Vremea - Viata in Gorj

2 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie2009EDITORIALFilmul rușiniiCâţi ca regizorul Cristian Mungiunu vor fi sătui de acei politicieni carenu fac altceva decât să inventeze legicare să ne facă viaţa mai bună şi mailogică, atât înainte de campanie, cât şipe perioada ei, aducându-şi aminte,prin cine ştie ce minune, şi de electo-rat, de oamenii de jos, măcinaţi defoame, de nevoi, de disponibilizări, deşomaj, de biruri şi de atâtea lipsuri,doar atunci când au nevoie de votullor? De ce nu s-au gândit la ei şi până acum, în ceasul al 12-lea,când, fără pic de jenă, le cerşesc voturile, întrecându-se în promisiuni?„Nu urmăresc îndeaproape campania, pentru că nu mă hotărăsccu cine votez în perioada de campanie, dar mi se pare o risipăenormă de mijloace pentru a populariza, în esenţă, o sume-denie de minciuni sau de vorbe goale. Iar campania asta scoatela iveală un jeg teribil”, mărturiseşte Cristian Mungiu, cu amără-ciune, scârbit de acest film de lung metraj, realizat după cel maiprost scenariu scris vreodată.Electoratul, din capul locului, a fost derutat de toată scălâmbăialade pe eşichierul politic, parte din el fiind hotărât să urmă-rească alegerile din fotoliu, privind la televizor, pe când alţiisunt hotărâţi să participe la ambele tururi de scrutin ale alegeri-lor prezidenţiale, sperând să fie bine, aşa cum au sperat în ceidouăzeci de ani încoace. În primul tur ei vor vota cu candidatulcare li se va părea cel mai onest; pe când în cel de-al doilea, îlvor cântări în „balanţă” pe cel care vor crede ei de cuviinţă că vaavea toate şansele să facă ceva pentru această ţară.Că prea au fost dezamăgiţi de minciunile unora şi altora, în-drugate zi de zi, pe toate posturile, la orice oră din zi sau dinnoapte. Pentru că, dacă ar fi să-i analizeze pe fiecare în parte,care sunt de stânga, de dreapta sau de centru, s-ar încurca în so-coteli. În România până şi aceste noţiuni s-au alterat, cu timpul,pierzându-şi sensul, majoritatea politicienilor voiajând, ca po-rumbeii, după bunul plac, fără nicio jenă, de la un partid la altul,neinteresându-i programele cu care s-au afişat, ci doar să le fielor bine, dovedindu-se, în final, după vorbă şi după faptă, a fidoar nişte oportunişti.Sunt şi oameni de bine care ar vrea şi ar putea să facă ceva,însă sunt sufocaţi de o gaşcă de şmecheri şi lichele, incompetenţisau hoţi, atraşi de ciolan şi de putere, în nesecata lor dorinţă decăpătuială.Politica e mai rea decât orice boală a societăţii, o leprozeriecare virusează orice sistem, chiar şi pe cel al sănătăţii, neţinândcont de nimic. A pătruns şi în învăţământ, în cel militar, în cel alreligiei, în cultură, în agricultură, etc. Chiar dacă se fac sau sedesfac coaliţii, când se uită ţelul suprem propus: viaţa poporuluişi un trai decent, când politica se rezumă doar la împărţeala deposturi şi căpătuiala membrilor de partid şi a apropiaţilor aces-tora. Conturile lor din bănci şi viaţa de lux pe care o duc, cu vileşi limuzine, cabane la munte sau la mare şi chiar în străinătate,unde îşi petrec week-end-ul, îngrijindu-şi de sănătate sau undesunt date la şcoli odraslele lor, parcă sfidându-i pe amărăşteni,vorbesc de la sine.Chiar pretendenţii la preşedinţie, rivalii lui Traian Băsescu,în frunte cu acesta, şi-au adus aminte chiar acum, pe perioadacampaniei, de toate lipsurile românilor, de ce au nevoie aceştia,de ceea ce au dus lipsă până acum şi vor mai duce mult şi bine,căci promisiunile lor mieroase nu sunt atât de convingătoare, fi-ind presărate cu răutăţi şi provocări înveninate, dezvăluindu-şinoi măşti ascunse şi atât de înfricoşătoare.Cu prea mare zgârcenie, mass-media dezvăluie dorinţa câteunui lider dispus să facă, în condiţii oculte, pactul cu oricine îlpoate ajuta, chiar şi cu diavolul. Despre unele întâlniri în secretcu vreun miliardar, la vila acestuia din Deltă.În concluzie, se poate rezuma totul la două paliere ale promi-siunilor acestor prezidenţiabili care, în marşul lor cel lung, gatasă-şi dea sufletul, se îndreaptă spre Cotroceni. Primul palier estecel public, trâmbiţat în cele patru zări, promiţându-se locuinţesociale pentru tineri, medicamente prin poştă pentru pensionari,salarii şi pensii decente, locuri de muncă şi câte şi mai câte, con-form cerinţelor europene. Pe când cel de-al doilea palier este celocult, adică cealaltă faţă nevăzută a acestor „toboşari” neobosiţi,atraşi în angrenajul aranjamentelor subterane cu susţinătorii lorpolitici şi financiari.Tocmai aceste interese mascate trădează slăbiciunea lor. Saumai bine zis obligaţiile făcute, tranşând ţara după zone şi intere-se, poate mai multe decât poate cuprinde trupul acesteia. Defapt, ce vor mai conduce ei, dacă au amanetat deja ţara?!Ion Şoldea- România s-a clasat în pri-mele opt luni din 2009 pe loculşapte între statele UniuniiEuropene (UE) cu un nivel ridi-cat al deficitului comercial, de5,9 miliarde euro, potrivit date-lor publicate de biroul europeanPOZA SĂPTĂMÂNIIHoţilor delemnedin păduriComandantuluiVasile Tâlvescupentrupromovarede statistică, Eurostat. Deficitulcomercial al României s-a reduscu 60,4% în ianuarie-august faţăde aceeaşi perioadă a anului trecut,în condiţiile în care impor-turile s-au diminuat cu 35%, iarexporturile au scăzut cu 19%SEMNALfaţă de nivelul din acelaşi intervalal anului trecut, potrivitNewsIn. România a exportat înafara Uniunii Europene bunuride circa 600 milioane euro şi aimportat mărfuri de peste 880milioane euro în septembrie.VIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriVremeaAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43

Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 3ACTUALITATE„Life's Good… when it's green” în oraşul TismanaAsociaţia Liberă Iniţiativă şiAntreprenoriat Tismana ALIAT înparteneriat cu Asociaţia Regionalăpentru Dezvoltare Rurală ARDR şiPrimăria Tismana a desfăşurat o am-plă acţiune de mediu, numita „Life'sGood… when it's green” în oraşulÎn urmă cu două zile, în salaMaură a Prefecturii Gorj, s-a constituitcea de-a 37-a filială judeţea-nă a Asociaţiei Române de Prieteniecu Republica Populară Chineză. Laşedinţa de constituire a Asociaţieiau fost prezenţi: AmbasadorulExtraordinar şi Plenipotenţiar alRepublicii Populare Chineze înRomânia, Liu Zengwen, preşedin-tele Consiliului Judeţean Gorj, IonCălinoiu, cei doi subprefecţi deGorj, Marcel Romanescu şi HoraţiuGorun şi o serie de reprezentanţi aiTismana, în data de 13 noiembrie2009. La acţiune au participat 85elevi voluntari şi profesori din ca-drul GSI Tismana, Şcoala generalăCelei şi Şcoala generală Pocruia.La acţiune au fost prezenţi şi 10voluntari din cadrul ServiciuluiNimeni nu recunoaşte că acum,la mijloc de noiembrie, cu 13 gra-de Celsius în scădere, şomajul faceravagii mai mari decât virusul gripeinoi, cu nume de cod A/H1N1,care şi el e gata să fie scăpat de subcontrol, atâta timp cât MinisterulSănătăţii ezită să obţină vaccinulde import, în timp ce companiaproducătoare ezită să-şi asume res-ponsabilitatea în ceea ce priveşteefectele adverse ale vaccinului.Pe când cercetătorii noştri vorrealiza şi un vaccin anti-şomaj atâtde necesar românului de rând bân-tuit de spaima faţă de această boalăale cărei proporţii au devenit totmai îngrijorătoare – nu şi pentruguvernanţii din fruntea ţării, carenumai grija asta nu o mai au? Şinici pe cea a crizei financiare. Rataşomajului a atins luna trecută7,1%, dublu faţă de aceeaşi perioa-dă a anului trecut; nivel pe careţara noastră nu l-a mai înregistratîntr-o astfel de lună din anul 2003,când a fost 7%, aşa cum reiese şidin statisticile Agenţiei Naţionalepentru Ocuparea Forţei de Muncă,iar Gorjul este chiar fruntaş cu omediului financiar-bancar, econo-mic, cultural şi asociativ din Gorj.Conducerea centrală a asociaţieiromâno-chineze a fost reprezentatăde preşedintele acesteia,Florea Dumitrescu şi secretarulgeneral Ion Dobrică. Deşi s-au retrasde mai mult timp din activitateaprofesională, cei doi îşi folo-sesc experienţa dobândită înrelaţiile cu R.P. Chineză în cadrulacestei asociaţii care numără, încădin 1995, 34 de filiale în întreagaţară şi peste 5000 de membri.European de VoluntariatdinCaucaz (Georgia, Armenia) şi UE(Franţa, Spania, Portugalia,Letonia, Lituania) cu sprijinulARDR, care derulează proiectulRuraLean finanţat de ComisiaEuropeană prin programul Tineretîn Acţiune.La finalul campaniei de me-diu, din proprie iniţiativă, tineriivoluntari din oraşul Tismana aurealizat un copac din materiale re-ciclate reprezentând un simbol demediu prin care tinerii au vrut sătragă un semnal de alarmă pentruo educare şi o implicare civică înceea ce priveşte protejarea mediuluiînconjurător.Acţiunea de mediu, „Life'sgood when it's green” face partedin activităţile proiectului„VOLUNTARIATPENTRUVOLUNTARI”, finanţat deGuvernul României prin DirecţiaJudeţeană pentru Tineret Gorj.M.DanŞomajul, mai tare decât gripa nouărată a şomajului de peste 10 %.Numărul total de şomeri înregistratluna trecută a fost de aproape654.000 de persoane, dintre careaproape 289.000 sunt femei. Celemai afectate judeţe sunt Harghita,Argeş, Bacău şi Buzău.Economistul-şef al BănciiMondiale în România, expert înastfel de probleme, estimează cărata şomajului va atinge cel mai înaltnivel în prima jumătate a anuluiviitor, când, cel mai probabil, nuva depăşi 10%.T. DiţescuLa Gorj s-a constituit Asociaţia Română dePrietenie cu Republica Populară ChinezăAsociaţia are rolul de a promo-va realizările civilizaţiei chineze, avalorilor culturale tradiţionale, darşi de dată recentă, ale poporuluichinez. Pentru gorjeni, câştigulconstituirii acestei asociaţii se poateconcretiza prin furnizarea de in-formaţii referitoare la mediul deafaceri chinez, la stimularea intere-sului investitorilor chinezi pentruGorj. Printre obiectivele asociaţieise numără acordarea unor burse destudii, specializare şi perfecţionareprofesională în China, cooperare îndomeniile învăţământ, cercetareştiinţificăşi dezvoltare tehnologi-că, proiecte de cercetare, creareaunor societăţi mixte neguvernamentaleîn România şi China, asistenţăasigurată ziariştilor, oameni-lor de ştiinţă şi cultură români aflaţitemporar în China etc.Preşedintele filialei gorjene afost ales Cristinel Florescu, direc-tor Omniasig Tg-Jiu, iar secretar,Mariana Bodislav, director execu-tiv al Camerei de Comerţ şiIndustrie a judeţului Gorj. B. P.Acţiuni pentru onatură curatăAgenţia pentru Protecţia MediuluiGorj (APM), organizează şi în aceastăsăptămână două acţiuni,continuândastfel aportul la o natură curată, aşadupă cum ne-a obişnuit deja. Astfel,miercuri, 18 noiembrie a.c., a avut loccea de-a doua acţiune de plantare înparcul dendrologic din zona Preajba.La acţiune au participoat reprezentanţiai Consiliului Judeţean, aiOcolului Silvic Târgu Jiu şi aiUniversităţii din Craiova.Miercuri, la Târgu-Jiu, în pre-zenţa Prefectului de Gorj, LiviuAndrei, a avut loc ŞedinţaExtraordinară a ComitetuluiJudeţean pentru Situaţii de UrgenţăGorj. Pe ordinea de zi, au fost prezentateşi aprobate: Planul de măsurial Comitetului Judeţean pentruSituaţii de Urgenţă Gorj pentru pe-rioada sezonului rece 2009-2010 şiPlanul de activitate al ComitetuluiJudeţean pentru Situaţii de UrgenţăGorj pe anul 2010.Având în vedere situaţiile deurgenţă specifice sezonului de iarnă,precum şi a celor ce sunt determinatede manifestarea acesto-ra, în contextul sărbătorilor deiarnă şi zilelor libere de care populaţiava beneficia în luna de-cembrie şi începutul lunii ianuariea anului viitor, se impune luareaunor măsuri concrete la nivelulcomponentelorSistemuluiJudeţean pentru ManagementulSituaţiilor de Urgenţă.Astfel, se impune: evaluareala nivelul tuturor structurilor deconcentrate/descentralizate,ope-ratorilor economici, unităţilor degospodărire locală şi a celorlalteinstituţii, a resurselor tehnice şiumane avute la dispoziţie pentruintervenţii la dezăpeziri, polei şiAstăzi, la ora 10, are loc laGrupul Şcolar Industrial dinRovinari cea de-a doua etapă a con-cursului ,,Sortează, Recicleză,Protejează”, destinat elevilor dinoraşul Rovinari şi localităţile limi-trofe. Concursul va aborda noţiunide colectare selectivă,transport, tratareşi reciclare a deşeurilor menaje-re, cunoştiinţele fiindu-le verificateprin intermediul unor teste grilă.G. B.Comitetul Judeţean pentruSituaţii de Urgenţă sepregăteşte de vreme reastabilirea măsurilor pentru menţinereaîn stare operativă a acesto-ra; Intensificarea activităţilor decontrol tehnic de specialitate laoperatorii economici, instituţii şilocalităţi, pentru repararea defec-ţiunilor constatate şi asigurareabunei funcţionări pe timpul sezonuluirece a instalaţiilor de stinge-re cu apă şi mijloacelor tehnice deprevenire şi stingere a incendiilor;Verificarea asigurării aprovizionăriiunităţilor din reţeaua medicalăcu rezervele de produse far-maceutice de primă necesitate şi aevidenţei persoanelor din mediulrural cu afecţiuni grave, care ne-cesită tratament ambulatoriu.Orientarea forţelor, mijloacelorşi materialelor pentru inter-venţie conform competenţelor, înfuncţie de solicitări şi posibilităţi,pe perioada sezonului rece, cuprecădere pe timpul sărbătorilorde iarnă, pentru acoperirea întreguluiteritoriu de competenţă, pu-nându-se accent pe staţiunile şizonele unde se înregistrează con-stant o mare afluenţă de turişti, înscopul prevenirii sau limităriiefectelor blocajelor traficului decirculaţie, produse de polei, ceaţăsau căderi masive de zăpadă.M.D.

4 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009COTIDIANAmbiţia unui cineastNe-am obişnuit cu modes-tia cineastului DumitruCălugăru despre activitatea saşi mai ales despre premiile că-ruia aflăm mai mult din presă.De neuitat este rolul său încare l-a „întruchipat” pe mareleBrâncuşi, în mai multe case-te video realizate cu câţiva aniîn urmă de postul TVR1, cuobiceiurile şi datinile gorjeni-lor, în care prin satele noastremai bântuie spiritul luiBrâncuşi. De atunci, prieteniiapropiaţi cineastului îi spunBrâncuşi sau nepotul luiBrâncuşi.Nu putem uita însă amără-ciunea lui când s-a confruntatcu atâtea greutăţi, din lipsamijloacelor financiare, la rea-lizarea filmelor sale, dar şipentru a participa la diferitefestivaluri de film. Se pare căeste singurul supravieţuitor şimembru sau coordonator alCineclubului„ConstantinBrâncuşi” din Târgu-Jiu, carea trecut de curând de 35 deani de la înfiinţare, iar sediulsău, de mai mulţi ani, estechiar la domiciliul acestuia.Ca să nu mai vorbim de apa-ratura de care dispune acest(ne)cunoscut cineast, anticăşi de demult.Dar aici este vorba şi demândria lui de a reprezentaGorjul, cu orice preţ şi oriun-de, atât pe plan naţional cât şiinternaţional. Cum a făcut şi laînceputul acestei luni, partici-pând la Festivalul „Pelicula deaur”, organizat la Bucureşti,unde au fost selectate 30 de fil-me ale cineaştilor români şistrăini.Pelicula „Amintiri cu cântec”,a cineastului gorjean, reprezintăun omagiu adus artis-tei nepereche, privighetoareaGorjului, Maria Lătăreţu, carea obţinut premiul II la acestfestival, ea mai obţinând unpremiu şi la FestivalulInternaţional de Film de laSlătioara, fiind foarte apreciatăde ambele jurii, cât şi de specialiştiiîn domeniu.„Dar nu toţi indivizii suntspecialişti, aşa cum se pre-tind”, ne-a mărturisit într-untârziu, după ce a revenit acasă,răbufnind cu amărăciune,Dumitru Călugăru. „Acest filmar fi trebuit mai curând să se finumit ,deoarece l-am trimis de douăori şi la Festivalul GuraHumorului şi nu a trecut depreselecţie. Ca să vedeţi decâtă răutate pot să dea dovadătocmai cei care ar trebui săpromoveze valorile. Unul dintremotivele neacceptăriiaces-tui scurt metraj a fost acela căam mai participat şi cu alt film,încât eu nu puteam să apar cunumele de două ori pe lista lor.Mă bucur foarte mult că peli-cula mea a plăcut foarte multmarelui public, deoarece eu facfilme pentru oameni şi nu pentrujuriu!”, a mai spus cineastulDumitru Călugăru, cu aceeaşimodestie care îl caracterizează,ultimele cuvinte pierzându-i-seprin barba încâlcită, ca nişte firimituridintr-un dialog interior...Ionel MiuViaţă de dascăl, între navetă şi gazdăFaptul că mai întâlneşti şi la oraactuală dascăli care sunt nevoiţi săstea în gazdă în localităţile unde suntrepartizaţi să predea, decât să-şicheltuiască bruma de salariu cu naveta,pare de domeniul incredibilu-lui. Scenele acestea mi-au reamintitBun venit înlumea frumuseţiişi echilibrului!brusc de câteva filme româneşti, maivechi, din anii copilăriei, în carefoarte puţini tineri absolvenţi, me-dici, ingineri agronomi sau dascălise stabileau în partea locului, îndră-gind profesia aleasă, dar făcându-seşi iubiţi de localnici, mai ales de co-pii, luându-şi în serios această mun-că de apostolat. Dar cei mai mulţifugeau de viaţa la ţară, de la „coadavacii”, cum se mai spunea în popor,nevrând să se lipsească de luxul ofe-rit de oraş şi mai ales de sprijinulnelipsitelor pile.Cazul dascălilor de la şcoliledin Roşia de Amaradia nu este sin-gular. Dascălii fac naveta de la zecide kilometri depărtare de casa lor,de familie, obişnuiţi cu acest du-tevino, condiţionat de un autobuz sautren. Alţii, ca să mai economiseascăun ban, preferă să stea în gazdă, însat, ca să le rămână ceva bani şipentru cei de acasă.asta prin care trecem, cu salariileaşa cum sunt ele, încât abia de nepermitem să mai punem câte un leupe leu, cu nesiguranţa locului demuncă şi multe alte rele care ne potîngreuna viaţa, suntem nevoiţi sărăbdăm totul, să ne ducem crucea,cum spune românul nostru. Asta şidin cauza vârstei care nu-mi maipermite să iau şi alte decizii în fa-- Acolo unde celelalte tratamentenu dau rezultate, la Salon UNICA suntgarantate!- Noi ştim ce să vă oferim şi cum săfim pe gustul dvs., ca să vă păstraţi ti-nereţea şi frumuseţea!- Numai prin Salon UNICA vă puteţibucura de produsele, accesoriile şi echi-pamentele profesionale cele mai noi!- Acum găsiţi totul într-un singurloc: Salon UNICA!* manichiură * pedichiură * unghii false cu acril * masaj corporal * coafură (saloncertificat Blond-expert) * cosmetică * masaj *Str. Alexandru Vlahuţă, bloc 3, parter (în spatele Hotelului Gorj).Relaţii şi programări la telefon 0767/625.623.Au fost şi perioade bune, cândprimăriile le decontau contravaloa-rea acestor deplasări zilnice. De laun timp, aşa cum am primit semnaledin teritoriu, unii primari au decon-tat aceşti bani preferenţial, adică launii da şi la alţii ba, motivând că numai au bani. Mai ales femeile, înfuncţie de cum erau văzute de pri-mar, dacă erau sau nu „flebeţea” lui.Mai nou, culmea ironiei, uniiprimari sunt dispuşi să decontezedoar contravaloarea unui singurdrum pe săptămână, încât cei maimulţi dascăli au ajuns să-şi vadă fa-miliile doar în week-end. „Cu crizavoarea mea. E prea târziu acum,când constat cu amărăciune că penimeni nu mai interesează soartanoastră. Dar trebuie să dea de gân-dit celor din fruntea sistemului, şinu numai, că pe viitor tinerii dascălinu vor mai fi atraşi de aseme-nea repartiţii, fugind de şcolile dela ţară, de aceste probleme şi multealtele, fofilându-se pe la oraş şi ne-dându-se înapoi de a se folosi depile şi alte relaţii”, ne-a mărturisitC.A., dascăl cu mulţi ani în spate,care abia aşteaptă anul pensionăriipeste patru ani şi jumătate...Prof. P. Maxim

Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 5COTIDIANLa pas prin Târg...Mofturi de şoferMergi prin Târg şi te cruceşti de câte îţi este dat să vezi. Caşi în cazul de faţă. O maşină pusă de-a curmezişul în mijloculdrumului. Adică a trotuarului. Dacă toată lumea îşi parcheazăautoturismele de-a lungul bordurii, de ce să nu fie el mai cumoţ şi să nu o parcheze aşa, proptită de vitrină, încât pietoniiÎn dreptul unei ferestre s-a oprit un porumbel, aşezându-sepe pervaz. De dincolo de geamul aburit îl privea o pereche deochişori albaştri ai unui puişor de om, minunându-se de aceaapariţie neaşteptată, temându-se parcă să şi clipească, cu respiraţiaoprită, de teamă ca acesta să nu-şi ia zborul. Dar pasăreanu şi-a luat zborul, ci a îngenuncheat neputincioasă, dân-du-şi ochii peste cap de câteva ori, încercând să se eliberezedin ghearele morţii. Dar nu a mai avut putere s-o înfrunte,întinzându-se uşor pe pervaz, sub ochii scăldaţi de lacrimi aimicuţului omuleţ neputincios afectat de cele văzute...Vin Sărbătorile de iarnăCândva, ca în poveştile bunicilor, întâii soli care anunţausosirea acestor neuitate sărbători de iarnă erau colindătorii; dedata aceasta, însă, sunt echipele Direcţiei de ServiciiComunale care împodobesc străzile, pomii, stâlpii, clădirile,cu ghirlande luminoase şi multe altele. Cei mai mulţi cetăţenise bucură de sosirea sărbătorilor, gândindu-se că le vor întâmpinaca în fiecare an, cu masa îmbelşugată, în mijlocul famili-ei, la căldura căminului, chiar dacă această criză financiarăOpere de artăCe bucurie pe capul proprietarului acestui autoturism, văimaginaţi, când a coborât din casă ca să meargă la slujbă, des-coperind această inscripţie pe maşină. A cui operă de artă o fi?Pe cine l-o fi chinuit talentul, ascuns după faldurile nopţii,sunt obligaţi să ocolească. Dar dacă se va găsi unul mai afuri-sit care să-şi vadă de drum escaladând autoturismul din faţăca pe un pârleaz? Sau să parcheze, altul, autoturismul chiar înfaţa lui. Ce ar face în această situaţie? Ambiţii de şofer saumai bine zis mofturi, căci altfel nu avem cum să le spunem...E nuntă în cartier„E nuntă în cartier, Gioconda se mărită...” , răsuna cândvaun cântec al regretatului Ştefan Bănică senior, într-un ritm an-trenant şi plăcut. De data aceasta nunta poate fi zărită chiar învitrina „ţărăniştilor” din centru, afişată pe un baner cât vitrinade mare, atrăgând atenţia trecătorilor, ale căror comentarii suntîn contradictoriu. Unii se amuză, alţii îşi varsă focul la adresauitând să semneze acest tablou al neputinţei lui, al prostiei şiparanoei de pierde vară, care nu are altceva mai bun de făcutdecât să-şi arate... în public, carenţele educaţiei şi bunuluisimţ! Aceşti mari anonimi chinuiţi de talent, care îşi dau înpetec când nici nu te aştepţi, lăsându-şi „operele” în urma lor,pe toate gardurile şi zidurile...O cetate cu blazonDe necrezut şi totuşi adevărat. O altă ciudăţenie întâlnită pestrăzile Târgului, aşa cum se minunează mulţi cetăţeni, nevenin-du-le să creadă, este să vezi fântânile arteziene funcţionând dinplin pe timp de ploaie sau cei ce îngrijesc de străzi să le spele, lajet, cu presiune, tot pe timp de ploaie... Nu încercăm să le găsimunora şi altora. Unui bătrân pensionar nu-i venea să-şi creadăochilor: „Pentru pensiile noastre nu au găsit bani, dar pentrununţi d-astea au găsit...”, murmura el în barbă. Un altul m-a luatde mână, întrebându-mă curios: „Dar ăsta ce vrea să spună: Dece le e frică, nu scapă?!” Era la câţiva paşi de sediul lor. „Nuştiu, întrebaţi-i pe ei”, i-am arătat uşa partidului respectiv...O poveste tristăle-a afectat oarecum bugetul familiei. Dar sunt la fel de mulţişi cei din rândul cărora aceste sărbători nu mai au nicio sem-nificaţie, fiind tot mai săraci, bătuţi de soartă, temându-se deziua de mâine şi mai ales de soarta copiilor, drămuind cuzgârcenie şi ultimii bănuţi, nehotărâţi încă dacă să le cumperesau nu măcar o ciocolată...Pentru Casa DomnuluiNiciodată nu este prea târziu, să te apuci să renovezi unsfânt lăcaş din inima Târgului, mai ales când este vorba de celde pe Axa Brâncuşi din Calea Eroilor, când eşti condiţionat şide repartizarea unor bani de la buget, care se lasă foarte multvreo explicaţie şi nici motivaţie, convinşi că cu timpul ne vomobişnui şi cu aceste lucruri, binevenite totuşi pentru curăţeniaoraşului. Căci, trebuie să recunoaştem, fără nicio reţinere, putemsă ne mândrim că avem asemenea cetate, aici, în Ţara Jiului deSus, al cărei blazon sunt Tăcerea, Sărutul şi Infinitul...Simfonie de toamnăMesajele toamnei sunt întâlnite la tot pasul. Ca nişte hrisoaveciudate, care îi îndeamnă pe cei melancolici la visare, la po-ezie, la plăcutele amintiri păstrate în albumul memoriei. Sunttimp aşteptaţi, încât cele mai multe feţe bisericeşti îşi iau şigândul de la ei, rupându-li-se inima văzând cum se năruie subochii lor, şi nu numai, aceste Case ale Domnului. Tot ei şi-auluat inima în dinţi, bătând pe la uşile înaltelor oficialităţi loca-le şi judeţene, „cerşind” din poartă în poartă, căci acesta esteadevărul, în numele Domnului, sume oricât de mici, chiar şide la enoriaşii lor...ca un covor pe care calci, tulburat de foşnetul lor miraculos, cao simfonie de toamnă, pe care o asculţi cu întreaga fiinţă, retră-ind acea chemare a codrului atât de ospitalier care te desfată lafel, indiferent de anotimp, oferindu-ţi bucurii de neânchipuit.Azi-dimineaţă am găsit în cutia poştală o frunză roşie ca fo-cul, ruginie, ca un mesaj primit cu întârziere după acel incendiudevastator, care le-a mistuit pe dinăuntru, gata să le facă scrum...Ionel Moşu

6 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009POLITICPrimarii au primit ultimele instrucţiuniînainte de alegerile prezidenţiale21.11.2009, când, începând cuora 15:00, se vor preda prin procesverbal către preşedinţii sec-ţiilor de votare, care la rândullor le vor asigura în fişete meta-lice din interiorul secţiilor devotare, procedând la sigilareaacestora. Secţia de votare se vapreda în seara zilei de sâmbătă,21.11.2009, cu proces verbal că-tre personalul MinisteruluiAdministraţiei şi Internelor,care va asigura paza.În dimineaţa zilei de duminică,22.11.2009, începând cu orele06:00, preşedinţii secţiilor de votarevor proceda la desigilarea secţii-lor de votare şi preluarea buletine-lor de vot din paza personaluluiMAI prin proces verbal de predareprimire,asigurând începerea votăriila ora 07:00.În ziua votării este interzisăexistenţa oricărui afiş sau materialelectoral în raza secţiilor de votare.Primarii vor acorda sprijinpreşedinţilor secţiilor de votarepentru îndepărtarea materialelorelectorale. De asemenea sunt in-terzise, între orele 07,00 – 21,00,comercializarea şi consumul băuturiloralcoolice în spaţiul de pro-tecţie al secţiei de votare, pe razăde 500 m. M.D.Marţi, 17 noiembrie a.c., prefec-tul judeţului Gorj, Vasile-LiviuAndrei, împreună cu subprefecţiiMarcel Romanescu şi HoraţiuGorun, au participat la o întâlnire cuprimarii localităţilor. La şedinţă aumai participat: preşedinta BirouluiElectoral Judeţean, GheorghiţaEftenoiu, şeful InspectoratuluiJudeţean de Poliţie Gorj, ViorelCaragea, şi şeful InspectoratuluiJudeţean de Jandarmi „TudorVladimirescu“, Vasile Tîlvescu.Primarii au primit copii dupălistele electorale permanente şi auprimit instrucţiuni pentru organi-zarea şi desfăşurarea alegerilorpreşedintelui României şi a refe-rendumului naţional din data de22.11.2009. Amenajarea secţiilorde votare revine primarilor unită-ţilor administrativ teritoriale.Primarii care, împreună cudirectorii coordonatori ai insti-tuţiilor de învăţământ de pe razalocalităţilor vor dispune măsuri-le ce se impun pentru asigurareala secţiile speciale de votare adouăcalculatoare/laptopuri(unul de rezervă), cameră web şicel puţin 5 DVD-uri, pentru în-deplinirea obligaţiei dispusă deart. 10, alin. 4 din HG nr.1045/23.09.2009. Montarea şipunerea în funcţiune a acestorechipamente de prelucrare şistocare de date se va realiza cusprijinul specialiştilor IT de-semnaţi de către I.S.J. Gorj, carefac parte din personalul tehnicauxiliar de pe lângă BEJ Gorj.Vineri, 20.11.2009, începândcu orele 12:00, se va proceda ladistribuirea, prin intermediulprimarilor localităţilor din jude-ţul Gorj, a buletinelor de vot, aştampilelor cu menţiunea votat,a autocolantelor şi a celorlaltemateriale necesare votării. Dupăpreluare, buletinele de vot,ştampilele şi celelalte materialese vor depozita prin grija prima-rilor la sediul instituţiilor subpază până a doua zi, sâmbătăPrecizări decampanieLa începutul săptămânii , prefectuljudeţului Gorj, Vasile-Liviu Andrei, a participat la vide-oconferinţa organizată de VasileBlaga, ministrul interimar alAdministraţiei şi Internelor. Încadrul videoconferinţei, minis-trul interimar al Administraţiei şiInternelor, Vasile Blaga, a anun-ţat că Guvernul a decis ca pentrualegerile prezidenţiale şi referendumsă fie folosite două tabeleelectorale, iar persoanele carevotează în secţii speciale să completezedouă declaraţii pe propriarăspundere prin care să ates-te că nu au mai votat la acelaşiscrutin.Ministrul interimar alAdministraţiei şi Internelor,Vasile Blaga, a reamintit că înziua alegerilor pentru sesizareaunei fapte care încalcă prevede-rile legislaţiei electorale se poateapela 112. În ziua desfăşurăriialegerilor, se pot trimite sesizărila votcorect@mai.gov.ro.Campania de informare şi conştientizarea cetăţenilor „Votul ilegalînseamnă închisoare!“ conti-nuă şi după încheierea primuluitur de scrutin.Peste 1.000 de persoane careau votat multiplu laeuroparlamentareAutoritatea ElectoralăPermanentă a transmis cătreMinisterul de Interne datele pentruînceperea urmăririi penale în cazula 500 de persoane care au votatmultiplu la europarlamentare, ur-mând ca până la finalul săptămâniisă mai fie transmise dosarele altorpeste 500 de persoane, au precizatsurse AEP pentru NewsIn.Datele celor 500 de persoane, alcăror CNP (cod numeric personal)Investitura Guvernului Negoiţămai are de aşteptatŞedinţaBirourilorPermanente ale celor douăCamere ale Parlamentului nus-a ţinut miercuri. PreşedinteleSenatului, Mircea Geoană, adeclarat, conform Mediafax, cănu a fost cvorum motivat defaptul că este o insolenţă caprogramul Guvernului Negoiţăeste identic cu cel al CabinetuluiCroitoru.El a arătat că şi miniştriipropuşi de Negoiţă sunt înproporţie de 90% cei audiaţi şirespinşi de Parlament înCabinetul Croitoru. Conformlui Geoană, BirourilePermanente se vor intruni peaceastă temă atunci când se vaconstata că există un programde guvernare şi un Cabinet."Noi nu cerem nimic pentru cănu am avut cvorum. Dar, con-stat că nu se doreşte să avemun Guvern", a adăugat Geoană,răspunzând unei întrebări peaceastă temă.se regăseşteîn listele electorale suplimenta-re de cel puţin două ori, au fosttransmise MAI în cursul zilei deluni. Datele altor peste 500 de persoanecare au votat multiplu ar puteafi transmise Internelor până lafinalul săptămânii, după verificareaa mai puţin de jumătate din numărullistelor electorale.Verificarea listelor este realizatăde către o firmă contractată de AEP,care a transpus în format electronicdatele cu cei care s-au prezentat lavot, în colaborare cu o echipă despecialişti din AutoritateaElectorală Permanentă.M.C.

Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 7POLITICMircea Geoană vreavoturile gorjenilorÎnceput de ultimă săptămânăde campanie în forţă pentru can-didatul PSD la preşedinţie, MirceaGeoană. A ales ca luni, de dimineaţă,să viziteze Gorjul şi nu oriunde,ci chiar în localităţile mine-reşti şi energetice Motru, Rovinarişi Turceni. Adică tocmai acolounde mereu puternicul pdl-istManţog şi ocrotitorul său Videanusperă să dea lovitura, adunând ma-joritatea voturilor pentru stăpânullor Traian Băsescu. Dealtfel,Mircea Geoană i-a atacat dur peaceştia, pe primii doi, văzându-ica primii ce vor fi ,,traşi în ţepelepromise de Băsescu”.Ceaţa,care învăluie în aceste zileRomânia, atât la propriu cât şi lafigurat, i-a împiedecat pe MirceaGeoană şi însoţitorii săi, VictorPonta şi Marian Sârbu, să vină cuelicopterul, ci cu autoturismul.Alături de ceaţă, ,,autostrăzile” luiBerceanu şi regulile de circulaţiece nu s-au lăsat încălcate precumse lasă când trece Stânişoară, aufăcut ca motrenii, primii care l-auîntâmpinat pe Mircea Geoană, săaştepte două ore până la începereamitingului electoral. Tot dinaceastă pricină s-a renunţat la în-tâlnirea de la Rovinari, tocmaiacolo unde democraţii-liberali facsinguri jocurile de ceva vreme.La Motru:,,Fruntea sus!Această industrie nueste la cheremul uneicamarile portocalii”Cele două ore de aşteptare auîmpărţit lumea bună a pesediştilorîn mai multe grupuri. PrimarulDorin Hanu, împreună cu preşedin-tele Consiliului Judeţean, IonCălinoiu şi Ion Cârciumaru, preşedintelePSD Gorj, şi-au stalibit co-mandamentul de aşteptare la sediulprimăriei, deputatul MugurelSurupăceanu şi juniorul Tudor austat în mulţime, alături de membriiPSD marcanţi locali, iar singuraticulIon Florescu a dat ,,podiumul”pe un ceai la o unitate specifică dinapropiere. Numai Ion Tudor, speci-alistul în astfel de adunări de laTârgu Jiu şi Tudor Dobrică, viceprimarulMotrului, nu-şi găseau locul,pentru că terminaseră prea re-pede organizarea celor 500 desusţinători de pe platoul din faţaCasei Sindicatelor. Între timp, ,,pe-lerinele roşii” îl urcau în sondaje peGeoană, văzându-l câştigător dinprimul tur.Vestea că viitorul preşedinte alRomâniei a ajuns la podul Merişuluii-a regrupat pe susţinători. Dupătradiţionala primire, cu pâine şisare, Mircea Geoană a făcut o baiede mulţime până la podiumul speci-al amenajat. Primarul Dorin Hanu,vizibil emoţionat, în cuvintele deîntâmpinare a transmis dorinţa ce-lor prezenţi: ,,Vrem normalitate!Vrem fapte, nu vorbe! Acest lucrunu poate să-l aducă decât MirceaGeoană!”Din concisul dar şi acuzatoruldiscurs al lui Geonă la adresa por-tocaliilor, am reţinut trei aspecte.Primul este legat de faptul că ,,aici,în Gorj, PDL-ul are un adevărat la-borator de fraudare a alegerilor şivreau să fac un apel la opinia publică,la presă, la organizaţiile negu-vernamentale, la instituţiile statuluipentru respectarea legilor”. Maimult, Geoană a atenţionat că ,,aici,la Gorj, există o camarilă portocaliecare vrea, pe munca dumneavoastrăşi pe resursele statului român, să-şifacă avere personală şi să fure alegerilepentreu Băsescu”.Candidatul social-democrat lapreşedinţie, inginer mecanic deprofesie şi lucrător în sistemulenergetic înainte de 1989, a reliefatcunoştinţele sale în domeniu, lucrupe care se va baza în viitoarea stra-tegie energetică a ţării: ,,Vreau sătransmit un mesaj de speranţă celorcare lucrează în minerit: cărbuneleva rămâne un pilon strategic în in-dustria energetică până în 2030,este o resursă pe care toate ţările lumiio folosesc, iar sectorul energeticromânesc va deveni axul strate-gic al modernăzăriiindustrieiacestei ţări”. Al treilea aspect ţinede sentimentalism. După ce în pre-cedenta vizită pe aceste meleaguria promis că va muta capitalaOlteniei la Motru, de această dată aspus că Motru este ,,un oraş dârz,cu tradiţie muncitorească şi ingine-rească, oraş pe care l-am vizitat şipe care îl preţuiesc”. Geoană a în-cheiat discursul cu speranţa că,,toată Oltenia mea şi a noastră”,PSD-ul va câştiga alegerile ca de-altfel ,,şi în toată România”.Desigur, Mircea Geoană a vorbit şidespre bugetul pe 2010, pensii, locuinţepentru tineri şi despre nece-sitatea îndreptării ,,nedreptăţilorcare s-au făcut în aceşti 20 de ani”.,,Toţi cei din PSD suntoameni de încredere şio să ajutăm Turceniul”De la Motru, Mircea Geoană, însoţitde oficialităţile politice social-democrate gorjene, s-a deplasat laTurceni, pentru un miting electoral.Aici a promis că va ajuta sectorulenergetic, asigurînd că nu se vorface disponibilizări. Totodată a datasigurări că ,,toţi cei din PSD suntoameni de încredere şi o să ajutămTurceniul şi energia românească.România are nevoie să fie unită.Aveţi nevoie de un preşedinte caresă cunoască necazurile dumnea-voastră. Eu am lucrat în domeniulenergetic şi ştiu ce înseamnă o astfela muncă” şi a concluzionat că ,,mizaacestor alegeri nu este persoanamea, miza reală este viitorul ţării”.Gheorghe Băleanu

8 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 9GORJENI DE 5*****ALEXANDRA FILIP, O GORJEANCStudentă şi asistent universitar la BremenAm prezentat, până acum, îmbucurător de multe interviuri cu tineri gorjeni de succes cu rezultate excepţionale. Printre calităţile comune tuturor se numărămodestia, pasiunea şi munca. Pentru aprofundarea studiilor, toţi au părăsit judeţul Gorj, iar unii dintre ei chiar şi munca. După ce aţi făcut cunoştin-ţă cu Cătălin Chimerel, absolvent al Universităţii Iacobs din Bremen, astăzi vă supunem atenţiei o tânără gorjeancă, Alexandra Filip, studenă a aceleiaşiuniversităţi .Tot fizica este marea pasiune a Alexandrei, pasiune care i-a influenţat decisiv viaţa.R: Alexandra, cui se datorează succesultău?Nimic din realizările mele nu ar fi fostposibil fără ajutorul şi sprijinul unor persoanefoarte dragi mie. În primul rând, părinţii meicare au fost alături de mine mereu, m-au sprijinitşi m-au ajutat cu tot ce le-a stat în putin-ţă. Le port un respect deosebit şi vreau şi prinintermediul acesta să le mulţumesc pentru totce au făcut pentru mine. Apoi, fratele meu –el a avut grijă de mine încă de când erammică şi m-a protejat mereu. Este persoanacare îmi poartă foarte mult de grijă chiar şiacum când sunt departe de casă. Îi mulţumescpentru tot ce a făcut pentru mine. Sper să nuîl dezamăgesc niciodată.R: Dar pe plan academic?Nimic din ce am realizat nu ar fi fost posi-bil dacă domnul profesor Ciocan Alexandru dela Şcoala Generală nr.1 din Motru nu ar fi fostalături de mine şi nu m-ar fi îndrumat. Dânsula fost mentorul meu, m-a ajutat să înţeleg fizicaşi să o îndrăgesc, dar poate cel mai impor-tant m-a învăţat (despre) viaţă, mi-a împărtăşitexperienţa dânsului şi m-a ajutat să iau deciziilecele mai bune în momentele cele mai im-portante. Este cu adevărat una din persoanelecărora le datorez un respect imens. Formareamea ca elev i se datorează într-o mare măsurădomnului profesor, de aceea îi port o recunoştiinţădeosebită şi îi mulţumesc pentru pasiu-nea cu care m-a pregătit şi susţinut.R. Povesteşte-ne despre rezultatele tale laolimpiada de fizică.Uitarea şi-a pus amprenta pe anii de gim-naziu, dar nu o să uit niciodată clasa a VI-a,primul an în care am participat la olimpiadade fizică şi am reuşit să obţin premiul 1 lafaza judeţeană. Atunci când m-am prezentatprima oară la pregătirile organizate de dom-nul profesor Ciocan nu mă gândeam la ce vaurma. Totul a venit pe parcurs, când cu fieca-re premiu obţinut am început să mă pregătescdin ce în ce mai mult şi să fac din asta o pasi-une. A urmat clasa a VII-a, când am participatprima oară la faza naţională – o experienţănouă în urma căreia am înţeles că a munci dingreu şi a pune suflet în ceea ce faci este poatetot ce ai nevoie ca să reuşeşti pe plan academic.După perioade lungi de pregătiri, bucuriade a urca pe scenă şi a ţi se înmâna o diplomăpare infinită.„În campus s-a organizat un „târg internaţional”în care fiecare student a trebu-it să se îmbrace în hainele tradiţionale dinţara lui. Eu am fost mândră să port un cos-tum autentic gorjean pe care îl am de labunicii mei. Sunt mândră să fiu olteancă!”ALEXANDRA FILIPR: Cum ai ajuns, totuşi, la Liceul deInformatică din Bucureşti?Timpul şi-a urmat cursul normal iar anul următora reprezentat răsplătirea eforturilor depu-se până atunci. M-am clasat pe locul 7 la fazanaţională şi am primit o bursă integrală pentru astudia la Liceul Internaţional de InformaticăBucureşti. Acel rezultat a fost înconjurat demultă bucurie dar, cum era de aşteptat şi demulte întrebări şi decizii.Din prima clipă am considerat aceastăbursă o oportunitate unică, un drum care mise deschide o dată în viaţă şi pe care trebuiesă îl aleg. Domnul profesor Ciocan a fostmai mult decât încântat la aflarea veştii şi afost, cred, singura persoană care, fără a stape gânduri m-a sfătuit să merg la Bucureştişi m-a încurajat să nu ratez această ocazie.Părinţii mei, deşi s-au bucurat mult pentrusuccesul obţinut, au considerat că cel maipotrivit pentru mine este să rămân acasă şisă continui liceul acolo, pentru ca mai apoisă merg la facultate într-un alt oraş. Părerileerau împărţite, dar eu am fost cea care trebu-ia să iau decizia finală. Încetul cu încetul,după ce am „completat” multe liste cu argumentepro şi contra plecării, după ce am evaluatfiecare posibilitate, am decis că o să ac-cept bursa. Nu a fost deloc uşor să facaceastă alegere, eram conştientă de ce vaurma: o să fiu departe de familie, într-unoraş nou şi necunoscut mie până atunci, o sătrebuiască să mă descurc singură, dar chiarşi aşa am avut credinţa că totul o să fie bine.Părinţii au încercat să se împace cu ideea,mi-au fost alături şi m-au susţinut.R: Cum a fost acomodarea într-un liceuprivat?Primele zile, după ce am ajuns la Bucureştişi am început anul şcolar, au fost începutul uneietape noi din viaţa mea.Totul era complet nou, un oraş nou, coleginoi, profesori noi, iar eu eram, până la urmă,doar o fată de 14 ani cu multe vise măreţe.Am locuit, aproape pe tot parcursul liceului,într-un apartament vis-a-vis de liceu, alăturide 3 colege cu care am împărtăşit totul, şi deo studentă – o persoană foate dragă mie, decare toate ne-am apropiat foarte mult şi carene-a purtat mereu de grijă: Esma. LiceulInternaţional de Informatică este un liceucare şi-a deschis porţile în anul 1994 şi carepe parcursul anilor şi-a câştigat reputaţia deliceu de elită datorită numeroaselor rezultatela olimpiade naţionale şi internaţionale obţinuteîncă din primii ani de existenţă. Am fă-cut parte din clasa de olimpici a generaţieimele, o clasă adunând 15 elevi olimpici la diversematerii, majoritatea venind din provin-cie. Acest lucru m-a ajutat mult, deoarece nueram singura care încercă să îşi facă un drumnou într-un oraş nou la o vârstă fragedă, cidin contră toţi ne confruntam cu aceleaşi ide-aluri şi greutăţi. Am continuat a mă pregătipentru olimpiada de fizică alături de domnulprofesor Octavian Radu. Am continuat săparticip la olimpiade naţionale şi concursuride fizică la care am obţinut premii şi menţi-uni, până în clasa a XII-a, când am ales dinnou un alt drum.R: Despre ce este vorba?Am luat decizia de a aplica la facultăţi înstrăinăte, iar procesul acesta s-a dovedit unullung şi obositor care nu mi-a permis să amtimpul necesar pentru pregătirea olimpiadeidin clasa a XII-a. Majoritatea colegilor meiau început în clasa a XI-a să îşi pregăteascăaplicaţiile pentru universităţi în străinătate. Înacea perioadă nu ştiam foarte multe detaliidespre ce implică aplicaţia, de bursele oferitesau de oportunităţile şi deschiderile pe care leai dacă eşti acceptat.R: Lămureşte-ne, te rog, ce înseamnăaceste „aplicaţii”.A aplica la o facultate în străinătate esteun proces lung, obositor şi de cele mai multeori costisitor. Pe scurt, trebuie să susţii nişteexamene (examen de limba engleză – Toefl,SAT), apoi să îţi pregăteşti aplicaţia propriu-zisă (scrisori de recomandare, eseu) după ceîn prealabil ai decis facultăţile la care vrei săaplici. De cele mai multe ori este foarte greusă gaseşti timp pentru liceu, pentru olimpiadăşi pentru aplicaţiile în străinatate. De aceea,de obicei acest proces începe foarte de-vreme. Pentru mine, care am decis târziu căvreau să aplic, a fost o cursă contra-cronometru.Cu toate acestea, prietenii mi-au uşuratmunca oferindu-mi toate informaţiile ne-cesare pe care ei le-au dobândit după ocăutare continuă şi mult timp acordat acestuicapitol. Examenele pe care trebuie să le sus-ţii nu se oferă decât în anumite perioade aleanului iau eu am avut „norocul” să reuşescsă prind ultima sesiune de examene. Aveamo singură şansă să iau scoruri bune pentru casă pot să aplic în continuare, iar acea şansăs-a împlinit. M-am pregătit pentru exameneşi pentru aplicaţii în vara care a urmat dupăclasa a XI-a şi în primul semestru al clasei aXII-a. Am aplicat la 4 facultăţi: 3 în StateleUnite ale Americii şi una în Germania -Jacobs University Bremen. Am primit bursăla o facultate în SUA – Colgate University şila cea din Germania – Jacobs UniversityBremen. Decizia de a alege a fost din nouuna dificilă.R: Până la urmă... ai ales Germania. Eştimulţumită?Părinţii m-au sfatuit să merg în Germania,tot ce şi-au dorit a fost să fiu cât mai aproapede casă chiar dacă nu rămân la o facultate înţară. Unii prieteni, colegi, profesori m-ausfătuit să merg în America. Simţeam că touldepinde de decizia pe care urma să o iau şică într-un fel decizia pe care a trebuit să oiau în cazul liceului se repetă, însă la un ni-vel mai înalt. Am decis să merg în Germaniape specializarea de „Electrical and ComputerEngineering”, şi pot să spun cu inima împă-cată că nu regret decizia luată.Jacobs University Bremen este o facultateinternaţională cu predare în limba engle-ză, în care sunt reuniţi studenţi de pe toatecontinentele.R: Cum este viaţa la universitate?Locuim în campusul facultăţii, un campusmic dar foarte primitor în care, pot să zic, ni seoferă tot ce am putea avea nevoie. Căminelesunt foarte bine integrate în fotografia de ansamblua campusului. Toate sălile sau amfitea-trele unde se organizează cursurile sunt foarteaproape de unde locuim. Campusul este foarteliniştit şi organizat corespunzător.Acum sunt studentă în anul 2 şi îmi aducaminte de zilele când a început facultatea,când am călcat prima oară pe un alt tărâmnecunoscut mie. Înainte de a începe cursurile,am avut o săptămână de orientare organi-zată special pentru studenţii de anul 1, ooportunitate să ne cunoaştem între noi, să neadaptăm mai repede la viaţa în campus şi săîmprumutăm puţin din experienţa studenţilormai mari. A fost o experienţă nouă pentrumine, care m-a ajutat să mă acomodezmai uşor.R: Ce imagine au studenţii români acolo?Românii sunt percepuţi ca buni matematici-eni, fizicieni sau informaticieni. Puţini studiază,,humanitas”. În plus, ei se acomodează foarterepede cu învăţământul de aici şi rezultatele lorsunt excepţionale.R: Înţeleg că sunt diferenţe faţă deRomânia...Desigur, încă de atunci am simţit că totuleste foarte diferit de România. Nu ştiu dacăde vină e organizarea pe care o întâlneşti laorice pas, corectitudinea, liniştea şi curăţe-nia, sau poate doar ploaia care este recurentăîn clima de aici, deoarece Bremen este unoraş situat în Nordul Germaniei, foarte aproapede Marea Nordului.Nu ştiu cum a trecut atât de repede timpulşi am ajuns deja în anul 2, dar ştiu că am muncitmult în acest an şi jumătate, de când suntaici. Am acumulat mult pe plan academic, miamfăcut mulţi prieteni şi am reuşit să mă acomodezîntr-un mediu nou. Este ca şi cum cam-pusul este a treia casă pentru mine. Poatepentru mine depărtarea de casă nu a fost ofoarte mare problemă, ţinând cont că am ple-cat încă de mică de acasă în Bucureşti, dar astanu înseamnă că nu se întâmplă să îmi fie dorde părinţi sau de prietenii de acasă.R: Totuşi ai reuşit să te acomodezi. Ai făcutanumite sacrificii?Ţin minte şi acum, cum, înainte de aajunge în campus, fiind încă în România,eram foarte curioasă să aflu detalii despreviaţa de student aici şi luând legătura cu unstudent mai mare de aici mi-a rezumat încâteva cuvinte viaţa unui student la Jacobs:„Nu poţi să ai decât 2 din cele 3 lucruri importantepe care cineva şi le-ar dori: rezul-tate bune, somn şi viaţă socială”. Atunci nuam ştiut dacă glumeşte sau doar vrea să măsperie, dar acum, când am în spate un an şijumătate aici, pot spune că, dacă vrei şi îţicalculezi bine timpul, poţi să le ai pe toate3. Nu este uşor, dar până la urmă, merităsacrificiul. Totul în această viaţă, este pânăla urmă doar un examen pe care trebuie săîl trecem şi care de fiecare dată ne îmbogă-ţeşte cunoştiinţele. Este foarte important săîţi doreşti să îl treci, să faci totul pentru a tepregăti pentrul el, dar să nu exagerezi nici-odată, să îţi cunoşti limitele şi să ai grijă desănătatea ta.R: După câte ştiu, în occident, studenţii potaccesa mai uşor un loc de muncă potrivit încădin timpul facultăţii. Ai avut şi tu o asemeneaşansă?Da, din această toamnă am reuşit să obţino slujbă în campus. Sunt asistenta unui profe-sor pentru un curs pe care la rândul meu l-amluat în anul 1, iar rolul meu este să predaututoriale studenţilor de anul 1, să îi ajut să în-ţeleagă mai bine materia şi să treacă mai uşorpeste diferenţele simţitoare dintre anii de li-ceu şi cei de facultate. Încă de anul trecut,când eu eram cea care mergeam la tutoriale,am fost impresionată de asistenţii de atuncicare făceau tot posibilul ca noi să înţelegemtotul. Am sperat că o să am şi eu ocazia să îiajut pe alţii şi îi multumesc lui Dumnezeupentru că mi-a oferit-o.R: Planuri de viitor?Legat de planurile de viitor, nu pot zice căştiu ce o să fac după ce termin facultatea. Îmidoresc să urmez un master, dar timpul va de-cide în ce domeniu şi unde. Momentan, încămă bucur de viaţa de student şi încerc să dautot ce e mai bun pentru a mă descurca cât maibine la facultate.R: După terminarea studiilor, te vei întoarceîn România?Nu ştiu ce o să fie. Nu pot să zic nici da, nicinu. Să vedem ce îmi rezervă viitorul.R: Consideri că România îţi poate oferioportunităţile pe care le ai în Germania, deexemplu?În România depinde foare mult de „con-tacte”, de relaţii altfel spus, pe când înGermania relaţiile instituţionale sunt multmai puternice, valoarea fiind singura posibilitatede a intra în vizorul potenţialilor angajatoriîncă de pe băncile facultăţii.R: Un gând pentru gorjeni?Niciodată să nu încetaţi să credeţi în idealu-rile voastre! Oriunde veţi fi în lume să nu uitaţică sunteţi români. Munca voastră e întotdeaunapreţuită la adevărata valoare.Andrei Răzvan Băleanu

10 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009EDUCAIE - TINERETDespre Educaţia înspiritul păcii sociale!Pentru astăzi am considerat căproblema conflictelor şi a păcii socialeeste una dintre cele mai serioasepreocupări ale lumii în care trăim,pentru că e suficient să constaţi tendinţaconstantă de aglomerare urba-nă, până la pierderea de sub control aevidenţei populaţiei, ca să înţelegi urgenţaproblemei, când într-o metro-polă de câteva milioane sau chiar dezeci de milioane de persoane, în careanonimatul tinde să fie absolut, res-ponsabilitatea personală se dizolvă înfurnicarul mulţimii. Să ne amintim deviolenţele extreme de la Atena, de anul trecut, ca şi de cele de la Paris,din urmă cu câţiva ani, care dovedesc un lucru îngrijorător cu privire lafaptul că forţele de ordine nu pot ţine situaţia sub control, în cazul unorviolenţe publice de amploare în care protagoniştii sunt tinerii. În cazulîn care nu se plantează câte un jandarm în spatele fiecărei persoane depe stradă, violenţele de genul celor amintite nu pot fi stăpânite, iar dacămilioane de oameni ies pe stradă în acelaşi timp, indiferent pentru cemotiv, e greu de crezut că această forţă publică poate fi controlată.Bineînţeles, că violenţe publice ample se întâmplă rar, chiar dacă tineriigăsesc foarte uşor motive suficiente pentru a se coaliza, pentru că zdro-bitoarele coagulări umane publice se înregistrează dintr-o anumită“scânteie” care aprinde vâlvătaia! Trebuie să recunoaştem că atuncicând se produc, ele răstoarnă dictaturi, dărâmă imperii, schimbă ordinealucrurilor, dar se întâmplă deseori, pentru că este constatat că răul contamineazămai repede decât binele.De multe ori ajungem cu explicaţia la înţelesul fundamental al parabo-lei cu trântitul uşii, pentru că este esenţial în lumea aceasta cosmopolită,care nu are repere colective valorice şi etice, să existe cenzură personală,pe fondul căreia, cred că e bine să învăţăm să distingem răul de bine şi să-levităm, chiar dacă asta înseamnă pentru noi toţi, un anumit efort. Dar,oameni buni, dragi tineri, maleficul cu incantaţii spontane se însumează şirăbufneşte uneori, ca sumă a relelor noastre individuale, mai ales dacăacceptăm că zoaiele imunde ale răului din lume se pot reduce considerabildacă noi vom şti să reducem măcar o porţiune minoră din duşmănia, invi-dia, dorinţa de răzbunare pe care le creştem în suflet şi le împroşcăm înjurul nostru cu atâta dezinvoltură. Vom constata că suma economiei dezgomot de la uşile pe care nu le mai trântim, ci le închidem uşor, este su-ficientă pentru ca lumea să fie, de la un anumit moment, mai liniştită, maiplăcută, iar dacă ne vom obişnui cu această stare de fapt, cred că starea denormalitate va deveni liniştea, nu zgomotul! Cred că sunteţi de acord căeducaţia pentru pace socială poate fi înţeleasă ca un organ de mediere întreteoria ştiinţifică privind studiul păcii şi al stărilor conflictuale şi practi-ca extrem de delicată a însuşirii conceptului de pace!Multe clipe de reflecţie profundă e bine să fie dedicate zilnic unor noţiunicentrale precum pacea, violenţa şi conflictul, investigând în plus şi re-zultatele studiilor cu privire la pacea necesară şi conflictele nedorite cu carene confruntăm. Toate acestea constituie fondul pentru activităţile educaţionaleîn domeniul păcii, pentru că încercările de natură mai practică, de pre-dare a conceptului pacifist, sunt mai anevoioase şi presupun dezbateri ampleîn mediul de viaţă al tinerilor. Dar, ce este pacea socială? De cele mai multeori, considerăm că un prim răspuns ar putea fi opusul războiului din sufletulomului. Acest răspuns ne duce, însă, automat, la întrebarea despre fronturilenevăzute ale războiului autodistrugător pentru omul civilizat! În mod evident,este imposibil să definim conflictul social, fără să ne folosim de anu-miţi termeni precum “violenţă” şi “confruntare”, pentru a putea să descriempacea ca fiind simpla absenţă a conflictului. Cum rămâne, însă, cu ceilalţifactori ai ordinii sociale, cum ar fi siguranţa cetăţeanului, pentru a înţelegeşi rolul jucat de justiţia socială! Oare, este posibil să întâlnim circumstanţecare să fie atât paşnice, cât şi nedrepte? Dat fiind faptul că politicienii şi filosofiiau deliberat asupra acestor întrebări secole de-a rândul, ne este imposibilsă prezentăm toate detaliile în cadrul acestui articol, dar, pentru înce-put, dragi tineri, am intenţionat de a vă pune la dispoziţie anumite idei,pentru ca dvs. să vă puteţi mai apoi ocupa singuri cu acest domeniu. Punctulde plecare este reprezentat de constatarea că, din punct de vedere analitic,mai logic ar fi să nu se înceapă cu o definire exactă a conflictului social, carear fi destul de dificilă, sau a păcii sociale, care ar fi de-a dreptul imposibilă,ci să acceptăm supoziţia că întotdeauna conflictul, ca o parte fundamentalăa vieţii, formează fondul invizibil al continuumului vieţii cotidiene.Indiscutabil, conflicte sociale vor exista întotdeauna şi pretutindeni, dar în-trebarea decisivă este dacă aceste conflicte pot fi soluţionate sau nu prinfolosirea violenţei, mai ales că starea de spirit a continuumului spaţiuluisocial este împărţită în două compartimente de către aşa numita „civilizarea conflictului”, care formează pivotul central al măsurilor de instaurareaordinii. Conflictul social şi pacea socială sunt două extreme ale continuumuluidespre care vorbeam, dar factorul decisiv este gradul de violenţă tole-rat, iar dacă aceasta apare într-o mai mare măsură, pe fondul spontanului,atunci izbucneşte conflictul, mai ales că se acreditează ideea că violenţaactuală şi structurală din partea stângă se opune cooperării şi integrării de pepartea dreaptă a eşichierului politic! (VA URMA)Prof. Vasile GOGONEA„La noi de cenu e la fel?”Pentru mulţi şcoala este o in-stituţie cu reguli şi cerinţe dejabine stabilite. Din anul 1832, cânds-au pus bazele învăţământuluiromânesc şi până în prezent,structura educaţională s-a con-fruntat cu ceva schimbări.Intrând din ce în ce mai multîn contact cu vestul Europei, par-tea europeană cu idei noi, tineriide la noi din ţară îşi pun întreba-rea: La noi de ce nu e la fel? Nunumai pentru şcoală, ci şi cu pen-tru alte domenii se potriveşteaceastă întrebare. Aparent simplă,dar pe măsură ce încercăm să-igăsim răspunsul, ne dăm seama căeste o întrebare retorică, aşa că ouităm şi ne reprofilăm.Când putem spune ce nu nemulţumeşte la structura şi efectulşcolii noastre, ne referim la şcoalăcu toate etapele ei, şcoala primară,gimnazială şi liceul.Toţi elevii suntem de acord cămateria şcolară, ne face de multeori să ne gândim la şcoală ca la lo-cul în care ne simţim neînţeleşi şidin care ieşim extenuaţi şi poate de2 ori mai în ceaţă decât am intrat.De multe ori ne confruntam cu omaterie slab organizată, o materiecare fie îţi este predată, fie o înveţide unul singur, dar care ajunge sădea acelaşi rezultat.De ce trebuie să reţinem căParlamentul european este institu-ţia europeană aleasă o data la 5ani, prin vot direct, de către cetăţeniiEuropei şi că membrii acesteianu sunt grupaţi după aparte-nenţa naţională, ci după cea departid, când lucrurile ar putea fiformulate mult mai simplu şi mai„Toamna se numără bobocii”,spune un proverb vechi românesc,dar în prag de iarnă şi sărbători, sa-lariile bugetarilor, în general, aleprofesorilor, în particular, se vorajusta substanţial că deh! trebuie săfacem faţă CRIZEI!Nu se putea o veste mai proastă!Azi, când există salarii nesimţite,monstruos de mari, politicienii în-buibaţi şi aroganţi au transformat oaberanţă în lege, aşa ca să salvămeconomia naţională (care duduia pevremea venerabilului Tăriceanu) cucei 15% luaţi două luni de la dascăli,medici ş.a. Poate că sunt categoriibugetale care ar putea să su-porte aceste pierderi salariale, daramărâţii de profesori sau medici, culeafa lor insignifiantă, mai ales ceitineri, vor aştepta sărbătorile deanul viitor, dacă reuşesc să supravieţuiascăanul acesta.În sistemul nostru, veşnic ne-reformat, sunt destui cei care arpe înţelesul nostru.Se observă că profesorii îşimenţin încăpăţânarea de a insistape lucruri pe care, azi, aparent leştim, iar mâine dispar cât am clipi.Acestea sunt lucruri de care nicimăcar nu ne lovim în viaţa de zi cuzi sau de care nici nu vom mai auzivreodată. Sunt acele informaţii caretrebuiesc memorate pentru a sati-sface cerinţa profesorului şi pentrunota din catalog care rămâne acolo,în timp ce ceea ce tu înveţi îşi iazborul cât ai bate din palme.Acesta este doar un aspectcare ne face să privim şcoala înmodul în care o facem, astfel căatunci când trebuie să ne trezimde dimineaţă, pentru a merge laore, ajungem să ne întrebăm:Şcoala? De ce s-a inventat şcoala?Neplăcerea şi respingerea cucare reacţionăm este înţeleasămerita să fie excluşi, care nu-şi aulocul acolo, nici moral, nici inte-lectual. Vor să facă economie labuget? Foarte bine, să eliminepleava din sistem, şi cum pădurefără uscături nu există, se găsescdestui aspiranţi la excludere întoate domeniile şi categoriile so-ciale. Statul iroseşte anual sumeconsiderabile, plătindu-le lefuripentru incompetenţă.Dai un singur click pe net saurăsfoieşti un ziar şi găseşti destulespecimene, o adevărată faună undeprostia, aroganţa, nesimţirea şi sla-ba pregătire sălăşuieşte în voie:pseudoprofesoara de istorie, care aumplut de ruşine tagma profesori-lor gorjeni şi care se presupune că asusţinut un concurs pentru a preda(probabil concursul de împreju-rări!?), până la asistenta medicalădin Bucureşti, care zilele acestea atransformat în probabilitate viaţaunui bebeluş. Bineînţeles exemple-doar de cei ca noi, care sunt şi eitot elevi. Alta ar fi situaţia dacăinformaţiile şi lecţiile ar fi binestructurate, directe, adică conciseşi scurte.De ce în momentul ascultării totce ai învăţat fuge haotic prin minte,sau se împiedică şi rămâne ascunsdupă imaginea filmului interesantpe care l-ai văzut sau, pur şi simplu,la o bătaie din palme, informaţiafuge şi se face nevăzută.Poate că peste câţiva ani, vii-toarele generaţii de elevi se vorsimţi şi ele precum elevii euro-peni şi vor avea parte de profesoricare să-i ajute să îmbine utilul cuplăcutul, pentru că, aşa cum aspus Comenius „Toata viaţa esteşcoala” şi mai întâi de toate, tre-buie să ştim că mergem la şcoalăpentru a învăţa să învăţăm.Nadina CîrţînăToamna se numără bobocii şi...salariile bugetarilor se diminueazăle pot continua, dar cine să ia măsuriferme dacă cei care sunt în mă-sură să o facă nu sunt cu mult maideparte: aserviţi politic, cu interesepersonale, corupţi sau pur şi simpluindiferenţi, mulţumiţi cu funcţiilelor călduţe.Aşa că, dragi colegi bugetari,familişti, cu rate la bănci, datorii laîntreţinere şi teama zilei de mâine,haideţi să suportăm şi pentru ceicare nu-şi au locul printre noi, pen-tru politicienii incapabili care-şi faccampanie pe banii noştri, efectelecrizei economice, morale şi politi-ce, că doar vedeţi bine, salariilenoastre micşorate sunt singura soluţiegăsită de clasa noastră politicăuninominal aleasă !Cum nu există prea mari speranţede mai bine pentru viitorulapropiat, iar de „să trăiţi bine” nicinu poate fi vorba ,vă urez să supravieţuiţibine!PROF. JANA RAŢ

Titlul pe care îl propun acestuieseu, apocaliptic cumva, induce înrealul cotidian „comedia erorilor”,adagio important şi incomod pentru„democraţia dâmboviţeană”.Citându-l pe Jacques Dauer,care avertizează: „Nu trebuie nicio-dată să căutăm contradicţia, căciprin asta pierdem cunoaşterea onto-logică a fiinţei”, ne apropiem demiezul intervenţiei.Are de-a face, exerciţiul democratical puterii, cu cele afirmatede filozoful şi politologulcitat? Ar trebui să aibă, dar aceas-tă condiţionalitate nu opereazădeloc în exerciţiul democraţieinoastre. În spaţiul carpato-danu-bian, al pământurilor netede şipână la mare, asemenea „alega-Dinu Buliga colaborează cu câ-teva publicaţii locale de câţiva anibuni. Întâmplarea a făcut ca drumu-rile noastre să se întâlnească. Amdescoperit în el un univers aparte,un om atras de vraja cuvântuluiscris, ales mai întâi şi şlefuit şi mo-delat ca un aluat al sufletului şiminţii, apoi redat hârtiei întocmaicum încredinţează primăvara seminţeledin straiţă, aproape adormi-te, ogorului afânat, cu brazda abiaîntoarsă, cu rânduri multe, asemeniunui ritual al poemului abia înmu-gurit, spus în şoaptă ca o rugăciune,a cărui cerneală are mirosul sudoriide la muncile câmpului, zvântate deîntâia adiere a serii în faţa acelui tabloutulburător al apusului...Nea Dinu a descoperit în mineprietenul care l-a primit cu braţeledeschise, cu încredere, acordându-iatenţia cuvenită şi luându-l ca tova-răş de drum. I-am respectat părulalb la cei aproape şaptezeci şi cincide ani, privirea sinceră şi vorbablândă, dar şi gestul de a-şi scoatepălăria de pe cap ori de câte ori tre-ce pragul redacţiei, de parcă ar păşiîntr-un templu, oferindu-mi cu aceeaşisfială de elev silitor producţiunilesale literare de parcă mi-ar fioferit nişte fructe abia culese dinlivada sa de care îl leagă atâtea şiatâtea amintiri.Prin cărţile sale („În final, unbob de humă”, Editura Măiastra,2004 şi „Dreptatea şi Adevărul”,Editura Măiastra, 2007) bântuie su-fletul lui, când zbuciumat, cânduşor, asemeni unei păsări neliniştite.Dorinţele şi visele şi toate trăiri-le lui, surprinse peste zi sau pestenoapte, ca nişte crâmpeie de nori îniazul de lângă pădure, sau trecătoarelicăriri de licurici, captându-neatenţia şi dezvăluind un altfel de sufletal ţăranului care, cu aceeaşi cre-dinţă şi sfială cu care calcă în CasaDomnului, cu sufletul deschis, asemeniunei cărţi, la fel se apleacădinaintea tainicului altar imaculat şineprihănit al hârtiei, unde gândurilelui capătă contur, ca nişte seminţealese în ceasul târziu al nopţii, cândfocul abia mai pâlpâie în vatră, şi eo linişte atât de adâncă, încât se audcarii fojgăind în grinda din tavansau cum se aşterne peste casă liniş-tea siderală a nopţii, ca faldurileunei cortine trase chiar de mâna luiDumnezeu, pe care nea Dinu Îl bă-nuieşte mereu prin preajmă, curiosparcă să vadă şi El ce mai pune lacale acest bătrân fără de odihnă, ceşi-a făcut propriul lui altar în carespune altfel de rugăciuni...Dinu Buliga nu pretinde a fipoet şi nici nu se face în vorbă deacest lucru, ci doar vrea să spunăceva, cu modestia care îl caracteri-zează, aducând vorba asupra celortrăite, convins că aceste scurte dia-loguri despre tot ce îl înconjoară,spre a nu fi date uitării, merită to-tuşi să dăinuie peste timp ca unţii”, pe româneşte ziceri, nu-şiaflă rost.La putere sau în opoziţie, re-gula jocului este aceeaşi; cât sepoate şi peste doar pentru noi. Şipentru cei mulţi (?), tălpi de lemn,căci sunt desculţi.Constatăm, fără efort deosebit,că de fapt, democraţia şi libertateasunt „noţiuni abstracte” mai degrabă,cu rol minor în ecuaţia politicii.În numele toleranţei seconsumă intoleranţe.Auzim destul de frecvent pledoariajurnalistică despre filantro-pia „inşilor” aleşi de soartă, saude stăpâni, ca pe o expresie a creş-tinismului activ, pragmatic şi...comercial.Stimate cititor, filantrop estedoar Dumnezeu, pentru că El ne iubeşte.Omul creat, egoist, ascundeîn orice împrejurare un interes al luişi al grupului din care face parte.Vârsta de aur a omenirii a trecut.Noi trăim sub privirea„Stăpânului Iuda”, vânzătorul deDumnezeu.Reflecţiile pe care le exprim potservi ca „repere axiologice” pentruliniştea noastră, câtă mai poate fi,de vreme ce „o roată nu-i o căruţă”.„Viitorul se grăbeşte” şi o datăcu el visul, cel despre care elitiştiiatenieni spuneau că reprezintă un„somn al raţiunii”, se arată a fi, astăzi,pragul scării care... coboară.Constatăm că în politica româ-nească etapa post-democrată esteo realitate prea devreme sosită.Ce evenimente se vor consuma,vom vedea.Există temerea unui derapajspre decizia unică, imperativă şiglobalizantă de la cele mai înalteinstituţii în stat, până la cele maide jos.Ce n-am crezut se întâmplă.Trăim în interiorul unor coordonateale manipulării. Ideologiile, doctri-nele de partid, sunt „Fata Morgana”în realitatea imediată şi previzibilă.De curând, am votat (puţini,foarte puţini), cum ne-a dus ca-pul, cu speranţa unui reviriment,fortificaţi de programe de guver-nare mirifice.La nicio săptămână de la eveniment,cei aleşi şi aşezaţi în scaunse dezic de promisiunile elec-torale (măriri de pensii, de salarii,creştere economică, locuri demuncă, stabilitate etc.), servindu-ne neadevăruri (minciuni), cu ceamai îngrozitoare ipocrizie.„Angelica”, fanfaronadă cupoporul, cu cei mai mulţi, noi cuvoi, cu ei, cu alţii sau cu cine se...găseşte, apare azi, ca şi în altevremi, în toată hidoşenia posibilăşi imposibilă.Dreapta, stânga, centru, suntuna şi aceeaşi măsură a sfidăriiideologizate, expresia demoniză-rii, a imoralităţii şi absurdului...controlate.ecou al gândurilor nerostite, darscrijelite pe nisipul încă umed aleternităţii, în urma trecerii sale, pecare vânturile şi valurile le vor ştergecu timpul.Aceasta este una din dorinţelelui nea Dinu, care de acum poate fisocotită ca şi împlinită. Dacă bunulDumnezeu îi va da sănătate, neaDinu se va strădui să vină dinainteanoastră şi cu cea de-a treia carte, dedata aceasta una de povestiri, trăitede el sau auzite de la cei apropiaţi,care şi-au deschis sufletul în clipede răgaz, simţind nevoia să le împărtăşeascăcuiva.Se întâlneşte aiciacel fior tainic pe careîl simte un om simplufaţă de cuvântul scris,rostit doar în gând,dar atât de tare încâtse uită în jur să vadădacă îl aude cineva,cuvinte rostogolite deapele unui nevăzutvad, cu acel murmurtainic de izvor, deslu-şit de spiritul lui careîncearcă să descoperenoul tărâm şi adevăratulsens al vieţii aureolatede ştiinţă şi lumină.Este curiozitateaşi dorinţa ce îl mânăspre oraş, ca o puntespre civilizaţie, dorindViaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 11CULTUR„În ochiul uraganului...”De la dezintegrarea unui sistem,culpabilizat sau nu (după opinia in-dividuală a subiecţilor), suntemmartorii unei integrări în vidul moralşi a dublei măsuri. Soluţia „res-pectului faţă de viaţă” (AlbertSchweitzer) este nesocotită, atâtatimp cât „forţa gândirii” rămâne in-activă în societate. Refugierea înoportunism este la îndemână, costăpuţin şi ni se potriveşte.Când rechinii părăsesc laguna,prada este pe sfârşite şi apele au mirosulrogozului putrezit.Suntem un stat membru al UE şiîmpărtăşim idealul european, definindîn termeni istorici şi geopoli-tici „Europa din adâncuri”, ca pe unîntreg al civilizaţiei.În acest întreg coexistă culturidiferite, convingeri religioase şiparticularităţi, în armonie şi respectreciproc. Numai în acest mod deabordare a problematicii europenesuccesul proiectului „Europa pentrutoţi” este asigurat, de vreme cerădăcinile sunt purtătoare de rod.În definitivarea unei strategiicoerente, discursul programat sauocazional va trebui să foloseascăcuvântul potrivit, căci nu este onoutate: „semantica nu este nicio-dată neutră”.Criza unei lumi multipolare, neaşează între iluzie şi redefinire,configurând identităţii noastre undestin european.George DUMITRUUn ţăran ni se destăinuie cu sufletulsă menţină aprinsă acea făclie dinvatra străbună, a dragostei de glie şia tot ce este mai frumos şi nobil,asemeni unui crez ce îi călăuzeştepaşii spre inima noastră. Să nu-ldăm uitării pe ţăran, acest om deomenie şi slujitor al generosului pământ.Cartea lui de vizită este modestă,simplă, parcă avertizând cititorulcu sfială: „Viaţa mea e ca o car-te/ Şi pe nimeni nu voi obliga/Săcitească mai departe/Ce a scrismoş Buliga”...Ionel Miu„O, bietactor...”Neuitatului Gheorghe Dinicătoată viaţa a jucatatâtea roluriparcă pregătindu-sepentru marele rolîncâtla un moment dati s-a părutcă şi viaţa luiera un alt rolce-l juca de voiesau de nevoieo cortină cadeîn ropot de aplauzeîn timp ce altase ridicăîn ecoul aplauzelordacă iei seama binepână şi viaţa astae un rol distribuitchiar de Dumnezeujucămatât de binepe scena vieţiiîncât ai senzaţiacă totul e doarrealitatene lăsăm zâmbetulla garderobăşi amintirileşi necazurileşi bucuriileîncercaţide aceleaşi emoţiiînainte de a jucaultimul rolde data astael joacă mai tristuitând să revinăla rampăchematde mulţimeîn colţul cabineiaşteaptă jobenulşi fracul tânjinddupă parfumul săudupă forma trupuluidupă mângâierea luidupă căldura sadupă ziua de azişi mâine obişnuitesă iasă în lumedoar cei de aproapeau zărit lacrimilestinse de suflarearece a morţiişi cuvintele muteîmpietritepe buzele reciagonizândca nişte fluturirătăciţi în noapteaveşnică...Rose Tall

12 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009ZIG ZAGSchimbare de lookŢi se întâmplă des să vezi la televizor, sau nunumai, cum unele persoane, în ciuda vârstei, aratăîncă tinere şi se îmbracă după ultima modă? Dar tude ce nu ai putea? Iată câteva sfaturi cum să arătaţimai bine:- Poartă ochelari de soare tot timpul. Şi ce dacăafară bate vântul! Ochelarii de soare ne protejeazăochii şi de praful de afară, nu numai de razele soarelui.- Vine iarna! Renunţă la culori stridente şi materialeleînflorate. Poartă culori calde sau tonuri închisede roşu, verde, albastru sau alb, gri.- Cum afară plouă în această perioadă, nu uitaţică sportul ne menţine în formă şi ne conturează si-lueta. Aşa că puteţi face sport acasă sau mergeţi lao sală de fitness.- Pentru o schimbare nouă puteţi încerca şi onouă coafură sau chiar să vă vopsiţi părul.- Hainele sunt foarte importante pentru felulcum arătăm, aşa că o ţinută mai tinerească nu stricădeloc.- Ca să arăţi bine, nu trebuie neapărat să porţihaine scumpe, ci haine care îţi vin bine şi se potrivesccorpului tău.- Folosiţi accesorii, eşarfe, fiţi feminine!Vine un autocar cu turişti americani şi vădţărani români că erau la sapă şi întrebă:- Work, work!?La care ghidul răspunde:- No... Hoby, hoby!************************************La biserică, preotul se întâlneşte cu un tânărenoriaş:- Ce te aduce la biserică, Ioane?- Iaca, am venit să mă spovedesc.- Nu-i nevoie, ţi-am citit blogul...BANCURI************************************Maica stareţă întreabă pe o călugăriţă novice:- Dacă un bărbat ar vrea să abuzeze de tine,ce ai face?- Mi-aş ridica veşmintele.- Daaa!!?? Şi mai ce?- I-aş zice să-şi coboare pantalonii.- De ceee?????????- Fiindcă eu aş putea fugi mai repede cufusta ridicată decât el cu pantalonii la ge-nunchi.Salată de ton1 conservă de ton (de 160 gr.), 1 fir ceapă verde,1 castravecior murat, 1 linguriţă rasă muştar, 4 linguriulei de măsline (sau ulei din conservă, dacă to-nul e în ulei), 2 linguri suc de lămaie, 2 fire mărar, 2fire pătrunjel, sare, piper, câteva frunze salată verde,4-6 linguri porumb din conservă, 10 măsline umplu-te cu migdale (sau umplute cu ardei) şi crackers saugrisine pentru servit.Preparare:Tăiaţi rondele ceapă verde. Tăiaţi cubuleţe mici castravetelemurat. Tocaţi foarte mărunt mărarul şi pătruje-lul. Într-un bol adăugaţi toate ingredientele până la sareşi piper (inclusiv). Amestecaţi bine cu o furculiţă pânăcompoziţia devine aproape ca o pastă. Se pune dupăpreferinţă sare, piper şi suc de lămâie. Salata o puteţipune întreagă sau tăiată fâşii. Adăgaţi apoi cca. 2-3 lin-guri porumb din conservă. Deasupra aşezaţi jumătatedin pasta de ton. Puneţi câteva măsline peste pastă.Serviţi cu biscuiţi crocanţi sau grisine sărate.Puteţi servi şi sub formă de sandwichuri: aşezaţi peo felie de pâine prăjită o frunză de salată, apoi adăugaţipasta de ton amestecată în prealabil cu porumbul şideasupra aşezaţi felii de măsline.Pagină realizată de Ana PopHOROSCOPSăptămâna 19-25 noiembrieBERBECStresul pe care îl veţi acumula întimpul acestei perioade vă va crea stăriafective confuze. Aşteptaţi timpuri maibune pentru a vă clarifica sentimentele.Nu faceţi paşi spre o nouă relaţie înaceastă săptămână.TaurDebut de săptămână excelent, dar „în-tunecat” de lipsa financiară acută pe care oaveţi. Nu disperaţi, spre sfârşitul perioadeise întrevăd posibilităţi de a ieşi din criză.GemeniBulversarea astrală a finalului de săptămânăvă aduce foarte multe stări contradictoriişi neîmpliniri, atât în plan afec-tiv, cât şi în cel material. Nu întreprindeţinimic legat de bani, semnare de acte înaceastă săptămână.RacViaţa vi se derulează pe linia benefică a trăirilordin ultimele săptămâni. Multitudinea as-pectelor benefice sunt de natură a vă mobiliza şia favoriza toate demersurile, graţie aportuluienergetic de care aveţi parte în această perioadă.LeuO săptămână relativ bună, atât în de-but, cât şi final. Ceva mai grea poate ficonsiderată ziua de vineri, când veţi întâmpinaanumite blocaje cauzate de neâncredereape care o aveţi în apropiaţi. Luaţisinguri deciziile importante, aşa cum aţi făcut mereu.FecioarăUn final de săptămână foarte obositorpe care trebuie să-l trataţi cu prudenţă.Chiar dacă aveţi multe treburi de rezolvat,gândiţi-vă că şi mâine e o zi. Atenţie lasistemul nervos şi la articulaţii.BalanţăMarţi este ziua contrariilor. Starea beneficăpe care o simţiţi vă induce impulsuride nestăpânit care vă va stimula intu-iţia, inventivitatea şi energia creativă. Înaceastă perioadă puteţi realiza multe lu-cruri pe care le-aţi gândit luni de zile. Curaj!ScorpionPrimele zile ale săptămânii sunt excelen-te (primele două sunt chiar faste!), în schimb,vineri poate fi o posibilă „zi neagră”, aşa căse cere mult tact. Evitaţi în această zi certuri-le şi contrazicerile cu apropiaţii.SăgetătorÎnceputul de săptămână vă aduce foartemultă vitalitate şi strălucire. Dacă veţi şti săocoliţi provocările celor care vor să vă supe-re veţi avea şi un sfârşit de interval reuşit.CapricornSe poate spune că perioada este relativbenefică, cu amendamentul presiuni-lor de la locul de muncă. Ajutaţi-vă decolegi! Nu puteţi să faceţi totul singur.VărsătorTraversaţi o perioadă bună în care pre-domină zilele ce aduc influxuri benefice.Deosebită poate fi ziua de miercuri, cândintuiţia vă va facilita soluţionarea unor pro-bleme aflate de multă vreme în impas.PeştiOboseala şi stresul v-a bulversat puternic gândurile înultimele şase luni. Nu încercaţi să recupe-raţi toată această perioadă în câteva zile,chiar dacă v-a revenit tonusul. Evitaţiaglomeraţiile. Organismul este slăbit şisunteţi predispuşi la gripă.

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- AL. Plopilor, et.8, fără îmbunătăţiri- AL. Plopilor, et.10, buc pe balcon, p.f.g.,fără îmbunătăţiri- Al. Plopilor, et.2, CT, T, p.f.g., modernizata- Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T; p.f.g.,toate îmbun.- Bld-ul Ec Teodoroiu, convector, tocărie,termopan- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- str. 23 August, 38 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri,37 mp, boiler- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- str. 9 Mai, et.2, CT, p.f.g.- str. 9 Mai, parter, convector, boiler,p.f.g.- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, boiler, termopan.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, boiler, convector,izolatie.- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Agriculturi, et.4, transf in 2 cam.,boiler, convector, termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- Str. Bld. Ecat. Teodoroiu, zona Rosstramo,parter, p.f.g., 30 mp.- str. C. Brâncuşi, parter, convector, 40 mp- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.APARTAMENTE2 CAMERE- Al. Plopilor, et.3, semidec,48 mp, CT,T, balcon închis- Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,uşă metal.- Bld. Ecaterina Teodoroiu, et.1, nedec.,p.g.f., sobe pe gaze- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 1 Mai-Vest, parter, semidec., convector,boiler , fără îmbun.- str. 22 Dec. 1898, et.3, balcon închis,lambriu, CT, parchet lemn, f.g.- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala.- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- str. 23 August, et.3, dec., CT, T, p.f.g.- str. 23 August, et.1, , dec, 64 mp, 2terase închise, fără îmbun.- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- str. 23 August, et.3, dec, 50 mp, CT,parchet lemn- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, buc, mare, CT, T, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.2, semidec., 60 mp,p.f.g., CT, T, buc. mobilata,- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane- Str. 9 Mai, et.8, semidec., 50 mp, CT,p.f.g.APARTAMENTE3 CAMERE- C. Bucuresti, et.2, ec., 75 mp, T, g.f.- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri,2 bai, 2 balcoane, izolat- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 1 Dec., et.2, dec., 2 băi, , 70 mp,CT, buc pe balcon închis în T- str. 11 Iunie, parter, semidec., fărăîmbunătăţiri- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,CT, T, acoperiş, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et.4, dec, 65 mp,AC, T, CT, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et2, 2 bai, CT, T,p.f.g.- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT,fara imbunatatiri- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, parter, dec, 80 mp,CT, T, p.f.g. SCHIMB cu CASA,/2 CAM- Str. 23 August, et.1, dec., fara imbunatatiri.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- str. A.I.Cuza, et.2, 55 mp, f.g.- str. A.I.Cuza, et.4, m. îmbun., 65mp, dec., 2 balcoane,- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Al. Fantanii, dec., 75 mp, AC, CT,T, pf.g.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai- Str. C.Brancusi, et.4, 2 balcoane, 2bai, multiple imbunatatiri- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f,centrala.- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.APARTAMENTE4 CAMERE- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, imbunatatiri.- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- str. C. Brancusi, et.1, dec, 82 mp, balcon11 mp, CT, parchet- str. N.Titulescu, et.1, dec, 93 mp, 3 balcoane,2 bai, CT, T p.f.g.- str. Popa Sapca, et.3, CT, balcon, p.f.g.,boxa- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g.,- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2AC, varianta mobilata- Str. Victoria Centru, toate imbunatatirile- Str. Siretului, et., Ct, 100 mp- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multipleimbunatatiri, modern- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,multiple imbunatatiri- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.CASE- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., baie, buc.,beci, teren 400 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- B-dul.Ecat.Teodoroiu, P+1, teren 656 mp- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- Bumbesti- Jiu, Visina, 5 cam., teren, 1000mp.- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- C. Severinului, S+P+2, 12 camere, 3 bai, 2terase, piscina, 2 CT, t:2500 mp, d:11m, tocarie siparchet lemn masiv, marmura + sp com. 80mp,toate uti.- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Motru, str. Poarta Sarutului, 4 cam., teren2000 mp., apa, gaze, canal.- Str. 1 Dec. 1918 P+1, 280 mp. constructie,teren 600 mp.- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m- str. 11 Iunie, P+1, 2 băi, living, 3 cam, CT,t:236 mp, d:18m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140mp.- Str. 11 Iunie, casa caramida, Sc:40 mp, parter,t>118 mp, beci, vie- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baie, buc., beci,t:400 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. 9 Mai, 3 cam., living, CT, T, 2 bai, t:293m- Str. Ale. Mesteacanului, 4 cam., baie, buc.,utilitati, teren 240 mp.- Str. Ale. Prelungirea Panduri II, 6 cam., 2buc., baie, teren 1000 mp.- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Amaradia, 5 cam., baie, buc., anexe, bucda vara.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., teren 660 mp.- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- str. Aurel Vlaicu, 6 cam, buc, baie. 2 hol,t:551mp, d:13m- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, D+P+1+M, constr. pe rosu,teren 550 mp.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. Barajelor, P+2, 120 mp pe nivel, Teren450 mp- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, 4 cam., teren 2500 mp., deschidere16 m.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 2 cam, caramida, gaze,apa curenta, t:470 mpViaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 13- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. C. Severinului, 4 cam., Sc:130 mp, t:1500 mp- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Căpitan Buzatu, 3 cam., baie, CT, p.f.g.,t:450 mp- Str. Dobrogeanu Gherea, 3 cam., baie, buc., sisp. com. 30 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- str. Dumvrava, 4 cam, hol mare, baie, buc.,sobe gaz, t:710 mp- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Ghiocelului, P+1, living, 3 dormitoare, CTcupru, t:1000 mp, d:18m- str. Hidrocentralei, P+M, P - sp. com. 100mp, magazin+bar, terasă,lăzi vitrine, M - 100mp, living, 2 dorm., baie, buc., CT, parchet lemnmasiv, f.g., cadastru, t:450 mp, BCA, placă, ţiglă,canalizare, apă, gaze- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., buc, baie, mansarda,teren 400 mp.- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. M. C. Oancea, 3 camere, recent renovată,T, CT, g. f. p, t:583 mp.d:12m- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Macesului, P+3, pe rosuTerenuri- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon0722/399.225.- Al. Digului, min 250 mp - max.500mp- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,d:35m- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp- Al. Mehedinti, t:607 mp, d: 32,54 m- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil(2500 mp, 5000mp), toate util.- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600mp, d>91m, parcelabil- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,DS, gard, apă, gaze curent la 25 m- Al. Mehedinţi, t:550 mp- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926mp, d:25m- Al. Mehendinţi, t:607 mp d:32m şit:800 mp d:19m- Amaradia (peste), t:3237 mp,d:10m, fara utilitati- Artego, teren 2760 mp, d:12m- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp,d:21m, toate util- Bld-ul Ec. Teodoroiu, 214 mp- Bld-ul Ec. Teodoroiu, la mijlocteren+casa 220mp,- Bld-ul Ec. Teodoroiu, P3 - 220+casatip garsoniera- Bucureasa, 4000 mp, d:20m- Bucureasa, t:4750 mp, d:15m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m,- Bucureasa, 4000 mp- Bucureasa, t:1400 mp, d:17,5m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:20m,fără util.- Bucureasa, teren 5016 mp, d:24,60m, intravilan- C. Bucureşti,str. Sf. Dumitru, t:850mp, d:16, intabulare- C. Bucureşti, t:700 mp, d:30m- C. Severinului, t:1530 mp d:17m- Dealul Târgului, 2500 mp d:13m- Dealul Târgului, t:2500+2500 mp,d:25m- Dealul Targului, teren 5000 mp,d:12,5m, cadastru- intre Jiete, t:2000 mp, 3 parcele- între '' Jieţe'', t:1000 mp, d:20m- între '' Jieţe'', t:7500 mp, d:22m- Polata, teren 5000 mp, d:160m,parcelabil (500 mp)- Polata, 6325 mp, d:72,5m- Polata, t:7500 mp, d:16 m+conac(3 cam lemn , 1 cam caramida)- Polata, teren 3000 mp+casă 70 mp,apă, gaze, curent- Poloaga, teren 2500 mp, d:25m- Poloaga, t:600 mp d:34, parcelabilîn 2- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,utilitati.- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2parcele de 300 mp cu d:17 m- Poloaga, t: 1 ha d:40m- Poloaga, teren 1000 mp, d:27m, cadastru- Preajba, 1760 mp, d:14 m, apa,gaze, curent- Preajba, 500 mp, d:15m- Preajba, 5000 mp, d:15mÎnchirieri- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,utilate, în Tg-Jiu- Închiriez apartament 2 camere,str.9 mai. Telefon: 0723/187.550 sau0769/994.743.- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.AutoS.C. NOVADECISTRANS SRL NOVACIvinde autoturismOPEL VECTRA, anfabricaţie 2003, avariat.Autoturismul se aflăla sediul societăţii dinNovaci, str. Nucilor,nr.27. Preţ negociabil.Relaţii la telefon:0733/940.977.TALON DE MIC PUBLICITATE24Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................19-25 noiembrie 2009 Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009SPORTPrimă-record pentru Constantina DiţăConstantina Diţă, cunoscutaatletă din Turburea de Gorj, a primitcea mai mare primă-record, de350.000 de dolari, oferită de organizatoriijaponezi ai maratonuluidin Yokohama – Japonia, pentru căa alergat cu pantofi sport Asics.Acesta este cel mai mare premiuoferit unui sportiv român, dar nu decătre oficialităţile din ţara noastră,ci de cele străine.Atleta gorjeancă este obişnuităcu astfel de invitaţii, mai ales dupăce a devenit campioană olimpică,de cea mai mare simpatie bucurându-sedin partea sportivilor şi oficialilorjaponezi, mari amatori de ast-fel de ediţii speciale. Ea, prinparticiparea la Maratonul de laYokohama, a fost tratată ca o „pri-madonă”, bucurându-se de atenţiagazdelor, aşa cum a mărturisit an-trenorul ei Viorel Tomescu, caretrage nădejde ca aceste atenţii şiaprecieri să constituie un imboldpentru ca atleta să participe şi lacompetiţiile de anul viitor.Abia reântoarsă în ţară, de lamaratonul de la Yokohama, care aavut loc duminică, 15 noiembrie,Constantina Diţă a recunoscut că afost foarte greu, făcând un efortpentru a participa la această compe-tiţie, din respect pentru admiratoriiei români şi japonezi, nevrând să-idezamăgească, fiind nevoită săstrângă din dinţi, deoarece nu erarefăcută la întreaga capacitate, cla-sându-se doar pe locul 11: „Ammers la Yokohama pregătită doar la70 la sută din capacitate...”K. IannisHANDBAL/ENERGIA PANDURII TG-JIU A ZDROBIT ROM CRI BRAOV2 puncte pentru... un antrenament!Victorie destul de facilă pen-tru handbaliştii de la Energia înrunda cu numărul VIII a LigiiNaţionale, elevii lui VasileStângă impunându-se la o diferenţăde 9 goluri în faţa formaţi-ei Rom Cri Braşov. În urmaacestui ultim succes de pe terenpropriu, Energia a urcat din noupe podium.Victorie scontată pentruStângă and Co în etapa a VIII-aa Ligii Naţioanale, formaţia dehandbal gorjeană neavând partede nici un fel de surpriză dinpartea adversarei din Braşov întentativa de a-şi adjudeca alte 2puncte extrem de importante îneconomia acestui campionat.După victoria aşteptată cu RomCri Braşov, antrenorul celor dela Energia Pandurii Tg-Jiu,Vasile Stângă, s-a declarat destulde satisfăcut, cel puţin pen-tru faptul că a avut prilejul săruleze tot lotul de jucători pecare îl are la dispoziţie. Stângă arecunoscut totuşi că echipa sa aavut „ceva” de lucru în primeleminute de joc: „Toate echipeleacestea mici au entuziasmul de10-15 minute şi joacă fără trac,în schimb noi facem exact in-vers. Eu le-am şi spus la băieţiîn primul time-out că nu se poa-te să ai 15-0 din minutul 1, deaceea trebuie să joci din aproapeîn aproape şi să profiţi de toateocaziile clare pe care le ai. Pânăla urmă au înţeles şi s-au deta-şat, câştigând meciul lejer. Înacest meci, toată lumea de la noia marcat, în afară de portari. Defapt eu am vrut să joace toată lu-mea şi asta le-am transmis chiarînainte de meci, inclusiv luiMazilu. Doar pe Humberto l-ammenajat puţin pentru că a fostrăcit şi am zis să nu acumulezeoboseală”.Miza, în etapaurmătoare...Victoria cu Rom Cri Braşovl-a păstrat pe antrenorulEnergiei, Vasile Stângă, cu pi-cioarele pe pământ. Gânduriletehnicianului de la Energia seîndreaptă deja către confruntareadin etapa vitoare de campio-nat, mai precis la deplasarea dela Satu Mare. Stângă va trebuisă dubleze punctele câştigateacasă cu Braşovul printr-o victorie,vineri, în runda cu numă-rul IX a Ligii Naţionale: „Acumconcentrarea maximă este pemeciul de vineri. Ne-au progra-mat vinerea şi nu am avut ceface, cei din Satu Mare suntechipa organizatoare... Dar, vatrebui să câştigăm neapărat aco-lo. După meciul cu Braşovulmi-a plăcut că toată lumea amuncit, s-au încurajat reciprocClasament Liga a III-a, seria a IV-aEchipa M V E I Gol +/- Pct1. FC Caracal 15 10 1 4 23-10 13 312. AS ALRO Slatina 15 8 6 1 35-17 18 303. SC FCM Târgovişte SA 15 8 4 3 21-11 10 284. CS TRIUMF Bârca 15 8 2 5 20-13 7 265. CS Vişina Nouă 15 8 1 6 21-15 6 256. FC Argeş II 15 8 1 6 26-25 1 257. CS ARMATA Craiova 15 6 6 3 24-15 9 248. SC MINERUL JILŢ Mătăsari 15 7 3 5 15-13 2 249. FC OLTCHIM Râmnicu Vâlcea 15 7 2 6 25-28 -3 2310. CS PROMETEU Craiova 15 6 5 4 23-17 6 2311. CS PROGRESUL Corabia 15 6 1 8 26-22 4 1912. CS MINERUL Motru 15 6 1 8 32-28 4 1913. CS Ralbex Turcineşti 15 5 4 6 19-23 -4 1914. FCM Alexandria 15 4 6 5 11-12 -1 1815. CS Albota 15 4 5 6 15-22 -7 1716. CFC GHECON Lăpuşata 14 3 3 8 13-22 -9 1217. CS JUVENTUS Bascov 15 2 1 12 11-52 -41 718. SC FC U Craiova SA II 14 1 2 11 13-28 -15 5şi s-a jucat corect. Din momentulîn care marchează toată lu-mea înseamnă că nu s-a jucatindividual şi suntem pe drumulcel bun. Acum am urcat pe locul3. Lupta pentru CupeleEuropene va fi foarte dură. Noiva trebui să batem tot ce avemde bătut, inclusiv în partida devineri de la Satu Mare. Iaraceastă echipă cu care vom jucaeste una incomodă...”„Victorie absolut meritată pentru Pandurii, o echipă mult mai ex-perimentată, peste noi şi ca valoare individuală şi ca valoare colectivă.Din acest punct de vedere felicit echipa din Tg-Jiu, îi doresc mult succesîn continuare. Noi mai avem de lucru, suntem o echipă foarte tână-ră, avem o medie de vârstă de 19 ani. Singurul care face faţă LigiiNaţionale de la noi este doar portarul. În schimb, Energia este o echi-pă bună care are şi valori individuale şi ceva omogenitate. Eu cred căo să termine campionatul în primele patru echipe din clasament. Fărăîndoială, este o echipă de Cupe Europene, se cunoaşte că este domnulStângă aici şi ştie ce face. Dar va fi foarte important cine va fluierapartidele pentru că sunt arbitrii care hotăresc ei câştigătorul...”PETRE TOGARIU, antrenor Rom Cri BraşovClasament Liga a III-a, seria VEchipa M V E I Gol +/- Pct1. ACS Recaş 13 9 2 2 20-7 13 292. CS Minerul Mehedinţi Valea Copcii 13 8 4 1 26-10 16 283. CS Pandurii Lignitul II Târgu Jiu 13 7 4 2 20-10 10 254. CS Naţional Sebiş 13 8 1 4 26-17 9 255. CS Atletic Club Univ. Vasile Goldiş Arad 13 7 4 2 14-6 8 256. CS Marmosim Simeria 13 6 6 1 21-12 9 247. CS Jiul Rovinari 13 5 5 3 17-13 4 208. CS Ineu 14 6 2 6 18-21 -3 209. CS FC Timişoara SA II 14 5 4 5 15-16 -1 1910. Millenium Giarmata 14 4 3 7 18-24 -6 1511. CS Nuova Mama Mia Becicherecul Mic 13 4 2 7 18-19 -1 1412. FC Şcolar Reşiţa 13 4 2 7 10-12 -2 1413. CS Muncitorul Reşiţa 14 4 1 9 17-33 -16 1314. CS Gloria CTP Arad 13 4 0 9 13-27 -14 1215. CS Unirea Sânnicolau Mare 13 2 5 6 14-16 -2 1116. CS Retezatul Haţeg 13 0 1 12 5-29 -24 117. CS FC Viitorul Sânandrei 0 0 0 0 0-0 0 018. CS Progresul Gătaia 0 0 0 0 0-0 0 0

Viaa în Gorj • joi, 19-25 noiembrie 2009 • 15SPORTPROGRAM ÎNCRCAT PENTRU PANDURII:„Vom juca marţi, asta este...”Aşa cum era de aşteptat, partida dintre Poli Iaşi şiPandurii Tg-Jiu a fost reprogramată. Meciul contândpentru etapa a XIV-a a Ligii I, programat iniţial a sedisputa vineri, se va juca marţea viitoare.După ce au depus o solicitarescrisă la LPF pentru amânarea partideicu Pandurii Tg-Jiu, oficialii for-maţiei moldovene au aflat primiidespre reprogramarea partidei dinrunda a XIV-a. VicepreşedintelePolitehnicii Iaşi, Pavel Hodea, aspus că a primit o adresă oficială înacest sens, de la Liga Profesionistăde Fotbal, care a considerat că argumenteleieşenilor, de amânare a partidei,sunt justificate. Conform adreseioficiale primite de grupareamoldoveană, meciul va începe la ora17. În schimb, pe site-ul LPF ora destart a partidei figurează a fi 18.Măsura responsabililor de la Ligăeste într-un fel aşteptată, mai ales căPoli a fost în carantină totală săptă-mîna trecută, după ce Cornel Buta afost diagnosticat cu gripă porcină.„Când vom juca cuRapid?”Imediat ce a aflat că partida cuPoli Iaşi a fost reprogramată pentrudata de 23 noiembrie, antrenorulPandurilor, Liviu Ciobotariu, a părutdestul de confuz. Motivul?„Ciobi” este îngrijorat de progra-mul viitor destul de încărcat alPandurilor, având în vedere că ur-mătoarea confruntare de campionata grupării gorjene, cu RapidBucureşti, se va disputa în aceeaşisăptămână. Tehnicianul speră caoficialii de la Ligă să nu programe-ze echipa sa tocmai vineri,adică ladoar 2 zile de la meciul cu Poli Iaşi.„Vom juca marţi, asta este, importanteste acum când vom juca ur-mătorul meci cu Rapid. Pentru cădistanţa până la Iaşi este foarte lun-gă, vom juca marţi la ora 18:00 laIaşi. Asta înseamnă că undeva laora 20:30 vom pleca de acolo şivom înnopta undeva, în drumul deîntoarcere, cred că la Focşani.Important e ca acum să ne progra-meze sâmbătă sau duminică pentrumeciul cu Rapid. Dacă o să ne pro-grameze vineri, timpul va fi foarte,foarte scurt. Asta înseamnă că joi osă ne întoarcem şi vineri o să şi ju-căm. Dar o să discutăm cu cei caresunt în drept să ne programeze şi penoi sâmbătă sau duminică, ideal arfi să fie duminică”, a ţinut să declaretehnicianul Liviu Ciobotariu.S-a stabilit pregătireade iarnăSite-ul oficial al clubuluiPandurii Târgu Jiu a anunţat deja,marţi, programul pregătirii de iarnăpentru gruparea de fotbal gorjeană.Conducerea Pandurilor împreună cuantrenorul Liviu Ciobotariu au deciscă jucătorii vor putea beneficia devacanţă doar trei săptămâni, începânddin data de 15 decembrie, ultimaconfruntare oficială a echipei ol-tene disputându-se pe 13 decembrie.Reunirea Pandurilor va avea loc pedata de 5 ianuarie, iar vizita medica-lă se va efectua în zilele de 12-13ianuarie, până pe 15 ianuarie echipapregătindu-se la Târgu Jiu. PanduriiTg-Jiu vor efectua două stagii depregătire în iarnă, în perioada 15-21ianuarie fiind programat un cantonamentla Herculane, iar între 25 ianu-arie şi 9 februarie echipa urmând sămeargă în cantonament în Antalia,regiunea Lara.Daniel GîrduDragomir: Nu le port pică celor de la Panduriicu Pandurii Tg-Jiu, mai precis cu pre-şedintele grupării de fotbal gorjene,Marin Condescu, Dragomir spune cănu le poartă „sâmbetele” celor de laTg-Jiu: „Nu le port pică celor de laPandurii, e democraţie, pot să facă cevor. Nu credeam că voi fi aşa de deşteptşi de frumos să rezist atât.” După afla-rea veştii că Nea Mitică de la Ligă afost reales, Marin Condescu, a ţinutdoar să explice că gruparea de fotbalgorjeană nu s-a prezentat la vot deoa-rece preşedintele Pandurilor era sus-pendat de LPF. „Nu aveam de ce să neducem la Adunarea Generală câtă vre-me cei de la LPF nu ne vor acolo. Pemine m-au suspendat, de ce să mă maiduc?”, a explicat Condescu.Mitică Dragomir pare a fi preşe-dintele Ligii pe viaţă, cel puţin dacă neluăm după ultimul vot exprimat luni,în Adunarea Generală a LPF, care astabilit o majoritate covârşitoare pen-tru asigurarea a încă unui mandat înfotoliul de conducător. Dragomir, sin-gurul candidat pentru preşedinţia LigiiProfesioniste de Fotbal, a primit 16 vo-turi pentru, o abţinere(Unirea Urziceni)şi nici un vot împotrivă, singurul clubce anunţase că va vota contra, PanduriiTg-Jiu, neavând nici un reprezentantoficial la ora alegerilor. DumitruDragomir este preşedinte al LPF deaproape 14 ani, în 1996 obţinând pri-mul său mandat la şefia Ligii. În urmaalegerilor derulate ieri, organigramaLPF va rămâne neschimbată, adică cuAlexandru Boc şi Robi Urs - vicepre-şedinţi, Valentin Alexandru - secretargeneral şi Alexandru Popescu - direc-tor economic. Imediat după aflareaveştii că a fost reales pentru încă unmandat la cârma LPF, DumitruDragomir s-a arătat destul de satisfă-cut, ba chiar puţin mirat de majoritateavoturilor de partea sa. Nea Mitică de laLigă a ţinut să precizeze în acelaşitimp că se va mulţumi în continuaredoar cu funcţia pe care o ocupă la LPF,exprimându-şi încă o dată sprijinulpentru omologul său de la FRF, MirceaSandu. „La vremuri noi, tot noi. Nonvalorilefac gălăgie, eu sunt de principiulcă trebuie să storci din oameni totce au mai bun. Trebuie ca toţi cei careau ce să spună, să fie valorificaţi, nu seîntâmplă nicăieri să existe oameni fărădefecte. La preşedinţia FRF nu candi-dez, ce, sunt nebun? Trebuie să-ţi veziîn viaţă lungul nasului! Şi vicepreşedinţii,şi secretarul general au fost rea-leşi la propunerea mea. Am vorbit cuMircea Sandu acum câteva zile, arătafoarte bine şi se simţea tot aşa. Să nemeargă tot aşa şi de-acum! Cred căavem prea multe echipe în CupeleEuropene, n-avem după ce bea apă şinoi avem 6 formaţii în Europa”, a ţinutsă declare Mitică Dragomir. Chiardacă în ultima vreme a fost în război