Viaļa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 3 - Viata in Gorj

Viaaîn„Sunt mândru căsunt gorjean!”GorjSptmânal independentAnul I, nr.16, 24-30 septembrie 2009, Apare joiwww.viataingorj.ro16 pagini pre 1 leu„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorgapag.8-9pag.7Senatorul Ion Ruşeţ cereca ministrul Educaţiei săfie eliberat din funcţieSC LOTUS SA Târgu-Jiueste plimbat prin instanede mai muli ani...Parlamentul ... “Acasă la Brâncuşi”Marţi, 22 septembrie 2009, la Sala de Expoziţii Constantin Brâncuşi, a ParlamentuluiRomâniei, orele 18.00, a avut loc vernisajul expoziţiei de artă fotografică ,,ACASĂ LABRÂNCUŞI”. Expoziţia cuprinde peste 150 de lucrări impresionante ale artistului fotografTeodor Dădălău, de la Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea CulturiiTradiţionale în Gorj şi va fi găzduită la Palatul Parlamentului timp de o lună.Deschiderea oficială a expoziţiei s-a bucurat de o largă participare din partea oamenilorde cultură, a iubitorilor de frumos, precum şi a presei.Lucrările expuse prezintă peisajele mirifice ale Gorjului -pentru că ,,ACASĂ LABRÂNCUŞI” nu este doar în Hobiţa, ci în tot judeţul - obiceiurile şi tradiţiile, transmisepeste veacuri.Au luat cuvântul deputatul Severus Militaru, care a transmis un mesaj şi din parteaRobertei Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, poeta Paula Romanescu, preşedinteleLigii Culturale “ FIII GORJULUI ” Alexandru Păsărin, Sorana Gorjanu, al cărui tată a lucratcu marele Brâncuşi, şi Teodor Dădălău.Printre cei care au dorit să spună câteva cuvinte, dintre participanţi, am remarcat propunereafostului deputat Rădulescu (în primul Parlament după 1990) aceea de a schimba denumireaoraşului nostru în ,,BRÂNCUŞI- TG-JIU”.Într-o Românie puternic manelizată, când kitschul atinge cote inimaginabile, efortul şidăruirea lui Teodor Dădălău sunt remarcabile şi ne dau speranţă. Maria BăcescuSenatorul PD-L, Ion Ruşeţ, aatras atenţia, în aceste zile, asuprafaptului că ministrul Educaţiei,Ecaterina Andronescu, printr-oacţiune întreprinsă de aceasta, încalcăflagrant legea învăţământu-lui. Că face acest lucru în modabuziv, în interes... pag.4Un Ion CreangăolteanAşa este caracterizat Nicolaeal Lupului, pe numele său adevă-rat Nicolae I. Popescu, de ŞerbanCioculescu, preţuindu-i în acestfel povestirile strânse într-un mănunchitipografic sub titlul:Povestiri olteneşti/ Povestiri dinalte vremi... pag.11Câţiva sportivi de laCS Pandurii vor să intreîn Guiness Book!Mai mulţi atleţi de la ClubulSportiv Pandurii Tg-Jiu în frunte cuantrenorul lor vor să scrie un noucapitol în cartea recordurilor.„Echipa” antrenorului emerit IonBură, formată din AlexandruDobriţescu, Dumitru Marica, FlorinApetroaie şi Constantin Susmă, par-ticipă, în premieră, la turul Românieireprezentând Gorjul... pag.15c m y k

2 • Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009EDITORIALScârbiţi de politicăDacă iei seama la opinia străzii, cei maimulţi din rândul electoratului nici nu vor sămai audă de politicieni şi de politica lor deşănţată.Cum, la fel de bine, nu-i mai intere-sează nici cine mai conduce ţara, chiar dacănumele lui este altul, din patru în patru anisau din cinci în cinci ani, pentru că în ceiaproape douăzeci de ani nu s-a schimbat ni-mic. Nici măcar năravul nu şi l-au schimbat.Acesta este şi scopul unei asemenea politicimurdare, ale cărei zoaie sunt aruncate petoate sticlele tv şi paginile ziarelor. Toate acestea îi fac pe alegătorii să numai meargă la urne, scârbiţi de aceste jocuri de artifici şi fumigene, de-oparte şi alta a baricadelor. Nădejdea politicienilor este în pensionari şi sărăcimeadin mediul rural, uşor de manipulat, dispuşi oricând să-şi dea votulpe câţiva mici, o sticlă cu bere, o plasă cu făină, zahăr sau ulei, o gălea-tă din plastic goală sau o geacă de fâş de pe care nu lipseşte sigla partiduluiatât de darnic care se mai gândeşte şi la ei doar în campaniile electorale...Cam aceasta este şi concluzia studiilor şi sondajelor realizate dediferite agenţii şi institute pe nu ştiu câte sute de mii de subiecţi. Darnimeni nu se întreabă de ce îşi doresc baronii şi mogulii să nu mai vinăalegătorii la vot?Pentru că ei vor puterea. Pentru că oamenii tineri, care au o oareca-re educaţie şi pregătire, dornici să muncească şi să facă ceva pentruaceastă patrie, au devenit incomozi, încurcându-le socotelile şi demas-cându-le „bunele intenţii” pe faţă, spunându-le până şi articolul la carese încadrează ca... recidivist penal! Dar avem justiţie?, se naşte altăîntrebare la fel de îngrijorătoare.Ei nu au nevoie de asemenea oameni în sectorul de decizie, ci de aceştiflămânzi uşor de dus cu vorba poleită, gogonată, mieroasă, cu subtilită-ţile din lumea lor murdară. Cu emisiuni isterice şi analişti înrăiţi, care toatăziua îi fac pe politicieni cu ou şi oţet, fără ca ei să se sinchisească în vreunfel, încât să ia poziţie sau să dea o replică măcar. Ba mai mult, dându-se deînţeles că votul nostru nu mai contează, când la putere vor fi tot nişte poli-ticieni la fel de dubioşi care vor adopta aceeaşi zicală: câinii latră, iar ursulmerge mai departe, văzându-şi de drum...Chiar cei de la Oxford Analytica au arătat într-un studiu realizatrecent, că presa, cea care ar trebui să exercite o presiune pentru a punelucrurile în mişcare, nu mai joacă un rol pozitiv în viaţa societăţii. Carăspuns, patronii de trusturi, mogulii care au în subordine şi astfel deziarişti mercenari plătiţi bine, la publicaţiile şi posturile tv, care gâlgâiede atâta mizerie, i-au asmuţit asupra autorilor acelei analize la rece,pentru că au redat corect realitatea, scoţând la lumină putregaiul dinsânul societăţii care ameninţă ţara.Nu mai este de mirare că pe posturile tv ale acestora participă laastfel de dezbateri înverşunate tocmai oameni care au avut relaţii deafaceri cu mogulii, ademeniţi şi înfierbântaţi de foşnetul verzişorilordin buzunare, cu care le-au dat avânt, lăsându-i să latre printre uluci,gata să rupă lanţul. Din păcate, printre aceştia se mai nimeresc şi dintrecei care i-am respectat pentru sinceritatea lor, dar decizia le aparţine,de a se amesteca cu ceilalţi în troaca cu lături...Astfel de afacerişti foarte bogaţi, mânaţi de aceleaşi interese „poli-tice”, nu urmăresc decât să pună mâna pe ţară şi să o stoarcă întocmaica pe o lămâie, după bunul plac, aruncându-ne cojile şi promisiunilemincinoase, cu aceleaşi zîmbete de târfe în călduri, de care ne-am camsăturat, scârbiţi de ticăloşia lor.Dacă luaţi bine aminte, şi placa e cam veche şi acul s-a cam tocit...Ion Şoldea- Agenţia Naţională ÎmpotrivaTraficului de Persoane, organizează înperioada 13-14 octombrie 2009, un se-minar de instruire cu membrii echipeiinterinstituţionale. Tema seminaruluieste Mecanismul de identificare şi refe-rire a victimelor traficului de persoane.- Potrivit Mediafax, Guvernul şiTrebuie sămai cresc...VictorPonta că vreasă-şi schimbe"reşedinţa"...Poliţiştilorgorjeni pentruacţiunile din"Săptămâna preveniriicriminalităţii"VIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43Fondul Monetar Internaţional (FMI) austabilit o listă cu zece companii de statale căror evoluţii financiare vor fi monitorizatecu prioritate, în vederea reduceriivolumului de subvenţii.Pe lista com-paniilor care vor fi supravegheate cuprioritate au fost incluse CompaniaNaţională de Căi Ferate CFR, SocietateaSEMNALVremeaNaţională de Transport CFR Călători,Compania Naţională a Huilei,Termoelectrica, Compania Naţionalăde Autostrăzi şi Drumuri Naţionale,Metrorex, CFR Marfă, ElectrocentraleBucureşti, Societatea ComercialăElectrificare CFR şi AdministraţiaNaţională a Îmbunătăţirilor Funciare.POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIINFRACŢIUNI ÎN TRAFICÎn urmă cu două zile, agenţii de poliţie rutieră au întocmit penumele a 6 conducători auto dosare penale, care, la finalizareacercetărilor, vor fi înaintate unităţilor de parchet competente, cupropuneri legale.Astfel: Poliţiştii Serviciului Poliţiei Rutiere l-au identificat peConstantin P., de 27 ani, din Rovinari, în timp ce efectua transportde cărbune (lignit), pe traseul Roşia-Brăneşti, cu autocamionulproprietate personală, fără a deţine licenţa de transport.De asemenea, agenţii de poliţie rutieră din municipiul Motrul-au depistat pe DN 67, pe Ion P., de 29 ani, din comuna Plopşoru,care transporta cu autoutilitara proprietate personală, cantitatea de6000 kg cărbune lignit, fără a deţine licenţă de transport pentruautovehicul.Poliţiştii din Mătăsari l-au identificat pe Gheorghe C., de 35ani, din comuna Negomir, în timp ce conducea pe DJ 673A, încomuna Dragoteşti, o autoutilitară în care transporta cărbune pen-tru care poseda documente de provenienţă, dar nu deţinea licenţăde transport şi execuţie.Cei în cauză sunt cercetaţi sub aspectul comiterii infracţiuniide nerespectare a regimului transportului rutier public.M.C.

Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 3ACTUALITATESăptămâna Prevenirii CriminalităţiÎncepând de luni, 21 septembrie2009, poliţiştii gorjeni au derulat oserie de activităţi educativ-preventivepentru prevenirea delincvenţei juvenileşi a victimizării minorului, eleviidin învăţământul primar fiind princi-palii beneficiari ai acestor acţiuni.Poliţiştii din cadrul PoliţieiComunale Mătăsari au organizat lasediul subunităţii „Ziua PorţilorDeschise”. Elevilor din clasele primareale Colegiului TehnicMătăsari le-au fost prezentate dota-rea logistică a subunităţii, birourilede lucru şi autoturismele din dotare.De asemenea, micuţii au discutat cupoliţiştii despre ce anume trebuie săîntreprindă pentru a preveni victimizarealor, sens în care le-au fostîmpărţite pliante cu conţinut educativ-preventiv.Împreună cu cadre didactice aleMiercuri, 23 septembrie, laPrefectura Gorj a avut loc şedinţalunară a Comisiei de DialogSocial. În cadrul discuţiilor au fostabordate subiectele privind modulde asigurare a pazei la unităţileşcolare din judeţ, pentru anul şcolar2009-2010 şi starea învăţămân-tului gorjean în anul şcolar 2008-2009. La nivelul judeţului Gorjsunt 407 unităţi de învăţământ.Prefectul judeţului Gorj, IonInstitutul de cercetare-dezvoltarepentru Microbiologie şiImunologie“Cantacuzino”(INCDMI) a informat MinisterulSănătăţii că primele tranşe devaccin pandemic vor fi realizatela sfârşitul lunii octombrie a.c.Vaccinul va purta numele deCANTGRIP şi va fi distribuitnumai în reţea închisă, în cadrulcampaniei de vaccinare gratuităa Ministerului Sănătăţii, campaniecare va debuta în luna decembriea.c.Conform calendarului transmisColegiului Tehnic Mătăsari s-auefectuat verificări în localurile dinzona unităţilor de învăţământ.Ulterior, între orele 13.00-13.45, laclasa a IX-a a Colegiului TehnicMătăsari, poliţiştii au participat laora de dirigenţie unde au discutat cuelevii despre prevenirea delincvenţeijuvenile şi a absenteismului şcolar.În comuna Borăscu, poliţiştiidin localitate au primit vizita elevilorclaselor I-III din cadrul ŞcoliiGenerale Borăscu.Elevii au vizitat sediul Postuluide Politie, au putut vedea dotărileacestuia şi au discutat cu poliţiştiidespre regulile de circulaţie şi cumanume trebuie să se comporte în societate.Activităţile au continuat şi laŞcoala Generală „Ion Vâlceanu”Dragoteşti, unde lucrătorii PostuluiStarea învăţământuluigorjean în comisia dedialog socialFlorescu, a solicitat instituţiilor cuatribuţii în acest domeniu de activitate,să acorde importanţa necesarăîmbunătăţirii climatului de si-guranţă în incinta şi în zonaadiacentă unităţilor de învăţământ,iar în şcoli să fie menţinută disci-plina. Totodată, prefectul a salutatiniţiativa dascălilor de a introduceîn şcoli uniforma cu particularităţispecifice profilelor de învăţământdin şcolile respective.Vaccinul împotrivagripei A/H1N1 va figata în noiembriede Institut, în data de 28 octom-brie 2009 vor fi finalizate primeleserii de vaccin, urmând ca în 21noiembrie a.c., Agenţia Naţionalăa Medicamentului să elibereze autorizaţiade punere pe piaţă.Astfel, începând cu aceastădată se va putea trece la vaccinareapropriu-zisă a categoriilor cu risc.Cele 5 milioane de doze devaccin pandemic, pe care InstitutulCantacuzino are capacitatea să leproducă, vor fi finalizate la sfârşitullunii decembrie a.c.M.C.de Poliţie Dragoteşti au purtat dis-cuţii libere cu elevii claselor V-VIIIpentru prevenirea delincvenţei juvenileşi absenteismului şcolar, tot-odată fiindu-le înmânate pliante cucaracter preventiv-educativ.Marţi, 22 septembrie a.c., adoua zi din cadrul „SăptămâniiPrevenirii Criminalităţii” a vizatprevenirea în sistem integrat a criminalităţiiîn mediul rural.Poliţiştii din mediul rural s-auîntâlnit cu cetăţenii care prezintă unrisc ridicat de victimizare, pentru ale adresa recomandări. La sediileposturilor de poliţie din localităţileTurcineşti, Schela, Bumbeşti Jiu,Muşeteşti şi Bălăneşti au fost pre-zenţi şi reprezentanţii A.T.O.P. Gorj.Poliţiştii vor continua activităţi-le de prevenire pe parcursul întregiisăptămâni.Finanţări aprobate prin programulSGM derulat de ARDDZICincizeci de microproiecte dincadrul programului „Schema deGranturi Mici” (SGM), derulat deAgenţia Română pentruDezvoltarea Durabilă a ZonelorIndustriale (ARDDZI), au fostaprobate pentru finanţare în jude-ţele Alba, Bihor, Bistriţa Năsăud,Cluj, Covasna, Gorj şi Sălaj.Aceste microproiecte au ca scopîmbunătăţirea condiţiilor de viaţăpentru grupurile dezavantajate dincomunităţile miniere prin sprijinireatradiţiilor şi a culturii, a activi-tăţilor educative şi de recreere,creşterea calităţii vieţii.Microproiectele, depuse în perioada25-29 mai 2009 în cele şap-te judeţe, conform prevederilorghidului de implementare al SGM,vizează amenjarea unor parcuri,echiparea spaţiilor recreative pen-tru copii, reabilitarea unor cămineculturale, promovarea de activităţiculturale şi tradiţii. Ele au fostaprobate în urma analizei efectuate,în perioada 18 august-4 septem-brie 2009, de Comitetul deCoordonare al SGM, pe baza reco-mandărilor Comitetelor Locale deEvaluare, precum şi a fondului alo-cat pentru fiecare judeţ.“Schema de Granturi Mici”este un program implementat deARDDZI în cadrul „Proiectului deÎnchidere a Minelor, Refacere aMediului şi Regenerare Socio-Economică”, finanţat prin Acordulde Împrumut cu Banca Mondială,ratificat prin Legea 167/2005 şi sedesfăşoară în 203 localităţi afectatede restructurarea sectorului mi-nier şi aflate în aria de operare aARDDZI.Maria DanCabinet MedicalIndividualDr. Marian Olaru- afecţiuni pulmonare;- explorări funcţionale pulmonare;- ecografie de înaltă performanţă efectu-ată de personal cu înaltă calificare, doctorîn ştiinţe medicale.Str.Ecaterina Teodoroiu, nr.43(peste drum de AGIP).Planificări la telefon: 0744/704.177 sau0767/414.177.

6 • Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009COTIDIANLa pas prin Târg...Un bulgăre de zăpadăAtracţia copiilor pe mica scenă din faţa Teatrului ElviraGodeanu a fost acea apariţie ciudată a unui câine atât de albşi frumos şi blând, de care numai în filme vezi, pe care copiiil-au şi comparat cu un bulgăre de zăpadă. Se lasă mângâiat,îmbrăţişat, pipăit, ciufulit, pupat. Blândul „Bulgărede zăpadă” este obişnuit cu drăgălăşeniile micuţilor şi chiarse bucură de... bucuria lor. Dar nu-i înţelege pe cei careîncă îl mai pipăie, nevenindu-le să creadă, convinşi că eleste din pluş sau... jucăria lor.Atenţie la sensul giratoriuDacă la intersecţia din faţa magazinului Parâng s-aamenajat rondul acela cu flori şi cu semnul de „sens giratoriu”,pentru con-ducătorii auto, totaşa a înţeles şi în-grijitorul de la DSCsă cosească iarba cumotocoasa în ace-laşi sens. Căci alfelse încurcă circulaţiaşi intră sub... inci-denţa legii. Că doarşi motocoasa aremotor. Chiar dacănu are pusă la punctpartea de semnalizare.Mai problema-tic este cu parcareala umbră şi cu cen-tura de siguranţă...Panou-ghid pentru turiştiMai nou, chiar în interiorul şantierului unde se executălucrările de reamenajare peisagistică, vizitatorii interesaţide aceste peisaje selenare se pot bucura de serviciile panouluimontat chiar în centru, care poate fi zărit şi de pe pă-mânt, pe care este semnalată fiecare groapă, fiecare budăecologică, fiecare şanţ,fiecare fragment de navădezmembrată. Turiştiine-au sugerat că ar maifi binevenite câtevabănci, pompe de apă,semne indicatoare pentrupericole şi, de cenu?, se poate amenajaaici o peşteră-muzeu cuvechile relicve ale insta-laţiilor de apă, cablurisubterane şi alte minuni.Ca mărturii ale statornicieineamului nostru...Tovarăşi de joacăUnde sunt copii, acolo tragşi porumbeiii. Pentru că au încredereîn ei şi sunt buni la suflet.Că nu-i rabdă inima să mă-nânce ceva şi să nu împartă cuei. Chiar şi un corn este binevenit.Unii bunici mai grijulii, în-soţindu-i pe pici, nu uită să ia şipunguţa cu grăunţe pregătitepentru aşa ceva. Că oricât le-aida nu se mai satură. Că şi po-rumbeiii parcă se uită în ochiilor, mai ales a celor care au venitcu mâna goală, parcă reproşându-lecă nu au adus nimic deciugulit...Şi îngerilor le placeîngheţataAlexandra este o mai veche cu-noştiinţă de-a noastră, pentru că amai fost surprinsă şi în alte „secven-ţe” din viaţă la fel de frumoase. Dedata aceasta chiar nu se aştepta săfie surprinsă într-un astfel de mo-ment... la o mică îngheţată. Cât debună e îţi dai seama după chipul eigingaş. Şi are nişte ochi aşa de fru-moşi şi un zâmbet de înger. Seamănăcu mami ca două picături de apă,spun fetele de la îngheţată, ştiind cămica prinţesă nu se deoache.Sunt convins că ne vom mai întâlni...Guliver în Ţara UriaşilorMicuţul Rex se simte foartebine în compania celor doiprieteni care îl alintă toată ziua făcându-i toate poftele. Nuse dă înapoi nici de la o plimbare prin oraş, mai ales pecentru, unde încă se mai lucrează la amenajarea peisagisti-că, pe o asemenea vreme frumoasă. Îi place să alerge peiarba moale şi catifelată, ba chiar să se rostogolească prinea. A auzit el ceva că oamenilor mici sau mari nu prea li sedă voie să calce pe acolo, însă celor mici ca el le este permisacest lucru. Abia aşteaptăsă se facămare, încât să nu semai teamă de nimeni.Uneori aresenzaţia că seamănăcu Guliver aflat înŢara Uriaşilor...Tristeţea lui MiticăPutem să spunem că Mitică a crescut sub ochii noştri.De mai mulţi ani îl zărim în centru, de la Frizeria Modernpână la colţul intersecţiei cu Eroilor. Funcţie de anotimp,venind tocmai de la Scoarţa, cu flori, cu nuci, cu gutui, struguri,mere. Ce mai găseşte şi el prin grădină. Uneori se bu-cură când reuşeşte să vândătotul. Locuieşte cu mama luişi e fericit când duce şi el unban acasă, din munca lui. Înfotografie însă este surprinspuţin necăjit că nu a vândutmai nimic. Întrebat ce va facecu strugurii, a răspuns pe unton mai şters, cu regret: „Îimănânc cu mami, iar mâineculeg alţii...”Coşuri moderne pentru hârtiiPoate noile coşuri pentru hârtii îi vor atrage şi pe ceicare obişnuiesc să arunce hârtiile pe jos, încât să se debara-seze de asemenea obicei neplăcut. Cu ocazia asta nu au fostuitaţi nici fumătorii pentru care la aceste coşuri au fost ata-şate la vedere şi scrumiere.Dacă vor să înţeleagă că trebuiesă păstrăm curăţenia înoraş. Să ne mândrim cu acestoraş european la a cărui faimăcontribuie din plin şi opereleTitanului de la Hobiţa. Dacănu..., vor fi nevoiţi să bagemâna în buzunar şi să achitecontravaloareaamenzilor,dacă le mai dă mâna. Dacănu, să meargă la ţară...Pe urmele omului primitivStupoare! La un magazin aşa de frumos, cu vitrine atră-gătoare, pe pervazul cărora ne-am obişnuit să zărim dincând în când câte o vrabie sau câte un puiuţ de om pe careîl dureau picioruşele, am fost surprinşi când am zărit „ur-mele” unui om primitiv care a lipsit mai multe... epoci deacasă! O conservă în care cu câteva minute înainte eramâncare de fasole boabe cu costiţă de porc afumată, pe ohârtie albă ce servise drept faţă de masă, multe firimituri depâine. Să fi fost un om de Neanderthal? Mai mult ca sigurcă în loc de furculiţă şi-a folosit degetele. Că oamenii deNeanderthal nu aveau la ei, la acea vreme, briceguţ cu lin-guriţă sau furculiţă. Apoi dus a fost, fără să cureţe masa, deparcă ar fi avut slugi. Păcat că nu l-am prins la masă...A fost spart CEC-ul!Să fie vorba de o nouă spargere de proporţii? Oare câţibani au reuşit spărgătorii să sustragă din fichetele metalice?Chiar aşa, să spargă ditamai vitrina şi în locul ei să pună celedouă plăci de pfl ca să mascheze lipsa geamului? Chiar seaşteptau să răsune de dincolo de panouri câteva focuri dearmă. Or mai fi şi acum înăuntru..., îşi dădeau cu părereacâţiva cetăţeni în acea dimineaţă frumoasă de septembrie, înfaţa vitrinei sparte de la CEC-ul din str. Tudor Vladimirescu,nedumeriţi că nu zăreau nici măcar un poliţist prin preajmăsau măcar un salariat al acestei bănci. Curios, cel de la pază,a ieşit şi el în stradă să vadă de ce se adună cetăţenii în drep-tul instituţiei, apoi zâmbind pe sub mustaţă le-a spus calm:„Se înlocuiesc geamurile cele vechi şi se pun din acestea...”Ionel Moşu

Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 7GORJENI DE 5*****Sunt mândru că sunt gorjean!Fiul inginerului Ion Catană, fost direc-tor al unei cunoscute firme gorjene –IATCCR Târgu-Jiu-de altădată – ARTEGOTg-Jiu de astăzi, medic primar neurochi-rurg la Spitalul Clinic de Urgenţă"Bagdasar-Arseni" Bucureşti, MariusCatană este unul din cei mai cunoscuţi, ceimai bine cotaţi şi în consecinţă, cei mai că-utaţi neurochirurgi specializaţi în domeniulchirurgiei coloanei vertebrale.Pe forumurile medicale de specialitate,toate comentariile lăsate de foştii pacienţi îisunt favorabile, în întregime.În timpul cât l-am aşteptat pe holul eta-jului VII al spitalului, între două operaţii,am stat de vorbă cu mai multe persoane, dinSibiu, Giurgiu, Călăraşi sau Bucureşti, ca-re-l căutau la recomandarea altor medicisau a foştilor pacienţi şi care aveau doarcuvinte de laudă despre medicul Catană.În urma discuţiei noastre, aveam să constatcă parcursul omului prin viaţă a fostunul de excepţie, situându-se la mai toateexamenele vieţii pe locuri fruntaşe. Pentrutoate acestea, cu mare bucurie l-am invitat săse înscrie în Galeria Gorjenilor de 5*****.R. Aşadar, domnule doctor, deşi aţi absolvitun liceu cu profil de matematică fizică– Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu-Jiu, aţi ajuns unul dintre cei mai cunoscuţimedici neurochirurgi din ţară. Cum şi deunde a izvorât această pasiune?La început, formaţia mea a fost într-ade-văr de liceu de matematică-fizică, dar ca săajung aici am avut norocul să învăţ cu niştedascăli foarte buni. La Şcoala Generala Nr. 3,de pe strada Griviţei, unde am şi locuit, amavut învăţătoare pe Doamna Bogza în claseleI-IV, o femeie şi jumătate, foarte drastică, darîn acelaşi timp şi foarte apropiată de copii şifoarte caldă, care ne-a insuflat simţul datorieişi ne-a învăţat să fim foarte conştiincioşi. Înclasele V-VIII am avut ca profesoară de matematicăpe doamna Maria Chimerel, o fe-meie extraordinară, cu un spirit pedagocicfenomenal. Fiind produsul acestor dascăli ex-traordinari, deşi nu veneam de la o şcoalăfoarte cunoscută, am reuşit să fiu admis pri-mul, în treapta I la liceul Tudor Vladimirescu.Pe de altă parte, acasă aveam o bunică, asis-tentă medicală (verişoară cu academicianulgorjean Vlad Voiculescu, al cărui nume îl poar-tă spitalul de vizavi), care a lucrat cu medici deseamă - Brădişteanu, Adameşteanu - chirurgiimportanţi din Târgu-Jiu. Bunica mea rămăse-se cu un fel de admiraţie faţă de meseria asta şicred că involuntar mi-a transmis această dorin-ţă a ei. Dezvoltându-mă în acest spirit, am fostprimul din familia mea care s-a îndreptat spremedicină, urmat fiind apoi şi de sora mea (maimică cu 5 ani ca mine).Din clasa a X-a am lăsat matematica, undemă descurcam foarte bine şi am început să măaxez pe ştiinţele biologice. Influenţat fiind debunica mea şi de un unchi al meu Nea FănicăPetrescu, mare profesor de biologie la Tudor,am decis să mă pregătesc pentru medicină.M-am orientat spre biologie, fizică şi chimie şipur şi simplu m-am pregătit din pasiune. În liceufiind, începusem să citesc compendii de fa-cultate. Mi-a plăcut foarte mult şi biologia şim-am clasat primul pe judeţ la olimpiadă, fiinddoi ani consecutiv, respectiv în clasele a X-a şi aXI-a la olimpiada naţională de biologie. La fizi-că am avut în liceu ca profesor pe regretatulVasile Constantin, o minte ascuţită, iar laChimie pregătirea am făcut-o cu d-na profesoarăIliescu Felicia. Mai sunt şi alţi dascăli de seamă,pe care i-am avut în liceu: Dincu la mate-matică, Bobic la biologie, şi lista poate contiua.În anii 80-90, examenul de admitere la facultateade Medicină era foarte greu, cam9-10 candidaţi pe un loc, iar media de admi-tere era peste 9. Eu am avut o medie foartebună, ceva peste 9,50 din câte îmi amintesc şiam intrat la Bucureşti fară prea mari emoţii.În facultate am continuat să studiez cu pasiuneanatomia, apoi neurologia, o ramură medicalăpe care o îndrăgisem foarte mult.La terminarea facultăţii am concurat pen-tru un post de preparator universitar la UMFBucureşti pe ramura neurochirurgicală. Amînvăţat foarte mult, dar aşa cum se întâmplăde multe ori în viaţă, m-am clasat al doilea.Aveam să aflu ulterior faptul că acel coleg almeu care luase primul, era un apropiat al pro-fesorului. Din ambiţie atunci am hotărât săfac totuşi neurochirurgie.Spiritul matematic din primii ani de şcoa-lă a dezvoltat partea analitică şi raţionala agândirii mele, iar aptitudinile mele practice şimai ales răbdarea cu care învăţam lucruri noim-au orientat spre alegerea făcută. Nu vreausă supăr pe nimeni, dar cei mai buni medicicred că-s cei care termină un liceu real.Medicina nu înseamnă numai memorie foartebună, ci înseamnă o minte foarte organizată şiraţională. Trebuie să faci foarte multe conexi-uni, trebuie să ai un spirit sintetic, mai alespentru specialităţile chirurgicale, dacă ai şiun spirit practic, ai îndemânare, ai răbdare,putere de concentrare, ai toate aptitudinile săfaci o meserie dificilă ca aceasta.Anul următor am intrat la secundariat, înprimii 100 din 4.000 de candidaţi. Am alesprimul Neurochirurgie. O conjunctură favo-rabilă a făcut ca în anul IV de secundariat sădau concurs pe un post de ChirurgieVertebrală şi am ajuns să fiu specialist înChirurgia Coloanei Vertebrale şi am rămas înspital pe secţia asta. Drumul a fost aşadarfoarte greu, dar în final, cred că am făcut oalegere bună. Dacă ar fi să o iau de la capat,aş alege fără ezitări acelaşi drum.R. Vă rog să-mi vorbiţi despre meseriadumneavoastră. Cum arată o zi din viaţamedicului Marius Catană?Din păcate, viaţa mea înseamnă, cel maimult, spital. Programul meu începe pe la ora7-7.30 şi se termină aproape întotdeauna înjurul orei 19,30, cu foarte puţine pauze.Durata operaţiilor variază în funcţie de gradulde complexitate al fiecăreia. Am avut opera-ţii care au durat 35-45 minute şi altele care audurat 7-8 ore. Am avut şi operaţii care au durat10 ore. Operaţiile se desfăşoară sub microscopşi tot timpul trebuie să stai în picioa-re. Dacă m-ar pune cineva să stau 10 ore înpicioare n-aş putea rezista. În timpul operaţi-ei însă sunt concentrat cu toată fiinţa mea, cutoţi muşchii şi cu toţi neuronii, pe ceea ce facşi nu simt nici o oboseală.De multe ori trebuie să fac echipă şi cualţi colegi de-ai mei specializaţi în alte domeniiale chirurgiei (chirurgie generală sau chi-rurgie toracică), în funcţie de complexitateacazului, pentru ca operaţia să fie executată încondiţii de siguranţă pentru pacient şi pentruca evoluţia de după operaţie să fie favorabilă.R. Astfel stând lucrurile, după atâtea orede muncă, sunt curioasă să aflu, care e stareacoloanei vertebrale a dumneavoastră?Am simţit deseori dureri de coloană, demulte ori am câte o lombosciatică, mai alespe partea stângă, dar niciodată nu mi-am fă-cut un RMN să văd de unde vine, dacă mi-acedat la un antiinflamator, la o pastilă obişnuitămi-am spus, ok, merg mai departe. ....R. Spuneţi-mi, câţi dintre ,,oamenii momentului",incluzând aici persoanele cu no-torietate, din toate domeniile, au ajuns ladumneavoastră pentru a-i reînvăţa să aibăcoloană vertebrală?Am tratat oameni din toate categoriile so-ciale, începând de la oameni care nu au nicioocupaţie până la manageri, patroni sau persoanedin guvern. Sunt într-adevăr mulţi oa-meni „ai momentului”, din toate domeniile,care au apelat la mine, dar nu ar fi corect dacăaş începe să le dau numele.R. Deşi sunteţi o persoană extrem de ocupată,găsiţi timp să răspundeţi şi la telefoane-le necunoscuţilor, aşa cum s-a întâmplat şi încazul meu, fiindcă ştiţi că la celălalt capăt alfirului poate fi cineva, care are urgent, abso-lută nevoie, de ajutorul dumneavoastră.Telefonul meu este deschis în permanenţă,atât ziua, cât şi noaptea. Câteodată pacienţii pecare i-am operat simt dureri sau disconfort,uneori fiindcă au făcut o mişcare greşită şiatunci revin la mine, pentru a rezolva proble-ma. Eu îi înţeleg, pentru că în momentul încare omul şi-a lăsat şi viaţa şi sănătatea în mâi-nile tale, ca şi chirurg tu trebuie să-i răspunzi latoate întrebările ulterioare. De aceea nu-i înţelegpe doctorii care, după ce şi-au făcut mese-ria, te-au operat şi, după ce te-au externat, îţiînchid şi uşa şi telefonul. Omul ăla dacă are oproblemă eu, ca medic, îi răspund la ea, încercândsă aflu dacă durerea se datorează operaţi-ei mele sau bolii pe care a avut-o, sau măcar săîncerc să-i ofer cel puţin un sfat.Şi la consultaţie dacă vine o persoană şi areo anumită suferinţă, nu obişnuiesc să spun ,,nue de domeniul meu, căutaţi în altă parte”, ciîncerc să-i fac o conexiune, pentru că persoanarespectivă dacă a fost trimisă aici înseamnă, înmod sigur, că nu a avut altă alternativă. Suntfoarte mulţi medici superficiali, mai ales înspitalele de provincie şi dacă omul ajunge lamine, dacă pot să-l ajut, o fac cu bucurie. Îimai arăt o cărare ca să iasă din impasul în careeste, pentru că efectiv se află în necunoscut.Am trăit odată o întâmplare, prin anii 90-92, când eram la începutul carierei, fiind cucineva din familie la un doctor celebru, chirurg,cu care dialogul sau, mai exact, monologula fost de genul acesta:- Eu vorbesc dumneavoastră nu vorbiţi.Ascultaţi. Are cancer. Trebuie să o operăm.Întrebări?- Ştiţi...- Suficient. La revedere. Ne vedem laoperaţie.Scurt! Fără explicaţii, fără alternative te-rapeutice. Tot neamul era terminat. Pacienta,rudă cu mine, nu era însă complet investigată.În epoca respectivă nu exista RMN. Noroculnostru a fost că eu am luat legătura cu mediculde salon căruia i-am vorbit despre temeri-le mele. El fiind mai apropiat de vârstă cumine, m-a ascultat şi mi-a dat voie să facem otomografie computerizată, în spitalul în careeu funcţionam, fiindcă cel din acel spital eradefect. A fost de acord şi nu s-a văzut nici uncancer, aşa cum intuisem. A doua zi profesorula văzut rezultatul şi ne-a dat-o acasă spunându-necă ne-a făcut-o bine.Părerea mea e că trebuie să avem maimult timp pentru pacienţi. Nu-l avem, dar tre-buie să ni-l găsim pentru că e important săvorbeşti cu ei înainte de operaţie.R. În aceste condiţii, cu siguranţă, că timppentru dumneavoastră, rămâne foarte puţin.Familia e împăcată cu această situaţie?Aşa cum spuneam, viaţa mea înseamnănumai spital, cu foarte puţine momente pen-tru mine sau cei apropiaţi mie. Rămân foartepuţine ore pe care le petrecem împreună maiales acasă, vacanţele sunt scurte, 2-3 săptămânipe an sau o lună însumate şi cam atât.Soţia mea e medic stomatolog şi ea lu-crează până tîrziu. Este tot din Târgu-Jiu şieste fiica unui celebru medic cu care oraşulnostru se mândreşte. Greul a căzut mai multpe ea, mai ales în creşterea copilului. Amavut şi noi şi greutăţi şi momente dificile şiimpasuri, ca toată lumea.Când sunt tineri, medicii din Româniasunt foarte prost plătiţi. Salariile sunt de ruşi-ne. O mizerie. În primii ani de secundariat, euaveam salariul mai mic decât o asistentă depe secţia unde lucram. De asta mulţi medicise duc să profeseze în afară.Băiatul nostru a fost crescut de noi, trecândprin creşe, cămin şi grădiniţe cu programprelungit. Timpul s-a scurs foarte repede,parcă prea repede şi dintr-o dată l-amvăzut mare. Vara aceasta a intrat cu brio laMedicină Generală, împotriva sfaturilornoastre. El a fost influenţat cred de multe dincazurile frumoase despre care noi, ca medici,veneam şi vorbeam acasă.Cele mai frumoase momente ale noastreau fost când el era foarte mic şi toţi trei reu-şeam să ajungem la film sau prin parc.Plăcerea asta n-o s-o mai trăiesc niciodată.Mi-e dor de vremurile acelea!R. Sunteţi medic neurochirurg de peste15 ani, în toată această perioadă v-au cău-tat gorjenii, să vă ceară ajutorul?Sunt foarte mulţi gorjeni care mă caută,trimişi de toţi medicii din Târgu-Jiu. Poateşi atitudinea mea, modul meu de a discutacu fiecare, a lăsat o uşă deschisă permanent,indiferent de afecţiunea de care suferă, nunumai în domeniul neurochirurgiei. Toţisunt trimişi aici pentru că niciodată nu amrefuzat pe nimeni.R. Cum staţi cu dorinţa şi cu timpul şide a reveni din când în când pe meleagurilenatale?Mi-e dor să vin în Tg Jiu. Îmi sunt foartedragi locurile natale, zona noastră este super-bă. Sunt mândru că sunt gorjean. Povestescde câte ori am ocazia despre operele luiBrâncuşi, despre filosofia construirii acesto-ra şi despre simbolistica ansamblului(Naşterea - Drumul prin Viaţă - Căsătoria -Moartea şi Înălţarea la Cer). În ultimul timpvin acolo ca într-o vacanţă, parcă m-aş duceîntr-o alta zonă. În afară de faptul că recunoscpeisajele, nu prea mai recunosc oamenii,pentru că generaţiile s-au schimbat, ne-am maturizat, am îmbătrânit...Am avut ocopilărie frumoasă şi locurile natale îmi tre-zesc amintiri plăcute.Încercăm să venim acolo măcar de sărbători,de Paşte sau de Crăciun şi dacă nu reu-şim încercăm să aducem părintii noştrii, aisoţiei şi ai mei, la Bucureşti.R. Aţi participat la întâlnirile care se or-ganizează la liceu?Da, am mers cu mare emoţie la întâlnirilecare se organizează la Liceul TudorVladimirescu. Aş avea un of referitor la relaţiilecare ni le pierdem în timp. Cred că legă-turile cele mai puternice, prieteniile cele maidurabile se leagă în copilărie şi tinereţe. Credcă dacă noi am ţine legătura cu foştii colegi,cu prietenii din copilărie, cred că am fi multmai puternici, dar din păcate, lipsa de timp,profesia şi alte momente „importante”, nefac să ne rătăcim pe drumul vieţii şi să uitămun lucru esenţial, vechile prietenii.R. Vă mulţumesc pentu amabilitatea dea accepta să fiţi invitatul rubricii mele, şi vărog, la finalul acestui interviu, să transmi-teţi un gând tuturor gorjenilor.Să fie în continuare la fel de veseli şi deoptimişti cum au fost şi până acum! Aşa sun-tem noi gorjenii, fiindcă fac parte dintre ei şicred că asta ne ajută extrem de mult în depă-şirea greutăţilor. Să fim deasupra vremurilor!Maria Băcescu

8 • Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 9DEZVLUIRILa data de 18.06.2003, SC LOTUS SALa data de 18.06.2003, SC LOTUS SATârgu-Jiu a depus plângere la Parchetul de peTârgu-Jiu a depus plângere la Parchetul de pelângă Judecătoria Târgu-Jiu, înregistrată sub nr.2089/P/2003, prin care a solicitat efectuarea de2089/P/2003, prin care a solicitat efectuarea decercetări faţă de Stănoiu Petrişor, administratorcercetări faţă de Stănoiu Petrişor, administratoral SC MARIRAMON SRL Târgu-Jiu, pentrufapta de fals în înscrieri sub semnătură privată,fapta de fals în înscrieri sub semnătură privată,întrucât a cumpărat activul magazin „Păltiniş”întrucât a cumpărat activul magazin „Păltiniş”de la SC „Legume-Fructe” SA Târgu-Jiu şi ade la SC „Legume-Fructe” SA Târgu-Jiu şi amodificat contractul de vânzare-cumpărare demodificat contractul de vânzare-cumpărare deactive nr. 1341 din 20.11.1998, prin adăugareaactive nr. 1341 din 20.11.1998, prin adăugareasuprafeţei de teren de 122 mp, ulterior procesuprafeţeide teren de 122 mp, ulterior procedândla intabularea în cartea funciară, aşa cumdând la intabularea în cartea funciară, aşa cumreiese din Referatul Biroului Cercetări Penale alreiese din Referatul Biroului Cercetări Penale alPoliţiei Municipiului Târgu-Jiu.Din cercetările întreprinse de noi, rezultă căDin cercetările întreprinse de noi, rezultă căSC „Legume-Fructe” s-a aflat în litigiu civil cuSC „Legume-Fructe” s-a aflat în litigiu civil cuSC LOTUS SA încă din anul 1995. În luna no-SC LOTUS SA încă din anul 1995. În luna noiembrie1998, conducerea SC „Legume-Fructe”iembrie 1998, conducerea SC „Legume-Fructe”a scos la licitaţie publică mai multe active, prinascos la licitaţie publică mai multe active, printrecare şi Magazinul „Păltiniş” (a nu se facetre care şi Magazinul „Păltiniş” (a nu se faceconfuzie cu Complexul Păltiniş – n.n.), activconfuzie cu Complexul Păltiniş – n.n.), activcare a fost adjudecat de societatea reprezentatăcare a fost adjudecat de societatea reprezentatăde Petrişor Stănoiu, în calitate de administrator.de Petrişor Stănoiu, în calitate de administrator.Primul fals,un pas spre alte nereguliÎn ziua de 20.11.1998, a fost încheiat con-În ziua de 20.11.1998, a fost încheiat contractulde vânzare-cumpărare de active întrecele două societăţi, iar noul proprietar, PetrişorStănoiu, a semnat contractul fără să observe căStănoiu, a semnat contractul fără să observe căla art.1, la rubrica: „terenul aferent în suprafaţăla art.1, la rubrica: „terenul aferent în suprafaţăde... mp” a rămas spaţiul liber. Abia când ade... mp” a rămas spaţiul liber. Abia când aajuns la sediul firmei sale, Petrişor Stănoiu aajuns la sediul firmei sale, Petrişor Stănoiu aobservat acest lucru, drept care – aşa cum reieseobservat acest lucru, drept care – aşa cum reiesedin acelaşi referat al Biroului Cercetări Penaledin acelaşi referat al Biroului Cercetări Penale-, a completat suprafaţa netrecută cu cifrele-, a completat suprafaţa netrecută cu cifrele„122”, ce reprezenta terenul aferent înscris în„122”, ce reprezenta terenul aferent înscris îndocumente, ca şi cum aceasta ar fi fost suprafadocumente,ca şi cum aceasta ar fi fost suprafaţareală, ce a constituit obiectul licitaţiei dinţa reală, ce a constituit obiectul licitaţiei dinluna noiembrie 1998.În luna aprilie 1999, soţia lui PetrişorStănoiu s-a prezentat la notar şi a solicitat lega-Stănoiu s-a prezentat la notar şi a solicitat legalizareacopiei contractului şi intabularea în carteafunciară, anexând copiile legalizate, însătea funciară, anexând copiile legalizate, însăconducătorul cărţii funciare a înscris doar clădiconducătorulcărţii funciare a înscris doar clădirea,deoarece Legea 54/1998 privind circulaţiarea, deoarece Legea 54/1998 privind circulaţiajuridică a terenurilor prevede că „terenurile potjuridică a terenurilor prevede că „terenurile potfi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice întrefi înstrăinate şi dobândite prin acte juridice întrevii, încheiate în formă autentică”.Mai târziu, reprezentanţii SC „Legume-Mai târziu, reprezentanţii SC „Legume-Fructe” SA au recunoscut că nu au înscris su-Fructe” SA au recunoscut că nu au înscris suprafaţaterenului aferent întrucât nu aveau titlulprafaţa terenului aferent întrucât nu aveau titlulde proprietate, iar preţul achitat reprezenta doarde proprietate, iar preţul achitat reprezenta doarterenul ocupat de construcţie. Petrişor Stănoiu aterenul ocupat de construcţie. Petrişor Stănoiu asusţinut că nu avea cunoştinţă despre litigiilesusţinut că nu avea cunoştinţă despre litigiiledintre vânzător şi SC LOTUS SA şi în mod voitdintre vânzător şi SC LOTUS SA şi în mod voitnu fusese înscrisă suprafaţa de teren, fapt desprecare a aflat abia în luna mai 2003, când SCLOTUS SA l-a chemat în judecată atât pe el câtLOTUS SA l-a chemat în judecată atât pe el câtşi pe vânzător, solicitând anularea contractuluişi pe vânzător, solicitând anularea contractuluide vânzare-cumpărare.Poveste cu câteva laturi obiectiveşi subiectiveIată şi Referatul Biroului Cercetări Penale,Iată şi Referatul Biroului Cercetări Penale,cu propunere de scoatere de sub urmărire penacupropunere de scoatere de sub urmărire penalăa învinuitului, din care redăm câteva pasajelă a învinuitului, din care redăm câteva pasajemai concludente: „Din cercetările efectuate, semai concludente: „Din cercetările efectuate, seconstată că, deşi înv. Stănoiu Petrişor a compleconstatăcă, deşi înv. Stănoiu Petrişor a completatcifrele 122 în exemplarul contractului ce-ltat cifrele 122 în exemplarul contractului ce-ldeţinea, nu a avut intenţia să aducă modificărideţinea, nu a avut intenţia să aducă modificăriunilaterale pentru a produce consecinţe juridiunilateralepentru a produce consecinţe juridice,şi prezentând o copie legalizată în vedereace, şi prezentând o copie legalizată în vedereaintabulării nu putea produce asemenea conseintabulăriinu putea produce asemenea consecinţeatâta timp cât transcrierea dreptului decinţe atâta timp cât transcrierea dreptului deproprietate asupra terenurilor se face prin acteproprietate asupra terenurilor se face prin actejuridice încheiate în formă autentică. Pentru ajuridice încheiate în formă autentică. Pentru ase verifica dacă încheierea de intabulare nr.se verifica dacă încheierea de intabulare nr.1916/19.04.1999, deţinută de învinuit, a fost1916/19.04.1999, deţinută de învinuit, a fostfalsificată prin înserarea ulterioară a menţiuniifalsificată prin înserarea ulterioară a menţiunii„122 mp teren aferent”, s-a dispus efectuarea„122 mp teren aferent”, s-a dispus efectuareaunei constatări criminalistice grafice între acestunei constatări criminalistice grafice între acestexemplar şi cel existent la Biroul carte funciară.exemplar şi cel existent la Biroul carte funciară.Din raportul CTS rezultă că exemplarul în-Din raportul CTS rezultă că exemplarul încheierii,timbrat şi deţinut de învinuit, este oricheierii,timbrat şi deţinut de învinuit, este originalul,iar celălalt exemplar este în copie indiginalul,iar celălalt exemplar este în copie indigo,cel din urmă prezentând modificări,go, cel din urmă prezentând modificări,constând în alterarea prin ştergere (răzuire) aconstând în alterarea prin ştergere (răzuire) atextului „122 mp”, de la rubrica „dispunem”,iar la rubrica „judecător”, cu acelaşi instrumentiar la rubrica „judecător”, cu acelaşi instrumentscriptural, au fost barate cele două cuvinte descriptural,au fost barate cele două cuvinte depuseiniţial, respectiv „Popescu Toma”, şi a fostpuse iniţial, respectiv „Popescu Toma”, şi a fostdepus textul „Fugaru Grigore”.depus textul „Fugaru Grigore”.Faţă de cele constatate, considerăm că învi-Faţă de cele constatate, considerăm că învinuitula acţionat la modificarea contractuluinuitul a acţionat la modificarea contractuluifără intenţie, iar completarea cifrelor nu era defără intenţie, iar completarea cifrelor nu era denatură să producă consecinţe juridice. Întrucâtnatură să producă consecinţe juridice. Întrucâtîn cauză lipseşte atât latura subiectivă a infracîncauză lipseşte atât latura subiectivă a infracţiunii,respectiv intenţia, cât şi latura obiectivă aţiunii, respectiv intenţia, cât şi latura obiectivă aacesteia, pentru infracţiunile de fals în înscriacesteia,pentru infracţiunile de fals în înscrisurisub semnătură privată şi uz de fals, se prosurisub semnătură privată şi uz de fals, se propunescoaterea de sub urmărirea penală a înv.pune scoaterea de sub urmărirea penală a înv.Stănoiu Petrişor...”O altă interpretaregreşită a legiiNu de aceeaşi părere este şi Dănuţ Volintiru,Nu de aceeaşi părere este şi Dănuţ Volintiru,prim-procuror la Parchetul de pe lângăprim-procuror la Parchetul de pe lângăJudecătoria Târgu-Jiu: „Examinând dosarul cunr. 2089/P/2003, privind pe Stănoiu Petrişor,nr. 2089/P/2003, privind pe Stănoiu Petrişor,cercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzutecercetat pentru săvârşirea infracţiunii prevăzutede art. 290 Cod penal şi având în vedere plângedeart. 290 Cod penal şi având în vedere plângereapetiţionarei SC LOTUS SA Târgu-Jiu, forreapetiţionarei SC LOTUS SA Târgu-Jiu, formulatăîmpotriva rezoluţiei de neâncepere a urmulatăîmpotriva rezoluţiei de neâncepere a urmăririipenale, CONSTAT: Prin rezoluţia dinmăririi penale, CONSTAT: Prin rezoluţia din09.09.2003, procurorul (M. Teodorescu) a dis-09.09.2003, procurorul (M. Teodorescu) a dispusneânceperea urmăririi penale faţă deStănoiu Petrişor pentru infracţiunea prevăzutăde art. 290 Cod penal, cu motivarea că fapta nude art. 290 Cod penal, cu motivarea că fapta nuexistă, respectiv că făptuitorul a intabulat numaiexistă, respectiv că făptuitorul a intabulat numaiconstrucţia, nu şi terenul aferent.Analizând actele premergătoare efectuate înAnalizând actele premergătoare efectuate încauză, se apreciază că plângerea petiţionareicauză, se apreciază că plângerea petiţionareieste întemeiată, soluţia procurorului bazânduesteîntemeiată, soluţia procurorului bazânduseatât pe o interpretare greşită a legii, dar şi pese atât pe o interpretare greşită a legii, dar şi peo cercetare incompletă. (...) Se reţine că făptuiocercetare incompletă. (...) Se reţine că făptuitorula prezentat pentru legalizare unui notartorul a prezentat pentru legalizare unui notarpublic un exemplar (posibil copie) de pe conpublicun exemplar (posibil copie) de pe contractulde vânzare-cumpărare şi că ulterior asolicitat şi a obţinut înscrierea în cartea funciasolicitatşi a obţinut înscrierea în cartea funciară;că acest contract „modificat” a fost folosit îndosarul 804/C/2003 al Tribunalului Gorj.În consecinţă, menţionarea suprafeţei deÎn consecinţă, menţionarea suprafeţei de122 mp în exemplarul deţinut de făptuitor şi122 mp în exemplarul deţinut de făptuitor şifolosirea acestuia, realizează elementele confolosireaacestuia, realizează elementele constitutiveale infracţiunii prevăzute de art. 290stitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 290Cod penal”.Cod penal”.Drept care s-a dispus admiterea plângeriiDrept care s-a dispus admiterea plângeriipetiţionarei SC LOTUS SA ca întemeiată; infirpetiţionareiSC LOTUS SA ca întemeiată; infirmarearezoluţiei de neânceperea urmăririi penamarearezoluţiei de neânceperea urmăririi penaleîn dosarul 2089/P/2003, şi restituirea dosaruleîn dosarul 2089/P/2003, şi restituirea dosaruluiPoliţiei Municipiului Târgu-Jiu pentrucontinuarea cercetărilor.Încă o rezoluţie trasă...la indigoDe data aceasta intră pe „teren”, procurorulDe data aceasta intră pe „teren”, procurorulMichaela Teodorescu, de la acelaşi parchet,Michaela Teodorescu, de la acelaşi parchet,care, examinând dosarul plimbat pe la poliţie,care, examinând dosarul plimbat pe la poliţie,în ziua de 04.02.2004 constată: „Din cercetărileîn ziua de 04.02.2004 constată: „Din cercetărileefectuate în cauză, s-a constatat că nu sunt înefectuateîn cauză, s-a constatat că nu sunt întruniteelementele constitutive ale infracţiuniitrunite elementele constitutive ale infracţiuniireclamate, sub aspectul laturii obiective, lipsindreclamate, sub aspectul laturii obiective, lipsindtotodată şi intenţia învinuitului în comiterea intotodatăşi intenţia învinuitului în comiterea infracţiunii...”Şi dăi şi dăi cu aceeaşi poveste cufracţiunii...” Şi dăi şi dăi cu aceeaşi poveste culatura obiectivă şi latura subiectivă, prin carelatura obiectivă şi latura subiectivă, prin careînv. Petrişor Stănoiu nu a avut intenţia să produînv.Petrişor Stănoiu nu a avut intenţia să producăconsecinţe juridice, etc., drept care: „Avânducăconsecinţe juridice, etc., drept care: „Avânduseîn vedere cele menţionate, în sarcina învinuiseîn vedere cele menţionate, în sarcina învinuituluiStănoiu Petrrişor nu poate fi reţinutătului Stănoiu Petrrişor nu poate fi reţinutăinfracţiunea prevăzută de art. 290 Cod penalinfracţiunea prevăzută de art. 290 Cod penalşi... Dispun: Scoaterea de sub urmărire penală aşi... Dispun: Scoaterea de sub urmărire penală aînvinuitului...”învinuitului...”Deja, din aceste rezoluţii „trase la indigo”,Deja, din aceste rezoluţii „trase la indigo”,cititorii pot realiza cam ce fel de justiţie „săvârcititoriipot realiza cam ce fel de justiţie „săvârşesc”cei puşi în aceste funcţii, dar şi plătiţi săşesc” cei puşi în aceste funcţii, dar şi plătiţi săreprezinte Dreptatea cu cinste şi demnitate.Mai al dracului ca la „Nufărul”, unde se cu-Mai al dracului ca la „Nufărul”, unde se curăţătoate petele de orice natură, la orice articolrăţă toate petele de orice natură, la orice articoldin Codul penal... Apretat, împarfumat, scos cadin Codul penal... Apretat, împarfumat, scos canou-nouţ...Încă o ordonanţă deadmitere a adevăruluiDe data aceasta, revine în forţă, pe ultimaDe data aceasta, revine în forţă, pe ultimasută de metri, chiar prim-procurorul Dănuţsută de metri, chiar prim-procurorul DănuţVolintiru, şeful celor care nu ştiu decât să-iVolintiru, şeful celor care nu ştiu decât să-iscoată pe învinuiţi de sub urmărire penală.scoată pe învinuiţi de sub urmărire penală.Se trece în revistă fapta învinuitului şi bu-Se trece în revistă fapta învinuitului şi bunelelui „intenţii”, concluzionându-se înnele lui „intenţii”, concluzionându-se înOrdonanţa de admitere a plângerii dinOrdonanţa de admitere a plângerii din15.03.2004, că „Soluţia dată este netemeinică15.03.2004, că „Soluţia dată este netemeinicăşi nelegală, fiind dată în baza unei interpretărişi nelegală, fiind dată în baza unei interpretărigreşite a probelor şi a unui material probatorgreşite a probelor şi a unui material probatorincomplet.incomplet.Învinuitul a falsificat şi folosit ulterior, pen-Învinuitul a falsificat şi folosit ulterior, pentrudovedirea pretenţiilor sale, şi încheierea nr.tru dovedirea pretenţiilor sale, şi încheierea nr.1916 încheiată de judecătorul delegat din cadrul1916 încheiată de judecătorul delegat din cadrulBiroului de carte funciară.Se vor identifica dosarele civile în care învi-Se vor identifica dosarele civile în care învinuitula folosit contractul şi încheierea de intanuitula folosit contractul şi încheierea de intabularefalsificată”.Drept care s-a dispus „admiterea plângeriiDrept care s-a dispus „admiterea plângeriiformulată de petiţionara SC LOTUS SA”.formulată de petiţionara SC LOTUS SA”.Dosarul a fost restituit Poliţiei MunicipiuluiDosarul a fost restituit Poliţiei MunicipiuluiTârgu-Jiu pentru completarea cercetărilor.Târgu-Jiu pentru completarea cercetărilor.„A căzut prim-procurorul!Trăiască prim-procurorul!”Spre bucuria unor procurori, Dănuţ VolintiruSpre bucuria unor procurori, Dănuţ Volintirua fost eliminat de pe teren, în locul lui intrânda fost eliminat de pe teren, în locul lui intrândDumitru Bocşan, ca prim-procuror, la care neDumitru Bocşan, ca prim-procuror, la care neaşteptam, cum era şi firesc, să ducă mai departeaşteptam, cum era şi firesc, să ducă mai departeştafeta preluată de la colegul său Dănuţştafeta preluată de la colegul său DănuţVolintiru. Dar, spre surprinderea noastră, laVolintiru. Dar, spre surprinderea noastră, la05.08.2004, prin rezoluţia de respingere a plân-05.08.2004, prin rezoluţia de respingere a plângeriidată, acesta a intrat în corul celorlalţi cogeriidată, acesta a intrat în corul celorlalţi colegi,intonând cu aceeaşi voce falsă aria... nevilegi,intonând cu aceeaşi voce falsă aria... nevinovăţieiînvinuitului!După ce a trecut în revistă aceeaşi povesteDupă ce a trecut în revistă aceeaşi povestea nevinovăţiei învinuitului şi „bunele” lui inanevinovăţiei învinuitului şi „bunele” lui intenţii,primul procuror a constatat că: „Dintenţii, primul procuror a constatat că: „Dinprobele administrate, rezultă că plângerea petiţionarei(SC LOTUS SA – n.n.) nu este întetiţionarei(SC LOTUS SA – n.n.) nu este întemeiată,deoarece lipseşte latura subiectivă ameiată, deoarece lipseşte latura subiectivă aacestei infracţiuni...” etc.acestei infracţiuni...” etc.Drept care, acesta dispune „respingereaDrept care, acesta dispune „respingereaplângerii petiţionarei SC LOTUS SA”.plângerii petiţionarei SC LOTUS SA”.Un fals dovedit de BiroulCercetări PenaleCa să încheiem acest „meci” penibil, fluie-Ca să încheiem acest „meci” penibil, fluieratde cei din tribune şi garnisit cu toate cartonaratde cei din tribune şi garnisit cu toate cartonaşelecolorate oferite de arbitru, revenim şi cuşele colorate oferite de arbitru, revenim şi cuconcluziile specialiştilor criminalişti de laconcluziile specialiştilor criminalişti de laBiroul Cercetări Penale al Poliţiei MunicipiuluiBiroul Cercetări Penale al Poliţiei MunicipiuluiTârgu-Jiu din Raportul de constatare tehnico-Târgu-Jiu din Raportul de constatare tehnicoştiinţificenr. 271 din 06.04.2004: „Încheierileştiinţifice nr. 271 din 06.04.2004: „Încheierilenr. 1916/19.04.1999, emise de Biroul de cartenr. 1916/19.04.1999, emise de Biroul de cartefunciară al Judecătoriei Târgu-Jiu reprezintă:funciară al Judecătoriei Târgu-Jiu reprezintă:originalul (exemplarul timbrat) şi copie la indioriginalul(exemplarul timbrat) şi copie la indigo(celălalt exemplar), cu menţiunile că exemgo(celălalt exemplar), cu menţiunile că exemplarulcopie la indigo a fost alterat prin ştergeplarulcopie la indigo a fost alterat prin ştergerea(răzuirea) textului „122 mp” de la rubricarea (răzuirea) textului „122 mp” de la rubrica„Dispunem:”, iar la rubrica „judecător”, cu ace-„Dispunem:”, iar la rubrica „judecător”, cu acelaşiinstrument scriptural cu bile, folosind cerlaşiinstrument scriptural cu bile, folosind cerneală(pastă) albastră, au fost barate cele douăneală (pastă) albastră, au fost barate cele douăcuvinte iniţial depuse, respectiv „PopescuToma” şi a fost depus textul „Fugaru Grigore”.Toma” şi a fost depus textul „Fugaru Grigore”.Raportul conţine 6 (şase) file”.Raportul conţine 6 (şase) file”.Dar ce folos? Le mai ia cineva în calcul?Dar ce folos? Le mai ia cineva în calcul?Aşa cum s-a văzut, unii procurori nu numaiAşa cum s-a văzut, unii procurori nu numaică nu sunt de bună credinţă, dar se şi şunteazăcă nu sunt de bună credinţă, dar se şi şunteazăîntre ei, terfelind actul de justiţie după bunulîntre ei, terfelind actul de justiţie după bunulplac. Din informaţiile pe care le deţinem, seplac. Din informaţiile pe care le deţinem, separe că în spatele lor se află un cotoi mai băparecă în spatele lor se află un cotoi mai bătrân,versat în astfel de jocuri, care trage sfotrân,versat în astfel de jocuri, care trage sforiledupă bunul plac, încât marionetele îşi facrile după bunul plac, încât marionetele îşi facnumărul întocmai...numărul întocmai...„Nici eu nici altcineva nu amfalsificat aceste acte”Dar să vedem ce a spus, în apărarea sa,Dar să vedem ce a spus, în apărarea sa,Petrişor Stănoiu, în instanţă: „Arăt că nici eu şiPetrişor Stănoiu, în instanţă: „Arăt că nici eu şinici altă persoană nu a falsificat în vreun fel înnicialtă persoană nu a falsificat în vreun fel încheiereade admitere a cererii de intabulare nr.cheierea de admitere a cererii de intabulare nr.1916 din 19.04.1999, eu am prezentat origina-1916 din 19.04.1999, eu am prezentat originalulce ne-a fost comunicat şi care prezintă timlulce ne-a fost comunicat şi care prezintă timbrefiscale şi în care este menţionat judecătorbre fiscale şi în care este menţionat judecătorPopescu Toma. Încheierea a fost dactilografiatăPopescu Toma. Încheierea a fost dactilografiatăcu toate datele existente şi nu am dactilografiatcu toate datele existente şi nu am dactilografiatulterior menţiunea din primul rând după rubricaulterior menţiunea din primul rând după rubrica„Dispunem”, respectiv „122 mp teren aferent”,„Dispunem”, respectiv „122 mp teren aferent”,de altfel dacă acea menţiune nu exista, formuladealtfel dacă acea menţiune nu exista, formulareatrebuia să fie altfel, respectiv „Admiterearea trebuia să fie altfel, respectiv „Admitereacererii parţial”, întrucât aşa era menţionat în excereriiparţial”, întrucât aşa era menţionat în expunereşi terenul de 122 mp.Declar că eu nu am folosit nici contractul deDeclar că eu nu am folosit nici contractul devânzare-cumpărare active şi nici încheiereavânzare-cumpărare active şi nici încheierea1916 din 19.04.1999 la nici o instanţă judecăto-1916 din 19.04.1999 la nici o instanţă judecătorească,litigiul a fost iniţiat de directorul SCrească, litigiul a fost iniţiat de directorul SCLOTUS SA, care a depus o acţiune la SecţiaLOTUS SA, care a depus o acţiune la SecţiaContencios Administrativ a Tribunalului Gorj,Contencios Administrativ a Tribunalului Gorj,ce a format dosarul 894/C/2003, solicitând anucea format dosarul 894/C/2003, solicitând anulareacontractului de vânzare-cumpărare active,larea contractului de vânzare-cumpărare active,iar instanţa prin sentinţa civilă 482/02.12.2003,iar instanţa prin sentinţa civilă 482/02.12.2003,a respins cererea SC LOTUS SA.a respins cererea SC LOTUS SA.Precizez că eu închiriasem spaţiul cumpă-Precizez că eu închiriasem spaţiul cumpăratSC Crimson SRL, al cărei administratorrat SC Crimson SRL, al cărei administratorera Gheorghiţă Nadia, pe o perioadă de 5 ani,era Gheorghiţă Nadia, pe o perioadă de 5 ani,iar în anul 2003, aceasta împreună cu soţul eiiar în anul 2003, aceasta împreună cu soţul eim-au rugat să-i girez cu spaţiul ce i l-am înm-aurugat să-i girez cu spaţiul ce i l-am închiriat,pentru a obţine o linie de credit. Astfelchiriat, pentru a obţine o linie de credit. Astfelcă eu le-am dat nişte xerocopii după contraccăeu le-am dat nişte xerocopii după contractulde vânzare-cumpărare şi încheiere, dar nutul de vânzare-cumpărare şi încheiere, dar nuştiu de ce au ajuns la SC LOTUS SA, întrucâtştiu de ce au ajuns la SC LOTUS SA, întrucâteu nu am fost la nici o instituţie bancară,eu nu am fost la nici o instituţie bancară,aceştia nu m-au chemat pentru întocmireaaceştia nu m-au chemat pentru întocmireavreunui contract de împrumut.vreunui contract de împrumut.Din discuţiile cu soţii Gheorghiţă, am înţe-Din discuţiile cu soţii Gheorghiţă, am înţelescă nu li s-au admis actele, întrucât nu am actles că nu li s-au admis actele, întrucât nu am actautentic de vânzare-cumpărare. În aceeaşi periautenticde vânzare-cumpărare. În aceeaşi perioadăde timp am primit citaţie la instanţă, undeoadă de timp am primit citaţie la instanţă, undereclamantul era SC LOTUS SA”.reclamantul era SC LOTUS SA”.Un raport de expertiză cumulte... semne de întrebareÎnsă pretenţiile lui Petrişor Stănoiu nu seÎnsă pretenţiile lui Petrişor Stănoiu nu seopresc aici. Acesta mai are pretenţii şi la „seroprescaici. Acesta mai are pretenţii şi la „ser-SC LOTUS SA Târgu-Jiu este plimbată prin instanţe de mai mulţi ani...vitute”, aşa cum reiese din dosarul nr.vitute”, aşa cum reiese din dosarul nr.11249/1998, în care Biroul de expertiză de pe11249/1998, în care Biroul de expertiză de pelângă Judecătoria Târgu-Jiu a depus Raportlângă Judecătoria Târgu-Jiu a depus Raportde expertiză, la cererea reclamantului, dede expertiză, la cererea reclamantului, dedata aceasta Petrişor Stănoiu, împotriva pârâdataaceasta Petrişor Stănoiu, împotriva pârâteiSC LOTUS SA.Expertul tehnic judiciar, specialitatea topo-Expertul tehnic judiciar, specialitatea topografie,a avut în vedere un contract de vânzaregrafie,a avut în vedere un contract de vânzarecumpărareîncheiat la 05 decembrie 1997 întrecumpărare încheiat la 05 decembrie 1997 întreViorica Cărbunaru şi Petrişor Stanciu, pentruViorica Cărbunaru şi Petrişor Stanciu, pentrusuprafaţa de 1526 mp. Conform actului de vânsuprafaţade 1526 mp. Conform actului de vânzare-cumpărare,expertul confirmă că terenulzare-cumpărare, expertul confirmă că terenulreclamantului are forma unei curele cu lăţimireclamantului are forma unei curele cu lăţimivariabile: 9,30; 8,50; 8,90; 9,10 m, pe o lungivariabile:9,30; 8,50; 8,90; 9,10 m, pe o lungimede 183,45 m, însumând 1.628,11 mp! Deasemenea, expertul precizează că „acest terenasemenea, expertul precizează că „acest tereneste înfundat, neavând cale de acces în spateleeste înfundat, neavând cale de acces în spateleproprietăţii”. Drept care, pentru calea de acces,proprietăţii”. Drept care, pentru calea de acces,propune două variante, prima necesitând desfipropunedouă variante, prima necesitând desfiinţareaunei porţiuni din magazia pârâtului sau,inţarea unei porţiuni din magazia pârâtului sau,a doua, chiar prin curtea reclamantului, acestaa doua, chiar prin curtea reclamantului, acestaneavând altă cale de acces, iar cea mai econoneavândaltă cale de acces, iar cea mai economicăpentru pârât este varianta II.mică pentru pârât este varianta II.Dar să nu ne grăbim să-i dăm dreptate luiPetrişor Stănoiu şi să-l compătimim, când vomPetrişor Stănoiu şi să-l compătimim, când vomvedea în cele ce urmează că şi acest raport devedea în cele ce urmează că şi acest raport deexpertiză a fost întocmit tot după nişte acte falexpertizăa fost întocmit tot după nişte acte falsificate...Neconcordanţe care trimit laalte falsuri crasePrin adresa nr. 3389 din 21.10.1999, trimisăPrin adresa nr. 3389 din 21.10.1999, trimisăJudecătoriei Târgu-Jiu, dosar nr. 3389/1999,Judecătoriei Târgu-Jiu, dosar nr. 3389/1999,Primăria Municipiului Târgu-Jiu atrage atenţiaPrimăria Municipiului Târgu-Jiu atrage atenţiaasupra unor neconcordanţe depistate chiar înasupra unor neconcordanţe depistate chiar înactele folosite de Petrişor Stănoiu: „Din analizaactele folosite de Petrişor Stănoiu: „Din analizacomparativă a planului de situaţie existent lacomparativă a planului de situaţie existent laPrimăria Târgu-Jiu şi cel înaintat de instanţă re-Primăria Târgu-Jiu şi cel înaintat de instanţă rezultăneconcordanţe, dintre care cea mai imporzultăneconcordanţe, dintre care cea mai importantăeste cea referitoare la dimensiunea terenutantăeste cea referitoare la dimensiunea terenuluipe lăţime în partea de vest a acestuia. Astfel,lui pe lăţime în partea de vest a acestuia. Astfel,în planul de situaţie existent la Primăria Târguînplanul de situaţie existent la Primăria Târgu-Jiu este înscrisă dimensiunea de 8,30 m, în timpJiu este înscrisă dimensiunea de 8,30 m, în timpce în planul depus de pârâţi figurează dimensiceîn planul depus de pârâţi figurează dimensiuneade 9,00.Din compararea celor două planuri rezultăDin compararea celor două planuri rezultăşi alte date contradictorii: - În planul originalşi alte date contradictorii: - În planul originaleste înscrisă lungimea terenului aferent conesteînscrisă lungimea terenului aferent construcţieipropuse – 22 m, în timp ce în copiastrucţiei propuse – 22 m, în timp ce în copiapârâţilor nu mai apare dimensiunea; - În planulpârâţilor nu mai apare dimensiunea; - În planuloriginal, pe ştampila aplicată de DirecţiaTehnică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj,Tehnică din cadrul Consiliului Judeţean Gorj,anul vizei este 1992, în timp ce pe copie apareanul vizei este 1992, în timp ce pe copie apare’92; - În timp ce pe planul original B.dul 1 Mai’92; - În timp ce pe planul original B.dul 1 Maifigurează cu noua denumire în paranteză, în copieaceasta nu există; - În cadrul perimetruluipie aceasta nu există; - În cadrul perimetruluiterenului în litigiu pe planul original nu este înterenuluiîn litigiu pe planul original nu este înscrisnumele „Pr. Stănoiu P.”, care apare în coscrisnumele „Pr. Stănoiu P.”, care apare în copiaactului. De menţionat că această completarepia actului. De menţionat că această completareeste făcută cu alte caractere grafice faţă de celeiniţiale, caractere ce se regăsesc şi în perimetruliniţiale, caractere ce se regăsesc şi în perimetrulconstrucţiei dintre proprietatea Ursu Vasile şiconstrucţiei dintre proprietatea Ursu Vasile şiStănoiu Petrişor, respectiv „C.T.”.Stănoiu Petrişor, respectiv „C.T.”.Contractul de vânzare-cumpărare încheiatContractul de vânzare-cumpărare încheiatîntre Cărbunaru Viorica şi Stănoiu Petrişor seîntre Cărbunaru Viorica şi Stănoiu Petrişor sereferă la suprafaţa de 1526 mp., însă conformreferă la suprafaţa de 1526 mp., însă conformdeclaraţiei notariale, vânzătoarea deţinea prindeclaraţiei notariale, vânzătoarea deţinea prinhotărâre judecătorească 1250 mp”. Ca să vezi şihotărâre judecătorească 1250 mp”. Ca să vezi şisă nu crezi!În loc de încheiere,abuzurile continuăLa legi blânde la fel sunt şi cei care suntobligaţi să urmărească respectarea lor. Căciobligaţi să urmărească respectarea lor. Căcipână ce organele în drept să-şi spună cuvânpânăce organele în drept să-şi spună cuvântulşi să ia măsuri, acaparatorul de teren zburdăîn voie, fapt ce l-a adus la exasperare şi pedă în voie, fapt ce l-a adus la exasperare şi pedirectorul SC LOTUS SA, ec. Ovidiudirectorul SC LOTUS SA, ec. OvidiuCaragea, care a semnalat Primăriei Târgu-JiuCaragea, care a semnalat Primăriei Târgu-Jiuşi Inspectoratului Teritorial în Construcţiişi Inspectoratului Teritorial în ConstrucţiiGorj faptul că „numitul Stănoiu Petrişor aGorj faptul că „numitul Stănoiu Petrişor aefectuat lucrări de demolare fără a deţine auefectuatlucrări de demolare fără a deţine autorizaţiede demolare, cu menţiunea că antetorizaţiede demolare, cu menţiunea că anteriormontării vitrinelor şi uşilor de acces, perior montării vitrinelor şi uşilor de acces, peperetele respectiv nu existau goluri de geamsau uşi. De asemenea, acesta a turnat betonsau uşi. De asemenea, acesta a turnat betonpe terenul proprietatea SC LOTUS SA înpe terenul proprietatea SC LOTUS SA încondiţiile în care nu este proprietarul terenucondiţiileîn care nu este proprietarul terenuluişi nu deţine autorizaţie de construire”.Drept care, prin adresa nr. 30.456 dinDrept care, prin adresa nr. 30.456 din12.08.2009, Primăria Târgu-Jiu face cunoscut12.08.2009, Primăria Târgu-Jiu face cunoscutcă „SC MARIRAROM SRL a fost sancţionatăcă „SC MARIRAROM SRL a fost sancţionatăcontravenţional (proces verbal de constatare şicontravenţional (proces verbal de constatare şisancţionare a contravenţiilor nr.sancţionare a contravenţiilor nr. 12/12/33261/13.08.2009) cu o amendă de 1.00012/12/33261/13.08.2009) cu o amendă de 1.000lei pentru desfiinţare ziduri din cărămidă fărălei pentru desfiinţare ziduri din cărămidă fărăautorizaţie de desfiinţare”.autorizaţie de desfiinţare”.O amendă pe care cel în cauză a achitat-o,O amendă pe care cel în cauză a achitat-o,tratând-o ca pe o frecţie la un picior de lemn...Concluzie: în Româniaeste posibil orice!Dar să revenim la cele două variante pro-Dar să revenim la cele două variante propuse,ca urmare a cererii de servitute a pretinpuse,ca urmare a cererii de servitute a pretinsuluiproprietar de drept. S-au dat două varisuluiproprietar de drept. S-au dat două variante,însă pe prima Petrişor Stănoiu nu aante, însă pe prima Petrişor Stănoiu nu aacceptat-o, a acceptat varianta II care e multacceptat-o, a acceptat varianta II care e multmai lungă, cu toate că trebuia să fi ales drumailungă, cu toate că trebuia să fi ales drumulcel mai scurt. Iar în prezent varianta Imul cel mai scurt. Iar în prezent varianta Ieste ocupată de construcţiile făcute de el peeste ocupată de construcţiile făcute de el peterenul SC LOTUS SA fără autorizaţie, fărăterenul SC LOTUS SA fără autorizaţie, fărănimic. Şi toate deschiderile sunt de pe terenulnimic. Şi toate deschiderile sunt de pe terenulSC LOTUS SA, efectiv uşile de intrare, gar-SC LOTUS SA, efectiv uşile de intrare, gardul,tot, cu afectarea proprietăţii SC LOTUSSA. Mai mult, cum s-a văzut, au fost prezen-SA. Mai mult, cum s-a văzut, au fost prezentateacte false, inclusiv declaraţia mincinoasătate acte false, inclusiv declaraţia mincinoasăcă ar fi cumpărat teren de la „Legumecăar fi cumpărat teren de la „Legume-Fructe”, când de fapt nu a cumpărat nimic,Fructe”, când de fapt nu a cumpărat nimic,fapte recunoscute şi de Roibu şi Oproiu de lafapte recunoscute şi de Roibu şi Oproiu de laaceastă societate. Plus de asta a spus că a venitel cu contractul tipizat cu care să încheienit el cu contractul tipizat cu care să încheiecontractul cu ILF-ul! Înseamnă că a premeditattotul. Nici dimensiunile terenului nu bat şitat totul. Nici dimensiunile terenului nu bat şimai susţine că este îndreptăţit la 10,30 m!mai susţine că este îndreptăţit la 10,30 m!Cum poţi să fi îndreptăţit fără să cumperi te-Cum poţi să fi îndreptăţit fără să cumperi terenul?Îndreptăţit la ce? Să iei de la LOTUSrenul? Îndreptăţit la ce? Să iei de la LOTUScă e firmă sau cum?Spre norocul nostru, la plecare, am reuşitSpre norocul nostru, la plecare, am reuşitsă stăm de vorbă cu I.C., 72 de ani, vecin cusă stăm de vorbă cu I.C., 72 de ani, vecin cuaceste terenuri, care ne-a declarat: „În ceeaaceste terenuri, care ne-a declarat: „În ceeace priveşte proprietatea lui Cărbunaru, lucrucepriveşte proprietatea lui Cărbunaru, lucrurilenu stau chiar aşa. Înainte, între acestrile nu stau chiar aşa. Înainte, între acestLOTUS şi proprietatea lui Cărbunaru era unLOTUS şi proprietatea lui Cărbunaru era undrum de servitute vechi, care mergea în jos şidrum de servitute vechi, care mergea în jos şiducea până în partea cealaltă. Unde este acestducea până în partea cealaltă. Unde este acestdrum de servitute care era al comunităţii dindrum de servitute care era al comunităţii dinVădeni? Au pus mâna şi pe acest drum al nos-Vădeni? Au pus mâna şi pe acest drum al nostru,pe care intram cu căruţele sau ieşeam cutru, pe care intram cu căruţele sau ieşeam cucăruţele. Sunt din anul 1961 aici. În ziua decăruţele. Sunt din anul 1961 aici. În ziua deazi este posibil orice...”K. Iannis

10 • Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009SPECIALGABRIEL GARCIA MARQUEZ UD CU LACRIMILE LUI TRANDAFIRII„Dacă Dumnezeu mi-ar facecadou o bucăţică de viaţă...”Am trăit în această vară douăevenimente deopotrivă de importan-te pentru mine, dar atât de diametralopuse încât trăirile au fost pe măsură,conform unei vorbe din bătrâni:un ochi râde şi unul plânge. Primula fost procurarea cărţii: GabrielGarcia Marquez: O viaţă, de GeraldMartin, Editura Litera Internaţional,2009, 616 pag., tipărită înGermania, care mi-a produs o imen-să bucurie, Gabi fiind unul dintrescriitorii mei preferaţi. Cel de-aldoilea eveniment, opus celui dintâi,care m-a şocat pur şi simplu, a fostdescoperirea ultimei scrisori dinveacul lui de singurătate, într-o sti-clă aruncată în largul OceanuluiVieţii, pe Internet, dintr-o dragosteprea mare pentru oameni, de la carevrea să-şi ia rămas bun ca dinainteaunei mari călătorii...Delirul celebrităţii şiparfumul de quayabaGabriel Garcia Marquez, auto-rul cărţilor Un veac de singurătateşi Dragostea în vremea holerei, esteunul dintre cei mai populari scrii-tori ai ultimilor cincizeci de ani.Laureat al Premiului Nobel pentruliteratură (1982), Marquez şi-atransfigurast propria viaţă şi ţinutu-rile columbiene natale în subiectepentru fabuloasele sale scrieri.Reuşita autorului acestei autobio-grafii constă tocmai în maniera încare acesta a izbutit să dezvăluie realitateaîn acelaşi timp crudă, fascinantăşi, nu rareori, comică din spateleacestor poveşti.Cartea de faţă ne spune poves-tea evoluţiei tânărului slăbănog şiprost îmbrăcat, de la obscuritateaprovincială la bogăţie şi faimămondială, dar nu lasă deoparte niciconflictele care au presărat viaţa luiGabriel Garcia Marquez, între cele-britate, conştiinţa literară, politică,putere, dragoste şi singurătate.Cititorului îi sunt puse în oglindăoriginile însorite ale Caraibilor şisumbrul autoritarism din Bogota,dar şi surprinzătoarea schimbare destil din anii 1980, de la „realismul”magic la extraordinara simplitatedin Dragostea în vremea holerei.Vreme de mai bine de 15 ani,Gerald Martin a intervievat pestetrei sute de persoane, printre careFidel Castro, Felipe Gonzales, patrupreşedinţi ai Columbiei, scrii-tori precum Carlos Fuentes, AlvaroMutis, Mario Vargas Llosa sauTomas Eloy Martinez. La acestease adaugă sute de ore de discuţii cufamilia autorului – soţia, cei doi fii,mama, fraţii şi surorile – precum şicu prietenii şi colaboratorii lui.Biograful, deşi cufundat completîn lumea lui Marquez, nu re-nunţă nici o clipă la perspectivacritică atunci când se vorbeşte despreviaţa scriitorului, la fel de fasci-nantă şi deschisă ca şi scrierile salejurnalistice, dar deopotrivă complexăşi fantastică, aşa cum sunt toateromanele sale.Gerald Martin este profesoremerit de limbi moderne laUniversitatea din Pittsburgh şi pro-fesor cercetător, specialist în studiicaraibiene, la Universitatea LondonMetropolitan.De curând a devenit preşedinteleInstitutului Internaţional deLiteratură Ibero-Americană dinStatele Unite. Printre cărţile sale senumără: Journeys Through theLabyrinth: Latin American Fictionin the Twentieth Century (1989) şitraducerea în engleză a romanuluiOameni de porumb, de MiguelAngel Asturias (1994).Gabi ne arată cât deimportanţi suntempentru elDe câţiva ani, Gabriel GarciaMarquez s-a retras din viaţa publicădin motive de sănătate. În anul1999 i s-a descoperit că are cancerlimfatic. Această boală l-a făcut peMarquez să îşi publice trăirile sale.În anul 2000 starea sa a fost decla-rată incorect de către ziarul peruanLa Republica ca fiind „agonizantă”,fapt ce l-a făcut pe scriitor să suferefoarte mult. Acum, se pare că boalas-a agravat din ce în ce mai mult.Scrisoarea lui este mai mult decâtmişcătoare, ca o scrisoare de rămasbun de la prieteni, cititori şi admiratori,pe care i-a simţit mereu aproapede sufletul său.„Dacă pentru o clipă Dumnezeuar uita că sunt o marionetă din cârpăşi mi-ar dărui o bucăţică de via-ţă, probabil că n-aş spune tot ceeace gândesc, însă în mod categoricaş gândi tot ceea ce zic.Aş da valoare lucrurilor, dar nupentru ce valorează, ci pentru ceeace semnifică.Aş dormi mai puţin, dar aş visamai mult, înţelegând că pentru fie-care minut în care închidem ochii,pierdem şaizeci de secunde de lu-mină. Aş merge când ceilalţi seopresc, m-aş trezi când ceilalţidorm. Aş asculta când ceilalţi vorbescşi cât m-aş bucura de o îngheţatăcu ciocolată!Dacă Dumnezeu mi-ar face cadouo bucăţică de viaţă, m-aş îmbrăcafoarte modest, m-aş întindela soare, lăsând la vederea tuturornu numai corpul, ci şi sufletul meu.Doamne Dumnezeul meu, dacăaş avea inimă, aş grava ura meapeste ghiaţă şi aş aştepta până soa-rele răsare. Aş picta un vis al luiVan Gogh despre stele, un poem allui Benedetti, şi un cântec al luiSerrat ar fi serenada pe care i-aşoferi-o lunii. Aş uda cu lacrimilemele trandafirii, pentru a simţi du-rerea spinilor şi sărutul încarnat alpetalelor...Dumnezeul meu, dacă aş avea obucăţică de viaţă... N-aş lăsa sătreacă nici o zi fără să le spun oamenilorpe care îi iubesc, că îi iu-besc. Aş convinge pe fiecare femeiesau bărbat, spunându-le că sunt fa-voriţii mei şi aş trăi îndrăgostit dedragoste.Oamenilor le-aş demonstra câtse înşeală crezând că nu se mai îndrăgostesccând îmbătrânesc, ne-ştiind că îmbătrânesc când nu semai îndrăgostesc! Unui copil i-aşda aripi, dar l-aş lăsa să înveţe săzboare singur. Pe bătrâni i-aş învăţacă moartea nu vine cu bătrâne-ţea, ci cu uitarea. Atâtea lucruri amînvăţat de la voi, oamenii... Am învăţatcă toată lumea vrea să trăias-că pe vârful muntelui, însă fără săbage de seamă că adevărata ferici-re rezidă în felul de a-l escalada.Am învăţat că atunci când un nounăscut strânge cu pumnul lui micuţ,pentru prima oară, degetul părintelui,l-a acaparat pentru totdeauna.Am învăţat că un om are dreptulsă se uite în jos la altul, doar atuncicând ar trebui să-l ajute să se ridice.Sunt atâtea lucruri pe care amputut să le învăţ de la voi, dar nucred că mi-ar servi, deoareceatunci când o să fiu băgat în interi-orul acelei cutii, înseamnă că înmod nefericit mor.Spune întotdeauna ce simţi şi făceea ce gândeşti. Dacă aş ştii căasta ar fi ultima oară când te voi ve-dea dormind, te-aş îmbrăţişa foartestrâns şi l-aş ruga pe Dumnezeu săfiu păzitorul sufletului tău. Dacă aşştii că asta ar fi ultima oară când tevoi vedea ieşind pe uşă, ţi-aş da oîmbrăţişare, un sărut şi te-aş chemaînapoi să-ţi dau mai multe. Dacă aşştii că asta ar fi ultima oară când voiauzi vocea ta, aş înregistra fiecaredintree cuvintele tale pentru a le pu-tea asculta o dată şi încă o datăpână la infinit. Dacă aş ştii că aces-tea ar fi ultimele minute în care te-aşvedea, aş spune „te iubesc” şi numi-aş asuma, în mod prostesc, gândulcă deja ştii.Întotdeauna există ziua de mâineşi viaţa ne dă de fiecare dată altăoportunitate pentru a face lucrurilebine, dar dacă cumva greşesc şi ziuade azi este tot ce ne rămâne, mi-arface plăcere să-ţi spun cât te iubesc,că niciodată nu te voi uita.Ziua de mâine nu-i este asigu-rată nimănui, tânăr sau bătrân. Azipoate să fie ultima zi când îi vezi pecei pe care-i iubeşti. De aceea numai aştepta, fă-o azi, întrucât dacăziua de mâine nu va ajunge niciodată,în mod sigur vei regreta ziuacând nu ţi-ai făcut timp pentru unsurâs, o îmbrăţişare, un sărut, şi căai fost prea ocupat ca să le conferio ultimă dorinţă. Să-i menţii pe ceipe care-i iubeşti aproape de tine,spune-le la ureche cât de multă ne-voie ai de ei, iubeşte-i şi tratează-ibine, ia-ţi timp să le spui „îmi parerău”, „iartă-mă”, „te rog” şi toatecuvintele de dragoste pe care le ştii.Nimeni nu-şi va aduce amintede tine pentru gândurile tale secrete.Cere-i Domnului tăria şi înţe-lepciunea pentru a le exprima.Demonstrează-le prietenilor tăi câtde importanţi sunt pentru tine.”Gabriel Garcia MarquezOpera: * Ochi de câine albas-tru (1950); * La Hojarasca (1955);* Povestea unui naufragiat(1955); * Canibalul (1955); * O zidupă sâmbătă (1955); * O oră rea(1961); * Colonelului nu are cinesă-i scrie (1961); * Funeraliilebunicii (1962); * Un domn foartebătrân şi cu nişte aripi enorme(1966); * Un veac de singurătate(1967); * Monologul Isabelei văzândploaia din Macondo (1968);* Când eram fericit şi nedocumentat(1973); * Toamna patriar-hului (1975); * Toate poveştile(1976); * Cronica unei morţianunţate (1981); * TrăiascăSandino (1982); * Ştiri despre orăpire (1982); * Generalul în labirintulsău (1989); * Să trăieşti şisă povesteşti (2002); * Amintirilecurvelor mele triste (2004); *Urma sângelui tău pe zăpadă; *Despre dragoste şi alţi demoni.Rose Tall

Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 11CULTURUn Ion Creangă olteanAşa este caracterizat Nicolae al Lupului,pe numele său adevărat Nicolae I. Popescu,de Şerban Cioculescu, preţuindu-i în acest felpovestirile strânse într-un mănunchi tipograficsub titlul: Povestiri olteneşti/ Povestiri dinalte vremi (Editura Măiastra, Târgu-Jiu,2009, Colecţia Restituiri, ediţie îngrijită deIon Popescu-Brădiceni şi Ion Căpruciu şi lan-sată cu ocazia celei de-a XIII-a ediţii aAtelierului Naţional de Poezie „Serile laBrădiceni”, un adevărat miracol de septem-brie), care a văzut lumina tiparului, la aceavreme, în anul 1946 la Editura Cartea Satului,Fundaţia Regelui Mihai.Nicolae al Lupului (n. 2 octombrie 1881în Brădiceni – d. 13 iulie 1963) a fost un scriitorîn toată puterea cuvântului, „ridicând po-vestirea la un adevărat epos pastoral, de ograndioasă primitivitate” – aşa cum aprecia şiŞerban Cioculescu, lăsând în urma sa adevărate„bijuterii literare, cizelate cu arta vechi-lor meşteri făurari şi cu credinţa iconarilor dedemult”, cum remarcă de altfel şi ZenovieCârlugea. Povestirile sale îl au ca erou princi-IPB este un neobosit şi neînfricat că-lător solitar care navighează prin apeleunui nou continent necunoscut, ale căruicoordonate numai el le ştie. Din feri-cire, reuşim să redăm câteva fragmentedin jurnalul său de bord secret: „Pe tra-seul acesta, ce-l cunosc numai eu, măînscriu. E-o spirală, ba chiar labirint deoglinzi încadrate perfect între ziduri şigrinzi, iar imaginea-mi prinsă în mreje-le lor e precum minotaurul, pustiit de undor fără margini... Traseul se scurge, elînsuşi, drept fluviu către o Mekă eternă,către-un fără de dubiu tărâm al legende-lor, viziunilor, grelelor imagini poetice,al inelelor, stelelor...”De teamă să nu fie înţeles, cum fin îie stilul şi mesajul subtil, el recurge şi lasemn, şi la miez, şi la forma-mplinită şila fondul topit în metafora sacră, încristalul rostit. Şi iar redăm din tainice-le însemnări: „Din ce în ce mai tristcontemplu/ în limba lucrurilor vestea/că sub arcada unui templu/ un scrib nuşi-a sfârşit povestea...// şi-i musai săscriu Eu acestea”. Sau: „Trăim cum vi-pal pe N. Gh. Laugier, şeful său de la revista„Arhivele Olteniei”, unde scriitorul era re-dactor cu partea ştiinţifică a publicaţiei; cât şialte personaje care au existat, încât desprefaptele lor mai povestesc şi în ziua de azi bă-trânii din partea locului, dovedindu-se încă odată că adevărata literatură este chiar istoriaoamenilor.C. D. Fortunescu îl apreciază, în consonanţăcu epoca sa, fireşte, astfel: „Sub căldu-ra, simplitatea, sinceritatea graiului său lumibătrâne şi uitate se luminează, chipuri de altă-dată cresc şi trăiesc înainte-ne ca din basme;alteori povestirea, pârâu săltăreţ de munte,înşiră, ca la clacă, întâmplări poznaşe dintr-ocopilărie care aduce în multe cu a lui „Nică alui Ştefan a Petrii, din Humuleşti”.Mai târziu, reputatul critic ŞerbanCioculescu va scrie în „Lumea românească”din 17 octombrie 1938: „Cu o mare bogăţiede lexic provincial se desfăşoară crâmpeie deviaţă oltenească la ţară ori la munte, cu obice-iuri pierdute dar fermecătoare în potolita lorevocare”, numindu-l pe autor „Creangă alArca Metanoia a lui IPBsăm: singuri.// Suportăm cu eroism hec-torian/ ieşirea din Teritoriul Îngerilor/ şine umilim la anii cei mulţi/ ai broaşteiţestoase...” Sau: „...stăm, iubito,/ ridi-coli şi stranii de pază,/ invizibile cranii/Bibliotecii din Alexandria,/ căci până laurmă/ ea tot va arde din temelii,/ ca unminereu/ să se obţină aur,/ cât mai multaur,/ pentru noua catedrală/ a SufletuluiMeu/ al cărei arhitect fi-va/ ConstantinBrâncuşi, redevenit zeu”. Sau: „Noe, tuunde eşti?/ Prin ce mit/ întemeiezi/ onouă civilizaţie?”Sau, după o tulburătoare şi lungăfurtună de cristal, întocmai unei simfo-nii de Beethoven, brăzdată de reflexeleoglinzilor paralele, când liniştea redădin nou sclipirea cristalelor, el noteazăcu aceeaşi teamă amplificată de singu-rătate: „De-o vreme-s frate cu Brâncuşi:/la şapte păsări – şapte uşi/ cioplesc cu-onerăbdare sacră.// Uneltele-s ascunse-nlacră:/ să nu mi le ochească zeii.../ să-mi schimbe matricea ideii”.IPB redescoperă timpul scriiturii toc-mai când sângele instituie şi el ritualulfluxului şi refluxului spre nevăzutele ţăr-muri, intuind ritmul adâncurilor, în inimacrângurilor, precum cristalul. Şi exclamă:„ O, Doamne! Ce de roţi ne macină, ce deminute devin fluturi şi ce de oglinzi nebaricadează trecerea înspre Miez!”În finalul călătoriei şi a însemnărilorsale în jurnal, IPB îl înscrie pe Brâncuşiîn rândul artiştilor totali, deopotrivă tradi-ţionali (adică orientali) şi moderni (adicăoccidentali), deopotrivă spirituali şi prag-matici: „Incontestabil, Brâncuşi a pledat,prin triada tipologică târgujiană (tăcerea– sărutul – infinitul) pentru reîmpereche-rea Occidentului care nu trebuie să-l maielimine pe Dumnezeu din ecuaţie, căciDomnul nu e mort, rostindu-i iarăşi nu-mele etern, cu Orientul, ambele accenteaxiologice având drept punct comun infi-nitul. Şi europeanul, şi indul, sunt în fondposedaţi de acelaşi orizont infinit”.Căci viaţa lui Brâncuşi – aşa cum sedestăinuia în atelierul său parizian chiarartistul – nu a fost altceva decât o succesi-une de miracole...Rose TallOlteniei”.Revista „Gând şi slovă oltenească” alăturăpe Nicolae al Lupului de C. Nicolaescu-Plopşor, socotindu-i „doi prozatori prin panacărora curatul grai oltenesc şi-a găsit adevărataconsacrare”.Scrierile sale au fost apreciate, de-a lun-gul vremii, în cercurile literare din capitală,iar mai multe reviste i-au găzduit frumoaselesale povestiri.Ca urmare a recunoaşterii activităţii salepe acest tărâm, a fost cooptat ca membru alSocietăţii Scriitorilor Români, rămânând încontinuare, până la apusul vieţii sale, mem-bru al Uniunii Scriitorilor din România. Apoi,aşa cum mărturiseşte, în postfaţa cărţii, scrii-torul Ion Căpruciu: „Până la moarte, în 1963,nu i-au mai fost publicate, decât în 1955, în„Oltenia literară”, două lucrări, pe motiv căpovestirile respective ar avea conţinut retrograd,cu elemente mistico-religioase şi rasiste”,refuz la volumul alcătuit de scriitor în1959 şi trimis Editurii de Stat – vezi scrisoa-rea către „Mult Stimate Tov. Pienescu”.Prin volumul de faţă – carte în adevăra-tul înţeles al cuvântului, 296 pagini şi nu oplachetă oarecare -, poetul Sabin Firiza şi-avăzut visul cu ochii, o contribuţie însemnatăavând şi gestul lui Ion Firiza, om de afaceri,pentru sprijinul său moral dar şi material;cât şi cei doi giranţi care îi dau „paşaport”de liberă trecere spre lumina tiparului: IonPopescu-Brădiceni şi Ion Sanda.IPB, cel care semnează şi „În loc de pre-faţă”, aminteşte, printre altele, şi cele treiconsiderente sintetic-analitice care îl deter-mină „să-i dea drumul în lume” poetului,dornic de mai mult timp de acest zbor: „înprimul rând, bogăţia uluitoare a interiorităţiisale reflexive; în al doilea rând, forţa rostiriisale, vigoarea ei metaforic-metonimică, artisticitateaegală cu sine, dar mereu resemni-ficantă şi transdenotativă; în al treilea rând,preaplinul trăirilor panoramate sau cosmoi-dale, cu o naturaleţe de-a dreptul frustrantăpentru făcătorii de versuri perfecte...”Sabin Firiza scrie poezie cu inima, cusângele, cu obidă şi amărăciune. E de parteacelor mulţi, fiindcă el însuşi e fiu de ţăranidin generaţie în generaţie. Scriitura sa estetemperamentală şi sensibilă, vibrează launison cu patria, cu istoria, cu eroii, pe unton sobru, legendar, doinit, revendicativ, ba-ladesc, ca o reîntoarcere la origini, ca untulburător mesaj spre inimile noastre, iniţi-indu-ne, dar şi incendiindu-ne, în tot atâteatorţe lângă altarul sfânt al patriei.Vocea lui Sabin Firiza răbufneşte în tona-litatea celor patru anotimpuri dintr-o pornirelăuntrică a tainicului ciclu care le orânduieşteîn fagurii tiparelor consacrate, îmbiindu-necu aroma tainelor străvechi, ale căror ecourişi rădăcini ne pulsează prin sânge până înadâncul sufletului, redeşteptând acele izvoarestrăbune din cosmosul rural, pe care îl pur-tăm în sânge ca pe o genă, ca pe o matrice aidentităţii şi statorniciei noastre.Povara sufletului lui nu e decât rostireaunor astfel de slove, cu tâlcuri şi cu alean,trădând izvorul rece şi limpede, cu prund destele, pe sub poale de Parâng, în vremuri derestrişte, când slovele-s tot mai vitregite,de-s scrise cu atâta amar ce tot mai greu seusucă.Aşa cum îl prezintă şi Ion Sanda, „Laprima lectură a volumului său, autorul îţiVă las pe dvs., stimaţi cititori şi ai cărţiide faţă, să judecaţi pe Scriitorul şi OmulNicolae al Lupului”, ne mai invită prietenulnostru Ion Căpruciu. (I.Ş.)Lumea gândurilor melelasă impresia unui ascuns pesimism, dar nupesimismul este latura caracteristică a luiSabin Firiza, ci mâhnirea şi neliniştea oferitede o anumită contemporaneitate care în-cearcă să calce în picioare tot ceea ce estecurat şi nou, tot ceea ce este generos şi mă-reţ, tot ceea ce este uman şi sfânt.Convingerea poetului, şi nu numai a lui, esteaceea că toată această perioadă pe care amtraversat-o de douăzeci de ani încoace, afost încărcată de comportamentul fals, min-cinos, ipocrit şi impostoric al politicienilorcare au umplut această ţară de sărăcie şi desăraci, de infatuaţi, de escroci, de hoţi şi criminali,de prostituate şi prostituaţi, de drogaţiînrăiţi şi de traficanţi de droguri, politi-cieni care parcă nu doresc altceva decâtanularea fizică a prea mult nefericitului,umilitului şi împătimitului popor”.Sabin Firiza este o virtuală voce, un autentictalent, un exilat în turnul lui de cuvinte,ducând pe umeri dulcea povară a scrisu-lui, prezisă de ursitoarele sale, din carerăzbat din când în când, ca nişte răbufniri,icnetele lui de neputinţă şi răzvrătire, că viaţanu este chiar aşa cum ne-o dorim, iar po-ezia nu este aşezată acolo unde îi este loculşi nu toţi sunt de partea ei prin comunicareatuturor trăirilor şi a nădejdilor adevărate...Ionel Miu

12 • Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009EDUCAIE - TINERETMai există educaţieîmpotriva violenţei în şcoli?Ne propunem ca în acest articolsă analizăm un fenomen deosebitde complex, legat de mani-festarea violenţei în mediul şcolar,dat fiind faptul că lipsa unui controlperiodic şi multiplicareaexemplelor negative pe ansamblulsocietăţii, până la urmă genereazăo serie de manifestări îngrijorătoare,cu atât mai mult cu cât gu-vernanţii actuali au avut grijă săscoată din orarul elevilor ora dedirigenţie, în care cadrul didacticresponsabil de îndrumarea unei clase avea posibilitatea să includăîn tematica planificată şi o astfel de problemă importantă.În mod tradiţional, şcoala este locul de producere şi de trans-mitere a cunoştinţelor privind formarea competenţelor cognitive,de înţelegere a sensului vieţii şi a lumii care ne înconjoară, cutoate luminile şi umbrele lor, de înţelegere a raporturilor cu ceilalţişi cu noi înşine. Indiscutabil, şcoala trebuie să profileze caractere,să-i educe tânărului plăcerea de a învăţa lucruri folositoa-re, dorinţa de a reuşi în ceea ce întreprinde şi de a face faţăschimbărilor de pe piaţa muncii. Într-un asemenea context, a vor-bi despre violenţă tocmai acolo unde ne aşteptăm să găsim celemai bune condiţii pentru formarea şi dezvoltarea armonioasă apersonalităţii, cred că poate părea un fapt cel puţin bizar şi poategreu de acceptat. Ştim că în ultimii ani, violenţa în rândul mino-rilor a constituit subiectul a numeroase dezbateri mediatice, dar,cu toate acestea, cunoştinţele noastre şi ale unor instituţii capabilesă monitorizeze acest fenomen sunt destul de lacunare, singu-rele date certe provin de la inspectoratele de poliţie, care vizeazădiferite tipuri de infracţiuni comise de către minori, sub formaunor omoruri, tentative de omor, vătămări corporale grave, violuri,furturi şi tâlhării. Ca să fim sinceri, atunci când vorbim des-pre violenţa în mediul şcolar, nu ne putem limita doar la actele deviolenţă care cad sub incidenţa legilor şi care intră în atenţia or-ganelor de poliţie, deoarece nu este vorba decât despre o parte dintabloul acestui fenomen. O serie de specialişti care îl studiază,consider că, de fapt, putem vorbi de două tipuri de violenţă înmediul şcolar: cazuri de violenţă “obiectivă”, care sunt de dome-niul penalului, având în vedere crime, delicte grave, asupra cărorase poate interveni frontal, dar şi forme de violenţă “subiectivă”,cu accente mult mai subtile, care ţin de o anumită atitudine con-juncturală şi care afectează grav climatul şcolar, prin reacţii şiatitudini ostile în relaţiile dintre colegii de clasă, manifestări dedispreţ, gesturi de umilire a celui de alături, de sfidare a normelorde conduită, fapt care se concretizează în absenţe repetate de laore şi chiar refuzul de a respecta regulamentul şcolar.O formă de violenţă extrem de răspândită în mediul şcolar este vio-lenţa verbală, pentru care englezii folosesc termenul “bullyines”, tocmaipentru a desemna atacurile verbale, intimidările exercitate prin amenin-ţări directe sau chiar voalate, injurii printre dinţi sau forme de umilinţerepetate. Să avem în vedere faptul că a califica un fapt ca fiind violent,înseamnă a emite o judecată de valoare asupra acelui fapt, cu atât maimult cu cât judecata respectivă corespunde unor norme sociale determi-nate de cultura societăţii, iar ea se face şi în funcţie de valorile grupuluide apartenenţă, în cazul nostru familia, clasa de elevi sau chiar grupul deprieteni, mai nou, grupul de anturaj. De multe ori, violenţa verbală nueste percepută în aceeaşi manieră de către elevi şi profesori, cu atât maimult cu cât elevii o minimalizează, în timp ce profesorii o supraevaluea-ză sau unii dintre elevi o supraestimează, când sunt victime, iar uniiprofesori o minimalizează, pentru a nu suporta consecinţele.Dacă analizăm şi mai atent, noţiunea de violenţă în mediul şcolareste folosită în mod frecvent în mass-media, devenind în ultimii anio rutină lingvistică şi în programele naţionale, în diferite rapoarte şistatistici comparative. Oricât l-am întoarce pe toate feţele şi l-amdiseca, termenul respectiv incriminează orice formă de manifestare aunor comportamente legate de o adresare şi o exprimare inadecvatăsau jignitoare, cum ar fi poreclirea, tachinarea, ironizarea, imitarea,ameninţarea sau hărţuirea colegului de bancă sau de clasă, bruscarea,împingerea, lovirea celui perceput a fi potrivnic şi neacceptat! Să nuuităm, totuşi, o serie de comportamente care intră sub incidenţa legii,cum ar fi violul, consumul sau comercializarea de droguri, în pofidafaptului că Băsescu fabulează, ameţit de aburii campaniei electorale,atunci când consideră că, pentru a combate eficient prostituţia şiconsumul de droguri, acestea trebuie aduse “la suprafaţă”, prin lega-lizarea prostituţiei sub forma…sexului comercial, iar consumul dedroguri să fie permis şi dezincriminat, ca într-un halucinant iarmarocîn care “ţara arde” şi prezidenţiabilul “se piaptănă”, fără să vadă cumse degradează mediul şcolar prin acte de violenţă!Prof. Vasile GOGONEAPuţin despreînvăţământul americanRecent Guvernul României şi-aasumat răspunderea pentru o nouălege a învăţământului ca şi pentruun nou sistem de salarizare a bugetarilorincluzând, fireşte, şi dască-lii. Nu ştim cât de repede noile actelegislative vor duce învăţământulromânesc mai aproape de cel occidental.Cert este că actualele sincopevor persista. Printre ele se nu-mără: slaba motivaţie financiară acadrelor didactice(în special a debutanţilor),credibilitatea examenelorşi a notelor de la şcoală, progra-mul încărcat cu ore inutile,abandonul şcolar, diferenţele fi-nanciare majore între mediul urbanşi cel rural. Se vorbeşte mult deperformantele sisteme de învăţă-mânt din ţările dezvoltate ale lumii.Este şi adevărat? Vom afla de lamotreanca Ştefania Cotei care lo-cuieşte cu familia de aproape 4 aniîn celebrul oraş american LasVegas şi este în clasa a 10-a la unimportant liceu din metropolă.- R: Primii 6 ani de şcoală i-aifăcut la Şcoala Gen. Nr. 2 dinMotru. Care a fost prima reacţiecând ai luat contactul cu sistemulde învăţământ american?- Prima mea reacţie a fost frică.Mi-a fost teamă că nu o să mă ac-cepte nimeni, că nu o să am prieteni.Aici este mult mai importantă viaţasocială e elevilor, decât învăţătura.- R: Care sunt diferenţele din-tre şcoala din România şi cea deacolo?- Sunt foarte multe diferenţe. Eise bazează pe ce îi place elevului şinu ne încarcă cu materii nefolositoarepe care nu le dorim. Avemposibilitatea de a ne alege unelematerii şi asta face şcoala mult maifrumoasă. Te duci la şcoală fiindcăîţi place, nu pentru că trebuie. Nune încarcă cu lucruri inutile.- R: Ce îţi place cel mai mult laşcoală?- Îmi place foarte mult că suntorganizaţi. Avem multe activităţiextraşcolare, multe sporturi, de lagolf, înot până la fotbal.- R: Ce relaţie ai cu colegii?- Mulţi sunt foarte superficiali,falşi… unii laşi, ascunşi. Nu îmiplace că nu sunt deloc independenţi.Câteodată stau şi mă gândesc că nupot să am o discuţie interesantă cucineva de aici. În România eram maimult un colectiv, o familie. Aici toa-tă lumea e pe cont propiu în clasă.Ei nu ştiu ce este o prietenie adevă-rată. Filmele de la Holywood suntcât se poate de adevărate… cel maitare e cel mai popular, cel care aremai mulţi prieteni.- R: La noi, majoritatea şcolilornu au foarte multe dotări. Există şiacolo astfel de situaţii?- Nu. Aici şcolile sunt foarte do-tate. Nu cred că există vreo şcoalăcare nu are minim 100 de compute-re. Ştiu că şcoala fratelui meu leoferă până şi laptop-uri, şi aici estevorba de copii de 5-11 ani. Avemmulte laboratoare dotate cu tot felulde echipamente. La educaţie fizicăau chiar şi biciclete. Avem două se-turi de manuale: unul pentru clasă,care nu părăseşte şcoala şi unulacasă pentru teme.- R: Care sistem de învăţământcrezi că este mai bun?- Nu pot să zic că unul este maibun decât celălalt. În România teînvaţă mai multe, în America teduci la şcoală de drag. Nu cred căaş putea răspunde concret la între-barea asta. Îmi este foarte dor deţară, de viaţa din Gorj şi încerc să-mi amintesc doar părţile bune.- R: Eşti printre cei mai bunielevi. Ne poţi povesti, te rog?- Liceul meu are un profil dedrept, singurul din Las Vegas. Esteun liceu bun şi dacă nu ştii să-ţi or-ganizezi treburile, nu o să reuşeştiaici. Eu am venit pregătită şi mi-aplăcut. A trebuit să fac câteva sacri-ficii. Şcoala este în capătul celălaltal oraşului şi mă trezesc devreme săiau un autobuz. Sunt într-un pro-gram de jurnalism la şcoală, avemstaţia noastră TV. Am şansa să fiuprezentatoare la ştiri. Ne învaţăcum să ne prezentăm în faţa uneiaudienţe. Scopul principal este integrareaîn societate. Este foarte in-teresant şi îmi place mult. Să fiiunul din cei mai buni elevi nu euşor aici, dar nici greu. Muncagrea, sacrificii şi pasiune sunt câte-va din calităţile de care ai nevoie.- R: Ce sfaturi ai pentru tineriicare doresc să ajungă în SUA?- Un sfat pentru tinerii românicare îşi doresc să ajungă aici, înAmerica, este ca mereu să mun-cească cât mai mult. Să aibă multăambiţie şi optimism. Să ţină mereucapul sus, să aibă încredere în ei şisă zâmbească. Să nu uite că totul vafi bine dacă ei vor asta.Din discuţia mult mai amplă, pecare am avut-o cu Ştefania, am înţelescă sunt foarte multe diferenţe în-tre cele două sisteme de învăţământ,fiecare elev putând să-şi valorificeaptitudinile. Toţi elevii au şanse egaleşi sunt ajutaţi să-şi cunoască meseriapotrivită încă de mici. Să spe-răm că noua lege va îmbunătăţisituaţia din şcolile româneşti şi vomreuşi măcar să ne apropiem de stan-dardele ţărilor dezvoltate.Andrei Răzvan Băleanu

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- Al. Plopillor, et.7, 28 mp, p.f.g., T, AC,boiler, variantă mobilată/utilată- AL. Plopilor, et.10, buc pe balcon, p.f.g.,fără îmbunătăţiri- Al. Plopilor, et.2, CT, T, p.f.g., modernizata- Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T; p.f.g.,toate îmbun.- Bld-ul Ec Teodoroiu, convector, tocărie,termopan- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- str. 23 August, 38 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri,37 mp, boiler- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- str. 9 Mai, parter, convector, boiler, p.f.g.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, boiler, convector,izolatie.- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Agriculturi, et.4, transf in 2 cam.,boiler, convector, termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- Str. Bld. Ecat. Teodoroiu, zona Rosstramo,parter, p.f.g., 30 mp.- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, et.3, 27 mp, acoperis,p+g, boiler.- Str. Comuna din Paris, et.4, fara imbunatatiri,acoperisAPARTAMENTE2 CAMERE- Al. Plopilor, et.3, semidec,48 mp, CT,T, balcon închis- Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,uşă metal.- Bld. Ecaterina Teodoroiu, et.1, nedec.,p.g.f., sobe pe gaze- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 1 Mai-Vest, parter, semidec., convector,boiler , fără îmbun.- str. 22 Dec, et.3, dec, Ct, parchet lemn- str. 22 Dec, et.2, dec., 55 mp, CT, toateîmbun., T- str. 22 Dec. 1898, et.3, balcon închis,lambriu, CT, parchet lemn, f.g.- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala.- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- str. 22 Dec., et.2, dec., 55 mp, 2 balcoane,CT, T- Str. 22 Decembrie 1918, et.3, dec., 60mp, 2 balcoane, 2 convectoare- str. 23 August, et.1, , dec, 64 mp, 2terase închise, fără îmbun.- str. 23 August, et.3, dec, 50 mp, CT,parchet lemn- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, buc, mare, CT, T, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.8, semidec., 50 mp, CT, p.f.g.APARTAMENTE3 CAMERE- C. Bucuresti, et.2, ec., 75 mp, T, g.f.- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri,2 bai, 2 balcoane, izolat- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 1 Dec., et.2, dec., 2 băi, , 70 mp,CT, buc pe balcon închis în T- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et2, 2 bai, CT, T,p.f.g.- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT,fara imbunatatiri- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, dec., fara imbunatatiri.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Al. Fantanii, dec., 75 mp, AC, CT,T, pf.g.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai– Str. C.Brancusi, et.4, 2 balcoane, 2bai, multiple imbunatatiri- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f,centrala.- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantani, et.3, p+g+f, centrala,termopan, AC.- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.2, semidec,fara imbunatatiri.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- str. Ana Ipătescu, et.1, 50 mp,p.f.g., CT, T, AC.APARTAMENTE4 CAMERE- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- str. C. Brancusi, et.1, dec, 82 mp, balcon11 mp, CT, parchet- str. N.Titulescu, et.1, dec, 93 mp, 3 balcoane,2 bai, CT, T p.f.g.- str. Popa Sapca, et.3, CT, balcon, p.f.g.,boxa- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g.,- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2AC, varianta mobilata- Str. Castanilor, parter, 80 mp, CT, T, p.f.g,izolatie int- Str. Victoria Centru, toate imbunatatirile- Str. Siretului, et., Ct, 100 mp- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multipleimbunatatiri, modern- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,multiple imbunatatiri- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.CASE- B-dul Ecat.Teodoroiu, 4 cam., casa noua, teren470 mp., utilitati.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., baie, buc.,beci, teren 400 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- B-dul.Ecat.Teodoroiu, P+1, teren 656 mp- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- Bumbesti- Jiu, Visina, 5 cam., teren, 1000mp.- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- C. Severinului, S+P+2, 12 camere, 3 bai, 2terase, piscina, 2 CT,- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Motru, str. Poarta Sarutului, 4 cam., teren2000 mp., apa, gaze, canal.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- Str. 1 Dec. 1918 P+1, 280 mp. constructie,teren 600 mp.- str. 11 Iunie, P+1, 2 băi, living, 3 cam, CT,t:236 mp, d:18m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140mp.- Str. 11 Iunie, casa caramida, Sc:40 mp, parter,t>118 mp, beci, vie- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240mp- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baie, buc., beci,t:400 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. 23 August, casa batraneasca- Str. 9 Mai, 3 cam., living, CT, T, 2 bai, t:293m- Str. Ale. Mesteacanului, 4 cam., baie, buc.,utilitati, teren 240 mp.- Str. Ale. Prelungirea Panduri II, 6 cam., 2buc., baie, teren 1000 mp.- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Amaradia, 5 cam., baie, buc., anexe, bucda vara.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., teren 660 mp.- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, D+P+1+M, constr. pe rosu,teren 550 mp.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. Barajelor, P+2, 120 mp pe nivel, Teren450 mp- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, 4 cam., teren 2500 mp., deschidere16 m.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 2 cam, caramida, gaze,apa curenta, t:470 mp- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 13anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. C. Severinului, 4 cam., Sc:130 mp, t:1500mp- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- str. Carpaţi, 2 case- Str. Căpitan Buzatu, 3 cam., baie, CT, p.f.g.,t:450 mp- Str. Dobrogeanu Gherea, 3 cam., baie, buc., sisp. com. 30 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- str. Dumvrava, 4 cam, hol mare, baie, buc.,sobe gaz, t:710 mp- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Ghiocelului, P+1, living, 3 dormitoare, CTcupru, t:1000 mp, d:18m- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., buc, baie, mansarda,teren 400 mp.- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. M.C.Oancea,3 camere,recent renovată, T,CT, g.f.p,t:583 mp.d:12m- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Macesului, P+3, pe rosu- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Maria Tanase, D+P+E, 6 cam., baie, buc.,teren 1000 mp.Terenuri- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon0722/399.225.- Vând teren, S=1.000 mp, deschidere 20m la stradă, în cartierul nou Preajba, intrarepe la Artego, preţ 25 E/mp negociabil.Telefon 0740/417.744 sau 0767/329.299.- str. Lotrului, t:1750 mp, d:33m- str. Prelungirea Barajelor, 800-900mp, d:20m- str. Milosescu, t:1200 mp, d:30m- Al. Mehedinti, t:550 mp- str. Bicaz, t:2700 mp, parcelabile400-500 mp- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m- str. Prelungirea Panduri, teren 1000mp, d:42m- Str. Unirii, teren 450 mp deschidere7,5m- Al. Mehedinti, t:1060 mp, d:15m, util- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300mp, d:16m- str. intre str. Lotrului si Barajelor,t:12900 mp (3800 mp lacul)- str. Prelungirea Panduri, t:550 mpd:25 m- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturia 500 mp d:23m, DS de 6m- str. Ana Ipătescu, t:1660 mp,d:16,34m, curent, apă- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- str. Măgura, t:474 mp, d:18m- str. Bicaz, t:484 mp d:20- str. Bicaz, t:400 mp d:16m , 658 mpd:24,71m- str. Ana Ipătescu, parcele de 500mp, d:25m*20 mL, util.- str. Bucureasa, t:4000 mp- str. Ana Ipatescu, t:2000 mp, d:17m- str. Narciselor, t:2800 mp, d:20m,gaze, curent, apa- str. Ana Ipatescu, parcele de 500mp, d:25m, apa, gaze, curent- str. Prelungirea Panduri, intre”Jiete”, t:600 mp, d:15m, apa, gaze, curent,PUZ, cadastru- str. Frasinetului, t:750 mp, d:15m- peste Amaradia, 3000 mp, d:10m- str, Petresti, linia 2, 4000 mp,d:16m- Bucureasa, teren 4750 mp, d:15m- Str. Mărăgăritarului, t:9500 mp - 2parcele de 2000 d:25m fiecare, parcelăde 5500 mp d:25m, utilitati.- Al. Mehedinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil (400-500 mp), cadastru- Str. Narciselor, t:2300mp., d:20m- Str. Narciselor, t:9080 mp, d:20m- Str. Narciselor, 5500 mp, d:22m- str. Calarasi, 1000 mp, d:14m- str. Prelungirea Panduri, 5000 mp,d:13m- str. Margaritarului, 2750 mp, d:10,toate utilitatile- str. Jiului, 2497 mp, deschidere11,3m- str, Jiete, teren 1950 mp deschidere18m- Poloaga, 600 mp, deschidere 34m,parcelabil- str. Preajba, teren 400 mp- str. Vaduri, 1700 mp, d>17m, parcelabil- str. T.Vladimirescu, t:450mp- str. Narciselor, t:6400 mp, d:40m*160 mLÎnchirieri- Închiriey apartament 2 camere,str.9 mai. Telefon: 0723/187.550 sau0769/994.743.- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.DiverseAngajez vulcanizator cu experianţăminim 1 an. Telefon: 0721/643.756.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.- Vând semănătoare SUP 21, în perfectăstare (pentru păioase). Relaţii latelefon:0765679939.- Laborator de analize medicale, angajeazăchimist şi asistent medical înoraşul Motru. Telefon: 0723/395.905.- Caut femeie pentru îngrijire bolnavă.Telefoane 0729/937.823 sau 0770/446.715- Economist cu o experienţă de 25 deani în domeniul financiar-contabil, oferservicii evidenţă contabilă orice nivel.Relaţii la telefon 0769/736.692.TALON DE MIC PUBLICITATE16Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................24-30 septembrie 2009 Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009ZIG ZAGCine face păcat fără să ştie, îl îndreaptăcând înţelege; cine face păcat dinadins,niciodată nu-l poate uita…Păcatul a existat de când este omenirea, există şi va exista cât vadura omenirea. Indiferent de civilizaţie, ştiinţă sau tehnică, interiorulomului, cu păcatele sau virtuţile lui, a rămas acelaşi. Păcatul fă-cut cu 5.000 de ani în urmă este acelaşi cu cel pe care-l facem noi,oamenii, azi. Artificialul creat de om îl orbeşte, îl duce într-un automatismstereotip, îl desfigurează şi îl robotizează.Păcatul a avut urmări grave de la începutul creaţiei. După ceAdam a păcătuit, Dumnezeu atât de mult s-a mâniat pe el, încât pe-deapsa s-a repercutat nu numai asupra lui ca om, ci şi asupraCreaţiei. Tot aşa, păcatul făcut azi de fiecare ins în parte se răsfrângenu numai asupra celui care l-a făcut, ci şi asupra familiei, casei, co-piilor, gospodăriei etc., deci are urmări grave asupra tuturor.Tăcerea poate grăi doar prin ea în-săşi: nu prin cuvinte, ci prin experienţă.Astfel cel mai bun mod de a o începe estenu prin vreo definiţie sau analiză, ci printr-oistorisire:În Patericul egiptean există o scurtăistorisire cunoscută. Se spune că într-o ziavva Theofil, care fusese arhiepiscop, avenit la Schit, un loc din deşert şi un pa-radis duhovnicesc, unde un număr marede monarhi îşi duceau războiul nevăzut.Arhiepiscopul Teofil şi-a făcut drum că-tre chilia avvei Pamvo, un om cunoscut şilăudat pentru smerenia şi înţelepciuneasa. Fraţii care îl însoţeau pe Theofil i-auzis avvei Pamvo: " zii vre-un cuvânt episcopului,ca să se folosească". A răspunsavva Pamvo: " dacă nu se foloseşte de tă-cerea mea, nici de cuvântul meu nu poatesă se folosească."În această lume foarte variată, foartepestriţă, fiecare are problemele şi fiecareare relaţia lui personală cu Dumnezeu;unii păcătuiesc toată viaţa lor, alţii se căiesc şi merg mai departe cusufletul împăcat…Mândria este primul din cele şapte păcate capitale, după cumsmerenia este cea mai mare virtute. Suntem mândri şi facem acestpăcat al mândriei atunci când: ne atribuim unele merite sau daruri carede fapt nu sunt ale noastre, când ne lăudăm în faţa oamenilor pentruce am făcut, când ne supărăm pe oricine şi din orice motiv, când nefacem publicitate pentru orice faptă bună, pe care poate nici n-am fă-cut-o, când ignorăm si râdem atât pe bună dreptate, cât şi pe nedreptde cineva, când invidiem şi urâm pe cineva care este mai bun decâtnoi, când vorbim pe cineva de rău indiferent dacă este adevărat sau nu,când ne îmbrăcăm în diferite haine tentante pentru a place oamenilorsau pentru a fi în centrul atenţiei, când spunem aproapelui faptelebune pe care le-am făcut şi multe altele de care ar trebui să ţinem contmăcar 50%, căci din acest păcat se nasc toate celelalte păcate.Trufia (numită şi vanitate) este sentimentul de superioritate bazatpe încrederea exagerată în propriile capacităţi şi importanţă, număratăşi ea printre păcatele capitale.Căutând să aflu cât mai mult despre păcat, am găsit o altă poves-tioară: În Evul Mediu, doi nobili îşi aveau domeniile alăturate, dardrumurile lor nu se întâlneau niciodată, pentru că o vrăjmăşie desecole despărţea cele două familii. Cauza acestei duşmănii era ob-scură, detaliile se pierduseră cu trecerea veacurilor, dar ura rămăseseşi se transmitea din generaţie în generaţie, ca un catehism satanic:duşmanii unuia erau socotiţi prietenii celoralţi şi invers; fiii, nepoţiişi strănepoţii se urau cu o ură mereu împrospătată.Dar aşa cum se întâmplă adesea, lanţul urei trebuia să se rupăodată printr-o verigă a iubirii: fiul unuia dintre nobili s-a îndragostitde fiica nobilului duşman şi aceasta de el. Aveau întâlniri secreteşi-şi făceau jurăminte de credinţă veşnică pe care, cu puritatea tine-reţii, le socoteau valabile, mai tari decât vrăjmăşia şi decât moartea.Din nefericire, tatăl fetei a aflat despre această iubire şi a tăiat scurttinerilor orice posibilitate de a se mai întâlni. Pentru a pune capătoricărei speranţe de continuare, a hotărât ca fiica lui să se mărite cuun alt tânăr nobil şi frumos. Pe vremea aceea, autoritatea părinteascăera absolută şi fata s-a supus voinţei tatălui său, dar neliniştea ei aînceput s-o chinuie tot mai mult, pentru că nu se putuse întâlni cuiubitul său ca să-i poată explica ce se întâmplase. Ceea ce o tulburacel mai mult era faptul că iubitul ei făcuse o făgăduinţă: dacă ea seva căsători cu altul, în ziua cununiei, el se va sinucide. Ea ştia că elîşi va ţine cuvântul.În acest timp, pregătirile de nuntă se apropiau de sfârşit şi fataîncă nu găsise o soluţie prin care să impiedice eventuala nenorocire.Toată lumea se pregătea pentru nuntă. Nobilii şi, în special, doamne-le, se dădeau de ceasul morţii pentru a fi invitate la nunta aceasta.Tatăl miresei obţinuse o favoare neaşteptată din partea regelui: acestaacceptase să-i împrumute, pentru eveniment, pe bucătarul palatu-lui, celebru în toată ţara, mai ales pentru un fel special de mâncare,cu o reţetă secretă, un fel care era pregătit în taină, de care bucătarulera foarte mândru şi care trebuia servit numai în ziua banchetului,altfel îşi pierdea gustul.A sosit şi dimineaţa nunţii şi fata încă nu era hotărâtă ce să facă.O necunoscută din mulţimea invitaţilor care se pregăteau de nuntăi-a şoptit că iubitul îi trimetea prin ea mesajul morţii sale. Îmbrăcatăîn rochia de mireasă, fata şi-a implorat tatăls-o lase să meargă la tânăr spre a-l con-vinge să nu se sinucidă. Pentru severitateatatălui, ceea ce auzea de la fiica lui eraaproape o lovitura fatală: fiica lui să seducă la fiul duşmanului său de moartechiar în ziua nunţii! Fata plângea şi-i spu-nea că moartea iubitului va apăsa pe viaţaei până la sfârşit. După atâtea lacrimi, spresurprinderea lui însuşi, tatăl a acceptat.Dar i-a spus că va trebui să meargă pe lafiecare invitat să îi ceară îngăduinţa. Maiîntâi la mire, apoi la nuntaşi, la bucătar,fiindcă altfel, el va cădea în disgraţia regelui.Rănit în mândria lui de nobil, tatăl s-aînchis în biroul său, până la întoarcereamiresei.Deşi gelozia i-a întunecat la începutmintea, mirele şi-a dat acordul, având promisiuneafetei că se va întoarce pentru ceremonie.Apoi, bucătarul regelui a accep-tat şi el, deşi părea că i se surpă toatepregătirile ce le făcuse până atunci. Invitaţii, crema nobilimii, auaflat şi ei că toată bârfa lor despre perechea de miri ascundea o maretragedie. Deşi îşi pierduseră ziua degeaba, toţi mesenii au îngăduitfetei să se ducă la fostul ei iubit. Fata a luat o trăsură care a dus-opână într-un loc de unde trebuia să meargă pe jos, traversând o pă-dure şi un râu adânc, pe un drum secret pe domeniul nobilului tată alfostului său iubit. Pe când traversa pădurea, fata a fost oprită de unhoţ. Ea i-a spus dintr-o răsuflare povestea ei, rugându-l cu lacrimis-o lase să plece. Toate podoabele îi trebuiau pentru nuntă.Poate că un înger al Domnului o însoţea pe tânăra, căci hoţul s-aînduioşat şi a lăsat-o să plece fără să o jefuiască. Fata a ajuns la râu.Acolo era un păcătos care primise canon de la duhovnicul său sătreacă râul cu barca toata ziua şi jumătate din noapte, dintr-o parte înalta, fie că avea, fie că nu avea călători. Era foarte leneş şi pentruasta îl pedepsise în felul acesta duhovnicul lui. Îi acordase o singurăzi de odihnă: duminică. Dacă însă calcă ziua de duminică, săptămânaurmătoare nu mai avea dreptul deloc la odihna scurtă de trei cea-suri pe noapte. De aceea, nici nu a voit să audă rugămintea fetei cas-o treacă dincolo. În cele din urmă, s-a înduioşat şi a trecut-o, călcândduminica.Fata a traversat grădina castelului şi a intrat în apartamentul tâ-nărului.Toate i se păreau cunoscute. A ajuns în camera lui şi l-a găsitpalid, în faţa oglinzii, ţinând în mână sabia cu care trebuia să sestrăpungă. Aştepta numai ca oamenii săi să-l anunţe că mireasa aintrat în biserică, pentru a desăvârşi actul propriei sale morţi. În cli-pa aceea a văzut, prin oglindă, pe iubita lui albă la faţă şi plânsă,stând ca o stană de piatra. S-a întors spre ea cuprins de un val uriaşde dragoste. O vedea aievea şi nu-i venea să creadă. A cuprins-onăvalnic în braţe şoptindu-i că, de acum, nimic nu-i va mai puteadespărţi, că vor rămâne veşnic împreună. Fata însă a căutat să-l do-moleasca şi i-a spus cu lacrimi ce s-a întâmplat şi prin câte a trecutpână a ajuns la el şi de ce a venit. Tânărul a acceptat, într-un final, săse întoarcă la mirele ei.Istorioara aceasta nu are ca scop să vă spună o poveste de dra-goste, de aceea nu ne intereseaza ce s-a mai petrecut cu mireasa, cumirele si cu iubitul.Istorioara aceasta nu se termină aici, pentru ca scopul ei este oinvestigaţie psihologică abisală. Adâncurile pe care nu vi le cunoaşteţisunt solicitate de această povestire simplă şi naivă. Toţi din aces-tă povestioară au făcut un sacrificiu, încălcând reguli sau jurăminte.Realitatea cea mai dură este că noi, oamenii, suntem cele şapte păcate,prin necredinţă...Pagină realizată de Ana PopHOROSCOPSăptămâna 24-30 septembrieBERBECDovediţi maturitate şi multă forţă vi-tală. Sunteţi calm şi plin de bunăvoinţă.Aveţi iniţiative şi idei încărcate de responsabilitateşi o mare predispoziţie pen-tru adevăr. Viaţă familială tihnită.Sănătate foarte bună şi trăiri lipsite de griji.TAURAveţi o personalitate profundă şi sun-teţi atras de viaţa materială, de profesie şide politică. Dovediţi stăpânire de sine,sânge-rece şi mare forţă intelectuală.Sunt posibile realizări datorate munciiperseverente şi răbdării de care daţi dovadă. Atitudine con-servatoare faţă de familie şi de educarea copiilor.GEMENIDezacord între voinţă, dorinţă şi pu-tinţă, datorat influxurilor care conduc lapesimism, egoism şi încăpăţânare. Aveţi oconduită rigidă şi tendinţa de auto-pedep-sire. Relaţiile de familie sunt distante şipot să apară complicaţii în căsnicie.RACAveţi pasiuni tumultoase şi dezlănţuiriinstinctive. Complicaţii, cu posibila îndepărtarede familie şi de cămin. Există pe-ricolul de cădere în patima jocurilor. Relaţiile de familie potfi supuse violenţei generată de gelozie.LEUÎn această săptămână sunteţi agreabil,sensibil şi jovial, dar sunteţi atras de une-le excese gastronomice care vă pot obosificatul. Aveţi popularitate şi noroc în totceea ce întreprindeţi. Plasamente financi-are inspirate. Relaţii de familie excelente.FECIOARĂDovediţi ponderaţie, putere de muncăşi mare capacitate de previziune. Sunteţianimat de un ridicat spirit de economiecare vă poate aduce importante acumulărimateriale. Posibilă moştenire.BALANŢĂAstrele în această perioadă amplificăstările conflictuale, nativii acestei zodiifiind mult prea combativi şi sfidători. Văcomportaţi precipitat în tot ceea ce între-prindeţi. Sunteţi predispuşi surmenajuluiintelectual. Conjuncturi neprielnice şi posibile accidente.Va asumaţi riscuri inutile.SCORPIONSunteţi plin de afectivitate, ceea ce văva aduce multe satisfacţii sentimentale.Bărbaţii dovedesc respect pentru soţie şimamă, iar femeile vor fi tandre, drăgăs-toase, elegante şi sensibile. Popularitateîn viaţa socială. Relaţii de familie armonioase.SĂGETĂTORÎn această perioadă dovediţi instabilitateşi aveţi mari dificultăţi în relaţiile cu sexulopus. Zbuciumul sufletesc este suportat cudificultate de ceilalţi. Atenţie la discuţiilecu familia, la conflictele între generaţii.CAPRICORNPerioada pune în evidenţă valorile raţionale,intelectuale şi spirituale, creio-nând puternica personalitate pe care oaveţi. Dovediţi flexibilitate şi receptivitatede spirit. Alegeţi din paleta comporta-mentală elementele care au valoare practică sau intrinsecă,tratându-le cu multă fineţe.VĂRSĂTORAveţi un temperament vulcanic şi aviddupă aventuri sentimentale cu persoanecare nu sunt întotdeauna onorabile. Pierdeţifoarte multe şanse favorabile. Alegeţi cupredilecţie direcţiile în care predomină cali-tăţile improprii (indulgenţă, lascivitate, voluptate).PEŞTIAveţi o intuiţie puternică, facând do-vada unei naturi foarte independente .Sunteţi animat de o ambiţie puternică şidovediţi responsabilitate faţă de cei apro-piaţi. Relaţiile de familie sunt pline deoriginalitate şi de romantism.

Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 15SPORTDEI ÎL NUMETE „FRAIER”,Cârţu îl apreciază pe BergodiAflat deocamdată departe de grijile „scaunului” de antrenor la Pandurii, tehnici-anul Sorin Cârţu nu se fereşte, în schimb, să comenteze situaţia fostului „principal”de la Steaua, Cristiano Bergodi. Deşi îl apreciază destul de mult ca antrenor peBergodi, „Sorinaccio” crede că italianul a fost luat de fraier.La doar câteva zile de la înlătu-rarea lui Bergodi de la cârma Stelei,tehnicianul Pandurilor, SorinCârţu, nu ezită să comenteze scandaluldin Ghencea, referindu-se lademiterea antrenorului italian.Cârţu îi ia apărarea fostului jucătoral lui Lazio şi este de părere că pa-tronul Stelei, Gigi Becali a greşitîncercînd să intre în vestiar pesteCristiano Bergodi la pauza meciu-lui cu Sheriff Tiraspol. În acelaşitimp, „Sorinaccio” este convins cărefuzul de al primi pe Becali în vestiarulechipei nu are cum să fie adevăratulmotivul al demiterii italia-nului. „Îl înţeleg pe Bergodi, pentrucă era 0-0 la pauză cu Şerif şi presi-unea era mare. Pe undeva s-a simţitşi el lezat că a intrat patronul pesteel. Pe de altă parte, îi dau dreptate şilui Becali pentru că a fost umilit înfaţa echipei. Patronul trebuie să în-ţeleagă însă, că în vestiar antrenorule jupân”, crede antrenorulPandurilor, Sorin Cârţu.„Fraier”...de valoare!Deşi îl învinovăţeşte peCristiano Bergodi pentru încurcă-tura în care a intrat, tehnicianulPandurilor spune despre italian căeste un mare antrenor. Sorin Cârţuspune că Bergodi a fost luat pepost de fraier dacă nu s-a asiguratcu un contract „beton” la Steaua:„Bergodi e cel mai tare antrenorstrăin care a fost în România, pesteZenga. În contractele mele, pri-ma frază e angajat la echipa deLiga I. Dacă Bergodi are contractcu clubul Steaua, se duce la „sate-lit”, dacă a fost fraier. Păi, clubulare şi pitici, bă, fraiere!” Întrebatce ar face dacă s-ar afla în situaţiaitalianului Bergodi, „Sorinaccio”a răspuns la fel de intrasigent:Veni, vedi, vici! Am venit,am văzut şi am plecat... Ori camaşa am putea caracteriza ultimaconfruntarea a Pandurilor, înCupa României, la capătul căreiaechipa gorjeană nu a făcut de-cât un simplu act de prezenţă,dar şi o „excursie” destul delungă până la fosta capitală aMoldovei, Iaşi. Plecată la drumdoar cu rezervele lui Cârţu, ade-vărata miză fiind anunţată dincapul locului ca fiind meciul de„Nu demisionez nici dacă echipamea pierde toate meciurile şi nudă nici un gol! Ce, eu le zic jucătorilorsă piardă? Nu, eu le zic săcâştige”.Daniel GârduPandurii au ieşti din CupaRomâniei cu rezervelecampionat cu Oţelul Galaţi, for-maţia gorjeană nu a reuşit săsurprindă cu nimic în partidadin Cupă cu Poli Iaşi. La capătulcelor 90 de minute, jucătorii di-rijaţi de pe margine de secundulFlorin Bejenariu s-au înclinat cuscorul de 1-3 în faţa moldovenilor.Singura „tresărire” de orgo-liu pentru Pandurii a fost trecutăîn contul fundaşului AdrianRusu, care a marcat în minutul78 pentru 1-2. (D. G. )INEDIT:Câţiva sportivi de la CS Panduriivor să intre în Guiness Book!Mai mulţi atleţi de la ClubulSportiv Pandurii Tg-Jiu în frunte cuantrenorul lor vor să scrie un noucapitol din cartea recordurilor.„Echipa” antrenorului emerit IonBură formată din AlexandruDobriţescu, Dumitru Marica, FlorinApetroaie şi Constantin Susmă par-ticipă în premieră la turul Românieireprezentând Gorjul, în tentativa dea parcurge nu mai puţin de 3260 dekilometri, cât reprezintă distanţaoficială care va trebui străbătută.Toată această distanţă va fi parcursăde 15 sportivi prin ştafetă, la turulRomâniei urmând a alerga treiechipe a câte 5 atleţi din ţară, asistatede 3 antrenori.Asistaţi de RăzvanLucescuDe remarcat că prima echipăcare a luat startul din Bucureştieste chiar aceea formată din atleţiigorjeni, primul schimb de ştafetăfiind făcut de nimeni altul decât deantrenorul Naţionalei de fotbal,Răzvan Lucescu. Evenimentuleste programat a se derula în perioada21.09.2009 - 05.10.2009, tra-seul principal pe care vor alergacele 3 echipe de atleţi fiindBucureşti – Constanţa – Iaşi –Maramureş – Timişoara - Orşova– Craiova – Piteşti – Bucureşti, întolal urmând a fi străbătute 24 dejudeţe. Singura localitate din Gorjunde se va face un schimb de ştafetăeste Glogova, pe data de 3 octombrie,în jurul orei 15,30.Evenimentul este sponzorizat defirma Gillete şi este supervizat deFederaţia Română de Atletism, peparcursul întregii curse fiind prezentăo comisie oficială reprezen-tând Guiness Book.Daniel Gârdu

Viaa în Gorj • joi, 24-30 septembrie 2009 • 16SPORTCU O ECHIP SUB VALOAREA CELEI DIN SEZONUL TRECUT, THEO EVANS RECUNOATE:„Va fi foarte dificil în continuare...”Baschetbaliştii de laEnergia au debutat ofici-al în noul sezon, însă aufăcut-o cu stângul. Deşiconform calculelor hârtiei,înfrângerea Energieidin Cupa României nu asurprins prea multălume, rezultatul formaţi-ei gorjene de la Cluj adovedit că Evans and Covor avea o misiune cumult mai dificilă în cam-pionat. Încercând să facăo scurtă analiză dupăprima partidă oficală dinacest sezon, tehnicianulamerican sesizează că înciuda evoluţiei „în generalbune” a jucătorilor,Energia nu mai are ace-eaşi valoare pe care aavut-o în sezonul trecut.Acelaşi Theo Evans găseşteşi explicaţia: lipsade bani a afectat destulde serios campania deachiziţii din această vară.Reporter: Cum ai caracterizaevoluţia jucătorilor de la Energia înprimul meci oficial din acest sezon?Theo Evans: În meciul deCupă, de la Cluj, băieţii au jucat bi-nişor. În afară de finalul de joc,când am pierdut câteva mingi foar-te uşor, am ratat câteva aruncări,am făcut câteva faulturi şi gazdeles-au distanţat, eu cred că echipa s-amişcat bine. Dar în rest, am ţinutaproape de adversar. Şi trebuie săţinem seama de faptul că echipadin Cluj este una foarte bună, pro-babil este în primele patru echipedin România, ca valoare. Poate căar fi trebuit să fie o diferenţă maimică la acest joc, de 6-7 puncte,dar în ultimele minute am făcut câ-teva faulturi, am ratat de două oriaruncările şi aşa s-a ajuns la aceadiferenţă de 11 puncte.Rep.: Poate fi considerat unpas greşit pentru Energia acesteşec din Cupa României?T.E.: Nu cred. Cred că am făcutun pas înainte, nu unul înapoi. Aşacum am mai spus, am avut o evolu-ţie bună per ansamblu. Echipa ajucat mai bine decât a făcut-o înpregătire şi se pare că am îmbunătăţitpuţin jocul. Şi cel mai impor-tant e faptul că am fost acolo, amfost aproape tot meciul de adversarmai valoros decât noi, am putut săne luptăm cu el.Rep.: Este şi mult mai dificilcu această echipă pe care o ai ladispoziţie?T.E.: Este mult mai dificil înacest sezon cu această echipă pecare o am la dispoziţie. Dar e nor-mal să fie aşa pentru că nu maiavem banii pe care i-am avut la dis-poziţie sezonul trecut. Nu am pututsă aducem jucători români mai va-loroşi, un centru mai înalt sau chiarstrăini... Deci sunt convins că va fimai greu în acest sezon cu ce avemla ora actuală. Însă, cei care suntdeja în echipă sper să-şi îmbunătăţeascăjocul cu timpul, să joace maibine împreună. Pentru că, să nu ui-tăm, sunt unii jucători noi în echipăşi formaţii ca Timişoara sau Cluj auacelaşi nucleu de jucători pe carel-au avut şi în sezoanele trecute.Rep.: Cum s-au adaptat pânăacum noii veniţi la Energia?T.E.: În general, destul de bine.Aproape toată lumea a jucat bine şiîn primul joc oficial din acest se-zon, cel din Cupă, de la Cluj. Bine,la Cluj ambele echipe au jucat cuambiţie, determinare şi de aceea nus-a reuşit să se marcheze atât demult, punându-se accent pe apărare.Dar şi aşa pot să spun că jucăto-rii nou veniţi au avut evoluţii deapreciat. Griffin a marcat chiar 22de puncte.Rep.: Ce lipseşte cel mai multEnergiei, un lider din teren sau ungigant sub panou?T.E.: Interesant... Adevărul e căne lipseşte foarte mult un jucător cugabarit sub panou, atât în zona 4, câtşi în zona 5, mai ales în anumite momentedecisive de joc. Sezonul tre-cut l-am avut pe Trim, acum nu maieste. Sezonul acesta nu am avut ba-nii necesari să aducem un jucătormai înalt şi mai valoros pentru a faceşi faza de atac şi cea de apărare. Noiacum avem o echipă mai scundă de-cât alte echipe din campionat, o săvedeţi când o să vină Clujul aici. Înacest caz va trebui să jucăm doar cuce avem pentru că nu avem ce face.Singura noastră şansă este să ne apă-răm mai bine decât am făcut-o pânăacum, pentru a compensa diferenţade înalţime cu alte echipe.A consemnat Daniel Gârduc m y k