Viaļa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

ViaaînGorjSptmânal independentAnul II, nr.31, 18-24 februarie 2010, Apare joi„Oameniimari săcreadă înviselecopiilor!”www.viataingorj.ro16 pagini pre 1 leu„Dac poi merge, de ce s te târti! N.IorgaCimitirul Eroilor din Târgu-Jiu a fost profanatpag.10La Mătăsari„Casa de vis” adevenit realitate„S-au fcut peste 70de cavouri pesteosemintele eroilor!”pag.8-9În urmă cu câtva timp, am auzitpe cineva vorbind frumos despre oclasă de grădiniţă, care aparţine deColegiul Tehnic Mătăsari.Realitatea a întrecut aşteptările.Clasa este ca o căsuţă de vis, încare copiii trăiesc cele câteva orepe care le petrec aici o atmosferăde basm. Doamna educatoare aclasei, Sanda Militaru... pag.12Gorjul dă în gropi...Cei ce cunosc cel mai bine situaţiadrumurilor din judeţ şi de aiurea,nu sunt nici primarii, nici drumarii,nici înaltele oficialităţilocale sau judeţene (care trâmbiţeazăcu orice ocazie, în toate zările,arătând interesul lor pentru ro-tunjirea bugetului şi ...pag.5„Îi văd mai puternicipe jucători”Pentru centralele termice deapartamentCaut firmă de service serioasă!pag.6c m y kpag.3Ne-am interesat pentru dvs.Despre reabilitarea termicăa blocurilorDespre interesul educaţionalşi pregătirea pentru viaţă!pag.5pag.12ELECTRA – gura de oxigen necesarăpentru supravieţuirea SNLOUltima victorie a handbaliştilorde la Energia paresă-i fi dat speranţe lui VasileStângă, în perspectiva abor-dării următoarelor partideoficiale din Liga... pag.15

2 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010EDITORIALBlestemul pământuluiAcum o jumătate de veac, până-n colec-tivizare, îmi petreceam vacanţele la ţară, labunici, în mijlocul ţăranilor, cunoscându-iîndeaproape atât la muncă, cât şi în zilele desărbătoare, la bâlci, la hore, hramuri sauchiar pomeni pentru sufletele celor trecuţi înlumea celor drepţi. Era o bucurie nespusăsă-i însoţesc pretutindeni, păzind vitele înzăvoi, tăind nuiele pentru snopi, aducândapă rece cu ulciorul sau, pur şi simplu, ju-cându-ne printre brazdele abia răsturnate înurma plugului, cu greierii; iar când ne-amfăcut mai mari, ne confecţionam undiţe din joardă de alun, cu plută dincocean de porumb şi cârlige din bolduri, în care agăţam râmele la vedere,pentru a ademeni lifuroii cât degetul de prin botâile pârâiaşului ce se strecuraprintre malurile înalte ale hogaşelor săpate de apele ploilor, care une-ori se revărsau prin grădinile din apropiere, distrugând minune de recolteşi aducând amărăciune în sufletele acelea simple şi neprihănite, dar cufrică de Cel de Sus. Le admiram portul şi obiceiurile, viaţa aceea simplă,împărţită în cele patru anotimpuri, care se roteau continuu, într-un circuittainic pe care l-am descifrat cu timpul, realizând acea legătură strânsă întreoraş şi sat, de care mă simţeam atras ca de un magnet.Apoi, au venit toate nenorocirile dinspre apus, odată cu colectivizareaşi „epoca de aur”, care au făcut din ţărani adevăraţi martiri, dezră-dăcinaţi de glie şi obligaţi să-şi schimbe rostul vieţii. Începusem să vădaltfel acea stare de lucruri, citindu-le în ochi şi în suflet suferinţa şinemulţumirea, deposedaţi de pământuri, singurul bun al lor, moştenitdin tată-n fiu, destrămându-se până şi acea apropiere părintească dintreţăran şi glie, care, în unele momente unice de manifestare a acelorsentimente din adâncul sufletului, îi surprindeam mângâindu-l pe creştet,recunoscători, alintându-l parcă, asemeni unui copil mic, cu palmeleaspre de atâta muncă, dar atât de tandre în acel altar sfânt al pâinii.Toate aceste trăiri le ţin în adâncul sufletului, ca pe un tainic izvorcare, din când în când, mai ţâşneşte răzvrătit, mocnind de atâta furie, caşi în aceste clipe, în încercarea de a deschide ochii celor în drept să maifacă ceva acum, pentru ei, cât nu e prea târziu. Populaţia rurală dinRomânia se află într-o stare dezastruoasă şi există o tendinţă continuăde accentuare a acestei stări, încât pot să recunosc cu mâna pe inimă,cutremurându-mă până în adâncul fiinţei, că adevărata „profesie” deţăran este pe cale de dispariţie. Nu-i ajută nimeni cu nimic.Ţăranii câştigă, în medie, de şapte ori mai puţin decât cei ce lucreazăîn alte domenii. Cel puţin jumătate din ţărani trăiesc sub nivelul sărăcieiextreme. Ţăranii nu pot să-şi susţină copiii să urmeze studii lice-ale şi/sau superioare, viitorul acestora fiind blocat. Nu există un sistemde pensii asigurat pentru ţărani, etc. Sprijinirea agricultorilor a fost ilu-zorie. Agricultorii români au primit cele mai mici subvenţii din UE – şiacelea mult întârziate. Preţul motorinei pentru tractoarele agricole estela fel ca al celei pentru maşinile de lux – în timp ce în UE este la jumătate.S-au impus condiţii mult exagerate pentru introducerea normeloreuropene. Pieţele agroalimentare sunt parţial nefuncţionale, cu manifestăride tip monopolist sau concurenţă neloială/inechitabilă, etc.În aceste condiţii nu este de mirare că ţăranii au ajuns să-şi vândăla preţuri de nimic terenurile şi mai ales animalele, cărora, din lipsabanilor, nu le mai pot asigura furaje.Depopularea satelor a atins nivelul critic – extrem de riscant pentrusubstanţa naţională şi securitatea alimentară din viitor ale României.Societatea românească are datoria morală să sprijine reducerea de-calajului actual dintre sat şi oraş, având în vedere că timp de mai multedecenii, înainte, dar şi după 1989, satul a subvenţionat industrializareaşi urbanizarea ţării.Nu uitaţi, domnilor guvernanţi, ei sunt talpa ţării! S-a ales praful de ea...Ion ŞoldeaStaisă fac o poză cucamera ascunsă!POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIEdililorlocali care nuau ştiut săgestioneze perioadade cod galbenPoliţiştilorpentruoperativitate îndescoperireatinerilor daţidispăruţi- 6.000 de firme şi-au suspendatactivitatea în luna ianuarie a.c., alte6.000 în luna decembrie, iar pe totparcursul anului trecut, peste130.000 de firme au ales să încetezetemporar activitatea, potrivit datelorONRC. O bună parte dintre ele însănu obţineau venituri şi au ales să îşisuspende activitatea pentru a nu plă-ti impozitul minim introdus în pri-măvara anului trecut.- Chiriaşii Agenţiei Naţionalepentru Locuinţe (ANL) îşi potcumpăra locuinţele după un an, nudupă trei ani, aşa cum era pânăacum. Noul criteriu va apărea înordonanţa de urgenţă care va fi discutatăastăzi în guvern.SEMNALVremea- Senatorii jurişti au dat, marţi,verde propunerii legislative careprevede că persoanele admise laproba teoretică pentru permis auto,dar respinse la cea practică, să-şipoată reprograma, în limita unuian, doar acest examen, fără să fieobligaţi, ca în prezent, să refacăambele probe.VIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43„Vecinii”, vernisaj deartă plasticăArta ne purifică sufleteleAstăzi (joi, 18 februarie a.c.), la orele 18 fix, la Sala MuzeuluiJudeţean Gorj va avea loc o întâmplare deosebită: vernisajulEXPOZIŢIEI DE ARTĂ PLASTICĂ „VECINII”, în organizareaFilialei Uniunii Artiştilor Plastici Deva. Vor participa 12 artişti hune-doreni ale căror lucrări vor fi prezente pe simezele muzeului.Evenimentul este organizat de Centrul Judeţean pentruConservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Gorj, MuzeulJudeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” şi Asociaţia Culturală „Reuşimîmpreună”, şi de această dată demonstrându-se cu prisosinţă că gra-niţele între oameni, chiar şi în artă, dispar, făcându-i mai buni, ca şicum această miraculoasă apropriere le-ar purifica sufletele întru armonieşi frumos.Deci, nu uitaţi, astăzi, după-amiaza, vă aşteptăm la acest trata-ment naturist al culorilor, garantat sută la sută.

Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 3ACTUALITATEELECTRA – gura de oxigen necesarăpentru supravieţuirea SNLOGuvernul a avizat, la 29 ianuariea.c., înfiinţarea celor două com-panii naţionale în sectorul energiei.Prima companie naţională, denumi-tă "Electra", va avea în structurăcomplexurile energetice Turceni,Rovinari şi Craiova, cu sucursalelesale, Nuclearelectrica, sucursaleleHidroelectrica din Râmnicu Vâlcea,Sibiu şi Târgu Jiu, filiala Hidroservdin cadrul Hidroelectrica şiSocietatea Naţională a LignituluiOltenia.Cu datorii de aproape o jumă-tate de miliard de lei la bugetul destat înregistrate la sfârşitul anuluitrecut şi planuri de disponibilizarea 300 de angajaţi cu plăţi com-pensatorii, Societăţii Naţionale aLignitului Oltenia i-ar fi fost ex-trem de greu să revină pe linia deplutire. Integrarea în Electra re-prezintă şansa minerilor dinSNLO de a nu mai fi abonaţi laşomaj tehnic, de a nu mai fi înpermanenţă ameninţaţi de lipsacererii de cărbune şi de a avea sa-larii egale cu ceilalţi mineri dinOltenia.Cele mai mari probleme cu carese confruntă SNLO în această perioadăsunt: exproprierile şi lipsa lichidităţilor.Potrivit directorului generalal SNLO, Daniel Burlan, „exproprierilereprezintă o problemămajoră pentru unitate, deoa-rece există nenumărate situaţiicare nu depind de noi: - perime-tre care au fost puse în posesienecorespunzător de primării pealte terenuri, -anumiţi propri-etari cer valori foarte mari, multpeste valoarea de piaţă, - pro-prietari care încă n-au fost puşiîn posesie. Probleme cu expro-prierile sunt peste tot în bazinulminier al Olteniei, nu numai laSNLO. De asemenea, o altă problemăcu care ne confruntămeste lipsa lichidităţilor. Nu s-auîncasat bani de la CET-uri, înspecial de la Govora, Oradea,Timişoara…toate acestea au ge-nerat datorii la bugetul statului.De multe ori am ales să înregistrămdatorii la bugetul statuluipentru a ne putea continua acti-vitatea şi pentru a nu bloca înactivitate pe alţii.”Directorul General al SNLOconsideră că structurile Electravor fi funcţionale şi eficiente.Se poate produce mai mult peacele locuri în care eficienţaeste mai mare, iar preţurile decost sunt mai mici. De aseme-nea, probabil că minerii dinSNLO nu vor mai avea „pe ei”presiunea pe care o au acum da-torită neîncasării banilor dinţară, de la beneficiari.Mihaela OarfăLA LUPOAIAFurt de cărbuneMarţi, 16.02.2010, orele20:00, poliţiştii din cadrulPostului de Poliţie Cătunelel-au depistat în trafic peConstantin D., de 45 ani, dincomuna Bala, judeţulMehedinţi, în timp ce conduceaun autoturism pe DJ 671B, trac-tând o semiremorcă încărcatăcu 860 kg cărbune.În urma cercetărilor efectuate,poliţiştii au stabilit că acesta sus-trăsese cantitatea de cărbune de laECM Lupoaia, unde este angajatca muncitor.Bărbatul este acum cercetat depoliţişti sub aspectul săvârşirii infracţiuniide furt.Reabilitare termicăşi în 2010Transport de materiallemnos fără acteÎn seara zilei de 16 februarie a.c., ore-le 20:00, poliţiştii din oraşul Rovinaril-au depistat pe B. Marian, de 40 ani, întimp ce conducea o autoutilitară pe DJ674 din localitate, în care transporta ma-terial lemnos fără a deţine licenţă detransport şi execuţie. În aceeaşi seară, po-liţiştii din comuna Bâlteni l-au depistat întrafic, pe DE 79 Bâlteni, pe M. Alexandru,de 58 ani, din oraşul Rovinari, în timp ceconducea o autoutilitară în care transportamaterial lemnos, fără însă a deţine licenţăde transport şi execuţie.Ambii conducători auto sunt cercetaţide poliţişti sub aspectul comiterii infracţiuniide nerespectarea regimului transportuluirutier public.Peste 90 de blocuri din Târgu-Jiu vor intra în reabilitare termicăpe parcursul acestui an. Suma re-partizată de la bugetul local pentruproiectare şi execuţie este, în pri-ma fază, de 57 de miliarde de leivechi. La contribuţia primăriei seadaugă sumele primite de la nivelcentral pentru investiţie şi contri-buţia locatarilor. Pentru acest an,autorităţile locale s-au gândit la 2pachete de proiecte. În primul pachet,pentru care se lucrează la ela-borarea documentaţiei, vor intra45 de blocuri din zonele: Victoria-Centru, Hotel Gorj, Unirii-Siret,Confederaţiei –Traian. În cel de-aldoilea pachet vor intra un numărde 47 de blocuri din tot munici-piul, cum ar fi zonele: Caragiale,Debarcader, Plopilor, etc., acolounde au fost încheiate contracte demandat cu asociaţiile de proprietari.Reabilitarea termică va începeînsă, doar după ce vor fi repartiza-te şi sumele de la bugetul de statpentru execuţia lucrărilor. M.D.

4 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010POLITIC„Corupţia - un fenomen care nupoate fi eradicat?”* declaraţie politică a senatorul PD-L de Gorj, Ion Ruşeţ, în Parlamentul Românieicesară analiza diferitelor criterii deestimare şi evaluare a acestui feno-men, din perspectivă juridică dar şisociologică, în vederea identificăriidimensiunii reale de manifestare acorupţiei la diferite nivele.Corupţia, de obicei, se acutizeazăîn perioade de criză generalizată, deslăbire a autorităţii legilor şi instituţiilorstatului. Proliferarea ei adânceşteinechităţile, polarizează bogăţiileşi accentuează paraliziainstituţiilor, legalităţii şi moralităţii.Corupţia tinde să devină o structurăorganizată, personalizată şi specializatăpână la cele mai înalte niveluride decizie ale politicului, legislativului,justiţiei şi administraţiei.După 1989, în România seconstată apariţia unor noi formeale corupţiei, prin deteriorarea patrimoniuluipublic, bancrute frauduloase,transferuri ilegale de bu-nuri şi capital, falsuri îndocumente financiar - contabile,trafic de influenţă, scoaterea dinţară a unor importante bunuriaparţinând patrimoniului cultural,ş.a.m.d. Iată câteva dintre principalelecauze care afectează societatearomânească sub toate aspec-tele ei: fiscalitate sufocantă,inflaţie excesivă, instabilitateasistemului bancar, instabilitatealegislativă, precaritatea pieţelorde capital, tolerarea corupţiei etc.Corupţia poate fi sistematizată în:corupţie economică, ce includeacţiuni ilicite comise de diverşiagenţi economici; corupţie profe-sională, ce include acte şi fapteimorale şi ilegale comise de func-ţionarii publici; corupţia politică,include comportamente care deviază(moral şi ilegal) de la îndato-ririle oficiale ale unui rol publicsau politic, sau care încalcă nor-mele juridice, privind exercitareaanumitor forme şi tipuri de influ-enţă, în scopuri personale. Tot încadrul corupţiei politice pot fi in-cluse şi activităţile de finanţareilegală, directă sau indirectă, acampaniilor electorale a unor partide,politizarea funcţiilor admi-nistrative, promovarea pe bază decriterii politice şi de partid a anu-mitor funcţionari în posturi cheie,etc.Clasa politică poate fi cel maipropice mediu de dezvoltare a corupţieişi de manipulare a maselor.Mulţimea neinformată, constituiemina de aur a politicienilorcorupţi din România. Politicianulîşi ia în faţa mulţimii neştiutoaredar credule, angajamente pe carenu se gândeşte niciodată să leaducă la îndeplinire şi foloseşteaşteptările acestora în interes personal."Lupta împotriva corupţi-ei" este lait-motivul salvator alagendei electorale, pe care de fie-care dată politicienii îl afişează încampaniile electorale. Ne convingem,pe zi ce trece, că toate resur-sele de atac împotriva corupţieipar să se fi epuizat, fără ca măcarsă se acţioneze pentru eradicareaacesteia. În prezent, corupţia con-stituie principala piedică în caleaunui proces reformator, capabil săgaranteze dezvoltarea societăţii şinu regresul acesteia”.„Stimaţi colegi,În ciuda proceselor de democratizareşi transparenţă, în viaţa social-politicăa ţărilor aflate în tranzi-ţie, se înmulţesc tot mai mult actelede corupţie. Ele devin un fenomence poate infecta o întreagă generaţieşi poate fi un real obstacol în ca-lea dezvoltării economice, socialeşi politice a unei ţări.Corupţia reprezintă expresiaunor manifestări de dereglare eco-nomică, normativă şi morală. Dinpunct de vedere sociologic, feno-menul corupţiei include ansamblulde activităţi imorale sau ilicite, realizatede diverse grupuri, organiza-ţii, indivizi cu funcţii de conducere,în scopul obţinerii unor avantajeAngajaţii Instituţiei PrefectuluiGorj au donat suma de 810 lei pen-tru Ioana Spahiu, din Bucureşti,care a fost recent diagnosticată (ladata de 15.01.2010) cu o formaţiu-ne tumorală cu diametrul mai marede 4 cm (cam cât un pumn de copil),cu evoluţie fulminantă în nasofaringe,extinzându-se rapid laganglionii latero - cervicali (ai gâtului),aşa cum a rezultat la examenulRMN. Prefectul JudeţuluiGorj, Vasile Liviu Andrei, împreunăcu subprefecţii MarcelRomanescu şi Horaţiu Gorun şi cuangajaţii instituţiei nu sunt la pri-materiale sau morale, sau a unuistatut social superior, prin utiliza-rea unor forme de constrângere(şantaj, înşelăciune, mită, etc). Secreează relaţii de complicitate, tăinuireşi acoperire reciprocă, în scopulsatisfacerii unor interese materialeşi morale, publice sau private.Fenomenul este tot atât de vechica şi puterea. Elementele de conti-nuitate vizează menţinerea unordisfuncţii instituţionale şi politicepreluate din vechiul sistem, precumşi a unor factori de risc ce potenţeazăactele de corupţie în diferite sfe-re ale vieţii economice. Având învedere amploarea şi complexitateafenomenului de corupţie în societatearomânească, este imperios ne-Gest umanitar la unapel disperatma acţiune umanitară.Diagnosticul stabilit: „Carcinomscuamos nediferenţiat cu proliferarecelulară şi în ganglionii latero-cervicali”, fără a fi exclus însă şi unposibil „Limfom de tip Hodgkin”,ambele fiind tipuri de CANCEREXTREM DE GRAVE, fulminan-te, cu extensie foarte rapidă spremetastaze şi prognostic rezervat(statisticile indică o speranţă de su-pravieţuire medie de trei luni). Maimult, probabilitatea recidivei estefoarte mare.Tânăra de 17 ani are nevoiede tratament în Franţa,Germania, Italia sau Turcia,unde, astfel de cazuri pot fi tra-tate cu o rată de succes de 97%şi reacţii adverse minime, prinşedinţe de radio - şi chimioterapieefectuate cu aparatură de ul-timă generaţie.Costurile acestor tratamentevariază, în funcţie de ţară şi cli-nică, între 45.000 şi 75.000euro, un efort material multprea mare pentru familia unuitată pensionat medical, cu diabetzaharat şi hipertensiune arterialăşi a unei mame de profe-sie învăţătoare.PSD-iştii şi-au alesdelegaţii la CongresMiercuri, la Teatrul Dramatic„Elvira Godeanu” pesediştii gorjeniau participat la Conferinţa Judeţeanăextraordinară pentru alegerea delegaţi-lor care vor participa la CongresulPSD. Victor Ponta, contracandidatullui Mircea Geoană la şefia PSD şi de-putat PSD de Gorj a participat laIon Iliescu face un pas în spateşi spune că nu-şi mai doreşte func-ţii în PSD. Sistemul de vot pe listear putea duce la probleme în par-tid. Vestea retragerii lui Ion IliescuConferinţă. Deputatul Ponta şi aspi-rantul la şefia PSD în 20 februarie,le-a oferit colegilor de la Gorj o mapăcu programul său politic intitulat„România corectă”. Ponta recunoaştefaptul că PSD este considerat de foartemulţi oameni „un partid dominat de omână de lideri fără perspectivă”.Regrupări în PSDdin toate funcţiile deţinute în PSDi-a luat prin surprindere şi pe lide-rii organizaţiei judeţene care sperăca partidul să nu se scindeze dupăCongresul din 20 februarie.

Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 5ADMINISTRAIENE-AM INTERESAT PENTRU DVS.Despre reabilitarea termică a blocurilor* cu dl. Toma Şărămăt, şeful Compartimentului îndrumare asociaţii de proprietariMai mulţi cititori ai ziaruluinostru, atât din municipiul Târgu-Jiu, cât şi din alte localităţi, nefiindu-leclar în ce condiţii se realizeazăreabilitarea termică a blocurilorde locuinţe – cine poate beneficiade acest program de reabilitare; câtcostă lucrările de reabilitare termi-că; ce trebuie să facă o asociaţie deproprietari şi mai ales autoritateaadministraţiei publice locale? – neauscris cu rugămintea de a prezen-ta şi acest Program naţional iniţiatde Ministerul Dezvoltării Regionaleşi Locuinţei, pentru a se cunoaşteexact procedura, deoarece factoriide răspundere din partea unor asociaţiide proprietari nu au populari-zat programul de reabilitare cumtrebuie. Fapt ce duce şi la neparticiparealocatarilor la adunările gene-rale în care trebuie să fie aprobatăînscrierea blocurilor respective înprogramul local. Mai mult, aşa cumreiese din unele scrisori, la aparta-mentele de pe colţ sau cele de laultimul nivel locatarii au probleme,tot din cauza frigului, cu igrasia,care miroase greu şi înegreşte pereţiipe la colţuri.Pentru obţinerea acestor relaţii,ne-am adresat d-lui Toma Şărămăt,şeful Compartimentului îndrumareasociaţii de proprietari, din cadrulPrimăriei municipiului Târgu-Jiu.- Vorbiţi-ne, vă rog, despre importanţaacestor lucrări, ce presu-pune reabilitarea termică şi cam lace valoare se ridică?- Aşa cum se ştie, majoritateablocurilor de locuinţe, construite înperioada anilor 1950-1990, nu auavut în vedere şi acest lucru, pre-zentând un nivel scăzut de izolaretermică, fapt care se traduce în fac-turi cât mai mari pentru încălzire, întimp ce locatarii vor tremura defrig, deoarece o mare parte din căl-dură se pierde din cauza graduluiredus de izolare termică.Reabilitarea termică a unui blocpresupune izolarea termică a pereţi-lor exteriori; înlocuirea tâmplărieivechi (ferestre şi uşi exterioare) cutâmplărie performantă energetic;termo-hidroizolarea terasei, dar şiizolarea termică a planşeului pestesubsol, etc. În funcţie de rezultateleexpertizei tehnice, se mai pot efectualucrări de reparaţii la elementelede construcţie care prezintă po-tenţial pericol de desprindere şi/sauafectează funcţionalitatea bloculuide locuinţe.În ceea ce priveşte costurileacestor lucrări, toate se asigură dinfonduri de la bugetul de stat şi cellocal, în proporţie de 80% din total,din care 50% de la bugetul de stat şi30% de la bugetul local, iar procentulde 20% este suportat de asocia-ţia de proprietari, care se împarteîntre proprietarii de apartamente,fiecăruia revenindu-i o cotă parte înfuncţie de cota parte indiviză ce revinefiecărui proprietar.- Ce trebuie să mai ştie un locatar?- Mai departe, un locatar trebuiesă cunoască ce paşi sunt urmaţi încontinuare de asociaţia de proprie-tari. Întâi va fi convocată adunareagenerală a proprietarilor, în care seva aproba înscrierea blocului înGorjul dă în gropi...programul local. Decizia trebuie luatăcu majoritate de voturi din parteaproprietarilor. După care preşedinteleasociaţiei semneazăcontractul de mandat şi solicitareaînscrierii blocului în programul local.Indicatorii tehnico-economiciai lucrării de intervenţie şi actuladiţional al contractului se vor afişala avizierul asociaţiei. Pe baza aces-tor indicatori se va stabili cota departicipare a fiecărui proprietar lafondul de reparaţii. Mai departe,transmiterea actelor, constituireafondului de reparaţii, urmărireagraficului de execuţie, participareala recepţie, etc., revin asociaţiei deproprietari.- Ce ne puteţi spune despreCertificatul de performanţă energeticăa unui bloc?- Acest act este un documentcare prezintă, într-un mod sinteticşi unitar, performanţa energetică aclădirii, cu detalierea principalelorcaracteristici ale construcţiei şi ainstalaţiilor aferente acesteia (încălzire,apă caldă, climatizare, ventilarenaturală/mecanică) rezultatedin analiza termică şi energetică.Conform Legii nr. 372/2005, în cazulvânzării sau închirierii apartamentului,proprietarii de drept tre-buie să pună la dispoziţiacumpărătorilor sau chiriaşilor acestcertificat de performanţă energeticăa clădirii, începând cu 01 ianuarie2010, act valabil 10 ani de la dataemiterii.Pentru anul 2009, au fost execu-tate lucrări de reabilitare termică la21 de blocuri, urmând ca anul aces-ta să înceapă lucrările, în funcţie defondurile primite, la alte blocuri,licitaţia desfăşurându-se pentruproiectare la un număr de aproxi-mativ 90 de blocuri. În funcţie defondurile primite, pot fi incluse înProgramul de reabilitare termică şialte blocuri.Refacerea faţadelor blocurilor,alături de celelalte măsuri de modernizarea locuinţelor, vine să îmbunătăţeascăconfortul şi să înfru-museţeze spaţiul de locuit şitotodată să crească eficienţa energeticăa clădirilor.T. DiţescuCei ce cunosc cel mai bine situaţiadrumurilor din judeţ şi de aiurea,nu sunt nici primarii, nici dru-marii, nici înaltele oficialităţi localesau judeţene (care trâmbiţează cuorice ocazie, în toate zările, arătândinteresul lor pentru rotunjirea bugetuluişi repartizării fondurilor necesareîntreţinerii sau asfaltării dru-murilor, ba chiar se şi laudă cu nuştiu câţi kilometri asfaltaţi, care araduce, după părerea lor, cu cele eu-ropene!), ci chiar conducătorii auto,care le străbat zi de zi, indiferent cămerg spre Dolj, Hunedoara, Vâlceasau Mehedinţi, înjurându-i pe ceidin fruntea obştei de toţi sfinţii sautrimiţându-i la origini, ca să fietreaba treabă, să se mai răcoreascăşi ei puţin.Pe drept cuvânt, putem afirmacă acestea au devenit adevărate„drumuri strategice”, dar nu însensul celor vechi, pe care circu-lau blindatele militare pe timp derăzboi sau în aplicaţii tactice, înzilele noastre. Căci noţiunea ceanouă este folosită de formaţiunilepolitice în campaniile electorale,pentru a strânge capital politic,angajându-se că vor face şi vordrege, din patru în patru ani, timpîn care întreţinerea drumurilor seface doar de ochii lumii, cu câteun strat subţire de bitum sauplombând gropile, la preţuri as-tronomice, secătuind bugetul de-abinelea. Încât, pe drept cuvânt, totromânul de rând se întreabă peunde or fi ajungând aceşti bani,când zăresc nedumeriţi cum pemoşiile micilor sau marilor regi aiasfaltului răsar vile somptuoase şialte acareturi de vis, pe care bietulom de rând e conştient că nu le-arvedea şi în propria sa ogradă chiarde ar avea şapte vieţi. Culmea estecă toţi aceşti „tocători” de banigăsesc de fiecare dată fel de fel dejustificări pentru a-şi apăra blazo-nul şi bunele lor „intenţii”.Incompetenţa şi reaua credinţăa celor puşi în fruntea unei obşti neface să credem că în foarte scurttimp ne vom reîntoarce la cizmelede cauciuc şi la drumurile de altădată, de care nu se mai plângea ni-meni, fie că era vară, toamnă sauiarnă. Doar câţiva, cât să-i numeripe degete, au reuşit acest lucru, sămai cârpească drumurile, dreptpentru care s-au mai ales cu unmandat. Dar nu este suficient caaceste demersuri şi responsabili-tăţi să se rezume doar la drumuri– semn şi bornă a stadiului de civilizaţieatins. Oamenii mai au nevo-ie de apă, de gaze, de canalizare,de wc-uri ecologice, de lemne pen-tru foc, căci încă nu li s-au restituitpădurile (decât pe hârtie, în timpce „parchetele” particulare ale pri-marilor & clica afaceriştilor, taieîn draci pădurile, lăsând în urmădoar hăţişurile şi coastele pustiite,năpădite de râpe, de alunecări deterenuri, aducând tot mai mult cuimaginile selenare, pline de cratere,surprinse de staţiile orbitale tri-mise în cosmos. Nu vă miraţi când,cine ştie peste câţi ani, alte civili-zaţii extraterestre, probabil, sauchiar echipajele cosmonauţilornoştri, reîntoarse din spaţiu, vorconfunda Terra cu… Luna!), ca sănu mai vorbim de cei care nu auajuns încă să se bucure de benefi-ciile energiei electrice, lipsiţi deiluminat, de televizor şi radio, deaparatura electrocasnică într-uncuvânt, totul reducându-se la lu-mânare sau la lampa cu gaz.Vorbim despre civilizaţie dar,ştim bine, nu toţi se pot bucura deea în aceeaşi măsură, ea fiind văzu-tă din unghiuri diferite, în fel şichip, asemeni unei scări gradate, fi-ind încă unele porţiuni bune în careea lipseşte cu desăvârşire, eclipsatede indiferenţa aleşilor locali.De douăzeci de ani, ne bucurămde democraţie, hrănindu-ne cu spe-ranţe, fiecare văzând-o în felul lui,ca să constate, în cele din urmă, căacestei Fata Morgana nici nu i-auzărit bine chipul, fascinaţi de acelejocuri amăgitoare ale apariţiei şidispariţiei ei, asemeni unor nisipurimişcătoare, în această junglă princare călcăm epuizaţi, orbiţi de arşiţacorupţiei…Paul Rădoi

6 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010SOCIALPENTRU CENTRALELE TERMICE DE APARTAMENTCaut firmă de service serioasă!După şapte ani de zile, pot concluziona,în ceea ce priveşte întreţinereacentralei termice de aparta-ment, că problemele cele mai marinu ni le fac centralele termice, ciechipele de întreţinere a acestora,din partea firmei cu care ai făcutcontract ferm, pe o durată de doiani de zile, după care poţi să-l reîn-noieşti cu aceasta sau ai dreptul săte orientezi către alta. Însă pe o perioadăde doi ani de zile firma re-spectivă are obligaţia să-ţi asigureorice serviciu de service, în situaţiaîn care centrala ta are sau nu pro-bleme. Din păcate, cele scrise pehârtie rămân doar acolo, ca să-ţi iaochii şi... bani, căci realitatea estecu totul alta. În cazul de faţă mă referdoar la cei care se ocupă de mo-delul de centrală de care am şi eu,deci nu-mi permit să generalizezacest caz la toate firmele şi mai alesla toate tipurile de centrale, însă nuar fi exclus să întâlnim astfel de cazurişi la alte firme.Drept care îmi permit să-i facpe aceşti meseriaşi „ai lui peşte”sau, aşa cum le mai zice un prie-ten de-al meu, ciumpalaci. Desprece este vorba? Înainte de sărbăto-rile de iarnă, cu câteva zile, mi s-apărut că centrala a luat-o razna,mai mult mergând decât stând, cupauze foarte scurte şi dese. Amcăutat contractul firmei, la al căreisubsol sunt trecuţi cei doi me-seriaşi, sunându-l pe primul.Deoarece întotdeauna cei dintâise pretind a fi şi şefi, iar dacă faciimprudenţa de a-l suna pe cel deal doilea ai şansa să nu rezolvi ni-mic, deoarece se supără celălalt.Ca să vezi cu cine lucrezi! Decil-am sunat pe primul, informân-du-l pe scurt despre ce este vorba.Asta până în prânz. A promis sătreacă după-amiaza, să vadă des-pre ce este vorba. Dar nu a maitrecut. Seara, tot aşteptând să aparăacest ciumpalac, l-am sunat dinnou dar nu a mai răspuns. Nici to-varăşul lui de echipă nu a răspuns,de parcă ar fi fost înţeleşi. Atunciam apelat la un prieten, care areacelaşi model de centrală, dându-mi telefonul meseriaşului lui.Întâmplarea face că acesta lucrala aceeaşi firmă cu care aveamcontract, fiind foarte amabil, maiales când a auzit că mi-l recoman-dase prietenul meu. A rămas să neîntâlnim în ziua următoare dupăorele de program. Dar nu a maivenit. Spre seară, luându-mi gân-dul de a-l mai vedea, l-am sunatdin nou. Nu a mai răspuns. Ca sămă conving că nu răspunsese in-tenţionat, recunoscându-mi nu-mărul de telefon, am sunat de pealt telefon. De data asta l-amprins, dându-mi seama şi după vo-cea lui. A promis să vină a doua zişi să aducă o pompă de putere maimare, fiind posibil ca din cauzapompei să meargă centrala aşa. Adoua zi stupoare! Nici nu s-a uitatbine la centrală şi a spus că va finevoie să schimbăm ţevile din pe-xal şi caloriferele din fontă, caremai mult ca sigur că erau înfundate,dacă vrem să nu omorâm cen-trala şi să luăm şi centrală nouă.Am făcut aerisire, am dat drumulla apa din instalaţie, dar apa eracurată ca lacrima. Atunci a începutsă dea nişte explicaţii ştiinţifi-ce asupra diametrului fiecărei ţevicare plecă de la un calorifer la al-tul ş.a.m.d. Până a montat pompade putere mai mare. Parcă s-a maischimbat ceva în cuplarea şi decu-plarea ei, mărindu-se pauzele pefoc stins. Tot informativ, am aflatcă pompa cea nouă ar costa 320lei, fiind dispuşi să o plătim, dacăacesta era inconvenientul. A ră-mas de probă până a doua zi. Darnu s-a oprit bine, la pauza următoare,când pompa a început să ţi-uie ca un avion în picaj, semn căse răcea. Asta ne mai trebuia. Iarca funcţionare, nu se prea schim-base mare lucru, mergând tot aşa,mai mult decât să stea, cu pauzefoarte scurte şi dese.A doua zi a venit şi meşterul luipeşte, bine dispus, având asupra luişi factura, informându-ne, foarteamabil, că uitase să ne pună şi tvaul,adică preţul pompei ridicându-se cu totul la 440 lei! Hait, m-amars, părându-mi-se a nu fi lucru cu-rat la mijloc. L-am rugat să ne punăpompa cea veche, să vedem dacă vamerge tot aşa. A pus-o, dar se vedeacât de colo că pierduse un ciubuc de500 lei tocmai acum, în prag de sărbători.Pentru serviciul făcut ne-ataxat cu 70 de lei şi dus a fost, cupompă cu tot. Adică ce serviciu nefăcuse? Când nici el, sunt convins,nu ştia ce are centrala care a merstot aşa. Poate vom ieşi din iarnă sauvom suna pe cei care sunt trecuţi încontract, până când se vor încumetasă ne răspundă. Sau vom suna la fir-mă direct, la director.Dar tot nu-mi va scoate nimenidin cap faptul că sunt nişte cârpaci.Dovada este chiar faptul că am vă-zut câţiva meseriaşi din aceştia lamagazinele unor astfel de firme, pepost de vânzători,la tejghea, ca sănu fie daţi afară, vânzând astfel decentrale, cu tot felul de piese componenteşi ţevi din pexal sau cupru.De data asta îşi mai coborâseră nasulfaţă de cum umblau cu el înain-te, dându-se ingineri într-o meseriecare era cam străină de ei.De fapt, aşa firme, aşa oameni,aşa servicii! Trebuie să aflu neapă-rat o firmă care se respectă şi dupăaceea să cumpăr o centrală termicănouă. Căci de ciumpalaci e plin pământul...E. TerenteStatul stimulează angajatoriiAngajatorii care încadrează înmuncă pe durată nedeterminatăabsolvenţi ai unor instituţii de învăţământsunt scutiţi, pe o perioa-dă de 12 luni, de plata contribuţieidatorate la bugetul asigurărilorpentru şomaj, aferentă absolvenţi-lor încadraţi, şi primesc lunar, peaceastă perioadă, pentru fiecareabsolvent:- o sumă egală cu valoarea in-dicatorului social de referinţă, învigoare la data încadrării în muncă,pentru absolvenţii ciclului in-ferior al liceului sau ai şcolilor dearte şi meserii;- o sumă egală cu 1,2 ori valoareaindicatorului social de referinţă,în vigoare la data încadră-rii în muncă, pentru absolvenţiide învăţământ secundar superiorsau învăţământ postliceal;- o sumă egală cu 1,5 ori valoareaindicatorului social de referinţă,în vigoare la data încadră-rii în muncă, pentru absolvenţiide învăţământ superior.Angajatorii care încadrează înmuncă pe durată nedeterminatăabsolvenţi din rândul persoanelorcu handicap primesc lunar, pentrufiecare absolvent, sumele prevăzutemai sus pe o perioadă de 18luni.Pentru încadrarea şomerilor învârstă de peste 45 de ani sau a şo-merilor care sunt părinţi unicisusţinători ai familiilor monopa-rentale, a persoanelor cu handicapşi şomerilor care în termen de 3ani de la data angajării îndepli-nesc, conform legii, condiţiilepentru a solicita pensia anticipatăparţială sau de acordare a pensieipentru limită de vârstă, dacă nuîndeplinesc condiţiile pentru a so-licita pensia anticipată parţialăastfel:Angajatorii care încadrează înmuncă pe perioadă nedeterminatăşomeri în vârstă de peste 45 deani sau şomeri care sunt părinţiunici susţinători ai familiilor monoparentalesunt scutiţi, pe o perioadăde 12 luni, de plata contribuţieidatorate la bugetul asigurărilorpentru şomaj, aferentă persoane-lor încadrate din aceste categorii,şi primesc lunar, pe această perioadă,pentru fiecare persoană an-gajată din aceste categorii, o sumaegală cu valoarea indicatoruluisocial de referinţă, în vigoare, cuobligaţia menţinerii raporturilorde muncă sau de serviciu cel puţin2 ani.De aceste facilităţi, cu excepţiacontribuţiei la bugetul asigură-rilor pentru şomaj, datorată deangajator pentru persoanele respective,beneficiază şi angajato-rii care, în raport cu numărul deangajaţi, nu au obligaţia, potrivitlegii, de a încadra în muncă persoanecu handicap, dacă încadreazăîn muncă pe durată nedetermi-nată persoane cu handicap şi lemenţin raporturile de muncă saude serviciu cel puţin 2 ani.Angajatorii care încadrează înmuncă, potrivit legii, şomeri careîn termen de 3 ani de la data angajăriiîndeplinesc, conform legii,condiţiile pentru a solicita pensiaanticipată parţială sau de acordarea pensiei pentru limită de vârstă,dacă nu îndeplinesc condiţiile dea solicita pensia anticipată parţia-lă, beneficiază lunar, pe perioadaangajării, până la data îndepliniriicondiţiilor respective, de o sumăegală cu valoarea indicatoruluisocial de referinţă în vigoare,acordată din bugetul asigurărilorpentru şomaj.Pentru relaţii suplimentare, văputeţi adresa la sediul AJOFMGorj din strada Lt.Col.DumitruPetrescu nr.1, la biroul relaţii cuangajatorii sau la numărul de telefon0253211568.

Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 7COTIDIANLa pas prin Târg...Târgul sub nămeţiNimeni nu se aştepta la asemenea capri-cii din partea acestei ierni care şi-a arătatadevăratul ei chip aşa cum nu a mai făcut-ode mulţi ani. Doar sunt drepturile ei. A datde furcă nu numai populaţiei şi conducăto-rează să li se dea străzilor denumiri de ape,râuri şi lacuri, şi chiar să fie amenajate lo-ţină o carte bună la un preţ redus. Dar de cândbanii nu mai au valoare, la care a mai contri-buit şi criza financiară, dar şi aberaţiile celorde la guvernare, de a lăsa oamenii fără locuri-le de muncă, îngheţând salariile şi pensiile demizerie, iată, cititorii nu-şi mai permit acestlux. Adevărul este că nu le mai arde de citit,la aşa vremuri grele. Şi nici nu mai au oameniibani.cineva să se mai gândească la ei? PremierulBoc, Guvernul, Parlamentul, preşedinteleCâinii la... Prefecturărilor auto, dar şi salariaţilor DirecţieiServicii Comunale şi celor de la Drumuri şiPoduri, care nu au mai reuşit să ţină subcontrol situaţia, lăsând-o pe Doamna în Albsă zburde de voie prin târg. În cele din urmăforţele au devenit egale, scorul fiind strâns.Lupta continuă...curi speciale unde se pot închiria bărci pne-umatice. Căci mersul pe picioroange estemult mai chinuitor. Sau chiar să fie popula-te apele cu peşte, astfel încât pescarii să-şiarunce undiţele chiar din balcon.S-au dus şi trotuareleCât de frumos arătau mai înainte trotuare-le, cu tot felul de modele tip mozaic, colorate,drepte ca în palmă, pe care te plimbai de voieşi de drag, încântat de atâtea transformăricare au dat alt chip acestui Târg atât de cu-De necrezut şi totuşi adevărat! Câinii comunitariau ajuns cu incursiunile lor îndrăz-neţe până la intrarea principală a PrefecturiiGorj. Să fi auzit cumva că mai sunt pe acoloniscai ciolane de ros sau or fi având vreo ne-mulţumire pe suflet, intenţionând să intre înaudienţă sau chiar să recurgă la un gest dispe-rat, cel a grevei foamei? N-ar fi de mirare caîntr-o bună zi să-i zărim pe coridoarele instituţiei.Curiozitate de copilBăsescu? Îi doare în cot de ei. Au ajuns bătrâniisă-şi ducă viaţa de pe o zi pe alta, cheltu-ind cu zgârcenie, alegând între alimente şimedicamente, lipsindu-se de încălzire şi demulte altele, sufocaţi de atâtea biruri.Coadă la bankomatAsta este moda acum, cea a banilor de-puşi pe card, salarii, etc. Ca să nu mai umblicu bani după tine. Pentru hoţi nu este o problemă.S-au specializat şi în clonarea carduri-lor, fiind în pas cu aceste noi modernizări.De „Ziua Îndrăgostiţilor”Ne-am obişnuit cu astfel de „târguri”,organizate chiar în buricul târgului, cu diverseocazii. Întâile semne sunt aceste cor-turi sau căsuţele de lemn care găzduiescDin senin, o mogâldeaţă de copil s-a pos-tat în faţa obiectivului nostru de fotografiat,urmărind fiecare mişcare, fiecare gest, curiosde noua jucărie din mâinile lui nenea acelaCând se supără, fură şi bankomatul, cu banicu tot. Am trăit s-o vedem şi pe asta: să stai larând la bani. Când ai, când nu... scuturi cardulde ultimii leişori...noscut. Acum au crăpat plăcile, ridicate depământul saturat de atâta apă, cu denivelări şigropi la tot pasul, pline cu apă, printre caretrebuie să faci un adevărat slalom, ca un schi-or de performanţă. Vor veni alţi meşteri. Alţibani, altă distracţie...Psihoza jocurilor de norocSumele mari puse la bătaie de unele agen-ţii de jocuri îi tentează pe oamenii de rând,sperând ca într-o bună zi să le surâdă şi lornorocul, să scape de sărăcie, necazuri şi maiCărţi la preţ de anticariatEram obişnuiţi cândva să zărim aceste toneteluate cu asalt de cititorii interesaţi să ob-standurile încărcate cu tot felul de articolecare mai de care mai atrăgătoare. De laflori, păpuşi şi păpuşele, genţi şi inimioareroşii ca focul, până la articole mai speciale,pe care îndrăgostiţii nu se vor sfii să le ofe-re iubitelor lor, aşteptând cu nerăbdare şiZiua „Mărţişorului”.Străzile îşi vorschimba denumirile?Nu mai surprinde pe nimeni astfel deimagini, cu care ne-am obişnuit, însă nemâhnesc peste măsură că suntem neputin-cioşi şi nu găsim încă soluţii sau mai alesfondurile necesare. Unii târgujieni ne suge-care a apăsat pe un buton de a declanşat unfulger. Apoi s-a răzgândit, semn că aparatulnu mai prezenta interes, rugând-o pe mamalui foarte hotărât: „Mami, te rog frumos sămicumperi şi mie o mustaţă...”CARP Gorj,salvarea pensionarilorNorocul pensionarilor cu Casa de AjutorReciproc a Pensionarilor, de unde pot împrumutabani ca să poată ieşi din iarnă. Cine alt-ales de datorii. Nu este de mirare când printreei mai zăreşti şi din cei cu o situaţie mai bună,dornici de creşterea nivelului de trai, la carebanul a tras ca păduchele la omul sărac. Celdin foto a parcat direct pe trotuar, exact la ocurbă cu trafic mare, dornic de pricopseală.Ce contează, banisă fie...Ionel Moşu

8 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 9DEZVLUIRICIMITIRUL EROILOR DIN TÂRGU-JIU A FOST PROFANAT„S-au făcut peste 70 de cavouri peste osemintele eroilor!”* acuză col. Costinel Loga, preşedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” GorjDe câţiva ani buni, în cimitirele deonoare din mai multe municipii din ţară, încare sunt înhumate osemintele eroilor derăzboi, s-a observat un fenomen ciudat darşi foarte trist: invadarea acestora cu mor-mintele unor oameni, chiar dacă au fostcadre militare după decembrie 1989 saumulţi dintre ei sunt civili sau nici nu şi-audat obştescul sfârşit, bucurându-se de peacum, fiind încă în viaţă, de onoarea făcutăde a se odihni de-a pururi alături de eroiicăzuţi pe front, la datorie, cu arma în mână.Asemenea situaţii aberante au fost întâlni-te, în ultimii ani, în cimitirele de onoare dinjudeţele Prahova, Buzău şi Braşov, cazurisemnalate şi de presa centrală, faţă de carecol. dr. Cristian Scarlat, directorul OficiuluiNaţional pentru Cultul Eroilor, şi-a expri-mat nemulţumirea în nenumărate rânduri:„Cimitirele de onoare sau parcelele deonoare delimitate în cadrul cimitirelorobişnuite sunt rezervate militarilor care aumurit în război pe teritoriul României, indiferentde naţionalitatea acestora. Din pă-cate, în diverse zone ale ţării, cimitirele deonoare încep să fie confundate cu cimitirelemilitare de garnizoană – în care pot pri-mi locuri de veci ofiţerii şi subofiţerii înrezervă. Aşa se face că printre monumente-le eroilor căzuţi în luptele din primul sau aldoilea război mondial încep să răsară mormintede generali sau colonei morţi la eiacasă, în anii de după revoluţie. Confuziadintre cimitirele eroilor de război şi cimitirelemilitare este oarecum explicabilă, întrucâtşi unii şi alţii au purtat cândva uni-formă. Dar în cimitirele de onoare au ajunssă fie înhumate şi persoane care n-au avutniciodată vreo legătură cu războiul sau cuarmata”.Se pare, însă, că şi la Gorj trenează aceeaşisituaţie, dar nimeni nu vrea să recepţi-oneze acest semnal, pentru blocarea unorasemenea iniţiative, cu aplicarea unorsancţiuni aspre celor vinovaţi, de teamă sănu se pună rău cu cei din rândul oficialită-ţilor locale sau judeţene, sau chiar să-şipiardă jilţul pe care îl ocupă, la ora actuală,într-o anumită funcţie călduţă. Printreaceştia se numără şi câţiva ofiţeri pensionaride rang superior care încearcă să „protesteze”din umbră, foarte revoltaţi de pro-fanarea mormintelor din Cimitirul Eroilordin municipiul Târgu-Jiu, dar nu vor să seexpună, vezi Doamne, de teama declanşă-rii unui „scandal internaţional”, având învedere faptul că în cimitir odihnesc şi ose-mintele unor eroi străini.Când eroii sunt ucişia doua oarăPrimul semnal în presa locală a fostdat în ziua de 9 mai 2007, când articolultitra cu litere mari „Peste 1.000 de morminteau dispărut din Cimitirul Eroilor”.„Ştim că au dispărut crucile, dar nuştim unde sunt. Eu ţin minte că au fost ri-dicate cu o volă şi duse de aici”, reiese dinarticol declaraţia preotului militar de laacea vreme. Cum la fel de alarmantă afost şi declaraţia col. Costinel Loga, pre-şedintele Asociaţiei „Cultul Eroilor” dinGorj: „La ora actuală, eu administrez ci-mitirul, dar nu ştiu unde sunt crucile. Numai sunt decât 90 de cruci din 1.200, şichiar nu ştiu cum au dispărut şi unde arputea fi...”Rudele celor căzuţi la datorie erau re-voltate şi cereau ca toţi cei vinovaţi să fietraşi la răspundere. Dar nimeni nu s-agândit la acest lucru, tratând cazul ca pe opoveste de ficţiune, în cimitir continuândsă apară noi locuri de veci în locul mor-mintelor eroilor, fapt ce se poate observaconsultând harta Cimitirului Eroilor cutoate mormintele eroilor de la înfiinţareacimitirului.Alte semnale au fost primite chiar dinpartea unor târgujieni de către unele forurila nivel de municipiu şi judeţ, care au fostdate uitării prin sertare. Câteva copii aleacestora au fost înaintate şi redacţiei noas-tre din care reproducem un fragment mairelevant: „Ce să mai înţeleagă copiii noştricare, vizitând Cimitirul Eroilor şi depu-nând flori la mormintele eroilor neamului,constată cu nedumerire că mulţi dintre eiau murit în zilele noastre, de moarte bună,sau alţii sunt încă în viaţă?! Ce să mai crea-dă copiii noştri văzând că un erou, aşa cumreiese şi din fotografiile alăturate (ne-aufost trimise 60 de fotografii – n.n.), a fostdirijor sau mai ştim noi ce?! Alte cruci, aleeroilor necunoscuţi, rezemate una de alta,cum se vede şi în foto, îşi aşteaptă rândul sădispară, în timp ce în spatele lor se zărescdeja plăcile pregătite pentru un nou cavoual vreunui „erou” în devenire, necăzut încăla nicio datorie.Este ceva strigător la cer! Căci vandalizareamormintelor eroilor este o adevă-rată crimă, ucigându-i pe eroi pentru adouă oară şi lăsându-i, de data aceasta, săfie daţi uitării pentru totdeauna!”„Odihneşte-te în pace,brav erou...”Este ceva ruşinos să participi la diferitefestivităţi „ale tăcerii” şi cinstirii me-moriei eroilor, cu ţinuta de paradă, pozândîn adevăraţi eliberatori, fără pic de remuş-care, în timp ce depun coroane de flori lamonumentele eroilor, complăcându-se înaceastă „tăcere” tristă, de complicitate, in-teresându-i doar prezentul şi poziţia lor însocietate, clamând în spech-ul lor emoţio-nante cuvinte de slavă la adresa acestoreroi, gata să-ţi dea lacrimile, de genul:„Ţie, erou al României, care te-ai jertfitpentru veşnicia ţării şi pentru onoarea ar-matei române, îţi deschidem larg porţileinimii şi îţi aprindem în suflet candela re-cunoştinţei. Tu ai făcut saltul înNecunoscut cu imaginea Patriei îngheţatăîn privirea ultimei clipe...Îngenunchem în faţa mormântului şi amemoriei tale, noi şi generaţiile care vindupă noi, cu jurământul că îţi vom urmapilda, erou al Neamului, păstrând ca pelumina ochilor demnitatea, onoarea şi in-tegritatea Patriei.Odihneşte-te în pace, brav erou alRomâniei!”Vorbe goale... Teatru ieftin, de doi lei...Când aţi uitat până şi cuvintele mare-şalului Ion Antonescu: „Eroii sunt pentruneam ceea ce sunt profeţii pentru religie şisfinţii pentru biserică. Ei sunt verigile princare se leagă lanţul veşniciei naţionale”.Dar ce să mai vorbim despre eroi cândşi veteranii, comoara vitejiei strămoşeşti,fiind pe cale de dispariţie, sunt trataţi lafel? Ei nu au murit atunci, în tranşee, darmor acum de foame, în mizerie, daţi uitării.Vă mai reamintiţi cuvintele lui VasileAlecsandri: „Fericit acel ce calcă tiraniasub picioare!”? Condiţia şi soarta ostaşu-lui fiind doar una singură: „Ostaşul nuface niciodată războaie. El doar le ducegreul şi le suportă umilinţa şi amărăciunea.Câteodată le simte şi gloria. Dar glo-ria este, ca orice clipă, trecătoare. Ostaşulpercepe războiul aşa cum este el: cumplit.Adică durere, amărăciune, suferinţă. Darşi Datorie, Credinţă, Responsabilitate.Căci el, OSTAŞUL, este primul care moa-re şi ultimul care supravieţuieşte...”„Cimitirul Eroilor esteprofanat şi nu se ianicio măsură”Având în vedere gravitatea faptelor,i-am solicitat domnului col. CostinelLoga, preşedintele Asociaţiei „CultulEroilor” Gorj, un punct de vedere vizavide această situaţie. „Am făcut şi directo-rului Cristian Scarlat, la Oficiul Naţionalpentru Cultul Eroilor, o trimitere, rugându-lsă vină la Târgu-Jiu pentru acest lu-cru, că avem probleme deosebit de graveaici. Cimitirul Eroilor este profanat şi nus-a făcut nimic în legătură cu CimitirulMilitar. Trebuia să se facă CimitirulMilitar acolo, în partea dreaptă a aleii. Nus-a făcut şi la ora actuală este profanat.S-au făcut peste 70 de cavouri pe acest teren,peste osemintele eroilor. E grav, domne!Eu am raportat. Am raportat comandantuluiGarnizoanei, am sesizatpreşedintele Consiliului Judeţean Gorj,am sesizat prefectul judeţului, am raportatşi col. Scarlat, am raportat şi preşedinteluiAsociaţiei Cultul Eroilor Bucureşti, col.Stoica, şi nu s-a luat nicio măsură. Nu amprimit niciun răspuns de la nimeni.Garnizoana a solicitat să se facă CimitirulMilitar. Comandant era Ion Haidău, care aprimit un ordin privind modul de adminis-trare a cimitirelor militare, dar el nu aveacimitir militar şi a solicitat primăriei mu-nicipiului, iar primarul municipiului, ing.Victor Murea, împreună cu TomaDumitrescu, i-au cedat întreaga suprafaţăde 14.900 mp, în care se afla şi CimitirulEroilor, care ocupa partea stângă a aleiiprincipale, iar în partea cealaltă esteMonumentul Eroilor Sovietici, sunt 67 deeroi ruşi, însă se află mai la nord şi mai înspate, iar spre sud era loc suficient pentruamenajarea Cimitirului Militar.Vreau să vă spun că mă doare şi voiraporta ministrului Apărării Naţionale.Au trecut aproape 60 de ani, din 1953, şinu s-a făcut Cimitirul Militar. Este singuragarnizoană din ţară care nu are cimitirmilitar. În acest cimitir, la ora actu-ală, odihnesc 1.300 de eroi români şigermani, căzuţi în luptele din 1916 peValea Jiului. Peste aceşti eroi s-au făcut78 de cavouri, comandate de preotul mi-litar. Comandanţii de garnizoană se facrăspunzători de acest lucru! Eu mi-amfăcut datoria. Am raportat la toţi factoriide răspundere, am scris şi în presă, darnu s-a luat nicio măsură”, ne-a declaratcu amărăciune col. Costinel Loga.„Şi col. Loga se înscrie înrândul celor pe care...îi acuză”Cum era şi firesc, am dat cuvântul şipreotului militar Constantin Măgdoiu,care a părut de-a dreptul surprins de de-claraţia col. Costinel Loga: „Eu suntpreotul militar al Garnizoanei din anul1996. La momentul încadrării mele înaceastă unitate, în cimitir erau deja în-mormântate cadre militare. Se poate ve-rifica din acte. Fiecare loc de veci are undosar ce cuprinde documentele aparţi-nătoare cavoului, care atestă calitatea demilitar activ, în rezervă, retragere sauveteran de război. Cimitirul Militar nul-am făcut eu şi nici comandanţii cares-au aflat la comanda unităţii. El a fostaprobat prin Hotărârea ConsiliuluiLocal Târgu-Jiu şi prin Ordinul ministrului,fiind făcut de pe timpul coloneluluiHaidău, care a fost la comanda uni-tăţii până în iulie 1996. Deci, nu preotulatribuie locurile de veci. Ce ştie domnulLoga sau ce nu vrea să ştie, sau ce nu avăzut de ani de zile, nu a văzut că nucomandanţii garnizoanei şi nici armatanu s-a îngrijit de acest cimitir. Eu ammuncit cu o brigadă de deţinuţi doi anide zile acolo, am făcut şi acel gard careîncă nu-i gata, cu sprijinul PrimărieiMunicipale, am băgat apă, am pus lapunct iluminatul şi toate celelalte. Căoamenii la preot se uită să facă ceva.Deci, Cimitirul Militar exista în mo-mentul venirii mele, cu cavouri şi alei.Actualmente, biserica garnizoanei şi ci-mitirul sunt în administrarea unităţiicare îl are în ştate şi pe preotul militar,adică 01013 Tg. Cărbuneşti.Referitor la declaraţiile col. Loga nuvreau să fac niciun comentariu. Eu îirespect vârsta şi atât. Dar vă rog să reţi-neţi şi chiar să vedeţi la faţa locului că şidumnealui este unul din beneficiariicare deţine un loc de veci în acest cimi-tir. Deci, el se înscrie în rândul celor pecare... îi acuză”.„Se impun măsuri pentrurespectarea prevederilorlegale”Între timp, ne-a sosit şi mult aşteptatulpunct de vedere al directorului CristianScarlat de la Oficiul Naţional pentruCultul Eroilor, pe care îl reproducem înîntregime:K. Iannis

10 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010GORJENI DE 5*****„Oamenii mari să creadăîn visele copiilor!”Miriam este o fetiţă frumoasă şi delicată. Părinţii ei - Violeta şi Vasile Aribăşoiu – şi-au dorit-oşi au înconjurat-o cu multă dragoste, aşa cum ar merita să primească fiecare copil adus pe lume.Dacă o asculţi şi-o urmăreşti, constaţi că fragilitatea dispare şi face loc unei determinări şi uneihotărâri, pe care nu ai bănui-o la prima vedere.Miriam face parte din lotul de gimnastică junioare 3 de la Deva. Dacă o întrebi ce-şi doreştepentru viitor, răspunde doar că-şi doreşte să poată muncii mai mult. Fiindcă a luat singură viaţaîn piept, de la o vârstă foarte mică, este, ca preocupări şi idealuri, mult deasupra copiilor de ace-eaşi vârstă. Povestea ei, chiar dacă este abia la început de drum, poate fi o lecţie de viaţă pentrucopiii şi, de ce nu, părinţii care-şi vor face vreme să o descopere.R. Te rog să-mi faci o scurtăprezentare a ta.Mă numesc Miriam Aribăşoiu.Am 11 ani, sunt în clasa a V-a şi facde 6 ani gimnastică la ClubulSportiv Şcolar ,,Cetate” Deva.R. Cum ai ajuns la Deva?Mi-am dorit să fac gimnasticăde când eram mai mică. Cred că do-rinţa mea a fost mai evidentă, dupăce am urmărit la televizorOlimpiada de la Atena din 2004.Părinţii mi-au înţeles chemarea şim-au dus la o preselecţie la ClubulSportiv Şcolar ,,Cetate” Deva.R. Cum, direct la Deva?Într-un fel da, direct la Deva. Îniarna lui 2004, părinţii m-au dusmai întâi la Palatul Copiilor, la dan-suri, aici în Târgu Jiu, la DoamnaGuţu. Mergeam o dată pe săptămâ-nă, în timpul grădiniţei. Aici eu, caorice începătoare, am fost aşezatăîn rândul doi, fiindcă aşa se procedacu toţi cei care eram nou veniţi. Dela a treia oră am început să vorbesccu mami, că vreau şi eu să fiu înrândul întâi, deoarece ştiu să facexact ce făceau şi fetiţele din pri-mul rând, care mergeau de maimultă vreme la dansuri. Mami mi-areplicat că nu are cum să-i spunădoamnei profesor, să mă treacă înprimul rând, dar într-o zi, într-o pa-uză i-a spus. Doamna Guţu mi-aexplicat că trebuie să am răbdare,că va veni şi vremea să stau în pri-mul rând, dar mie nu-mi conveneaaşteptarea asta. A urmat apoi vacanţade vară cu Olimpiada de laAtena, când nu mi-am dezlipit ochiide la televizor, când era gimnastică.Atunci când evolua Cătălina Ponor,le-am explicat părinţilor, că eu aşavreau să fiu, nu să stau în rândul doisau să fiu undeva la grămadă. Tati afost atunci cu ideea să dea un tele-fon la Deva, cu o oarecare strângerede inimă, deoarece eu, mică fiind,eram bolnăvicioasă şi ataşată de pă-rinţi şi nu m-ar fi vrut departe de ei.Mami a dat telefon la Deva şi aşaam ajuns la preselecţia de pe 5 septembrie2004. La preselecţie, printrealtele, au văzut că am multă mobilitateşi sunt bine proporţionatăpentru gimnastică şi am fost selec-ţionată cu uşurinţă. Împlineam 6ani peste câteva zile şi mi s-a pro-pus să rămân şi să merg în clasa I,dar părinţii nu au fost de acord, de-oarece se temeau că sunt prea multepentru mine: şcoală, gimnastica,singură, ... să nu mă răzgândesc, şisă ratez şi startul în clasa I. Am rămasla Deva, dar am început cu grupapregătitoare de grădiniţă.R. Cum te-ai adaptat aici, aveaidoar 6 ani, plecai din familie şi pelângă programul riguros şi încăr-cat trebuia să te descurci de peacum singură?Când eram mică, deşi maiaveam o prietenă de vârsta mea,aveam credinţa că pe lumea astasunt singura fetiţă. Când am mers laDeva şi am văzut atâţia copiii m-amluminat. Apoi am crezut că, odatăprimită în lotul de la Deva, părinţiise vor muta şi ei în acest oraş. Cândam văzut că această dorinţă a meanu se poate realiza, părinţilor fiin-du-le imposibil să se stabileascăaici, a fost un şoc pentru mine.Asta a fost la început, dar m-amadaptat repede. Mai greu le-a fostpărinţilor fără mine. Am începutgrădiniţa pe 15 septembrie 2004.Deşi trebuiau să vină după douăsăptămâni, fiindcă urma ziua meade naştere, peste 4 zile au venit lamine cu o păpuşă mare. Antrenoriile-au spus părinţilor că nu trebuiasă vină, decât peste două săptă-mâni, deoarece voi începe să plâng,dar eu nu am plâns niciodată.La grădiniţă şi în clasa I, mamimă lua acasă sâmbăta şi duminica,dar din clasa a a II-a am fost selec-ţionată într-o grupă de performanţăşi am început să merg şi sâmbăta laantrenament şi atunci nu am maiputut merge acasă, dar veneau părinţiila mine în fiecare weekend.De doi ani de când am începutconcursurile le-a fost impus părinţi-lor, să nu mai vină săptămânal. Estemai bine aşa, fiindcă venirea lor îmiperturba într-un fel programul.Trebuia să ieşim în oraş duminica,dar eu luni am şcoală şi trebuie să-mi fac lecţiile, să-mi pregătescghiozdanul şi nu am timp.R. Cum arată o zi obişnuită a ta?Avem zilnic două antrenamen-te, în total 5 ore, câteodată 6 ore, cuexcepţia zilelor de sâmbătă şi uneorijoi, când avem un singur antrenament,iar duminica suntem libe-re. Cu o lună înainte de concursuriavem un antrenament şi duminica.Pe ore, o zi normală arată astfel:- trezirea la 6,30;- până la 7,00 mă spăl şi mă îmbrac;- între 7,00-7,30 masa de dimineaţă;- între 7,30 -8,00 mă întorc încămin şi mă pregătesc pentru antrenament;- primul antrenament este de la8,00 la 10,00, iar uneori la 7,30 la10,00;- de la 10,00 la 14,00 avemşcoală;- între 14,00 - 14,30 avem masade prânz;- de la masă mergem direct la aldoilea antrenament până la 17.30;- la 17,30 merg în cămin şi-mifac temele până la orele 19,00;- la 19,15 merg la masa de seară;- apoi din nou în cămin, ca sămă odihnesc pentru a doua zi.În cadrul antrenamentelor înce-pem cu încălzirea, care dureazăaproximativ o jumătate de oră. Apoiexista o ordine a aparatelor, care sepăstrează şi în concursuri: sol, sări-turi, paralele, bârnă şi se păstreazăordinea lor şi la antrenament.Dimineaţa avem 2 aparate, iar dupăamiaza 3 aparate, pregătire fizică şimobilitate. Există exerciţii la carefolosim contragreutăţi, pe care le ridicăm,apoi frânghiile, pe care tre-buie să urcăm şi să coborâm fără săne ajutăm de picioare, tracţiuni labară, genoflexiuni, flotări, pasteuri...R. Ce sunt acelea pasteuri?Te aşezi pe sol cu picioarele de-părtate în formă de „V”, pui mâinile,în faţă, între picioare şi îţi ridici cor-pul până ajungi cu el, cu picioarelelipite, la verticală; revi la sol cu pi-cioarele din nou depărtate, dar nuatingi solul, eşti tot în spijin pe mâinişi reiei mişcarea. Se face acest lucru,în serii, de 5 ori, de 10 ori, de 15 ori,..., dacă ai atins solul o iei de la capăt.R. Care e partea cea mai greaa antrenamentului?Cea mai grea parte din gimnas-tică mi se pare pregătirea fizică, darmă descurc bine şi aici. Testele depregătire le trec cu bine şi foartebine. Dacă la început, la grădiniţă,antrenorii îmi spuneau că am înbraţe forţă nativă zero, acum reuşesc15 ... 20 de tracţiuni.R. Câte fetiţe staţi într-o cameră?Sunt camere de câte 10 paturi,dar la noi suntem doar 8, toate celecare facem parte din această grupăde performanţă.R. Şi din ce zone sunteţi?Cam din toată ţara: Gorj, Alba-Iulia, Deva, Petroşani, Cluj.R. Care sunt relaţiile dintre voi?Suntem prietene, ne ajutăm întrenoi.R. Iar ierarhia cum e în aceastăgrupă de performanţă?Toate suntem bune, dar nu latoate aparatele. Unele suntem maibune la bârnă, altele la sol, altele laparalele.R. În ce grupa valorică eşti înacest moment?Acum sunt la junioare 3 care seîntinde pe o perioadă de 2 ani. Eusunt în primul an. Apoi vor urmajunioare 2 şi junioare 1. Înainte amfost la junioare 4.La începutul acestui an, se formeazălotul de junioare pentru spe-ranţe din care fac parte mai multefetiţe care vor primi burse de laComitetul Olimpic Român. Am reuşitsă fiu aleasă şi eu în acest lot.R. Ce premii ai obţinut la junioare4?Cel mai important concurs lanivel de junioare 4, din care eu amfăcut parte până în anul 2008 este,,Mica gimnastă”, care e un concursnaţional şi la care am obţinut locul8 la individual compus, aur la bârnăşi argint cu echipa.De asemenea, la Concursul in-ternaţional, la Deva, intitulat DCMT(Dunăre-Criş-Mureş-Tisa), proiectal fostei gimnaste Gina Gogean, amobţinut argint la bârnă, fiind întrecu-tă de o sportivă din Croaţia.R. Care au fost concursurile,de când ai intrat la junioare 3 şipremiile obţinute?Primul concurs din 2009 a fostCampionatul Şcolar de la Buzău,unde am ocupat bronz cu echipa.După aceea a urmat CampionatulNaţional de la Bacău, unde nu amurcat pe podium, dar am obţinut ca-lificarea pentru cel mai importantconcurs al anului, CampionatulNaţional Individual de junioare 3, dela Focşani. La acest concurs au par-ticipat 36 de fetiţe, din care 20 defetiţe erau mai mari ca mine cu unan, aşa că mie nu mi se dădea nici oşansă, eu concurând şi cu fetiţe careerau în anul II la junioare 3, dar amobţinut locul 18 din 36 şi calificareaîn finală pe aparate, la bârnă, de adoua zi. În finala la bârnă m-am cla-sat pe locul IV din cauza unei ratări,fiind la doar o zecime de locul III.R. Ai un aparat preferat?Îmi plac toate aparatele, dar labârnă şi la paralele mă descurc celmai bine. Ca să mă descurc şi la ce-lelalte aparate, mai am nevoie de 2-3kilograme, ca să am amplitudine lasărituri. Compensez, la sol, prin gra-ţia pe care am deprins-o la orele decoregrafie, pe care le-am făcut lagrădiniţă, când, nemulţumită fiind,că aveam doar 2 ore de antrenamentzilnic, antrenoarea de bârnă m-a pussă mă antrenez cu o clasă mai maredecât mine şi să fac coregrafie.R. Cui datorezi ascensiunea tapână în acest moment?În primul rând bunuluiDumnezeu, părinţilor mei, antreno-rilor mei Sorin Tolteanu, AlexandruMilitaru, Elena Slabu, Ulpia Barbu,Mirela Dicu şi Gheorghe Cosma,sponsorului meu, domnul ViorelDavid de la firma Artego. Vreau sămai adaug pe domnul doctor AymanAl Madani, medic stomatolog, caremă cunoaşte de la 5 ani şi s-a oferitsă-mi acorde asistenţa medicală gra-tuită până la vârsta de 18 ani şi deasemenea pe doamna doctor LucicaFraţilă, medic de familie, care măştie înainte de a mă naşte şi-mi ur-măreşte tot timpul sănătatea.R. Ce model ai dintre gimnasteleconsacrate?Nadia Comăneci. În decembrie2008, am fost desemnată să participla emisiunea ,,O dată în viaţă” de laTVR 1, unde am avut privilegiul şibucuria, să o cunosc pe multipla cam-pioană olimpică Nadia Comăneci,care este modelul meu în viaţă.R. Mă bucur că te-am cunoscut.Îţi mulţumesc că ţi-ai făcut timp săstăm de vorbă. Îţi felicit părinţi căte-au sprijinit şi ţi-au dat voie să-ţiurmezi chemarea, grija şi dragostealor pentru tine sigur va fii răs-plătită. Te rog să adresezi un gândcopiilor şi oamenilor mari care vorciti interviul nostru.Copiii să facă ce simt, iar oame-nii mari să creadă în visele copiilor!Maria Băcescu

LA TÂRGU-JIU,Monumentul Eroilor,contestat sau... necunoscut?!Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 11CULTURNe-a părăsit seniorulSergiu CosciudIn memoriamdedicată eroilor revoluţiei din decembrie 1989, mai ales căartistul este revoluţionar.Şi a acceptat cu mare plăcere. Singurele lucruri pe care le-am făcut au fost: am curăţat foarte bine lucrarea, noi oricum,anual, spălăm toate aceste opere, cu tot felul de soluţii, ca nucumva să se păteze, ca să fie mulţumit sculptorul în primulrând. Pentru că tot ce s-a făcut s-a făcut în prezenţa sculptoru-lui, iar noi i-am plătit o sumă derizorie, literele acelea metalicepe care le-a încrustat în lucrare, din care reiese că lucrarea estededicată eroilor revoluţiei din decembrie 1989. Asta a fost sin-gura sumă, nu ştiu exact, cred că au fost trei sau patru milioane,ceva derizoriu, o sumă modică. Nici măcar nu i-am plătit caza-rea, el având o rudă în Târgu-Jiu. Sunt doi fraţi Voinea, de locsunt din Craiova, unul fiind în UAP Craiova şi Ilarion în Cluj...Cu durere în suflet şi gândurile tulburate de neaştep-tata şi teribila veste a trecerii în nefiinţă a colegului decenaclu şi prietenului nostru, Sergiu Cosciud, la sfârşitulsăptămânii trecute, încerc să adun laolaltă câteva cuvintede adio, câteva imagini şi amintiri care fac din el un omgreu de şters din memoria celor care l-au cunoscut.Un bun coleg şi excelent familist. Un scriitor talentat,pasionat şi îndrăgostit de istoria acestor locuri care mus-tesc de atâtea mărturii din etnogeneza poporului nostru.Foarte mulţi târgujieni au fost surprinşi dar şi derutaţi,aflând că municipiul nostru are totuşi un Monument al EroilorRevoluţiei din Decembrie 1989, pentru care, de-a lungul anilor,au fost organizate atâtea concursuri – premiate, bineînţe-les! - şi nu s-a ajuns la niciun proiect mai de Doamne ajută!,cheltuindu-se în schimb foarte mulţi bani pentru „naşterea” lui.Pentru a pune capăt unor speculaţii şi răutăţi din parteaunora sau altora, l-am abordat pe dl. prof. dr. Sorin LoryBuliga, şeful Centrului de Cultură şi Artă „ConstantinBrâncuşi” din Târgu-Jiu, pentru a ne vorbi despre monumentulamplasat în Parcul „N.D. Miloşescu, în vecinătatea spita-lului din str. Tudor Vladimirescu.„Totul a pornit de la o idee...”Prof. dr. Sorin Lory BULIGA: În Tabăra „Brâncuşiana”din 2001, sculptorul Ilarion Voinea a realizat un monumentfoarte interesant, numit „Toaca”. Ilarion Voinea este acelacare, cu Valentin Taşcu, în decembrie 1989, au ieşit de la balconulUniunii Scriitorilor din Cluj strigând: „Fraţilor, am învins!Revoluţia a învins!” Practic, cei doi erau primii revolu-ţionari ai Clujului. Ei bine, amândoi şi-au legat numele deTârgu-Jiu, pentru că Valentin Taşcu a fost adoptat cumva deTârgu-Jiu, şi-a găsit aici un spaţiu de creaţie extraordinar, iarIlarion Voinea a realizat această lucrare în Tabăra de sculptu-ră „Brâncuşiana” din 2001. Acum doi ani, într-o discuţie cudomnii Tănescu şi Haidău, mi-a venit ideea că este mult maiuşor să transform o lucrare de sculptură din oraş într-un monumental eroilor revoluţiei din decembrie, decât să mai fa-cem încă una, pentru că era foarte complicat, costă foartemult şi se aprobă foarte greu aşa ceva la Ministerul Culturii.Şi atunci m-am gândit chiar la lucrarea „Toaca” a lui IlarionVoinea. L-am contactat şi i-am spus ceea ce dorim, că vremsă transformăm lucrarea, s-o dedice. Eu nu ştiam, de exemplu,că domnul Voinea era revoluţionar. Şi omul a fost extraordinarde încântat: „Păi, da’ de unde ştiţi că sunt revoluţio-nar?” Deci, e o coincidenţă extraordinară că lucrarea lui ePOEM IPe unde au trecut lupii,Eu am scris poezie.Pe unde au trecut greierii,Eu am scris poezie.Pe unde au trecut îngerii,Era scrisă poezie.George DRĂGHESCU„Deja au intrat în tradiţie acestemanifestări omagiale”„Acum este adevărat că, într-o discuţie cu domnul Voinea,noi ne-am gândit dacă am putea să facem anumite modificări lalucrare. De exemplu, domnul Haidău se gândea la o cruce pusăcumva, stilizată. Dar domnul Voinea nu a fost de acord. Dânsulne-a spus că deja crucea este un monument în sine. Şi atunci numerge monument peste monument, adică să punem o cruce pes-te o lucrare care deja, prin forma sa columnară, face aproape otrimitere către cruce. Şi, la un moment dat, a fost chiar o propu-nere a domnului Voinea să recondiţioneze dânsul, în stil propriu,monumentul. Dânsul a cerut şi o sumă care era destul de mare.Era o transformare a monumentului, de fapt. Noi, acum e vorbaşi de banii aceştia, care vedeţi că sunt foarte greu de obţinut, neamdat seama şi din discuţia cu revoluţionarii că, de fapt, monu-mentul arată foarte bine. Primăria a făcut şi aleile de acolo, iaralături s-a fixat o placă cu eroii gorjeni care au participat în diver-se puncte şi, oricum, au murit pentru cauza revoluţiei. Deci,această placă a fost realizată de cioplitorul Alexandru Iliuţă, des-tul de frumos executată, şi achitată integral de primărie.În concluzie, aşa stau lucrurile în acest moment. Totul afost făcut cu nişte cheltuieli minime, absolut derizorii. Iarefectul este foarte important. În fiecare an, urmaşii eroilorrevoluţiei vin la acest monument. Şi iată că municipiul Târgu-Jiu are, în definitiv, un monument al eroilor revoluţiei. Deciacesta este pe scurt, în esenţă, istoricul monumentului. Sigurcă atunci când primăria va dispune de sume mai mari de bani,dar trebuie să aşteptăm să treacă criza, o să ne putem puneproblema să acceptăm oferta sculptorului Ilarion Voinea de adezvolta această lucrare, în sensul de a crea un monument cuo mai mare măreţie. Acesta este adevărul gol-goluţ!Şi domnul primar Florin Cârciumaru a fost foarte mulţumitde această idee de a avea un monument al eroilor revolu-ţiei. Am observat că, de asemenea, şi domnul preşedinte alConsiliului Judeţean, Ion Călinoiu, a fost încântat de aceastărealizare, fiind un prilej şi un loc de comemorare care deja aintrat în tradiţia acestor manifestări omagiale şi comemorati-ve din fiecare an”, a mai spus Sorin Lory Buliga.Ionel MIUA văzut lumina zilei la 20 martie 1928, în Stoicani,din Basarabia de azi. A suferit ocupaţia puterii sovieticeîn perioada 1939-1940. Până în 1944 a urmat la LiceulA.D. Xenopol din Soroca, apoi în martie 1944 s-a refugi-at în vechiul regat, repartizat de puterea locală în judeţulGorj. A urmat cursurile Liceului Tudor Vladimirescu,unde prof. Bică Sterescu, având o impresie foarte bunădespre el, l-a cooptat în mişcarea culturală a Gorjului,publicând frecvent în ziarul local poezii şi mici articole.Mai departe, a fost adoptat de gorjeni, legându-se cutrup şi suflet de aceste ţinuturi din Ţara Jiului de Sus,până la sfârşitul vieţii sale. A „hălăduit” prin culturaacestor meleaguri – cum amintea şi prietenul nostruViorel Gârbaciu, cu ocazia omagiului adus în anul2008, la împlinirea a 80 de ani, ocazie cu care a fosteditată şi o foaie de suflet -, de mai bine de 60 de ani.Poet, prozator, dramaturg în literatură, actor amator,fotoreporter şi chiar artist fotograf – iată în câte direcţiide expresie artistică a activat acest om de cultură. A debutat,la începutul anilor ’70, cu volumul „Sfinxul da-cic”, o proză poematică, retipărit în anul 2008; „CruceaDelniţei – Xana”, o carte de sertar, din care răzbate sentimentulacut al dezrădăcinatului, mistuit de dorul me-leagurilor natale, al fiului de răzeşi din StoicaniiBasarabiei, obligat de ocupaţie să plece în lume;„Neastâmpăr de veac – Decebal”, 2007, teatru.Îmi este greu să mă obişnuiesc cu gândul că nu maiexistă, mai ales că la începutul acestui an, după sărbăto-rile de iarnă, proiectasem să realizăm câteva interviuride suflet, primul urmând să fie intitulat „Cu bastonulprin Târg...” Cum la fel de greu îmi este să cred că laînceputul primăverii, pe care o aşteptam cu nerăbdare,el nu ne va mai bate la uşă, să începem un nou an decolaborare. Au rămas doar fotografiile acestea ca semnal trecerii lui prin acest Târg Amar, uneori, şi Dulce al-teori, din care a plecat acest nobil suflet spre altă lume,să se odihnească printre cei drepţi.Astfel de oameni – devotaţi, modeşti şi dezinteresaţide latura materială a demersurilor lor creatoare -, meritămăcar recunoaşterea şi cinstirea celor în slujba căroraşi-au dăruit talentul şi priceperea artistică.Evocarea personalităţii seniorului Sergiu Cosciud estepentru mine o încercare cu totul aparte, mai ales că între nois-a legat de-a lungul timpului o lungă şi durabilă amiciţie.Înhumarea a avut loc luni, 15 februarie 2010.Colegii de cenaclu şi prietenii săi din Târgu-Jiu suntalături de familia îndoliată, care trece printr-o grea în-cercare şi pe care o asigurăm că amintirea lui nea Sergiuva rămâne neştearsă.Dumnezeu să-l odihnească în pace!Ion Şoldea

12 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010ÎNVMÂNTDespre interesul educaţionalşi pregătirea pentru viaţă!Fuseră şi se duseră cele trei zileale probei orale de limba şi literatu-ra română ale „Examenului deBAC” 2010, când cei peste 9.200de elevi ai ultimelor clase de liceuau susţinut prima evaluare din „ca-lendarul” acestui examen. Cu acestprilej, liceenii au trebuit să dove-dească faptul că ştiu să vorbeascăfluent în limba română şi că potemite concluzii şi opinii personalepe marginea unui text. „Catindaţii”nu au primit note sau calificative, ciau fost blagosloviţi cu aşa-zisul nivelde competenţe în limba română,adică mediu, avansat sau expe-rimentat, care nu poate fi relevantpentru media finală! Ei au primit untext la prima vedere, dar nu la prima…vedenie,pe care au trebuitsă-l comenteze, ţinând cont de situ-aţia de comunicare, de personaje,de autor şi de propria opinie.Aşa cum declara ritos un ofici-al al ministerului de resort, „Estepentru prima dată când sistemulde învăţământ preuniversitar des-făşoară examenul de bacalaureatîn timpul anului şcolar. Primulmeu apel se îndreaptă către eleviide clasa a XII-a. Nimic din ceeace înseamnă Bacalaureatul 2010nu este făcut în defavoarea voas-tră! Acţiunile MinisteruluiEducaţiei şi ale profesorilor ur-măresc un singur lucru: interesulvostru educaţional şi pregătireavoastră pentru viaţă! Vă dorescconcentrare maximă şi succes latoate probele”, pentru a încheiamobilizatorul îndemn, care sunăfrumos, trebuie să recunoaştem,mobilizator şi plin de speranţăpentru tinerii noştri avântaţi înprobele „examenului de maturita-te”, cum era numit cu ani în urmă!Nu vom insista asupra faptuluică subiectele au cuprins texte literaresi nonliterare, funcţionale şi nonfuncţionale,cu itemi corespunzătoridescriptorilor competenţelordin programele pentru bacalaureat,având un grad de complexitate caresă permită tratarea lor integrală înmaximum 10-15 minute. Ca la toa-te probele orale, candidatul extrageun bilet şi primeşte hârtie ştampilatăpentru ciornă, iar pentru elabora-rea răspunsurilor, se acordă fiecăruicandidat câte 15 minute, pentrususţinerea probei în faţa comisiei,timp de aproximativ 10 - 15 minutefiecare, pentru stabilirea niveluluide competenţă corespunzător grileiaprobate la nivel naţional. Sunăacademic şi destul de pompos, nu-iaşa, în condiţiile în care subiectelecu pricina însemnau un moment dereîntâlnire cu profesorul de la clasă.Nici nu contează faptul că unii eleviau dovedit un nivel submediocru decompetenţe, acesta putând să fiechiar „zero”, dar, cu toate acestea,chiar dacă nu contează la medie, ceicare nu se prezintă la probele oralepot participa la probele scrise, însănu pot promova examenul de baca-laureat. Pur şi simplu, ca laOlimpiadă, contează doar partici-parea, numai că, de această dată, nue vorba de onoare, ca în sport, ci,doar de un formalism excesiv, fi-indcă testarea competenţelor, dupănoua metodologie, este doar un si-mulacru de evaluare. Pentru a fisinceri cu noi înşine, atât cât ne îngăduie„Codul bunelor maniere”,putem aprecia că majoritatea elevi-lor şi-au primit deja certificatele decompetenţe lingvistice în limba română,pe niveluri: „mediu”, „avan-sat”, şi „experimentat”, cu toate căs-a întâmplat „minunea” ca exami-narea unor candidaţi să treacă şiprin analizarea unui fragment dintr-un material semnat de consilieraministrului educaţiei, MelaniaMandas Vergu, scris în perioada încare lucra la cotidianul „Gândul”,referitor la timpul pe care îl „petre-ce generaţia Google pe internet”!Cu toate acestea, stimabila doamnă,care până mai ieri critica de mamafocului ministerul din care face par-te azi, susţine cu dezinvoltură că nuare nicio legătură cu apariţia frag-mentului printre subiectele deexamen(sic??!!) şi că, mai degrabă,faptul că unul dintre textele ei apareîn subiecte, constituie o încununarea muncii sale de 20 de ani în presascrisă. „Este o mare satisfacţie, înseamnăcă activitatea mea de jurna-list a fost una de referinţă. A fost osurpriză plăcută pentru mine şi îmipare rău că nu s-a întâmplat anultrecut. Subiectele sunt făcute însăde mai demult, au existat nişte grupuride lucru din minister şi din afa-ra acestuia. Nici secretara de stat nule-a văzut înainte”, a explicatMelania Mandas Vergu, disculpându-seca o silfidă, cu lacrima purităţiiîn suflet, încercând să ne convin-gă de faptul că nici usturoi n-amâncat, nici gura nu-i miroase!Desigur, e stupid să ne limităm la acere unui absolvent de liceu să fieîn stare să spună despre respectivultext, cine comunică sau cui comunică,ce comunică şi cum comuni-că, pentru că nici cerinţele privindmesajul textului nu sunt mai difici-le, iar evaluatorii (în acest cazCentrul naţional pentru curriculumşi evaluare în învăţământul preuniversitar),nu aşteaptă de la elevi de-cât să identifice ideile principale şisă fie capabili să deosebească fapte-le de opinii. O cerinţă importantă,căreia va trebui să-i răspundă elevul,vizează exprimarea unei opiniipersonale despre un aspect, o ideesau o afirmaţie din respectivul text,dar, pentru distinsa doamnă consilier,de unde transpare interesul educaţionalşi pregătirea tinerilor pentruviaţă?Prof. Vasile GOGONEALA MTSARI„Casa de vis” a devenit realitateÎn urmă cu câtva timp, am auzitpe cineva vorbind frumos despre oclasă de grădiniţă, care aparţine deColegiul Tehnic Mătăsari.Realitatea a întrecut aşteptările.Clasa este ca o căsuţă de vis, în carecopiii trăiesc cele câteva ore pe carele petrec aici o atmosferă de basm.Doamna educatoare a clasei,Sanda Militaru, este omul care adorit ca această minunată lume debasm să devină realitate. „Totul aînceput după participarea mea laun schimb de experienţă în Turnu-Severin, unde am văzut un căminde vis. Atunci am dorit să putemface şi noi ce am văzut acolo şi amzis că dacă voi avea bani vreodată,vreau să fac o grădiniţă asemeneacelei de la Severin”.Primul pas a fost înfiinţareaGrupului de Iniţiativă sub denumi-rea „Iubim copiii”, din localitateaMătăsari, care în parteneriat cuEMC Jilţ, Primăria şi Colegiul, aufăcut ca visul să prindă contur.Microproiectul „Casa de vis” a fostînaintat Agenţiei Române pentruDezvoltare a Zonelor Industrialecare acordă, prin Schema GranturiMici, microcredite pentru implementareade proiecte care să îmbunătăţeascăcondiţiile de viaţă speci-al pentru grupurile dezavantajatedin localităţile miniere.Cu finanţarea obţinută, au fostpuse termopane la clasă, a fostcumpărat un videoproiector, unecran, tablă magnetică, laptop.Clasa a fost pictată ca în basme, iarîn etapa următoare va fi schimbatmobilierul clasei. De asemenea , înprimăvară vor începe lucrările laparcul grădiniţei.La amenajarea parcului partici-pă toată lumea, ne-a spus doamnaSanda Militaru, restul a fost proiec-tat doar pentru clasa pregătitoare: „Fiecare poate să facă ce am făcut eu,dar se urnesc foarte greu lucrurile.La început a fost foarte greu. Te lo-veşti în permanenţă de lipsa banilor,dar ne-au ajutat cu alte lucruri, fieca-re cu ce a putut – atât EMC Jilţ, câtşi sindicatele. La Primărie încă n-amapelat, dar cu siguranţă ne vor da omână de ajutor pentru amenajareapărculeţului”.Felicitări, doamnă educatoare!Aveţi una dintre cele mai frumoaseclase din judeţ. Ştim că orice drumneumblat este greu, dar cine nu încearcă,nu câştigă!Mihaela Oarfă

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- str. Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T;p.f.g., toate îmbun.- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, mochetă, boiler,convector- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- str. C. Brâncuşi, parter, cu îmbunătăţiri- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, parter, ieşire separată,teren concesiune, convector, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,usi schimbate- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T,p.f.g., balcon inchis- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multipleimbunatatirile, totul nou- Str. Hidrocentralei, et.3, fara imbunatatiri.- Str. Lotrului, CT, T, p.f.g., totul nou, buc.pe balcon- str. Lotrului, et.4, convector, boiler, g.f.- Str. Lotrului, parter, 30 mp, p.g.f., T- Str. M.C.Oancea, parter, CT, T, g.f.p.APARTAMENTE2 CAMERE- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- Str. 23 August, et.3, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane- str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T,p.f.g.- str. Al. Plopilor, et.4/10, dec, 40 mp,fără îmbunătăţiri- str, AL. Plopilor, et.3, semidec, CT, T;AC, p.f.g,. mobilat.- Str. Al. Smârdan, et.2, semidec, 50mp, CT, T, p.f.g.- Str. Al. Smârdan, parter, semidec., circular,50 mp, CT- str. Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,uşă metal.- Str. Ale. Teilor, et.2, semidec., g+f+,boiler, convector.- Str. Brandusei, et.2, semidec., CT, T,p.f.g.- Str. Brandusei, et.4, semidec., CT, acpoperis- str. Brânduşei, et.1, dec., CT, T, AC,p.f.g,APARTAMENTE3 CAMERE- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,acoperiş,, CT, T, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et.2, dec., CT, T,p.f.g.- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, parter, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- str. Al. Smîrdan, et.3, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.- str. Bradului (N.Bălcescu), et.3, CT,T, totul nou- Str. Brandusei, et.2, semidec., CT, 2balcoane, fara imbunatatiri.- Str. Brandusei, et.4, semidec., multipleimbunatatiri.- Str. C. Brancusi, et.1, dec., 2 bai, CT,T, p.f.g, instalatii schiimbate- Str. C. Coposu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, CT, T- Str. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT,p.f.g.- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai,centrala, termopan, AC,65 mp, p.g.f.APARTAMENTE4 CAMERE- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, imbunatatiri.- str. Dacia, parter, dec., CT, T, p.f.g.- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- Str. Gh. Barboi, et.4, semidec., CT, T,AC,2 băi, p.f.g.- str. Plevnei, parter, dec, CT; T, AC, p.f.g.- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,2 bai, g+f+p.- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector,acoperis.- Str. Victroia Centru, et.4/7, dec., p+g+f,2 bai, 4 balcoane.- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f,centrala, termopan, AC, boxa.- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoane,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Teilor, et.1, dec., p+g+f, centrala,termopan.CASE- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. Mesteacănului, D+P+M, 100 mp/nivel, 3dromitoare, living, bucătărie, garaj, CT, T, p.f.g.- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, d:25m- str. Primăverii, P+1, 3 dorm, baie, buc, t:280mp, d:14m- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarielemn- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp- str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apă curentă,canalizare, t:600 mp- Str. Vaduri, 3 cam, baie, bu,c, sala mare, CT,toate util., t:700mp- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp- TG.CARBUNESTI, str Castanilor, casa+sp.com+terasa, t:450mpLA TARA, ALTE ORASE- Baia de Fier, 3 cam, hol, buc, garaj, recentrenov., t:1200 mp, d:20m, sobe, curent apă- Baia de Fier, 5 cam., D+P+1, 2 bai, 2 buc.,Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 13300 mp. construiti.- Băleşti, Stolojani, 3 cam, baie, bucătărie,Sc:200 mp, garaj, CT, T maro, terasă acoperită,teren 2000 mp d:23m- Băleşti, 6 cam., baie, buc., 2 beciuri, garaj,teren 4000 mp.- Băleşti,, sat Ceauru, 3 cam., caramida, t:800mp, toate utilitatile- Băleşti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze, curent- Băleşti,, sat Cornesti, 4 cam, buc., 3 anexe,t:2000 mp, d:36 m- Băleşti,,sat Ceauru, 3cam., buc., beci, t:1020mp, livada, vie- Băleşti, sat Ceauru, 3 cam, buc, hol, beci,t:1020 mp, livadă- Bălăneşti, P+E, constr. 2004, Sc:240 mp,parter nefinisat, living 60 mp, baie buc, baie, 4dormitoare, exterior nefinisat- Bîlteni, sat Vlăduleni, 3 cam, baie, buc,t:2500 mp d:25m, p.f.g., CT, T, canalizare, hidrofor,iz. Termică- Bârşeşti D+P, 3 cam., baie, buc. ,beci, teren900 mp.- Bolbosi, sat Ohaba, 4 cam., buc., teren 2600mp., 20 deschidere.- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mp- Bumbeşti-Jiu, 2 cam, constr. 2004, baie, buc.,p.f.g, t:1800 mp d:25m- Curtisoara, 2 cam., curte 480 mp., 2500 mextravilan.- Drăguţeşti, sat Văleni, 2 cam, hol, baie si bucneutil, t:1012 mp d:22, curent, apă fântână,Terenuri- Al. Digului, min 250 mp - max.500mp- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,d:35m- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp- Al. Mehedinti, t:607 mp, d: 32,54 m- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil(2500 mp, 5000mp), toate util.- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600mp, d>91m, parcelabil- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,DS, gard, apă, gaze curent la 25 m- Al. Mehedinţi, t:550 mp- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926mp, d:25m- Al. Mehendinţi, t:607 mp d:32m şit:800 mp d:19m- Amaradia (peste), t:3237 mp,d:10m, fara utilitati- Artego, teren 2760 mp, d:12m- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp,d:21m, toate util- Bld-ul Ec. Teodoroiu, 214 mp- Bld-ul Ec. Teodoroiu, la mijlocteren+casa 220mp,- Bld-ul Ec. Teodoroiu, P3 - 220+casatip garsoniera- Bucureasa, 4000 mp, d:20m- Bucureasa, t:4750 mp, d:15m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m,- Bucureasa, t:1400 mp, d:17,5m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:20m,fără util.- Bucureasa, teren 5016 mp, d:24,60m, intravilan- C. Bucureşti,str. Sf. Dumitru, t:850mp, d:16, intabulare- C. Bucureşti, t:700 mp, d:30m- C. Severinului, t:1530 mp d:17m- Dealul Târgului, 2500 mp d:13m- Dealul Târgului, t:2500+2500 mp,d:25m- Dealul Targului, teren 5000 mp,d:12,5m, cadastru- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,utilitati.- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2parcele de 300 mp cu d:17 m- Poloaga, t: 1 ha d:40m- Poloaga, teren 1000 mp, d:27m, cadastru- Preajba, 1760 mp, d:14 m, apa,gaze, curent- Preajba, 500 mp, d:15m- Preajba, 5000 mp, d:15m- Preajba, 7 parcele intre 1000-800mp, d:25m/32m, utilitatiÎnchirieri- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,utilate, în Tg-Jiu- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.SC SERVAGROMEC LOGREŞTI SA,societate în lichidare, organizează în data de24.02.2010, ora 13, la sediul lichidatoruluidin Târgu Jiu, Bârseşti, nr.79N , licitaţie publicăpentru vânzarea de bunuri imobile (te-ren, clădire sediu, baracă metalică, ateliermecanic). Relaţii la telefon 0762/013.514.TALON DE MIC PUBLICITATE31Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................18-24 februarie 2010Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010ZIG ZAGTerapii complementarePreparare unguent din ardeiÎn untul clarifiat încins (cantitatea obţinută dintr-un pa-chet) se pun 3-4 linguri de ardei iute tăiat mărunt (mai alespartea cu seminţe) şi se amesteca foarte bine la foc mic, vre-me de 10 minute, după care se lasă unguentul să se răceascăpuţin şi se filtrează. Unguentul se păstrează la rece.Precauţii, contraindicaţiişi alte comentariiAcest unguent nu este suportat de toată lumea, capsicinadin ardeiul iute putând declanşa reacţii alergice severe. Dinacest motiv, înainte de a folosi unguentul, se va face o probă,întinzându-l pe o porţiune mică de piele. Dacă apar inflama-ţii, senzaţii de mâncărime sau usturimeintensă înseamnă că aveţi sensibilitatealergica la acest produs şi, în consecinţă,nu îl veţi utiliza.Ardeiul iute mărunţit sau chiar mă-cinat în amestec cu puţină sare, pestecare se pune puţin alcool sanitar şi unpic de oţet. Se foloseşte apoi la frecţiireumatice. După ce se obţine calmareadurerii, de multe ori trebuie să se procedezela spălarea tegumentelor, preferabilcu apă caldă.Tinctura de ardei iute. Se macinăardeiul, apoi se va pune peste pulberede 5 ori mai mult alcool sanitar. Se ţineo perioadă de 15 zile agitând des şi sepoate apoi folosi la frecţii care au rostulde a restabili circulaţia sângeluiperturbată, sau pentru a ajuta la alopecii,irigând mai bine pielea capului.Această tinctură se poate aplica peo bucată de vată şi apoi cu această vatănumită termogenă, se fac aplicaţii locale,pentru a intensifica circulaţia sân-gelui, sau pentru calmarea durerilor. Se va pune doar atâtatinctură cât poate suporta fiecare în funcţie de sensibilitatealocală. Nu se aplică pe tegumente lezate. Se mai poate diluacu apă dacă nu se suportă concentraţia respectivă.În cazul în care aveţi o disfonie (sau o oboseală a corzilorvocale), se va face un decoct de ardei iute. Se taie un ardeiiute şi se va fierbe timp de 15 minute, în 250 ml apă. DupăMâncare de ciuperciIngrediente: 300 g ciuperci, 6 linguri de ulei, caşcaval depost, 2 roşii, 1 ardei gras, o ceapă, piper, busuioc, mămăligă.Mod de preparare: După ce ciupercile au fost curăţateşi opărite, sunt tăiate mărunt şi puse la călit. Se adaugă ceapăcălită, ardeiul tocat şi roşiile decojite. Se lasă la fiert, la focmic; se adaugă sare. Când sunt fierte, ciupercile sunt pusepeste sos şi mai sunt lăsate două minute la foc mic. La final,se adaugă piper şi busuioc.Ardei umpluţi cu legumeIngrediente: 8 buc. ardei graşi, 2 buc. morcovi, 1 buc.rădăcină pătrunjel, 1 buc. ceapă, 3-4 buc. roşii, 1 lingură zahăr,3 linguri ulei.Mod de preparare: Ardeii, cărora li s-a scos în prealabilcotorul, se pun 1-2 minute în apă clocotită, puţin să-BANCURIstrecurare se va face gargară. Aceasta face ca circulaţia sangvinăla nivelul gâtului să se intensifice, lucru care duce la refacerearapidă a vocii.Tinctura de ardei iute este utilă celor care doresc să se lasede viciul beţiei. Cu o siringă, cu mare atenţie, fără să se dete-rioreze dopul sticlei, se va introduce fără ştirea celui care vaconsuma o cantitate de 5 ml de tinctură de ardei la o sticlă de500 ml. Se va da apoi să-l consume fără să-i spună nimeni ceconsumă. Se va face acest lucru mai multe zile la rând eventualchiar mărind treptat doza de tinctură de ardei iute intro-dusă în sticle. Se va face acest lucru până când omul nu vamai suporta alcoolul şi se va lăsa de băut.Ardeiul gras stimulează secreţia gastrică, util în dispepsieatonică, fortifică vasele de sânge şi este antihemoragic.Se adaugă faptul că cei care au diverse afecţiuni ale sto-macului, ficatului, căilor urinare sau auhemoroizi, ar trebui să nu consume ardeiiuţi, care pot agrava aceste afecţiuni.CastraveteleSucul de castraveţi se obţine în centrifugă(după decojire) sau dat pe răză-toare şi stors. Fiindcă gustul lui nu esteprea plăcut, se poate combina cu suc deroşii sau mere.- Extern pentru cei cu pielea grasă:loţiuni pentru ten cu apă de fierbere nesărată.- Riduri - aplicaţi rondele de castravete.- Pistrui - loţiune cu lapte crud încare s-au macerat rondele de castravete.- Pori dilataţi ai feţei- se iau cantităţiegale de seminţe de castravete, dovleacşi de pepene galben. Se macină fin, separat,într-o râşniţă de cafea. Se diluea-ză câte o lingură de supă din fiecarepudră în lapte sau smântână. Se ameste-că pentru obţinerea unei măşti care se va aplica vreme de 30minute. Se spală apoi cu apă de trandafiri călduţă.- Îngrijirea feţei: lapte de castravete. Se pisează într-o piu-liţă 50 g de migdale dulci, decorticate, se toarnă încet 250 gde suc de castravete dat în clocot şi răcit şi se strecoară într-opânză deasă. Se adaugă 250 ml alcool şi 1g esenţă de trandafir.Se utilizează ca loţiune.În spatele unei porţi, pe care scria „Câine rău”, sevede un căţel mic şi pufos. Un om trece pe lângă poartăşi zice:- Cum de eşti tu, mă, câine rău?La care câinele:- Sunt rău că nu pap tot laptele.******************************************Un rabin şi un preot ortodox aveau garaje alăturate.Preotul, din smerenie, într-o zi spală maşina rabinului.A doua zi îl vede pe rabin cum îi taie cu un bomfaierţeava de eşapament a maşinii sale.Supărat întreabă:- Ce faci rabine acolo? la care rabinul răspunde:- Tu mi-ai botezat maşina, eu ţi-o tai împrejur.Mic dejun sănătos!rată; se scot apoi pe o sită ca să se scurgă. După aceea, sepune umplutura, se aşează pe un rând în cratiţă, se toarnădeasupra apa, se adaugă ulei şi bulion de roşii şi se lasă săfiarbă înăbuşit cu capac, în cuptor sau pe plită, timp de30-40 minute. Pentru prepararea umpluturii de legume setaie pai morcovul,pătrunjelulşi ceapa şi seprăjesc în ulei,se adaugă apoiroşii proaspetecurăţate de se-minţe şi pieliţă,tăiate mărunt,se presară pu-ţin zahăr, sare,piper şi se prăjesc.Pagină realizată de Ana-Irina PopHOROSCOPSăptămâna 18-24 februarieBERBECEvitaţi acţiunile de anvergură sautransformările ireversibile! Aveţi predis-poziţii pentru comunicare, pentru flirt şipentru mici succese care nu sunt de negli-jat şi care vă vor ridica moralul.TAURAstrele sunt de partea dv. în aceastăsăptămână, maximul având loc în zilelede joi şi vineri, când personalitatea şi putereade convingere vă vor ajuta în de-mersurile pe care le veţi întreprinde. Atenţie la sănătate!GEMENIÎn ultima parte a intervalului, astrelevă vor afecta în plan afectivo-sentimen-tal, astfel că sunt posibile diferende cupersoana (persoanele) de sex opus, pentrucă aveţi un comportament care nu vă fiagreat de cei din jur. Zile tensionate: joi, vineri şi sâmbătă.RACExceptând ultima zi a săptămânii,când Luna vă exacerbează trăirile, aceastăperioadă va fi destul de benefică. Veţi dadovadă de originalitate şi de mult spirit deechipă. Zi tensionată: duminică.LEUChiar dacă începutul de săptămână văeste favorabil, nu vă bazaţi prea mult pe acestfapt, pentru că trăirile din a doua jumătate asăptămânii vă vor bulversa sentimentele.FECIOARĂAveţi un început de săptămână lipsit deşansă. Noroc cu un bun prieten care vă va„lumina” calea. Petreceţi în această perioa-dă cât mai mult timp cu familia şi prietenii.BALANŢĂÎn această săptămână veţi avea posi-bilitatea să vă exprimaţi sentimentelepure, de afecţiune, faţă de persoana iubi-tă. Nu ezitaţi şi nu lăsaţi să treacă şansape lângă voi.SCORPIONAceastă perioadă vă conferă o putere deconvingere deosebită şi, împreună cu forţadv. de persuasiune – recunoscută! – puteţiduce la bun sfârşit un plan pe care l-aţi pusîn operă cu mai mult timp în urmă.SĂGETĂTORSunteţi puternic afectat, în plan afectivo-emoţionalde oboseala şi stresul acumulateîn ultima perioadă, astfel că joi se reco-mandă un „time-out” în relaţiile cu persoanaiubită. Pericol de conflict sentimental!CAPRICORNVeţi avea trei zile excelente de la mijloculsăptămânii, care au darul de a con-trabalansa duritatea zilelor de final carevă vor zădărnici orice acţiune demarată.• Zile benefice: miercuri, joi şi vineri.VĂRSĂTORMarţi şi miercuri vor fi zile puternicafectate negativ, astfel că trăirile sufleteştivor fi în impas. Totul va reveni la normal,spre final. În această perioadă nu faceţi ges-turi pe care le veţi regreta mai târziu.PEŞTIDouă perioade distincte: prima ju-mătate a intervalului este una foartebenefică, astrele fiind „aliaţi de nă-dejde”; ultima parte a intervaluluieste una dură prin acţiunea concertatmalefică.Nu duceţi neliniştile dumneavoastră în fami-lie, pentru că s-ar putea isca certuri.

Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 15SPORTHANDBAL/VASILE STÂNG, CU MAI PUINE GRIJI:„Îi văd mai puternici pe jucători”Ultima victorie a handbaliştilor de la Energia pare să-i fi dat speranţe luiVasile Stângă, în perspectiva abordării următoarelor partide oficiale dinLiga Naţională. Confruntat, săptămâna trecută, şi cu câteva serioase pro-bleme de lot, tehnicianul Energiei se arată acum ceva mai mulţumit dinacest punct de vedere, mai ales că extrema Gabriel Florea a revenit de câte-va zile la antrenamente. Gândurile lui Stângă se îndreaptă însă, acum, cătredisputa de sâmbătă, din a treia rundă a returului, cu Minaur Baia Mare.Reporter: Păreţi mai liniştiţiacum la cârma Energiei...Vasile Stângă: Da, acea vic-torie de la Bacău a venit foartebine după un început mai slab alnostru de retur. De aceea şi zâm-betele par să fi revenit pe feţelebăieţilor, care este clar că acumau şi un alt moral, nu mai suntaşa de moleşiţi cum erau în urmăcu o săptămână. Jucătorii par săşiintre din ce în ce mai bine însimţul porţii, se vede o concen-trare mai mare. Iar din punct devedere fizic cred că toată lumeaşi-a revenit, ne-am mai odihnit înweekendul trecut. Eu cel puţin îivăd acum mai puternici pe jucători.Însă nu am scăpat deloc degreu, din contră, abia am începutlupta. Şi cred că băieţii îşi dauseama de importanţa jocului carevine, cel cu Baia Mare. Degeabaam bătut la Bacău dacă nu batemla Baia Mare, este un meci foarteimportant pentru noi.„Din punct de vedereal lotului stămbinişor...”Rep.: Veşti mai bune şi dinlot?V.S.: Da, să zicem. În afarăde Enache, care va fi indisponi-bil cel puţin încă o săptămână,Florea a reînceput antrenamenteleşi văd că îşi dă drumul încetulcu încetul. Sper ca până sâm-bătă să fie 100% apt de joc. Înrest, Giotoiu este acum OK,Kukrika nu mai resimte dureri,mai nou doar Simovic şchioapă-tă puţin, dar sper să nu fie vorbadespre nimic serios. Din punctde vedere al lotului stăm binişor.Rep.: La ultimele antrenamenteaţi lucrat foarte mult peindividualizare. De ce?V.S.: De regulă, marţea lucrămdoar la asta, pentru că miede asta mi-e frică la jucători, dearuncările la poartă... Şi văd căacum au început să o facă multmai bine decât o făceau înainte.Rep.: Cel mai bine din echipăse pare că stă în ultima vreme„poarta”...V.S.: Da. Aşa este, poartaşi-a făcut datoria foarte bine,mai ales că acum avem 3 portari.Bine, va mai trebui ca din cândîn când să mai recurg şi la o so-luţie de compromis, adică să-lmai folosesc şi pe Rădulescu.Deocamdată asta este situaţia,una fericită pentru echipă, darnefericită pentru Pami. Credînsă, că o să-i vină şi lui rândul,mai ales dacă se antrenează aşacum se antrenează acum.„Minaur sper să nu-şirevină cu noi!”Rep.: Referitor la meciul următor,Minaur pare a fi o echi-pă „de casă”. Ce credeţi despreacest joc?V.S.: Este clar că va fi unmeci foarte dificil pentru că aşacum aţi remarcat şi dumneavoastră,cei de la Baia Mare joa-că foarte bine pe teren propriu.E bine însă, că Minaur treceacum printr-o criză, sper să nu-şi revină cu noi! Pentru că seconcentrează foarte bine acasă.Sper să facem un meci bun, maibun decât cel de la Bacău şi dacăasta se va întâmpla sunt convinscă vom câştiga.Rep.: Care pare a fi cel mainimerit sistem de joc pentruacest meci în condiţiile în careEnache va absenta?V.S.: Cred că 6-0, pentru cănu-l avem pe Enache, dar voi fo-losi şi 4-2 şi 5-1 cu Humbertoavansat la Stamate, care este unjucător masiv, foarte bun, peri-colul numărul unu al celor de laBaia Mare. Stamate va trebuianihilat, ca şi faza a doua a adversarului.Clasamentul la zi alLigii Naţionale1 HCM Constanţa 15 14 0 1 483 379 282 UCM Reşiţa 15 12 2 1 454 378 263 Ştiinţa Municipal Dedeman Bacău 15 9 2 4 479 434 204 Steaua MFA Bucureşti 14 9 1 4 437 369 195 Energia Lignitul Pandurii Tg-Jiu 15 9 1 5 404 403 196 Universitatea Bucovina Suceava 14 8 0 6 393 363 167 HC Minaur Ştiinţa CSM Baia Mare 15 5 1 9 386 396 118 CSM Satu Mare 15 5 1 9 435 465 119 Universitatea Transilvania Cluj 14 5 1 8 361 391 1110 HC Odorhei 14 5 0 9 407 433 1011 Universitatea Politehnica Timişoara 13 4 1 8 324 385 912 Dinamo Bucureşti 15 3 1 11 442 513 713 SCM Rom Cri Braşov 14 0 1 13 343 439 1CSM Medgidia s-a retras din campionat

FOTBAL/„SORINACCIO” ASIGUR:Viaa în Gorj • joi, 18-24 februarie 2010 • 16SPORT„Pandurii pot să stealiniştiţi în retur!”Unul dintre cei mai respectaţi, ca şi cei mai lon-gevivi antrenori de fotbal din România este fărăîndoială Sorin Cârţu. După o pauză autoimpusă pebanca tehnică de câteva luni, „Sorinaccio” pareacum a-şi fi regăsit echilibrul care să-l readucă lacârma unei echipe de fotbal din Liga I. Fostul an-trenor al Pandurilor ţine să precizeze însă, că nuse grăbeşte deocamdată deloc, deşi este la curentcu tot ce mişcă prin „sportul rege” autohton.Atunci când vine vorba despre gruparea de fotbalgorjeană şi despre viitorul parcurs din retur, Cârţueste de părere că trupa lui „Ciobi” nu o să întâm-pine nici o problemă în a-şi asigura „liniştea” decare are nevoie în clasamentul Ligii I.Reporter: Cum se mai „simte”fotbalul „de pe margine”?Sorin Cârţu: Păi, în primulrând, stau pe margine numai la pro-priu, asta nu înseamnă că nu sunt lacurent cu tot ce se întâmplă pe lanoi, prin fotbal. Dar dacă te referi lafaptul că am luat o pauză şi nu maiam nici un fel de stres, atunci pen-tru mine e OK, acum mă simt multmai liniştit. Toată lumea ştie că eumă implic foarte mult în ceea ce facşi am mai spus-o, chiar simţeam nevoiasă iau o pauză.„Întotdeauna fixămfoarte devreme returul...”Rep.: Se apropie din nou redebutulde sezon al Ligii I... Ce păre-re are Sorin Cârţu despre deciziade a nu se amâna returul?S.C.: În mod normal, eu suntadeptul respectării anumitor reguli,legate şi de program... Dar aceastăproblemă este una destul de complexăpentru toată lumea. Noi întotdeaunafixăm foarte devreme retu-rul şi suntem obligaţi să jucăm înnişte condiţii nu tocmai propicepentru fotbal. Pentru că ştiţi ce seîntâmplă cu terenurile de joc şi ştiţila fel de bine că nu este pentru pri-ma oară când ne trezim că vrem săamânăm returul din cauza vremiicare este cum este în România înaceastă perioadă a anului. Părereamea este că o să fie şi mai rău chiarşi mai încolo, condiţiile meteo o săafecteze multe stadioane din ţară.Chiar dacă s-a mai jucat şi în alţiani cam tot în aceste condiţii, să nuuităm că spectacolul va avea de su-ferit, nu poţi juca fotbal în anumitecondiţii. O să fie numai terenuriproaste şi o să se joace numai „bu-fa-bufa”! Eu am mai spus-o odatăcă toate echipele ar trebui ca din ba-nii luaţi din drepturile de televizaresă-şi cumpere nişte prelată pentrua-şi acoperi terenurile de joc atuncicând este vremea nefavorabilă. Şivă spun eu că nu costă atât de mult,sunt doar câteva zeci de mii deeuro...Rep.: Cum vedeţi returul decampionat pentru Pandurii?S.C.: Eu cred că anul acesta,Pandurii se vor depărta cât mai re-pede de zona aceea periculoasă dinclasament. Sigur, încă mai suntacolo, foarte aproape, dar se vor rezolvalucrurile pe parcurs. Anulacesta se poate rezolva această pro-blemă mult mai devreme decât s-aîntâmplat în sezonul trecut, cu 7etape înainte de a se termina campi-onatul. Deci eu spun că Panduriipot să stea liniştiţi în retur!„Orac depinde ce minteare acum!”Rep.: Ce părere aveţi despreachiziţiile din această iarnă alegrupării de fotbal gorjene?S.C.: Eu pe Kamara îl cunoscfoarte bine ca jucător, nu ştiu cât debine se va integra la Pandurii, dar laPiteşti el a făcut-o foarte bine şi s-adovedit a fi un fotbalist util. Pentrucă el este un vârf de viteză, un vârfagresiv şi poate surprinde pe multălume. Despre Orac, la fel, pot să ziccă îl cunosc foarte bine, dar totul vadepinde cu ce minte s-a întors acumla Pandurii! Pentru că eu tot timpulam spus că este un jucător cu realecalităţi, dar care, dacă nu a avutmintea la fotbal, sigur că şi randa-mentul lui a fost unul mai scăzut.Deci, depinde cu ce minte s-a întorsdin periplul lui prin Grecia sau peunde a fost. Iar despre Vranjes nupot să spun deocamdată nimic pen-tru că nu îl cunosc. Dar se va vedeaîn scurt timp ce poate, dacă va fi fo-losit şi cât va fi folosit. Cuplul celmai bun l-aş vedea Stromajer-Kamara.Rep.: Ceva planuri de viitorpentru Sorin Cârţu?S.C.: Tot ce pot să spun e căpână la vară o să stau liniştit. Dinvară mai vedem ce apare, ce oferteo să am, dar numai dacă va fi legatde prima ligă, eu în altă parte numai merg. După părerea mea, euzic că mai pot să mai stau prin fot-bal încă vreo câţiva ani, aşa că încănu mă grăbesc. Dar o să cântărescfoarte bine alegerea viitoare pe careo voi face.A consemnat Daniel Gârduc m y k