandurii!SPORTNeîndeplinirea obiectivului din acest sezonşi retrogradarea echipei a dat mână liberăprincipalilor responsabili ai Pandurilor în lu-area unor măsuri administrative împotrivajucătorilor. Consiliul de Administraţie alPandurilor a luat hotărârea de a sancţionacomponenţii grupării de fotbal gorjene, careau primit amenzi cuprinse între 5% şi 25%.Evoluţiile din sezonul 2009-2010, sezon în urma căruia formaţiaPandurii Tg-Jiu a retrogradat în Ligaa II-a, nu i-au lăsat deloc indiferenţipe conducătorii grupării de fotbaloltene. Prima măsură adoptată deresponsabilii Pandurilor a fost aceealegată de partea financiară, jucătoriiformaţiei gorjene trebuind să suportemai multe amenzi, conform regu-lamentului de ordine interioară alclubului, stipulat şi în contractul fie-cărui fotbalist. PreşedintelePandurilor, Marin Condescu, a declaratcă sancţiunile aplicate jucăto-rilor se rezumă la amenzi cuprinseîntre 5 şi 25%: „Neîndeplinireaobiectivului de performanţă, locurile6-10, duce automat la sancţiona-rea cu 5% a drepturilor din anul încurs. Retrogradarea, din punct devedere sportiv, dă posibilitatea clubuluisă sancţioneze jucătorii cu re-ducerea cu până la 25% a veniturilorsalariale din anul respectiv, asta înfuncţie de aport, de minute jucate,de disciplina de care a dat dovadăfiecare jucător. Toţi jucătorii au fostconvocaţi la discuţii individuale şifiecăruia i s-a comunicat măsuradisciplinară, având în vedere neîn-deplinirea criteriului sportiv pentrusalvarea de la retrogradare”. În ace-laşi timp, preşedintele Pandurilor adorit dă precizeze faptul că retrogra-darea din punct de vedere sportiv aechipei gorjene acordă libertate tota-lă clubului de a rezilia unilateralcontractele mai multor jucători: „Înperioada următoare, tot din cauzaneîndeplinirii criteriului sportiv, clubulare posibilitatea să renunţe unilateralla jucătorii care nu au confir-mat sau nu şi-au adus aportul în2009-2010 pentru îndeplinireaobiectivului”. După ce a trecut dejala punerea în practică a măsurilorîmpotriva jucătorilor, dar mai alesdupă ce a trecut în revistă cheltuieli-le Pandurilor din sezonul 2009-2010, Condescu a ajuns la concluziacă formaţia gorjeană se află „peplus” la capitolul buget.„Retrogradarea,o izbăvire...”Încercând să facă o scurtă anali-ză a celor petrecute în sezonul2009-2010, preşedintele Pandurilor,Marin Condescu, a ajuns la câtevaconcluzii extrem de interesante.Chiar dacă Pandurii au terminatdoar pe locul 15 în Liga I, Condescuîncearcă să vadă partea pozitivă alucrurilor după retrogradarea formaţieigorjene şi acceptă superiori-tatea echipelor care s-au salvat înacest sezon. „Toate echipele cares-au salvat, au fost mai bune decâtnoi în retur. Retrogradarea este şi oizbăvire pentru noi, nu ne-a bătutnici un nume mare, dar am pierdutcu formaţiile de nivelul nostru.Avem a 6-a apărare din ţară şi ulti-mul atac, asta e problema. Pentrunoi e minune că nu am retrogradatmai devreme având în vedere că amcâştigat un singur meci în acest re-tur înaintea ultimei etape. Plus căam marcat doar 4 goluri.Întotdeauna hoţul are un păcat, iarpăgubaşul o mie. Vrem să reconstruimechipa şi să revenim în pri-ma ligă cu un nou aer”, a mărturisitMarin Condescu.Se caută un nou antrenorOdată cu sfârşitul sezonului2009-2010, dar şi cu îndepărtarea luiSorin Cârţu de la cârma Pandurilor,principalii responsabili ai grupăriigorjene sunt în căutarea unui noutehnician. Chiar dacă s-au vehiculatdeja numele unor cunoscuţi antre-nori din Liga I, după ce s-a consultatcu membrii Consiliului deAdministraţie,preşedintelePandurilor, Marin Condescu, a dezvăluitfaptul că nu exclude posibili-tatea aducerii unui tehnician străin laTg-Jiu. „Avem pe lista noastră şi an-trenori străini pentru a prelua echipa.E vorba şi de antrenori străini careau mai antrenat în România, dar şicare n-au mai antrenat aici. Nu estevorba de italieni”, a ţinut să precize-ze Condescu. ResponsabilulPandurilor mai spune că în acestmoment nu au fost demarate negoci-erile cu antrenorii, dat fiind faptul căsituaţia echipei este incertă în ceeace priveşte liga în care va evolua însezonul viitor. „Nu negociem acumcu antrenorii pentru că nu avem ce lepropune. Am primit foarte multe te-lefoane din partea antrenorilor carevor să antreneze aici, dar trebuie săne gândim. Nu am avansat prea multdiscuţiile nici cu Ionuţ Popa. Dacăpromovează cu UTA?”, declarăCondescu. După ce în ultimii aniPandurii au mers pe filiera craiovea-nă în ceea ce priveşte banca tehnică,Marin Condescu declarându-şi pu-blic simpatia faţă de generaţiaCraiovei Maxima, acum preşedinte-le gorjenilor pare să părăseascăaceastă pistă: „Fiecare dintre noisuntem tributari unor simpatii pecare le-am avut în tinereţe. Până nune vindecăm de ele nu ne învăţămminte! Sper că ne-am vindecat pen-tru că, dacă nu, înseamnă că n-amînvăţat nimic în toată perioada asta.”Se schimbă gazonul depe „Municipal”Un lucru este cât se poate de bi-nevenit pentru gorjeni la capitolulivestiţii în fotbal: stadionul Municipalva avea în curând un nou gazon.Preşedintele Pandurilor, MarinCondescu a dorit să precizeze că in-diferent de deznodământul finaluluide sezon al echipei gorjene, pentrucampionatul viitor, jocurile de pe te-ren propriu ale acesteia se vor disputatimp de un an la Motru, suprafaţa dejoc de pe „Muncipal” urmând să fieschimbată. Conducerea Pandurilor aluat decizia ca lucrările de moderni-zare a suprafeţei de joc să înceapă câtmai repede: „Din toamnă vom juca laMotru, indiferent de eşalonul în carevom evolua. Imediat după ce se vaîncheia turneul de zonă al juniorilorA, terenul de pe Municipal va intra înreparaţii. Se va schimba totul, se vasăpa până la un metru şi jumătate, seva face drenajul, instalaţia de încălzi-re şi tot ce este necesar. Vom face maimult cu resurse proprii, nu ne bazămpe subvenţii de la Primărie”, a anun-ţat preşedintele Marin Condescu.Acesta a mai spus că majoritatea lucrărilorvor fi efectuate în regie pro-prie, doar atunci când se va ajunge lagazon se va apela la o firmă speciali-zată: „În ceea ce priveşte lucrărilepropriu-zise, vom lucra în regie pro-prie, avem experienţa terenului II şi acelui de la Motru, însă gazonul vatrebui să-l cumpărăm de la o firmăspecializată. Nu vom merge pe însă-mânţare pentru că durează mai multde un an până când putem să jucămpe el”, a mai spus Condescu, preşedintelePandurilor prognozând în-toarcerea echipei la Târgu Jiu pentrutoamna lui 2011.În aşteptarea... unui loc în Liga I!În ciuda asigurărilor transmisede conducătorii din Liga 1, con-form cărora toate echipele rămasepe prima scenă au documentaţiacompletă şi vor primi licenţa pen-tru sezonul viitor, se pare că douădintre grupările din campionat auprobleme mari. Din surse demnede încredere, începând de ieri, laFRF, se judecă recursurile celordouă cluburi în cauză, ale cărornume este ţinut deocamdată subtăcere de către şeful departamentu-lui de licenţiere din cadrul FRF,Viorel Duru. Conform regulamen-tului, orice club care nu primeştelicenţa pentru 2010-2011 este automatretrogradat în eşalonul infe-rior. În ultima vreme, preşedintelePandurilor, Marin Condescu, a de-clarat în mai multe rânduri că esteposibil ca echipa sa să rămână totuşipe prima scenă prin nelicenţie-rea unuia dintre cluburile clasatepână la locul 15, fapt ce deocam-dată este cât se poate de posibil.Printre cluburile nominalizate înultima perioadă pentru neobţinerealicenţei se numără UniversitateaCraiova şi Poli Timişoara, acesteaavând în dese rânduri probleme cudosarele de licenţiere. Totuşi,amândouă grupările au anunţatprin Adrian Mititelu, respectivMarian Iancu, că au primit de laFRF hârtii prin care sunt anunţaţică documentaţia necesară licenţie-rii este în regulă. Ultima zi în careva trebui anunţat deznodământulacestui episod legat de licenţiereasau nelicenţierea echipelor dinLiga I, va fi cel mai probabil vi-neri, 28.05.2010. Prima echipăcare ar profita de o eventuală nelicenţierear fi Pandurii Tg-Jiu, formaţiece a terminat sezonul pe lo-cul 15 în clasamentul Ligii I.Daniel Gârduc m y k