Ei au murit în picioare, „Ei au murit în picioare, ca noi ... - Viata in Gorj

Viaa
în
Gorj
Sptmânal independent
Anul I, nr.29, 24-31 decembrie 2009, Apare joi
Cele mai frumoase urări şi gânduri bune
din partea noastră, la încheierea erea acestui
an, cu mulţumiri din suflet că neaţi
fost alături! Dorim să aveţi parte de un An
Nou mai bun şi binecuvântat sub semnul mirific
al Sărbătorilor de iarnă, şi mai presus de
toate să aveţi parte de bucurii, alături de cei
dragi! Să păşiţi în anul care vine cu cre-
dinţă în Dumnezeu, să aveţi parte de co-
linde multe, cu belşug şi sănătate, cu pu-
tere de muncă şi voie bună, şi să credeţi
în viitorul cel drept al românilor!
LA MULŢI ANI!
Viaţa în Gorj
www.viataingorj.ro
16 pagini pre 1 leu
„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorga
„Ei au murit în picioare,
Vine Crăciunul, vine Boboteaza!
Biserica „Sfântul
Nicolae”, la 200 de ani
ca noi s nu trim astzi
în genunchi!”
pag.5
Pornind de la aceste citate pu-
tem afirma că sărbătoarea
Crăciunului s-a schimbat, acum
totul se rezumă la mâncare şi la
cumpărături fără oprire, însă
pentru unii oameni Crăciunul a
fost şi este o sărbătoare specială.
Un exemplu bun este... pag.8-9
Lucruri care nu le
ştiam despre
Crăciun
Crăciunul nu a fost întotdeau-
na aşa cum îl ştim astăzi. Atmosfera
Sărbătorilor a fost de multe ori o
muză pentru nenumăraţi artişti
care au evocat-o sub diverse for-
me. Atunci când vorbeşti despre
Crăciun, vorbeşti despre fericire,
pace şi speranţe pentru mai bine.
Am făcut o selecţie a celor mai in-
teresante informaţii...
pag.13
În pragul Sărbătorilor de iarnă, când
colindul îşi porneşte cântecul său de
veselie, când lumina ne pătrunde în
suflet pentru clipa cea de taină, vă urez
din inimă – tuturor salariaţilor, acţio-
narilor, colaboratorilor, târgujienilor
care s-au bucurat de serviciile noastre,
şi nu numai – fericire şi sănătate, mul-
te bucurii şi împliniri, gânduri bune şi
armonie deplină alături de cei dragi!
La mulţi ani!
Ec. Ovidiu Caragea,
Director general S.C. LOTUS S.A.
Fie ca spiritul Sărbătorilor de
Iarnă să vă umple sufletele cu bucu-
rii şi să vă aducă împliniri, alături
de cei dragi. Urez tuturor acelora
care îşi desfăşoară activitatea în
mineritul gorjean Crăciun fericit şi
un An Nou 2010 plin de realizări!
La Mulţia Ani!
Ing. Cosmin Trufelea,
Director E.M.C Roşia
c m y k

2 • Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009
EDITORIAL
Ademeniţi de clona
lui Moș Crăciun
Abia în aceste zile, premergătoare
ajunului de Crăciun, câţiva copii au constatat
cu stupoare, nevenindu-le să crea-
dă, că staffurile partidelor l-au ucis pe
Moş Crăciun, în plin centrul municipiului,
demitizându-l. De data aceasta pele-
rina Moşului nu mai era roşie, roşie.
Nici sacul, fularul, cizmele şi fesul.
Brăduţul de cincisprezece metri şi pa-
chetele cu daruri aveau toate marcă de
partid.
De data asta copiii au făcut legătura, realizând care este ade-
vărul, convinşi că Moş Crăciun a fost clonat de partidele politice
care nu au ezitat, în jocurile lor, să atragă şi aceste clone, cu
adeziune sau fără, compromiţându-l pe adevăratul Moş. I-au
schimbat puţin imaginea, alungându-l de pe aceste ţinuturi de
legendă şi exilându-l în Laponia. Bunele lui intenţii au fost com-
promise. Nu a fost greu să realizeze că aceste clone au distrus
legenda lui Moş Crăciun. Interesul celor din spatele lor nu a fost
să aducă bucurie în sufletele şi casele copiilor, ci să se strângă şi
în aceste zile „capital electoral”. În această situaţie, oricine poate
realiza că Moş Crăciun nu mai este liber. El a fost îndoctrinat
de formaţiunile respective, subordonându-se staffului lor şi fă-
când jocurile acestora. Va fi un Moş care, de la an la an, se va
înstrăina de copii. Va avea o identitate falsă, funcţie de culoarea
politică a formaţiunii pe care o reprezintă, profitând de actuala
legislaţie pe care nu o respectă nimeni, totul fiind guvernat de
haos şi brambureală. Nu există nicio lege şi nicio instanţă din
ţară care are puterea să-l repună în drepturi pe adevăratul Moş
Crăciun.
Copiii sunt derutaţi, neştiind ce să mai creadă, tânjind după Moşul
de altă dată, păstrându-i încă vie, în memorie, legenda frumoasă şi tul-
burătoare, care este pe punctul de a rămâne de domeniul trecutului, ca
o frumoasă poveste de iarnă.
Liderii formaţiunilor politice se tem de scaunele lor. Sub impul-
sul intereselor, au ajuns să întineze imaginea adevăratului Crăciun,
ucigând porcii în faţa sediilor partidelor, sub ochii uimiţi ai adevă-
raţilor români, care nu au ezitat să condamne asemenea mârşăvie.
Cei săraci au avut prilejul să se înfrupte din şoriciul porcilor, stropit
cu ţuică fiartă, alegându-se şi cu o bucăţică de carne pentru acasă,
ca de „pomana porcului”, în timp ce muşcheţii au luat drumul portbagajelor
organizatorilor. Căci de, şi ei trebuie să se bucure de aces-
te sfinte sărbători pe care, inconştienţi, în paranoia lor, distrug tot
ce poate fi mai frumos şi mai pur şi mai românesc.
Sunt datinile şi obiceiurile străbunilor noştri dragi, pe care avem
obligaţia să le transmitem mai departe, nealterate, din tată în fiu, ca să
se bucure şi ei, la rândul lor, de acest spirit al Sărbătorilor de iarnă.
Altfel, ne-am pierde adevărata identitate. Şi nici nu îndrăznesc
să închei, pentru a concluziona care va mai fi soarta noastră, ce va
ajunge această ţărişoară şi acest popor care îşi duce crucea cu atâta
demnitate. Pentru că mesajul de faţă se vrea un semnal de suflet,
care să ne readucă la trezie, scuturându-ne de aceste racile bleste-
mate, încât să deschidem bine ochii şi să păşim mai departe, cu
demnitate, pe drumul cel bun...
Ion Şoldea
- Bugetele de salarii ale companiilor
cu capital de stat care au înregistrat
pierderi în acest an vor fi în-
gheţate în 2010, potrivit proiectului
legii bugetului de stat pe anul viitor
obţinut de NewsIn, printre întreprin-
derile vizate fiind şi CFR Călători,
care au primit subvenţii în acest an.
Cheltuielile cu personalul ale com-
POZ(N)A SĂPTĂMÂNII
Pietonilor
care traversează
neregulamentar
Drumarilor
şi poliţiştilor
pentru acţiunile
întreprinse în
perioada de cod
galben
paniilor de stat care au înregistrat
profit în anul acesta vor putea fi ma-
jorate în 2010, dar creşterea nu va
putea depăşi rata inflaţiei din 2009.
- Programul de guvernare prevede
alocarea integrală la bugetele locale
a sumelor provenite din amenzile
aplicate persoanelor juridice, întoc-
mai ca în cazul celor provenite din
SEMNAL
Vezi...
că iar ai nasu'
roşu!
Vremea
amenzile aplicate persoanelor fizice.
- Guvernul va simplifica procedurile
de angajare, dar şi de conce-
diere a salariaţilor şi va reevalua
întregul pachet de legi privind sin-
dicatele, patronatele, negocierile
colective şi conflictele de muncă,
se arată în programul de guvernare
al viitorului Cabinet.
VIAA ÎN GORJ
www.viataingorj.ro
ISSN 2066-5865
Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRL
Adresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3
Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.com
Director
Redactor ef Tehnoredactor
Mihaela Oarf Ion oldea Vlad Constantin
Redactori
Ana Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,
Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel Gârdu
RSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINE
ÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARE
Tipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43
Atenţie la trichineloză!
În fiecare an, înainte şi în perioada sărbătorilor, veterina-
rii recomandă efectuarea analizelor la carne, după tăierea
porcilor în gospodării, înainte de a fi consumată. Cunoaştem
persoană care, chiar dacă trimit carnea la analiză, consumă
din ea înainte de a primi rezultatul.
Medicii veterinari au depistat primul caz de trichineloză,
din judeţul Gorj. Porcul infestat a fost sacrificat de un local-
nic din satul Ceauru, comuna Băleşti. În urma examenului
trichineloscopic, a fost semnalată prezenţa parazitului tri-
chinela spiralis.
Inspectorii veterinari s-au deplasat la Ceauru şi au con-
fiscat întreaga cantitate de carne.
Anul trecut, tot în satul Ceauru, a mai fost descoperit un
caz de trichineloză.

Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 3
ACTUALITATE
LA SNLO
Cererea de cărbune a scăzut dramatic
Timp de trei săptămâni, sala-
riaţii Societăţii Naţionale a
Lignitului Oltenia (SNLO) vor
fi în concediu. În perioada 24
decembrie a.c. - 11 ianuarie
2010, SNLO va avea oprită activitatea
de producţie, urmare a
cererii foarte scăzute de cărbune
din partea beneficiarilor. În pre-
zent, la subunităţi se află un stoc
de cărbune de 680 mii to.
Cererea din această perioadă a
scăzut aproape la jumătate, faţă
de ceilalţi ani, când în această
perioadă SNLO livra către bene-
ficiari 1500 mii to de cărbune.
Activitatea de producţie se reia
în 11 ianuarie 2010, dar în acest
interval nu vor fi întrerupte acti-
vităţi cum ar fi: paza, controlul
şi menţinerea în siguranţă a utilajelor.
Activitatea de livrări va fi re-
luată de SNLO din 4 ianuarie
2010 şi se va desfăşura în pro-
gram de 5-6 zile/săptămână, în
funcţie de cererea de cărbune
solicitată.
Salariaţii SNLO au beneficiat
la acest sfârşit de an de tichete cadou,
conform contractului colectiv
de muncă, iar drepturile salari-
ale le-au fost acordate la zi.
Din discuţia avută cu directo-
Copilărie
furată
Programul manifestărilor cul-
tural-artistice organizate şi la
Târgu-Jiu, cu prilejul aniversării a
două decenii de la Revoluţia română
din decembrie 1989, s-a derulat
în perioada 16-22 decem-
brie, constituind un adevărat şi
impresionant complex de mani-
festări, la care au participat „cei
cu inima română”, cu mic cu
mare, toţi oamenii Cetăţii, pentru
a-şi cinsti Eroii. Reţinem din program:
„20 de ani de la evenimentele
din decembrie 1989” – expo-
ziţie foto-documentară, la Muzeul
Judeţean „Al. Ştefulescu” (16 decembrie
2009); Alaiul obiceiurilor
de iarnă, în Piaţa Revoluţiei
(17 decembrie 2009) şi „Verde
cetină de brad”, spectacol de vari-
etăţi folclorice pentru vârstnici şi
persoane defavorizate din munici-
piul Târgu-Jiu, la Sala Sporturilor
(17 decembrie 2009); „O, brad
frumos!...”, spectacol de varietăţi
susţinut de cercurile de muzică
uşoară, balet şi dans modern, la
Cercul Militar (18 decembrie
2009); Revoluţia din decembrie
1989, la Gorj şi în ţară – expoziţie
rul Direcţiei resurse umane,
Constantin Lăzăroiu, am aflat că
Societatea Naţionala a Lignitului
are de încasat de la beneficiari
3200 miliarde lei şi are datorii că-
tre bugetul de stat şi furnizori de
aproximativ 1600 miliarde lei “
SNLO este solvabilă, dar nu dispune
de lichidităţi pentru a efectua
plăţile către furnizori şi buge-
tul de stat. Oricum, în situaţia în
care cererea de cărbune va creşte,
Societatea Lignitului Oltenia este
pregătită şi are resursele necesare
pentru a asigura orice solicitare
suplimentară din partea benefici-
arilor”.
Nu ştim cine doreşte ca
SNLO să tot stea în concedii
prelungite, dar suntem convinşi
că are nevoie de ajutor. Şansa
mineritului din SNLO este intrarea
în viitoarea construcţie ener-
getică, promisă de ministrul
Videanu, pe care o aşteaptă tot
minerul sau măcar garanţia că
va putea livra măcar 15.500 mii
tone de cărbune pe an. Oricum,
anul 2010 pare unul de aşteptări
şi speranţe pentru minerii din
SNLO, chiar dacă îl vor începe,
ca şi pe cel de anul trecut, în
concediu.
Maria Dan
Direcţia Judeţeană pentru
Protecţia Copilului Gorj a sesizat
Inspectoratul de Poliţie al
Judeţului Gorj cu privire la faptul
că două minore cu vârstele de 15,
respectiv 13 ani, aflate în plasa-
ment la o Casă de Tip Familial din
municipiul Motru, în perioada va-
canţelor, sunt constrânse de tatăl
de fotografie documentară, la se-
diul Direcţiei pentru Cultură (19
decembrie 2009); Concert de
Crăciun, Orchestra târgujiană de
cameră „Lyra Gorjului”, la sala
Teatrului „Elvira Godeanu” (20
decembrie 2009); Lansarea albu-
mului documentar „Eroi gorjeni
lor să întreţină raporturi sexuale
cu acesta.
Poliţiştii din cadrul Serviciului
Investigaţii Criminale, împreună
cu un procuror criminalist au or-
ganizat o întâlnire între autor şi
victime, împrejurare în care a fost
probată săvârşirea infracţiunilor
de viol şi incest.
ai Revoluţiei”, la Sala Maură a
Palatului Administrativ (21 decembrie
2009); Ceremonial militar,
civil şi religios închinat ani-
versării a 20 de ani de la Revoluţia
română, în Piaţa Revoluţiei;
Lansare de carte „Revoluţia din
decembrie 1989 în judeţul Gorj”
Faţă de Constantin C., de 37
de ani, din comuna Turburea, s-a
luat măsura reţinerii pe bază de
ordonanţă, fiind introdus în
Centrul de reţinere şi Arest
Preventiv Gorj, urmând a fi prezentat
Tribunalului Gorj, cu pro-
punerea de arestare preventivă.
B.P.
Zilele Recunoştinţei, la Gorj
de Alexandru Doru Şerban, la
Sala Mare a Hotelului Brâncuşi;
„...Iarăşi ninge peste ţară”, spectacol
omagial de colinde şi obice-
iuri de iarnă, la Casa de Cultură a
Sindicatelor Târgu-Jiu (22 decembrie
2009).
T. Diţescu
- Primul-ministru, Emil
Boc, le-a cerut prefecţilor şi
subprefecţilor să nu plece, în
acelaşi timp din judeţ, în pe-
rioada sărbătorilor şi să ţină
telefoanele deschise.
- Raed Arafat, secretarul
de stat în Ministerul
Sănătăţii, a cerut Direcţiilor
de Sănătate Publică din ţară
să evacueze din timp bolnavii
care au nevoie de dializă sau
femeile însărcinate, care sunt
aproape de termen, aflat în
zonele sub atenţionare me-
teo. Totodată, Raed Arafat a
solicitat ca, la nivel local, să
se găsească soluţii pentru ca
persoanele fără adăpost să nu
fie lăsate în stradă.
- Ministrul interimar al
Ministerului Mediului, Elena
Udrea, a emis ordinul prin
care începând cu data de
18.12.2009, Radu
Socolovschi a fost numit în
funcţia de director coordonator
al Agenţiei pentru
Protecţia Mediului Gorj din
cadrul Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Mediului.
- În perioada 22 - 24 de-
cembrie, din partea
Consiliului Judeţean Gorj, au
fost oferite 500 pachete cu
produse tradiţionale bolnavi-
lor din spitale, bătrânilor din
complexele de îngrijire şi
asistenţă de la Suseni şi
Dobriţa, tinerilor ieşiţi din
sistemul instituţionalizat al
caselor de copii, în valoare
totală de 20.000 lei.
- Prefectul judeţului Gorj,
Vasile-Liviu Andrei, împreu-
nă cu reprezentanţi ai
Prefecturii Gorj, au oferit în
perioada sărbătorilor de iarnă
peste 850 de cadouri, constând
în articole de îmbrăcăminte
şi încălţăminte, copii-
lor şi persoanelor adulte din
instituţiile de protecţie speci-
ală, centrele de plasament,
căminele pentru persoane
vârstnice şi unităţile de asistenţă
medico-socială din ju-
deţ. Banii pentru pachete, în
valoare totală de 42.250 lei,
au fost alocaţi special în
acest scop de către Guvernul
României.
- În perioada Crăciunului
şi a Anului Nou, românii se
vor putea bucura de produse-
le tradiţionale din carne de
porc. Preţurile vor rămâne
aceleaşi, cel puţin până după
Anul Nou. De anul viitor,
producătorii de carne vor fi
nevoiţi să ceară creşterea
preţurilor, deoarece rămân
fără subvenţii şi probabil vor
fi obligaţi să le acopere prin
scumpiri. Preţul preparatelor
din carne nu va creşte înce-
pând de aceasta lună, ci abia
de la sfârşitul lui ianuarie
2010, anunţă reprezentanţii
din industria alimentară.
Menţinerea crizei face ris-
cantă orice scumpire. Carnea
şi produsele din carne, de
orice fel, vor suferi corecţii
chiar cu până la 20%.

4 • Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009
COTIDIAN
La pas prin Târg...
„Iarna nu-i ca vara...”
Acum se vede cine este bun la suflet.
Asta nu va fi aprecierea noastră, ci chiar a
porumbeilor din Piaţa Prefecturii, care s-au
obişnuit cu oamenii şi mai ales cu răutăţile
unora, circulând de voie pe lângă picioarele
acestora şi mai ales scrutându-le gesturile,
tresărind la fiecare gest al mâinii sau pri-
asalt de cumpărători, din respect faţă de
aceştia, ca să nu se facă o interpretare gre-
Un ghemotoc de omuleţ
Se dau bilete la un mare joc cu noroc,
la care tot românul îşi încearcă norocul,
sperând să-i pună Dumnezeu mâna în cap
şi să-i scape de sărăcie. Unii dintre ei dau
şi ultimii „frăncuţi” din casă, puşi la grea
încercare, alegând între a se duce acasă
O bancă vitregită
Lângă Agenţia Loto din centru, din vecinătatea
Direcţiei pentru Cultură, există o ban-
că blestemată de unii şi iubită de alţii. Este
blestemată de cei care nu suportă mizeria de
pe ea şi de sub ea, mai rău ca într-o cocină, cu
farfurioare şi pahare din plastic, de unică fo-
losinţă, hârtii mototolite, resturi de cafea, de
bere sau poate chiar urină pe jos. Uneori sunt
vind cu jind spre covrigul din care muşcă
cu poftă, sperând să se aleagă cu câteva
grăunţe sau firimituri. Pentru ei nu este o
oră anume de masă. Ar mânca toată ziua.
Poate şi noaptea visează grăunţe. Sunt
foarte prietenoşi, dar şi îndrăzneţi, căci te
privesc direct în faţă, ca nişte mici cerşetori,
chiar dacă acest lucru este interzis de
lege. Dar nu de asta se tem ei, ci de cei care
dau să-i prindă sau îi lovesc fără milă.
Trece Ambulanţa
Ne-am obişnuit cu sirena ei sfâşietoa-
re, încă de departe, parcă avertizându-ne,
traversând oraşul de la un capăt la altul,
cerând să i se lase cale liberă, pentru că
are de salvat un suflet aflat în suferinţă.
şită. Şi nici rândul format la prima oră a
dimineţii, mai exact ora 9,00 – când se des-
chide magazinul. Nu sunt de vină nici criza
financiară, nici gripa nouă, nici frigul, nici
pensionarii, nici şomerii, nici copiii de la
casele de copii, nici administratorii de la
blocuri, nici prostituatele, indiferent că
sunt de lux sau ştifturi, nici ţăranii, nici ţiganii,
nici Moş Crăciun, nici câinii comunitari,
nici omul de zăpadă din dreptul scă-
rii, ci cei din fruntea ţării, care până la
alegeri au stat cu faţa spre noi, cerşindu-ne
voturile, iar acum stau cu spatele, sfâşiindu-se
între ei...
Suflet de copil
Suflet de înger, aşa poate fi socotit şi
sufleţelul unui copilaş. În fotografie am
surprins două păpuşi, la fel de frumoase,
cu feţele senine şi zâmbetul divin, încât
fără pâine şi între acel ghes pe care i-l dă
inima, gata să-şi piardă minţile, imagi-
nându-şi că îi va surâde norocul de data
asta. Dar de câte ori nu şi-a spus acest lu-
cru Dar ce îşi poate imagina micuţul
ghemotoc de omuleţ, aşteptând ca ma-
maie să termine odată de mâzgălit hârtia
aia şi să meargă la brăduţul din centru,
unde a poposit azi-noapte Moş Crăciun
cu sacul plin, într-o săniuţă trasă de
reni...
Au început nunţile...
Nu este vorba despre nunţile oficiate la
Primărie sau la Poarta Sărutului, ci de altfel
de... nu de unire a destinelor. Sunt aşa zise-
le „nunţi” ale câinilor comunitari, care trec
prin cartier cu mare alai, în care mirele este
cel care latră mai tare, încercând să fure
mireasa şi să-i înspăimânte pe ceilalţi parteneri
de joc. Ferească Dumnezeu să nime-
reşti în mijlocul unui astfel de alai, căci
începi să joci fără să vrei, rupând-o la fugă,
fără să mai aştepţi darea darului, mulţu-
mindu-i lui Dumnezeu că ai scăpat numai
cu pantalonii făcuţi franjuri. Căci mirii de
zărite aici şi femeile care fac curăţenie pe
stradă, alteori găşti de golani sau chiar ţigani.
Cei de pe urmă sunt şi cei care se simt bine pe
această bancă, probabil că aşa au şi acasă,
dacă nu strânge nimeni după ei. Nu de alta,
dar se află în văzul tuturor, în plin centru, pe
care abia l-am modernizat...
Prinţul lui mami
Flăcăul din fotografie încă nu a jucat în
niciun film, însă va ajunge mai celebru decât
Antonio Banderas, nu este căsătorit, are de
gând să facă şi o facultate, dacă nu se vor des-
fiinţa până atunci. Dar primul lucru pe care
Parcă te trec fiorii şi pronunţi „Doamne
fereşte...” sau, ca să nu fie luată ca răutate
sau bucurie că nu te afli tu în locul celui
bolnav, îţi rectifici rugăciunea spunând de
data asta „Doamne ajută...” sau „Doamne,
ajută-l...” Mai sunt şi din cei care nu lasă
să treacă Ambulanţa, blocând circulaţia,
indiferenţi, negândindu-se că acolo cineva
se află între viaţă şi moarte, iar salvarea
lui constă tocmai în aceste minute preţioa-
se, de a fi transportat cât mai urgent la o
unitate spitalicească, pentru a-i fi acordate
primele îngrijiri...
Supermarket Second Hand
Nu ne-am permis să surprindem furni-
carul din interiorul magazinului, luat cu
ne-ar fi greu să găsim vreo deosebire în-
tre ele. Nici nu căutăm. Chiar ai senzaţia
că fiecare, în felul ei, are grijă de cealal-
tă. Păpuşa cea mică de păpuşa cea mare şi
păpuşa cea mare de cea mică. Sunt doi îngeri,
unul cu aripile pe dinafară, iar celă-
lalt cu aripile pe dinăuntru. Te privesc
drept în ochi, chiar dacă li s-a înroşit pu-
ţin năsucul din cauza frigului. Sunt ca
nişte sfinte icoane neînrămate, la care ne
rugăm Atotputernicului să le dea sănătate
şi bucurii, pe care încă le mai păstrăm
până la adânci bătrâneţi în sipetul tainic
al sufletului...
mână, adică hingherii, se pare că au intrat
în concediu fără plată, lucru despre care au
aflat până şi câinii. Ba le e frică să mai
meargă şi la padocul lor, care era cât pe ce
să ia foc. Poate vor obţine nişte cuşti mai
acătării prin ANL...
vrea să-l facă acum, după ce termină convorbirea
cu Moş Crăciun, este să meargă la floră-
ria din colţ de unde va lua pentru mami cel
mai frumos buchet cu flori, surpriză de sărbători.
Ştie că mami îl iubeşte mult. E doar prin-
ţul ei. Nici pe tati nu-l va uita, dar despre asta
ne va povesti altădată. „Joc propriul meu rol,
cel de copil. Nu-i aşa că sunt fotogenic Nu
domnişoară, nu mai insistaţi să vă dau auto-
graf... Îmi pare rău. Poate când voi sărbători
majoratul... Alo, Moşule, mai eşti acolo Să
nu uiţi ce mi-ai promis. Te aştept. Tot acolo
stau...”
Ionel Moşu

Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 5
COMUNITATE
Cei trei colindători rătăciţi
În seara zilei, când a fost sărbă-
torită lansarea volumului de versuri
„Focuri peste zăpezi”, semnat de
medicul Doru Fometescu, în timpul
discuţiilor purtate de cei prezenţi,
s-a întâmplat ca acestea să fie între-
rupte de apariţia pe uşă a unui grup,
mai mulţi vârstnici decât tineri, cei
mai mulţi cunoscuţi pe plan local
prin diversitatea activităţilor desfă-
şurate în Cetatea noastră. Şi aceştia
au început să cânte colinde. Abia
acum realizam că era vorba de
Grupul de genealogie şi isnoavă al
parohiei „Sfinţii Apostoli” din
Târgu-Jiu, care obişnuieşte an de
an să pornească prin nămeţi pentru
a le ura semenilor, după datina străbună,
urări prilejuite de Sărbătorile
de iarnă. Cum uşa rămăsese uşor
întredeschisă, ca şi cum urma să
mai intre şi alţi colindători ai gru-
pului, am constatat, cu înfiorare,
puţin neliniştit, că din grup lipseau
trei colindători atât de dragi nouă:
Geo Tudorică, Ticu Brădescu şi
Marian Suchici...
Doamne, câtă durere şi nelinişte
te pot încerca într-un astfel de moment!
Se simţea lipsa lor, vocile blân-
de şi calde cu care ne obişnuisem.
De data aceasta, conducerea
grupului a fost preluată de ipodiac.
Ionuţ Bordeiaşi, din grup făcând
parte şi pr. Alexandru Cornoiu, pr.
Pantelimon Şoangher, diac. Marin
Jitianu, prof. Ion Pinţa, prof.
Nicolae Panduru, ing. Vasile Ponea,
col.(r.) Mihai Guţu, ec. Ion Grama,
Victor Ciuciu şi Ştefan Comănescu.
Colindele au fost la fel de fru-
moase, însă s-a simţit lipsa celor trei
colindători atât de dragi. Mai ales
vocea baritonală a lui nea Geo, co-
Ministerul Sănătăţii vrea să-i vaccineze şi pe jurnalişti
Ce să mai înţelegem şi noi din
toate deciziile şi stângăciile – şi bune
şi rele – ale Ministerului Sănătăţii, pe
care mass-media le popularizează în-
tocmai, corect şi la timp, făcându-şi
pe deplin datoria. Ba chiar am fost
acuzaţi că din cauza noastră, printr-o
prezentare excesivă şi aşa şi pe dinco-
lo, este refuzat vaccinul contra gripei
porcine, pentru că cetăţenii nu mai au
încredere în el, convinşi că sunt pe
punctul de a deveni cobaii acestui minister,
care dă dovadă de unele „ca-
renţe” la capitolul competenţă, dacă
vine cu asemenea vrăjeli de... Buftea,
ba de Cantacuzino. Ba s-a zvonit pe
unele posturi, că se încearcă „obliga-
rea” cetăţenilor de a suporta acest
vaccin, dacă nu-l fac de bună voie şi
nesiliţi de nimeni, contra cost şi alte
minuni de acest gen pe care nu le mai
amintim, ca să nu fim iar suspectaţi
că noi facem şi tot noi dregem.
Dar uite ce le-a mai fătat mintea
celor din sectorul sanitar, lucru pe
care l-a şi luat în atenţie Ministerul
Sănătăţii cu atâta sârguinţă, a decis
să-i includă şi pe ziarişti în categoria
de populaţie cu risc ridicat de contactare
a gripei porcine. Naţi-o frân-
tă că ţi-am dres-o! Mai mult, aceştia
ar putea obţine vaccinul produs la
Institutul Cantacuzino gratis.
Parcă nu-mi vine să cred. Uite
lindătorul cu sufletul atât de blând.
Ca să reânvie amintirea sa, Ion Pinţa
mi-a repetat aproape în şoaptă, cu
vocea gâtuită de emoţie, un frag-
ment dintr-un colind compus chiar
că se gândeşte cineva şi la noi! Că
mai întâi s-au gândit cum să ne
pună botniţă sau cu botul pe labe,
chiar dacă au fost abrogate faimoasele
articole 205 şi 206.
Aşa cum rezultă dintr-un comuni-
cat al dumnealor, „reprezentanţii MS
sunt de părere că, dat fiind faptul că
jurnaliştii intră mereu în contact cu
foarte multe persoane din toate medi-
ile sociale, imunizarea acestora este
necesară şi va avea ca efect limitarea
răspândirii virusului de gripă nouă”.
Îndemn făcut şi prin grija medicului
Marius Boeriu, încă director al
Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului
Gorj, care nici dumnealui nu
de nea Geo, parcă un colind de ră-
mas bun, ca o şoaptă asemeni dârei
unei stele prin Eternitate, prin ai cărei
nămeţi colindătorii se mai rătă-
cesc... „A fost un vis fermecător/ să
v-amintiţi de acest cor...// A fost un
vis fermecător/ să-l povestiţi nepoţilor...//
Noi nu uităm, pământ stră-
bun,/ că inima-n piept e de român!”...
Ionel Miu
prea crede că vor fi şi jurnalişti care
să se bucure de această... ofertă „tentantă”!
Poate ne răspunde şi la între-
barea: De ce noi, când majoritatea
cadrelor medicale au refuzat să fie
vaccinate cu acest produs, fugind de
el ca dracu’ de tămâie Chiar omul de
rând, vizavi de aceste temeri, este de
părere că ministerul vrea să-şi vândă
vaccinul, chiar dacă acesta nu are ni-
ciun efect, nici bun, nici rău.
Tocmai, dacă este un produs
nou, de ce nu sunt prezentate aşa
cum trebuie şi efectele adverse ale
acestuia asupra organismului Cui
îi este recomandat şi cui nu
Noi l-am mai recomandat şi în-
tr-unul din numerele trecute celor
de la conducerea DSP Gorj, apoi
celor de la Biroul programe de promovare
a sănătăţii şi educaţie pentru
sănătate Gorj, politicienilor şi
parlamentarilor, pentru a-şi reveni
cu picioarele pe pământ; la care
i-am mai adăuga pe cei care fac
„băi de mulţime”, mogulii, mafioţii
şi puşcăriaşii, magistraţii, chiar şi
prostituatele sau informatorii...
Da, da, lăsaţi-i pe jurnalişti în
(durerea lor) pace! Ştim că sunteţi
cam mulţi cei care aţi vrea să-i ve-
deţi ieşind din spital cu picioarele
înainte şi cu formol în nas...
K. Iannis
„Ei au murit în picioare, ca noi să
nu trăim astăzi în genunchi!”
M-am obişnuit să-l zăresc pe
Alexandru Tănescu aprinzând mereu
câte o candelă sau depunând flori la
placa comemorativă cu Eroii căzuţi
în timpul Revoluţiei din Decembrie
1989, din Piaţa Prefecturii, apoi luând
drumul bisericii şi al cimitirului,
conform obiceiului creştinesc. De
data aceasta era o dimineaţă rece, cu
ceaţă, în timp ce zăpada scârţâia sub
picioare de parcă aş fi călcat pe sticlă
pisată. L-am zărit pe Alexandru
Tănescu, însoţit de cele două fiice,
tăcuţi, cu candele roşii în mâini, apropiindu-se
cu smerenie de placa come-
morativă. Le-am respectat tăcerea şi
întreg ritualul de a aprinde lumânările
şi mai ales de a ţine un moment de
reculegere în acel loc pe care mi-l
imaginez ca un mic altar pe care arde
flacăra veşnică a recunoştinţei. Însă,
de data asta, am făcut o mică excep-
ţie, dorind să imortalizez gestul şi
mai ales un gând la acest ceas al zilei
când ne pregătim să ne cinstim eroii
aşa cum se cuvine.
„Ca în fiecare an, am aprins o lu-
mânare la placa comemorativă ce se
află în faţa Prefecturii Gorj şi, înce-
pând de anul trecut, de când a fost
sfinţit Monumentul Eroilor din Parcul
„Nicu D. Miloşescu”, la fel am făcut
şi anul acesta. Singur, am reuşit să
dau zăpada la o parte, aşa cum am putut,
de pe placă şi din faţa monumen-
tului, cu toate că în parc erau mulţi
lucrători de la Servicii Comunale.
Probabil, urma să fie dată zăpada la o
parte puţin mai târziu.
De asemeni, mă doare un lucru
destul de mult, că nici până astăzi, în
ziua de 17 decembrie a.c., nu s-a achi-
tat integral costul manoperei plăcii pe
care sunt trecute numele eroilor martiri.
Este vorba de o sumă destul de
mică, probabil vreo 500 de lei. O să
încerc să fac o chetă publică. Dacă nu,
o să achit eu, cu puterile mele, acest
cost, meseriaşului. Fiindcă nu vreau
să-mi mai reproşeze, de câte ori mă
întâlnesc cu el sau... să-mi amintească,
mai bine zis, că nu mi-a reproşat... Să
mă roage să... rog oficialităţile, în spe-
ţă Primăria Târgu-Jiu, să-i achite
această sumă minoră pentru Primărie,
pentru municipalitate, dar destul de
importantă pentru el. Este vorba de
sculptorul Iliuţă Alexandru.
Sper ca acest lucru să nu fie înţeles
greşit de către autorităţi, ci să-
şi dea seama că trebuie să facă din
suflet ceva pentru aceşti copii care,
în 1989, au murit în picioare, ca noi
să nu trăim astăzi în genunchi...”,
ne-a mărturisit cu amărăciune
Alexandru Tănescu, preşedintele
Asociaţiei pentru Cinstirea Eroilor
Martiri şi Răniţilor în Revoluţia din
decembrie 1989, printre care se nu-
mără şi soţia sa Ecaterina Tănescu.
Paul Rădoi

6 • Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009
SOCIAL
Zâmbet pentru mâine
În cadrul proiectului trans-
naţional
RURALEARN,
Asociaţia Regională pentru
Dezvoltare Rurală - A.R.D.R.
în colaborare cu 18 voluntari
din 9 ţări diferite (Georgia,
Armenia, Polonia, Letonia,
Lituania, Franţa, Spania,
Portugalia, Germania) a lansat
iniţiativa „Zâmbet pentru mâi-
ne”, care vizează dezvoltarea
responsabilităţii sociale în rândul
agenţilor economici, dar şi
a cetăţenilor, în general, în judeţul
Gorj.
Iniţiativa s-a derulat în pe-
rioada 10-23 decembrie 2009,
în Târgu Jiu şi a fost adresată
către 10 comunităţi beneficia-
re din judeţul Gorj (Godineşti,
Leleşti, Polovragi, Roşia de
Amaradia, Hurezani, Tismana,
Muşeteşti, Motru, Rovinari şi
Bâlteni), unde au fost deja
identificate un număr substanţial
de familii cu probleme so-
ciale.
În cadrul acestei campanii
sociale s-au distribuit deja pa-
chete cu jucării, haine şi dulciuri
pentru 53 de familii din oraşul
Rovinari, prin intermediul şcolii
generale nr.3 Rovinari, toate
aceste produse sunt donate de
către familii din Germania.
Proiectul RURALEARN re-
prezintă un Proiect European de
Voluntariat, având ca scop creşterea
responsabilităţii autorităţilor
locale şi încurajarea partici-
pării tinerilor în viaţa
comunităţii.
FILE DE ISTORIE
Legenda unei
figuri istorice
...Alegoria de faţă
pune în evidenţă polisemnatismul
utopiei is-
toricei figuri, numită
Mihail Sergejevici
Gorbaciov. Este seman-
tica credinţei noului ţar
de la Kremlin în reformarea
sistemului comu-
nist în spiritul teoriei
„comunismului cu faţă
umană”. Devenind, prin
Perestroika şi Glasnost,
panendemică în spaţiul
socialist muribund, noua
energie s-a transformat,
Conducerea SC
Olservmin SA urează,
de Sfintele Sărbători,
salariaţilor si colaboratorilor
cele mai alese
gânduri de bine, urări
de sănătate, bucurie şi
prosperitate.
La Mulţi Ani!
Director,
Pompiliu Popete
subit, într-o neaşteptată
forţă anihilată pentru întregul
sistem leniniststalinist.
Asta a fost dra-
ma (cacealmaua) jocului
cu „focul”. Acesta în-
semnând:
democraţie,
respectarea
drepturilor
omului, libertate.
Uniunea Republicilor
Sovietice
Socialiste
(URSS) – nu se ştie bine
– nu mai dispunea de
dolari suficienţi ca să se
salveze de la prăbuşire.
După ce îşi vânduse şi
aurul, a trecut la negoci-
eri cu „unchiul Sam”.
Din tranzacţie a făcut
parte şi clauza renunţă-
rii la „corsetul de aur” al
coeziunii sistemului so-
cialist, acesta fiind
„Doctrina Brejnev”. Pe
parcurs, marele refor-
mator a renunţat, rând
pe rând, la câteva ţări
socialiste
europene.
Desigur,
„frăţeşti”.
Cedarea s-a făcut în numele
libertăţii, cu înlo-
cuirea
gerontrocaţilor
leninişti-stalinişti,
în
sistem
„catifea”.
Material aflat în „depo-
zitele” KGB-ului. A fost
exceptată de la regulă
România.
Ceauşescu,
opunând rezistenţă ideo-
logică, a fost categorisit
„încăpăţânat stalinist”.
În cazul său, KGB-ul nu
mai dispusese de „cati-
fea”. Locul ei l-au luat
„teroriştii” şi câteva
gloanţe, trase inclusiv în
cazarma de la Târgovişte.
În prima zi a Crăciunului
1989...
Întâmplări ce fac par-
te din „istoria recentă” a
sistemului socialist şi,
în special, a României...
* N.R. Portretul lui
Gorbaciov este reprodus
din revista „Sputnik”,
1987, având titlul
Legenda istoricei figuri
(Excerpt din „Sputnik”-
1987).
Prezentul
fragment
este reprodus din volu-
mul „Culorile focului”, în
curs de apariţie, semnat
de colaboratorul şi priete-
nul nostru, scriitorul
Dumitru Dănău

Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 7
SPECIAL
Întâlnirea cu aproapele nostru Titu Rădoi
* ultimul interviu cu mentorul literar al Cenaclului „Columna” (fragmente)
În toamna anului 1999, mai
exact în ziua de 13 noiembrie, într-
o sâmbătă, ne-am încumetat, trei
„columnişti”, crescuţi de nea Titu,
să-i facem o vizită Magistrului, şti-
ind că acesta se afla de ceva vreme
pe patul de suferinţă, retras la ţară,
la Câmpofeni, printre cărţi. Eram
însoţit de colegii mei Ion Popescu-
Brădiceni, scriitor şi prof. univ. dr.,
şi poetul Vasile Ponea, redactor şef
al revistei „Caietele Columna”. A
fost o zi de neuitat, fiind înregistra-
te două casete audio – două ore, şi
executate 44 de fotografii color.
Manuscrisul cărţii proiectate a fost
finalizat în ziua de 18 decembrie
1999, zoriţi de un generos sponsor
care dorea să scoată cartea cât
Magistrul se mai afla încă în viaţă,
convinşi că îi vom face o mare bucurie.
Dar nu a fost să fie aşa, indi-
vidul sustrăgând manuscrisul şi tot
ducându-ne cu vorba, până în ziua
de 26 decembrie 2005 când, printro
fericită împrejurare, am reuşit să
recuperez manuscrisul.
Din păcate, nu am reuşit să-i facem
această bucurie mentorului
nostru. Chiar în pragul noului an –
2000 – nea Titu s-a retras în Marea
lui Tăcere, lăsând un gol imens în
inimile noastre şi la sala de la
Cultură, care îi poartă numele, unde
ne întâlnim în fiecare seară de joi,
la cenaclu. Manuscrisul a fost refăcut,
o dată cu părţile distruse, pasaje
tăiate, modificări etc., cartea fi-
ind intitulată „Ultimul interviu cu
Titu Rădoi”. Este o carte de excepţie.
O carte a adevărului. Fără cenzură.
Şi sperăm să vadă lumina tiparului
cât mai curând.
Rep.: - Domnule profesor, iată,
o echipă de la Cenaclul „Columna”
se află în vizită la dumneavoastră,
într-o..., ca să-i zic aşa, o întâlnire
de documentare. Am dori, pentru
început, să ne povestiţi ce mai fa-
ceţi, ce mai scrieţi, ce mai aveţi în
planul dvs. scriitoricesc... Deci...
Înţelegem că aveţi un roman în lucru...
Exact! Da...
T.R.: - Păi, ce să fac!...
Binişor! De la o anumită vârstă nu
poţi să mai spui că faci bine! De lu-
crat... dacă mă lasă sănătatea...
Lucrez la un roman care se întinde
pe o anumită perioadă, din ’44 până
prin’65. Asta ar fi... Pe de alta... în
care urmăresc transformările, realităţile
satului şi oraşului, destinele
unor personaje care s-au confruntat
cu prigoana comunistă şi...
Rep.: - Preluate cumva din romanul
trecut
T.R.: - Nu... nu... Care au cu-
noscut închisorile regimului...
M-am bazat în... documentarea
mea, să-i zic aşa, pe câteva amintiri
ale regretatului meu tată, care a
gustat din închisorile comuniste...
Rep.: - Să-i dăm numele... Ion
N. Rădoi, dascălul Ion N. Rădoi...
T.R.: - Da... Şi fireşte, citesc în
continuare, pentru că asta-i pasiu-
nea de care nu te vindeci niciodată!
Rep.: - De pildă, la ce carte citeaţi
când am intrat noi aici
T.R.: - ...Ei, citeam... „Pârjolul”
de Oscar Walter Cisek... pentru că
mi-am amintit că...
Rep.: - Reciteaţi ... a „n”-a
oară, poate...
T.R.: - Reciteam... Da... Mi-am
amintit de asta şi trebuie să concre-
tizez intenţia că Walter Cisek şi-a
petrecut ceva timp în Gorj... unde,
nu vă aşteptaţi!... La un cioban din
Vânăta... Tismana...
Rep.: - Extraordinar!
T.R.: - Şi...
Rep.: - N-ar strica să intraţi puţin
în detalii pe această temă...
T.R.: - Da... E... nu ştiu prea
multe, pe cât ce-mi povestea fiul
ciobanului cu care era prieten
Cisek... Cisek, şi el tot cioban... Că
stătea mult vara pe acolo... Că dormea
pe o scândură, deoarece suferea
de spate...
Rep.: - Spondiloză, ceva... O
sciatică..., în fine.
T.R.: - Da... Şi a stat mult. Şi
s-a înţeles, s-a împăcat foarte bine
cu familia respectivă, pe care vreau
să o contactez, să-mi povestească
multe detalii despre asta, o să vă
dau, la timpul cuvenit, un material,
sper eu, atrăgător... Pentru că scriitorul
e fantastic...
Rep.: - E transilvănean... Da
Sau nu
T.R.: - Transilvănean... Neamţ
transilvănean... Un neamţ care,
însă, a fost foarte cunoscut şi în toa-
tă Europa. Are o operă deosebită.
Cum să zic, un neamţ îndrăgostit de
ţara de baştină, de locurile natale, şi
care a scris un roman extraordinar
de mare: „Răscoala lui Horea”.
Trebuie să precizez, recitesc
„Pârjolul” şi îmi dau seama cât de
bine a cunoscut Cisek viaţa ţărani-
lor români într-o anumită perioadă.
Probabil că şi şederea la Tismana a
contribuit la cunoaşterea, în profun-
zime, a vieţii ţăranilor, a concepţiei
lor de viaţă, a eticii lor, a tot ceea ce
ţine de ţara noastră...
Rep.: - Îmi aduceţi aminte,
domnule Titu Rădoi, de marile dvs.
întâlniri cu Marin Sorescu, apropo
de viaţa ţăranilor... Poate că nu ar
strica, având în vedere că maestrul
Marin Sorescu s-a dus acolo, lângă
Orfeu, aşa, poate că n-ar strica să
ne vorbiţi despre câteva întâlniri
ale dvs. cu acest mare prieten al
nostru, al gorjenilor, şi care v-a
aparţinut de multe ori, multe ore, la
astfel de întrevederi...
T.R.: - Mi-e greu, pentru că...
am ultima lui carte aici şi nu realizez...
Rep.: - A... Puntea!
T.R.: - ...ultimele ore... Nu realizez
când a trecut dincolo...
Rep.: - Nici noi nu realizăm...
T.R.: - Marin Sorescu era un
curios, interesat de totul. Îmi amin-
tesc că, odată, pe la Crasna, a cerut
celor care ne înconjurau, sigur, erau
ciobani, să-i dea drumul, să-i spună
chiuitul... ţipuitul, cum zic eu.
Rep.: - Să se dezlănţuie... pe
limba ciobănească...
T.R.: - Pe limba lor... Chiar
dacă anumite chiuituri depăşeau...
erau bine primite... Erau, căuta de-
ăştia, natural... Şi să le strige, să le
spună. Şi incitat...
Rep.: - Să înveţe ţipuiturile!
T.R.: - Da... Vorba lui...
Naturale non turpia”. Era şi un
foarte bun prieten, înţelegător... în
ce priveşte apropierea de cei ce croşetau
cu scrisul... fără să facă niciun
fel de concesii la... valoare.
Rep.: - Era selectiv, aşa este.
T.R.: - Selectiv... Dovadă şi prieteniile
care le-a avut...
..................................................
Rep.: - Să revenim puţin la su-
biectul celui de-al doilea roman, că
aţi trecut foarte repede peste el...
Încercaţi să ne conturaţi un portret
al unuia dintre personaje. Aveţi un
personaj, aşa, care să fie un portdrapel
al romanului...
T.R.: - Este... un... Îs mai multe,
dar... un personaj, cel care suferă,
care se confruntă cu... asuprirea şi
cu dictatura perioadei şi care spriji-
nă o mişcare de rezistenţă, pe care o
dau pe numele ei adevărat: Mişcarea
lui Brâncuşi, a căpitanului
Brâncuşi... Şi care va fi închis... şi
va suferi după aceea toate umilinţele...
Iar după eliberare, când era privit
ca un Paria, duşman...
Rep.: - A fost cumva retras şi în
munţi
T.R.: - Nu... A sprijinit...
Rep.: - Deci, a sprijinit mişcarea...
T.R.: - ...mişcarea lui Brâncuşi.
Rep.: - Da... da...
T.R.: - Ei... şi ar mai fi şi alt personaj,
un tânăr care se defineşte în-
cet, încet, în contact cu realităţile
dure... Care trăieşte într-un fel de
existenţă, după gândurile lui, de
teama opresiunii... să aibă un anumit
comportament...
..................................................
Rep.: - Toată viaţa aţi fost un
protestatar, aşa... Aţi fost foarte
greu de adus la un numitor comun...
Aveţi un mare merit, acela de a fi
lansat în Gorj, a fi... de a fi moşit,
să zic aşa, în Gorj, o şcoală de lite-
ratură, eu zic, care ar putea deveni
chiar puternică... Aşa... oricum...
T.R.: - Eu zic că este...
Rep.: - Sau chiar este deja pu-
ternică. De vreme ce aţi dat naştere
la 4-5 membri ai Uniunii
Scriitorilor din România. Este vor-
ba de Şcoala de Literatură de la
Târgu-Jiu, numită „Columna”.
Vorbiţi-ne puţin despre originea
acestei şcoli de literatură de la
Târgu-Jiu. Vizavi de acest context
nenorocit în care, iată, binele şi
răul luptau împreună ca să... ca să
dea şansă poporului român să iasă
acum în demonstraţie şi în liberta-
te. El a ieşit datorită dvs., datorită
acestei şcoli, pentru că a format o
atmosferă...
T.R.: - Vedeţi dvs., pe lângă
Casa de cultură şi... erau câţiva oa-
meni de talent acolo... Era Stelian
Sterescu, erau câţiva doctori foarte
buni... Becherete...
Rep.: - Adrian Becherete...
T.R.: - ...Adrian Becherete,
Popescu, era Jean Cănăvoiu...
Rep.: - Deci Ilarie Popescu, da
T.R.: - Ilarie Popescu şi
Aurelian Popescu!
Rep.: - Şi Aurelian Popescu, da,
aveţi dreptate!
T.R.: - ...sau nişte jurişti... Jean
Cănăvoiu, care de departe era cel
mai... bun.
Rep.: - Mi se pare că unul din-
tre jurişti era Rovenţa, latinistul...
T.R.: - Da, venea şi Rovenţa!
Rep.: - Aşa-i Întotdeauna venea
cu citate în latină.
T.R.: - Era plin de asemenea citate.
Rep.: - Eram elev şi... mă uimea.
T.R.: - Prin ’60 sau ’62, nu cu-
nosc motivele certurilor... între ei...
cenaclul s-a desfiinţat.
Rep.: - Se numea cumva
„George Coşbuc”
T.R.: - Da. Şi atunci, directorul
Casei de cultură...
Rep.: - Casa de cultură se numea
„Mihai Eminescu”, da
T.R.: - Da... Ion Talabă, învăţă-
tor, ca să nu se confunde. M-a rugat
pe mine să reînfiinţez acest cena-
clu, de la care primisem un premiu,
în ’56. Am participat la un concurs
în ziarul „Steagul nostru”, cu o
schiţă, tatăl meu cu o poezie...
Dumitru Dădălău cu o poezie. Eu
am câştigat premiul de la schiţă, iar
cei doi au câştigat premiul de la po-
ezie. Asta-i, că premiul nu mi-a fost
acordat datorită dosarelor, banii... şi
nu erau puţini, era un salariu ca al
meu, au fost trecuţi chipurile în
contul colectivizării agriculturii.
Ştiu că din juriu a făcut parte sora
lui Radu Theodoru...
Rep.: - Fratele lui Geo Bogza,
da
T.R.: - Da...
Rep.: - ...Dar...
T.R.: - Şi...
Rep.: - Aşa... Şi ziceţi... ziceţi...
T.R.: - ...în '62 m-am prezentat
la Casa de cultură, la cenaclu, la ru-
gămintea directorului, dar nu am
găsit pe nimeni. Nu mai venea nimeni
la cenaclu...
..................................................
Grupaj îngrijit de Ion Şoldea

8 • Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 9
ÎNTÂLNIRE CU UN FOST TIPOGRAF
„Îmi pare rău că nu am apucat
să lucrez pe computer”
Când am vizitat pentru prima oară
mica tipografie a Uzinelor Mecanice
Sadu, amenajată la subsolul pavilio-
nului administrativ, am fost surprins
de micile utilaje din dotare, dar bine
întreţinute, şi mai ales de lucrurile
frumoase care ieşeau din mâinile mi-
cului colectiv de aici format din câţiva
tineri inimoşi, adevăraţi bijutieri în
arta tipografică. Aici s-a evidenţiat în
mod deosebit şeful colectivului Vasile
Ciucur, cu care am avut o colaborare
foarte bună şi am realizat, în concep-
ţie proprie, multe lucrări, atât pentru
Cabinetul tehnic invenţii-inovaţii al
uzinei, pe care l-am condus în perioa-
da 1976-1989, cât şi pentru uzină.
În 1990 am părăsit uzina, atras de
miracolul cuvântului tipărit, însă nu
am întrerupt legătura nici cu uzina,
nici cu oamenii de aici, parcă urmărin-
du-le destinul şi chiar scriind o carte
„Oraşul de mâine”, despre profundele
transformări ale fostei comune
Bumbeşti-Jiu, dimpreună cu uzina,
care asigura pâinea la acea vreme pen-
tru 8.500 de suflete. De trei ani, nici
Vasile Ciucur nu mai păşeşte pe porţile
uzinei, încercat de un oarecare regret,
realizând că vârsta şi-a spus cuvântul,
fiind „lăsat la vatră”, încă simţindu-se
legat de acele locuri cu sufletul şi în-
treaga fiinţă. Fapt ce m-a determinat
să-i „zgândăr” puţin amintirile...
- Cum este viaţa de pensionar
- Nu ştiu ce să zic... Cam grea!
Greu, pentru că nu este pensia mare.
Nu e mulţumitoare...
- Când ai ieşit la pensie, mai exact
- Am ieşit în martie, acum trei ani,
în 2006.
- Păi eşti tânăr...
- Tânăr... la suflet!
- Cu ce amintiri ai rămas legat de
uzină, unde ai lucrat aproape o viaţă
- Amintiri... Păi pot să zic... o edu-
caţie mi-a dat Iovan, fostul meu şef,
mi-a dat o educaţie în viaţă care mi-a
fost învăţătură, dar şi folositoare.
Apoi m-a învăţat meserie în adevăra-
tul înţeles al cuvântului, care, la fel,
mi-a fost de mare folos în viaţă. A fost
şi exigent cu noi, dar am învăţat multe
de la el. Am învăţat tainele meseriei
de tipograf, cum se spune despre acest
alfabet al meseriei, pornind de la litera
A până la Z-et. Am lucrat pe maşini,
apoi văzând că mă pricep şi sunt
ascultător, m-a iniţiat şi în zeţărie.
Aici, văzând că sunt şi cinstit şi ascul-
tător şi muncitor, acolo m-a lăsat în
locul dumnealui, când a ieşit la pen-
sie, până în 2006, când mi-a venit şi
mie rândul. Dar era ca şi o obligaţie
morală, ca la rândul meu, să formez şi
eu pe alţii, să-i las în locul meu.
- Dar, aşa cum ştiu, te şi străduiai
să faci lucrări deosebite, care să-ţi fi
plăcut ţie întâi...
- Daaa... Sigur. Orice lucrare pri-
mită să execut nu am spus niciodată că
nu pot şi nu ştiu ce, chiar dacă erau
urgente şi mai aveam şi alte lucrări.
Cumpăram mâncare de la magazinele
de la poarta uzinei şi lucram la ele, o
zi, două, cât era nevoie. Şi era şi...
cum să zic, avea o încredere în mine
foarte mare, pleca în concedii sau în
delegaţii liniştit, pe mine mă lăsa aco-
lo cu totul pe mână şi mă descurcam.
- Deci, nu ţi-a părut niciodată rău
că ai îmbrăţişat această meserie
- Nu, nu... A fost o meserie frumoasă,
pentru care am simţit şi atracţie,
pasiune, dar am pus şi suflet, fă-
când-o din plăcere.
- Dacă ar fi să mai ai acei ani, la
vârsta uceniciei, ţi-ai alege altă meserie,
dacă ar fi posibil
- Nu, nu aş alege, dar aş vrea ca
mica noastră tipografie, cu utilaje
vechi şi depăşite, să fie în pas cu mo-
dernizările actuale, aşa cum am văzut
în marile tipografii, pe computer, în
halat alb, ca la farmacie. Tot această
meserie mi-aş alege. Deşi am avut şi
noi condiţii bune, pentru că îngrijeam
şi de maşini, şi de oameni, dar şi de
curăţenie, de condiţiile de lucru.
- Hai să ne amintim puţin, printre
alte lucrări, de mica publicaţie intitulată
„Puls”, scoasă de un mic şi ini-
mos colectiv de redacţie, care erau şi
membri ai Cenaclului literar „Ion
Minulescu” din Bumbeşti-Jiu, printre
care mă număram şi eu, secretar de
redacţie. A fost prima publicaţie a mi-
cului orăşel de sub munte scoasă în
astfel de condiţii, trei numere, pentru
că mai târziu ştiu că au făcut-o pe calculator
şi la culoare.
- Condiţiile au fost foarte grele, ca
să zic aşa, făcând culegere manuală,
cu penseta, literă cu literă de plumb,
cu diferite caractere de literă, tot zia-
rul. Ca să nu mai mergem pe la alte
tipografii unde se făcea culegerea pe
linotip, dar nu dispuneam de banii ne-
cesari ca să ne permitem acest lucru.
Am preferat să o scoatem în aceste
condiţii, temându-ne să nu fim stopaţi
chiar de conducerea noastră de la acea
vreme, care nu prea avea tangenţă cu
astfel de acte de cultură. Ne-au încu-
rajat şi cititorii, dar şi sindicatele. La
primele numere am mers şi la Târgu-
Jiu, împreună cu dvs., ca să le vindem.
Cred că a fost printre puţinele ziare,
dacă nu chiar singurul, din ţară, tipărit
în astfel de condiţii, manual, la pense-
tă, cu litere de plumb.
- Cum te-ai obişnuit cu viaţa asta
de pensionar, când ai întrerupt dintr-o
dată naveta, trezitul de dimineaţă,
munca de zi cu zi, trebuind să ai alte
ocupaţii
- Foarte greu. Mai ales în prima jumătate
de an, fiind în şomaj, când sim-
ţeam nevoia să fac câte ceva sau chiar
să vorbesc cu cineva. Parcă te simţi un
om inutil, dat la o parte, fapt care te tri-
mite cu gândul la bătrâneţe, văzând şi
cealaltă faţă a lucrurilor. Dar nu trebuie
să te laşi pradă unor astfel de gânduri,
ci să-ţi faci un program, să lucrezi ca şi
înainte. Mai colaborez cu câte unul, fac
lucrări de legătorie, la dosare, mape...
Şi mai stau cu nepoţii... Asta este ocu-
paţia noastră de bază. Ţi se pare casa
mai plină şi ei ne mai mângâie bătrâne-
ţea... Mă bucur şi eu pe lângă ei şi ne
îngrijim de sănătate...
- În încheiere, ce-ţi mai doreşti tu
de la viaţa asta, acum când se încheie
anul, urmând să păşim în 2010, cu
speranţa că va fi mai bine
- În primul rând, prin această invitaţie
la dialog, mi-aţi făcut o mare bucurie,
pentru că pe 26 decembrie îm-
plinesc 60 de ani; iar în al doilea rând
nu prea e nicio nădejde să ni se mai
pună ceva la pensie, dar sperăm să fie
un an mai bun, să fim sănătoşi, alături
de copii, să mai fie şi bine, că de rău
ne-am săturat...
- La mulţi ai, prietene!
Ion Şoldea
VINE CRCIUNUL, VINE BOBOTEAZA!
Biserica „Sfântul Nicolae”,
la 200 de ani
Câtă bucurie te încearcă, într-o dimi-
neaţă anume, când, furat de grijile zilei,
descoperi acest mesaj din partea părinte-
lui paroh chiar pe uşa de la intrarea în
bloc, reamintindu-ne de Sfintele Sărbători
şi mai ales de vechile obiceiuri, după dati-
na creştinească străbună, de a fi vizitaţi de
părintele paroh spre a ne sfinţi casele şi a
ne ura totodată să avem parte de sănătate,
bucurii şi un an mai bun, stropind cu apă
sfinţită, cu legătura de busuioc, şi primenind
aerul cu aroma de tămâie din cădel-
niţa cea sfântă, în timp ce sub ferestre vor
răsuna clinchetul clopoţeilor şi cântecele
colindătorilor:
Iubiţi credincioşi!
Cu ocazia Sfintelor Sărbători şi a
Anului Nou, preoţii de la Biserica Sfântul
Nicolae vă urează să aveţi sănătate, bucurii
şi un an mai bun. Vă aducem la cu-
noştinţă faptul că anul 2010 este anul în
care biserica împlineşte 200 de ani şi
anul în care ne dorim să organizăm
resfinţirea bisericii. Pentru ca aceste
gânduri să poată prinde contur, vă în-
demnăm să ne fiţi aproape prin achitarea
contribuţiei anuale la începutul anului
2010, prin direcţionarea celor
2% din impozitul pe venit, că-
tre biserica noastră, precum
şi prin prezenţa cu trupul şi
sufletul alături de noi.
Preotul vă va vizita cu
Crăciunul pe data de 21 de-
cembrie 2009, după orele
15,oo, iar cu Botezul pe data
de 3 ianuarie 2010, după orele
15,oo.
Preot paroh, Adrian Porei
De câte ori paşii noştri, ai
credincioşilor, nu s-au întâlnit
în această Casă a Domnului ori
de câte ori am simţit nevoia de
a ne uşura sufletul, rugându-ne
Domnului, aprinzând o lumâ-
nare pentru sufletele celor
morţi şi una pentru cei vii, rugându-ne
pentru sănătate, pace
şi linişte, încât să ne bucurăm
de viaţă până la adânci bătrâneţi,
acest dar oferit de Bunul
Dumnezeu Să fim mai apropiaţi şi mai
buni la suflet, să ne bucurăm de bine făcând
bine, căci numai binele seamănă pa-
cea şi liniştea şi iubirea de Dumnezeu şi
Piţărăii la Tismana
semeni.
Aşa să ne ajute Dumnezeu!
La mulţi ani, iubiţi creştini!
Ionel Miu
La iniţiativa Asociaţiei Libera Iniţiativă şi Antreprenoriat –
Tismana, în parteneriat cu Asociaţia Regională pentru Dezvoltare
Rurală, Grupul Şcolar Industrial Tismana, Şcoala Generală Topeşti,
Şcoala Generală Pocruia şi Şcoala Generală Celei, în 23 decembrie
a.c., în sala de spectacole a Casei de cultură din oraşul Tismana are
loc un spectacol intitulat „SARA DE PIŢĂRĂI”.
Organizatorii au încercat să realizeze o atmosferă specială repre-
zentativă sărbătorilor de iarnă, sporind caracterul specific şi arhaic al
nopţii de vestire a Naşterii Domnului Iisus, numită „Piţărăi”. Obiceiul
îşi are originea în trecutul judeţului Gorj şi o parte a Văii Jiului.
Programul artistic va fi compus din colinde, punerea în scenă a
Naşterii Domnului Isus, iar o serie de interpreţi cunoscuţi ai muzicii
populare vor interpreta colinde împreună cu tinerii din şcolile aminti-
te mai sus. Surpriza serii va fi oferită de Moş Crăciun. A.T.
Colind
Tot prin ani aud venind
Zumzet dulce de colind.
Gazde, de nu vă e greu,
Ascultaţi colindul meu.
Daţi-vă lângă fereastră,
Domnul să vă limpezească
În cuget şi-n simţiri,
În străfunduri de priviri,
La feciori să dea putere
Şi la fete mângâiere.
Prin miresme şi prin rază
Copil Sfânt ne luminează
Şi de vă uitaţi la grindă,
Taina-ncepe să vă prindă.
Doamne Sfinte, ce să-ţi cânt
Lângă moşii care pun
Basme-n pomul de Crăciun!
Tot creştinul retrăieşte
Steaua... cum călătoreşte
Şi la iesle se opreşte,
Tocmai... lângă Betleem
Doamne, parcă Te vedem!
Şi de-atunci colinde vin
An de an de ne alin’.
Şi iar dalbe flori de măr
Colindele ni-s de-ajutor...
Peste-o lume de dihonii
Ne-a sosit trimis de pronii
Fiul Tău, enigmă-n fire,
Să ne urce-n nemurire.
Doamne! Dacă ai venit
Din enigmă şi din mit
Şi la noi ai poposit,
Te rugăm, rămâi, pofteşte,
„De la noi să-nfrupţi ceva,
‘Om cina pe româneşte,
Cu ce-o fi şi ce-om avea...”
............................................
Cu colindul şi uratul
Ducem datina şi leatul
Şi ca drept colindător
Mă simt, Doamne, mai uşor,
C-am serbat cu întreg natul
Pe Mesia Împăratul.
Vasile Ponea
Conducerea Departamentului
Subteran şi Conexe Motru urează
membrilor de sindicat linişte, sănă-
tate şi multe împliniri. Fie ca
Sfintele Sărbători de iarnă să vă
coboare în suflete şi să vă însoţească
pretutindeni, iar Noul An 2009 să
vă găsească mai încrezători în vii-
tor. Sărbători fericite!
Preşedinte,
Cristea Fluierătoru
Conducerea Sindicatului Liber Roşiuţa, transmite, cu ocazia
Sfintelor Sărbători de Crăciun şi An Nou, tuturor celor ce îşi
desfăşoară activitatea în domeniul minier, sincere urări de
bine, sănătate şi împliniri. La Mulţi Ani!
Biroul Executiv
Urez cetăţenilor judeţului Gorj sărbă-
tori fericite, pline de bucurii şi un An
Nou- 2010 cu sănătate, încredere şi
prosperitate. La mulţi ani!
Deputat,
Vasile Popeangă

10 • Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009
CULTUR
Îndemn la Sfânta Împărtăşanie
În peisajul literaturii gorjene, şi
nu numai, numele poetului Doru V.
Fometescu este cunoscut şi apreciat
prin frecvenţa apariţiilor editoriale
pline de cugetări şi poezii remarca-
bil înmănunchiate în şapte volume
care îl caracterizează suficient pen-
tru a înţelege, din punctul meu de
vedere, că domnia sa nu scrie oricum,
ci îşi ia ca punct de plecare şi
sprijin sentimentele gingaşe de dragoste,
în care primează sentimentele
de dragoste pentru origini, locul
natal Văianu-Ciuperceni, tradiţii,
familie.
Ca urmare, cugetând în stilul
său inconfundabil, prin suflet, poe-
tul Doru Fometescu dă sens vieţii
sale dar şi locului de unde purcede,
dăruindu-ne nouă, semenilor, în
forme poetice unice, puterea gândului
său, încărcătura sa emoţiona-
lă, dar şi valorile care nu pot sta
decât sub semnul adevărului:
„Casa părintească – vis de dor,
dintr-o colină cu vecin zăvoi,
Tu, m-ai născut izvoditor...”
Sau:
„Să-mi primenesc instinctul de
ţăran
...................................................
Bat coasa şi dobor tot fânul,
să simtă ogorul cine e stăpânul...”
Întrupându-se din vechi taine,
autorul Doru Fometescu permanent
rămâne în mişcare în toate volumele
sale:
„Eu nu mă rup de flori şi nici de
minerale,
în labirintu-mi mov ca iarba
creşte gând,
şi suflet ca un fir printre cărări
astrale...”
Naiv risipitor de adânci înţelesuri:
„Apără visul şi ţărâna
Zeul nevăzut şi mâna”,
Autorul Doru Fometescu a găsit
în cutele propriei fiinţe spirituale
măsura în toate; în viaţă şi moarte,
în meditaţie, etc.:
„Şi aş fi şi n-aş mai fi
printre ierni sfielnic brad,
cu nişte rostiri – făclii
rostuind zorilor vad”.
Autorul volumului „Focuri peste
zăpezi”, luat în ansamblu, consti-
tuie simbolul comunicării cu lumea
de dincolo, un îndemn la o lucrare
spirituală care să rezoneze cosmo-
gonic cu sufletele luminoase ale
strămoşilor noştri:
„Şi nu oricui îi este dat
Harul de-a fi peste zăpezi”.
„Focuri peste zăpezi” este, de
asemenea, o rugă dar şi reîntâlnirea
cu casa părintească, cu mama
Domnica:
„Pe lângă îndurare, mie dă-mi
curaj
să apăr freamătul celor nemuritoarechipul
blând şi încercat al mamei
Domnica,
regăsind paradisul pierdut, cale
de viaţă
în echilibru, faptă şi visare...”
Nostalgia locului natal care-şi
aşteaptă regăsirea în credinţă şi respect
pentru tradiţie, pentru poetul
Doru Fometescu e dezbatere vie
despre o posibilă renaştere prin spi-
rit şi dăruire în fapte cu valoare
simbolică peste timp, prin însăşi
sensibila sa comunicare:
„O scriere cu nişte arbori
în trecere spre cimitire
te-nvaţă taina către zori
meşteşugind temei la fire!
Nişte lumini peste zăpezi
culese din priviri semeţe,
aduc chiar linişte, de crezi
în primeniri prin frumuseţe!
Celeste focuri, vagi mirări
ce pogoară spre iubire
în vremi umbrite cu frustrări
când leacul viu e tandra povestire”.
Volumul „Focuri peste zăpezi”,
plin de întoarceri şi plecări, de popas
al gândului dar şi pornire, con-
stituie prin versurile însumate un
loc de odihnă şi linişte sufletească
oricărui cititor.
Visător şi implicat în aceeaşi
măsură, poetul Doru Fometescu, cu
Dumnezeu în suflet, se autoportretizează:
„Eu am căzut de undeva, din
stea,
petală-nrourată cu mirări.
Un strop de viaţă e minunea
mea,
sorbit de vânt şi reîntors în
zări...”
Închei, îmboldindu-vă la lectu-
ră, pentru a vă putea împărtăşi cu
razele înţelepciunii sale.
Valeria Zorilă Certăzeanu
LA MOARTEA UNUI FRATE POET
Calea între poezie şi Dumnezeu
E foarte greu să te reîntorci în
timp, căutând nişte amintiri anu-
me, legate de prietenia cu Costel
Neamţu, când abia împlinisem 10
ani şi aveam „cartierul general” în
magazia de lemne din spatele ca-
sei din str. Siret, iar terenul de
joacă locul viran, un fel de părcu-
leţ, din vecinătatea
Cinematografului
„Victoria”,
unde în prezent se află impunăto-
rul sediu al Direcţiei de Finanţe
Gorj. Asta era prin anii 1960.
Erau trei fraţi: Nicolae, născut în
1949, Telu, născut în 1953, şi
Doru, născut în 1955, părinţii lor,
Elena şi Constantin Neamţu fiind
lucrători comerciali. Era vârsta
când visam să devenim cineva,
bucurându-ne din plin de viaţă.
Apoi a venit vremea să ne despăr-
ţim, plecând în lume, să ne facem
un rost. Eu am plecat în Valea
Jiului, atras de mirajul adâncuri-
lor, alături de ortacii lui Miron
Cozma. Telu a plecat la Craiova,
urmând în domeniul construcţiilor.
Apoi a făcut doi ani la arhitec-
tură, în Bucureşti. Învăţase să
cânte şi la trompetă. Ce mai, îi
plăcea viaţa şi nu-l speriau nici
vitregiile ei, însă îl întristau, căci
toate trebuiau să aibă o limită, iar
el avea credinţă în bunul
Dumnezeu, ca o mângâiere a sufletului.
În Târgu-Jiu locuise pe str. 14
Octombrie, fiind vecin cu Neli
Stratan, nevasta lui Mircea
Lucescu, marele antrenor. Mama
lui Neli era profesoară de limba
rusă. La Craiova a stat în gazdă
chiar la directoarea Liceului de
Construcţii, care era profesoară
de limba română, iar tatăl ei era
nimeni altul decât „lt. Mănoiu”,
fostul prieten al Ecaterinei
Theodoroiu, gazdă care îşi dorise
în cele din urmă să-l înfieze pe
Telu. Îngrijorată de sănătatea lui
cam şubredă, ea a fost cu iniţiati-
va de a-l trimite, prin mitropolitul
Nestor Vornicescu, undeva la
munte, la aer curat, la Mânăstirea
Lainici, dorinţa lui fiind de a duce
o viaţă monahală, departe de toate
răutăţile lumii, convins că numai
în Casa Domnului se va regăsi pe
sine. Asta se întâmpla în anul
1977, unde a stat timp de 16 ani,
iar în 1995, luna decembrie, după
o grea suferinţă, a decedat, dobo-
rât de leucemie, dar şi din cauza
constituţiei lui anemice, provenită
mai ales de la posturile prea lungi
şi sfâşietoare.
A fost înmormântat la Lainici,
la loc de cinste, alături de ceilalţi
monahi ai mânăstirii, lăsând în
urma sa mai multe manuscrise,
unele pe numele său, altele semnate
Ioan Monahul, din care încredinţăm
tiparului grupajul alăturat, în spe-
ranţa încherbării, în cel mai scurt
timp, a unei cărţi de suflet întru pomenirea
celui ce a fost fratele nostru
Constantin Neamţu.
Din nefericire, şi fratele său
Nicolae, care a fost patronul barului
de la Casa memorială Pârăianu din
Târgu-Jiu, a trecut în Lumea
Umbrelor, în anul 1999, în urma
unui accident vascular.
Îi mulţumim fratelui lor Doru
Neamţu, cunoscut pugilist şi antre-
nor din lumea Careului Magic, care
ne-a pus la dispoziţie fotografia şi
alte informaţii despre familie.
Răscumpărare
Te-am răscumpărat,
Eliberând o cruce...
Rămâi lacrimă, rămâi,
Rouă sub osul frunţii...
Te-am răscumpărat,
Eliberând o floare...
Rămâi rouă, rămâi,
Lacrimă în ochiul frunţii...
Te-am răscumpărat,
Eliberând un pântec...
Rămâi fiule, rămâi,
Ochiul frunţii...
Muncă de ocnaş
Dimineaţa
Îmi iau cuţitul
de bucătărie
Şi fug în grădină
În grădina din spate
Din faţă
Din stânga
Din dreapta
De sus
De jos
A cortului îmbâcsit
Cu fum de tămâie
Tai o felie
Din untul răsăritului
Şi o întind
Pe o coajă de plop
Mănânc
Şi beau
Din roua timpului
Trecut
Sătul îmi încep
Munca de ocnaş
Munca mea
De fiecare zi
Aleg la întâmplare
Un pom
Îl studiez
Îl meditez
Şi fără să trag concluzii
Îl cred Pomul Vieţii
Cu dinţii
Cu unghiile
Rod din el
Până când ajunge
Un simplu par
Îl ascut la vârf
Şi iată-l ţeapă
Spre seară
O pun
În mijlocul cortului
Şi frânt de oboseală
Îmi tai capul
Şi-l trag în ţeapă
Aceasta-i munca mea
Din fiecare zi
Ca să dorm la-nălţime
Până într-o zi
Când voi ajunge
La ultimul pom.
Atunci
Îmi voi strânge cortul
Şi împreună
Cu creierii mei
Le voi trage
În ultima ţeapă...
Eterna Schimbare
Dacă nu mi s-ar schimba
În fiecare zi volumul
Aş fi răspunzător
De neparticipare
La concertul destinului
Inevitabilă sală de spectacole
În care vrei, nu vrei,
Cu sau fără vată în urechi
Asculţi
Cum cântă clopotele
Arii din opere universale
Şi aceasta îmi schimbă volumul
Niciodată nu mă scarpin la ceafă
Cu aceleaşi degete
Până şi cuvintele
Îşi schimbă volumul
Împleticindu-mi limba în gură
Şi îngân
Doar existenţa-n mine
Inevitabilă sală de spectacole
Ne împerechem în ea
În armonie cu varietatea tonurilor
Bolborosite de destin
Mi-am pus voinţa
Să încremenesc în acelaşi volum
Dar şi-a schimbat volumul
voinţa
Depunându-mi trupul
Pe catafalcul eternei schimbări
A nesfârşitelor bătăi de clopot
Destinul cântă
Florile şi iubirea
Marea şi munţii
Pădurile şi vântul
Îşi schimbă volumul.
Of, Doamne!
Să mai cânte şi privighetoarea
Să tacă destinul
Să pot găsi în sala de spectacole
Măcar un zâmbet
Încremenit în acelaşi volum
Măcar o floare împietrită
S-o pun pe mormântul mamei...
Constantin Ioan Neamţu

De la vechiul Crăciun
la noul Christmas
Se pare că a venit din nou perioada
sărbătorilor de iarnă. Avem
chiar şi zăpadă anul acesta…
Stăteam acum câteva zile şi mă
gândeam de cât timp îmi doream să
avem parte de un Crăciun cu zăpa-
dă… Şi m-a cuprins nostalgia după
acea atmosfera „de sărbătoare” din
casa bunicilor, unde îmi petrec de
16 ani Crăciunul… Aşteptam ne-
răbdătoare, dar şi cu o uşoară teamă
ziua de Ignat, când mâncam şorici
proaspăt şi îngheţam pe lângă fami-
lie, care se ocupa de sacrificatul
porcului, apoi o ajutam pe bunica
să facă trandafirii şi caltaboşii.
Zilele următoare mai mult încur-
cam decât ajutam la curăţenia de
Crăciun, dar eram numai un zâm-
bet. Voiam să fiu utilă… Iar despre
împodobitul bradului… Mai e nevoie
să spun ceva Aşteptam cu atâta
frenezie să intre bunicul pe poar-
tă cu brăduţul verde, cu aromă de
iarnă, încât nu mai aveam răbdare şi
nă au devenit doar o perioadă prosperă
economiei de piaţă… După
noile norme cerute de UE, porcii
trebuie asomaţi înainte de sacrifica-
re, procedura pentru care taxa este
de 15 lei, brăduţii s-au scumpit o
dată cu împuţinarea pădurilor, sau
au devenit „ecologici”, în piţărăi se
dau eugenii, pentru că sunt mai ieftine
şi mai practice (nu mai stă ni-
meni să coacă colaci şi să îi dea
calzi…), cadourile de la Moş
riei mele… În fiecare casă se ve-
dea instalaţia unui brăduţ, aşezat
în camera care avea ferestre la
stradă, dându-i acel farmec aparte…
Acum… Toate casele par xe-
roxate… Instalaţii electrice pe
acoperiş, în jurul geamurilor, ghir-
landă de brad pe uşă, pârtie în faţa
garajului… Ne-am intoxicat cu
atâta occidentalism încât şi colin-
dele pe care le ascultăm (la radio
desigur, pentru că cine mai pierde
timpul să asculte acasă colinde româneşti
tradiţionale) sunt în lim-
ba engleză. Am uitat spiritul
Crăciunului se pare… Degeaba încercăm
să părem mai buni, mai ve-
seli de sărbători, ceva s-a pierdut…
Dumneavoastră vă place acel brad
„minunat” din centrul oraşului
Vă aminteşte în vreun fel de
Crăciun şi de brăduţii copilăriei
Mie îmi pare un con luminat, dun-
gat cu albastru şi alb. De la clasicul
„O, brad frumos…” s-a ajuns la
voiam să îl împodobim pe loc. În
Crăciun s-au modernizat şi par
„modernul” „O, brad kitchos!”…
seara de Ajun mergeam cu bunicul
în „piţărăi”, îmi amintesc cum mi
se îngreuna plasa până la momentul
în care îi spuneam că am obosit şi
vreau acasă. Desigur că ne grăbeam
spre casă, pentru că ştiam că sub
brad mă aşteaptă cadourile de la
Moş Crăciun. A doua zi toată familia
se aduna şi era acea atmosferă
de sărbătoare… De câţiva ani
însă… Se pare că sărbătorile de iar-
scoase din filmele SF, iar despre
masa de Crăciun… Carnea de porc
se cumpără de la măcelărie, trandafirii
la fel, de cozonaci se dă comandă
la patiserie şi uite aşa am
economisit timp şi bani şi am petre-
cut un Crăciun „de milioane”. Chiar
aşa să fie
E atât de frumos în această pe-
rioadă… Totul e alb, pur… Dar nu
mai seamănă cu amintirile copilă-
Asta a devenit Crăciunul pentru
noi... Îmi place să cred că nu în
totalitate… Se poate ca eu să exa-
gerez şi să fie doar o părere a mea,
dar am vrut să vă împărtăşesc din
gândurile unei adolescente de 17
ani despre evoluţia sărbătorilor de
iarnă… Vă urez „Crăciun fericit”
şi sper că încă îi puteţi simţi căldura
magică…
Chiţu Maria - Alexandra
Între tradiţional şi comercial
Zăpadă, globuri, miros de brad şi
de cozonac; toate cele enumerate fac
parte din descrierea Crăciunului, adevăratul
Crăciun. Mergând pe străzi într-o
seară de iarnă, împreună cu o pri-
etenă, am început să reconstituim
amintirea Crăciunului, aşa cum era
când eram noi mici şi aşa cum ni-l do-
rim şi acum… Am rămas captivate de
zăpada care cădea pe strada Bradului,
pustie la acea oră, dar minunată, ruptă
parcă de aglomeraţia şi zgomotul oraşului.
Ne-a cuprins melancolia şi ne-
am amintit cum ne jucam în zăpadă
până ne îngheţau mănuşile, cum trans-
formam o pătură albă într-un înger cu
aripi grandioase şi toată euforia se to-
pea odată cu zăpada de pe mănuşi în
jurul sobei calde. În fiecare dimineaţă
ne găseam cizmuliţele cocoţate pe
sobă, gata încălzite şi pregătite să le
purtăm din nou.
Fiorii şi fericirea ce ne cuprin-
deau când tatăl sau bunicul aducea
bradul - un zeu verde cu mii de ace
care emana un miros dulceag şi tro-
na în sufragerie sau hol, aşteptând
să fie împodobit. Câteva perechi de
mânuţe se avântau să încarce fieca-
re crenguţă cât mai armonios.
Uneori mi se face dor să privesc cu
atâta mândrie şi satisfacţie bradul
împodobit cu panglici multicolore
şi globuri care mai de care mai ciudate,
aduse de la bunici sau păstrate
de părinţi… Aromele Crăciunului
nu se pot confunda cu niciun par-
fum creat de om. Portocalele proas-
pete şi reci, cu coaja subţire, care
pulverizau în jur un miros înţepător,
bucătăria de unde toată casa era invadată
de miresme îmbietoare…
Cât din tot ce ne amintim a ră-
mas la fel Misterul lui Moş
Crăciun s-a spulberat de mult,
având în vedere câte personaje care
îl imită vedem zilnic la tv, în reclame,
pe etichete sau în pieţe, pe tara-
be, Moş Crăciuni zgomotoşi care
cântă colinde în limba engleză până
li se termină bateriile. Farmecul de
a încerca să îl aştepţi treaz pe
Moşul, fără vreo reuşită, s-a risipit
undeva între „Moş Crăciun există!”
de pe Pro Tv şi reclamele în care
acelaşi personaj îţi garantează calitatea
unor produse.
Cadourile de sub brad s-au
transformat peste noapte în cadouri
care nu mai au loc sub brad: calculatoare,
excursii în Bahamas, tele-
foane mobile, mp3-playere şi multe
alte gadget-uri de genul acesta.
Portocale poţi cumpăra acum şi
vara, de la aprozar, bradul s-a plas-
tifiat de-a lungul anilor, colindele
s-au americanizat, cozonacii se
cumpără de la alimentara, iar o sărbătoare
tradiţională atât de frumoasă
şi de simplă a devenit atât de comercială…
Perioada Crăciunului în care ar
trebui să fim mai buni, mai liniştiţi,
mai fericiţi, a devenit cea mai stresantă
perioadă a anului. Sute de lei aruncate
pe cadouri scumpe, fără persona-
litate sau însemnătate sufletească,
grija concediului, a pregătirilor, au
ajuns să ne mănânce energia care ar
trebui dedicată în mod normal sărbătorilor,
nu stresului şi grijilor…
Am trecut de la Crăciunurile cu
nuci în staniol, în loc de globuri şi
beteală din hârtie, la globuri cu praf
de aur sau cristale şi beteala din fir
de platină. Bineînţeles, toţi ne per-
mitem acum globuri şi beteală, dar
toate au devenit acum atât de „preţi-
oase” încât ne simţim ruşinaţi dacă
bradul nu e destul de împopoţonat.
Crăciunul nu mai înseamnă de-
cât un prilej de a primi cadouri şi de
a ne îmbrăca frumos. Părinţii mei
au renunţat şi la brad, sunt prea
stresaţi de criza economică pentru a
mai găsi puţin timp şi pentru brad.
Spiritul sărbătorilor s-a pierdut
când comercialul a luat locul tradi-
ţionalului. Copiii sunt maturizaţi
prematur astfel încât se bucură mai
mult pentru un calculator nou sau
un telefon ultimul model decât de
atmosfera de familie, de zâmbetele
calde, de discuţiile liniştite, de pri-
ma zăpadă sau de mirosul de brad
ce anunţă sărbătorile.
O bătaie cu zăpadă, un nas în-
gheţat şi o creangă cu ace verzi pot
aduce multe amintiri, credeţi-mă!
Sărbători fericite!
Netedu Silvia
Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 11
EDUCAIE - TINERET
Bucuria Praznicului
Naşterii Domnului!
Suntem împreună şi trăim bucuria
Praznicului Naşterii Domnului, pentru
că Minunea aceasta pune în miş-
care Magii, care s-au lăsat conduşi de
intuiţie, ştiinţă, înţelepciune şi de
Spiritul Sfânt, la urma urmei. Faptul
că ei, de un alt neam fiind, au venit să
i se închine unicului Dumnezeu, de-
monstrează că misterul Naşterii este
cauză a căderii graniţelor dintre popoare
şi religii, dintre idei şi preconcepţii,
dintre sentimente şi prejude-
căţi. Dar, pesemne, ei au călătorit în
căutarea pruncului pe căi ale bucuriei
şi ale sfinţeniei, poate săptămâni sau chiar luni, dar mereu cu bucuria
împlinirii unui Destin dumnezeiesc. Să notăm cum credinţa lor se tradu-
ce în căutare, în efort şi chiar în educarea credinţei pe care trebuie s-o
învăţăm de la Magi, pentru că ei au fost pregătiţi să urmeze o rază de
lumină (steaua), adică un semn de sus, iar în căutarea lor continuă se
observă dorinţa de a da mâna cu bucuria fără margini a Naşterii celui
aşteptat pentru a ne învăţa adevărata viaţă.
Ştim prea bine că nu toţi oamenii gândesc la fel ca şi Magii, pentru că de
la bun început Irod refuză lumina, deoarece Noul Rege ar putea să pună în
evidenţă înşelăciunile, trădările şi răutatea sa. Reacţia lui Irod faţă de „noul
născut” exprimă opoziţia continuă a întunericului faţă de lumină, a tristeţii
faţă de bucurie, dar o tristeţe care păleşte, un întuneric care nu va birui,
pentru că nu există echilibru între aceste două entităţi, iar Domnul este mai
puternic, chiar şi când se arată sub chipul unui copil neputincios şi sărac.
Pelerinajul Magilor este simbolul căii credinţei fiecărui popor, fiecărei per-
soane, presărată cu lumină dar şi cu întuneric, cu bucurie dar şi cu întristare,
cu certitudine dar şi cu încercări, cu putere dar şi cu fragilitate. Să luăm
aminte, că „bogăţiile oricărui popor”, simbolizate de darurile Magilor, se
închină în faţa adevăratei comori a bucuriei prăznuirii, iar, prin urmare, îşi
recapătă adevărata valoare doar dacă sunt aduse ocolind răul şi întunericul,
pentru că au găsit lumina bucuriei şi bucuria luminii pe care trebuiau s-o
urmeze. Ştim că Magii, înainte de-a ajunge la Betleem, au trecut pe la
Ierusalim şi au întrebat despre locul unde s-a născut Împăratul iudeilor, care
nu poate fi un altul decât cel care s-a născut. Dacă ar mai fi vreunul, ar fi
uzurpator. Prin întrebarea „unde s-a născut”, de fapt, ei anunţă naşterea
Împăratului. Aceasta ar fi trebuit să fie o ştire bună, deoarece poporul îl aş-
tepta de secole pe Mesia, cu bucuria în suflet! Poate că noi ne-am aştepta la
o explozie de bucurie, dar Irod şi întregul Ierusalim se tulbură la auzul aces-
tei veşti. Atunci, Magii, nişte păgâni, care nu cunosc Scriptura, îl recunosc
pe Iisus ca Rege şi-i aduc daruri ca unui Rege. Oare această parte a
Evangheliei n-a fost scrisă pentru noi, pentru ca exemplul Magilor să ne
încurajeze să-L propovăduim pe Isus şi să ne bucurăm de Naşterea Lui
În atmosfera de bucurie creată de versul duios al colindelor noastre
străbune şi de minunatele noastre cântări bisericeşti, ne apropiem cu
emoţie sfântă de staulul Betleemului unde în urmă cu 2000 de ani s-a
născut Hristos, Domnul nostru. Este normal ca fiecare dintre noi să sim-
ţim, în mişcările, în vorbele, în trăirea noastră, în pregătirile ce se fac, o
atmosferă specifică, aceea a bucuriei nespuse şi a unei tainice aşteptări.
Numai astfel, sufletele noastre se transpun într-o predispoziţie de senti-
mentală evlavie pe care o strecoară în suflete apropierea lui „Moş
Crăciun”. Vedem foarte bine, oameni creştini, că bucuria acestei aştep-
tări este deopotrivă pentru tânăr, ca şi pentru bătrân, pentru bogat, ca şi
pentru sărac, pentru că ea este în toată curăţenia ei pentru orice suflet
creştin, şi rămâne totuşi a copilaşilor cu suflete nevinovate, neatinse
încă de rugina îndoielii. Cât este de sinceră bucuria imaculată şi cât este
de curată fericirea lor, se poate vedea din zâmbetele acelea ingenue şi
neprefăcute, iar în acest sens, oricine poate constata că izvorul acestor
stări înălţătoare este sufletul lor curat.
Se cuvine să-L primim pe Domnul în sufletele noastre aşa cum l-au
primit moşii şi strămoşii noştri, pentru ca viaţa noastră să fie reaşezată
în dragoste de Dumnezeu şi de oameni, pentru ca Hristos să devină real,
prezent, modelul vieţii noastre, iar prin bucuria Naşterii să conştienti-
zăm adevărul că aşa cum Hristos Domnul este din neamul lui Adam
(Luca 3, 38) şi noi suntem din neamul lui Hristos, căci suntem din neamul
lui Dumnezeu Cel Născut din Fecioara Maria! Pentru toate popoarele
se destăinuie această bucurie a Magilor, pentru că la toate popoare-
le se află creştini şi ucenici ai lui Iisus, iar până la ziua judecăţii, când va
veni a doua oară să judece viii şi morţii, va mai fi încă timp de a recu-
noaşte pe Isus ca Fiu al lui Dumnezeu! Iubirea lui Dumnezeu faţă de om
constituie raţiunea şi condiţia procesului de mântuire a omului care se
bucură sincer. În virtutea acestei iubiri, marea BUCURIE ne arată că
Dumnezeu nu S-a întors cu totul de la zidirea Sa, nici n-a uitat lucrurile
mâinilor Sale când omul s-a desprins, prin păcat, din comuniunea origi-
nară. Să ne bucurăm, aşadar, că Fiul lui Dumnezeu îmbracă în lumină
curată, spre o apropiere deplină faţă de noi, „făcând din păcatele noastre
păcatele Sale, pentru a face din dreptatea Sa dreptatea noastră”, iar din
Bucuria Sa şi bucuria mântuirii noastre!
Prof. Vasile GOGONEA

12 • Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009
GARSONIERE
- AL. Plopilor, et.8, fără îmbunătăţiri
- AL. Plopilor, et.10, buc pe balcon, p.f.g.,
fără îmbunătăţiri
- Al. Plopilor, et.2, CT, T, p.f.g., modernizata
- Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T; p.f.g.,
toate îmbun.
- Bld-ul Ec Teodoroiu, convector, tocărie,
termopan
- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabina
dus, totul nou, modern
- str. 23 August, 38 mp, CT, T, p.f.g., cabina
dus, totul nou, modern
- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,
f.g., balcon inchis in T
- str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri,
37 mp, boiler
- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,
termopan.
- str. 9 Mai, et.2, CT, p.f.g.
- str. 9 Mai, parter, convector, boiler,
p.f.g.
- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, boiler, termopan.
- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţie
termică, mobilată
- Str. Agriculturi, et.4, g+f, boiler, convector,
izolatie.
- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,
termopan.
- Str. Agriculturi, et.4, transf in 2 cam.,
boiler, convector, termopan.
- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri
- Str. Bld. Ecat. Teodoroiu, zona Rosstramo,
parter, p.f.g., 30 mp.
- str. C. Brâncuşi, parter, convector, 40 mp
- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.
APARTAMENTE
2 CAMERE
- Al. Plopilor, et.3, semidec,48 mp, CT,
T, balcon închis
- Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,
uşă metal.
- Bld. Ecaterina Teodoroiu, et.1, nedec.,
p.g.f., sobe pe gaze
- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., fara
imbunatatiri
- str. 1 Mai-Vest, parter, semidec., convector,
boiler , fără îmbun.
- str. 22 Dec. 1898, et.3, balcon închis,
lambriu, CT, parchet lemn, f.g.
- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala.
- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri
- str. 23 August, et.3, dec., CT, T, p.f.g.
- str. 23 August, et.1, , dec, 64 mp, 2
terase închise, fără îmbun.
- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,
centrala, termopan.
- str. 23 August, et.3, dec, 50 mp, CT,
parchet lemn
- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,
55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.
- str. 9 Mai, et.10, buc, mare, CT, T, p.f.g.
- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,
CT, T, p.f.g.
- Str. 9 Mai, et.2, semidec., 60 mp,
p.f.g., CT, T, buc. mobilata,
- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane
- Str. 9 Mai, et.8, semidec., 50 mp, CT,
p.f.g.
APARTAMENTE
3 CAMERE
- C. Bucuresti, et.2, ec., 75 mp, T, g.f.
- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,
CT, 3 balcoane
- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri,
2 bai, 2 balcoane, izolat
- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,
centrala, balcon.
- str. 1 Dec., et.2, dec., 2 băi, , 70 mp,
CT, buc pe balcon închis în T
- str. 11 Iunie, parter, semidec., fără
îmbunătăţiri
- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,
T, p.f.g., spoturi
- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,
CT, T, acoperiş, p.f.g.
- Str. 22 Dec. 1989, et.4, dec, 65 mp,
AC, T, CT, p.f.g.
- Str. 22 Dec. 1989, et2, 2 bai, CT, T,
p.f.g.
- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT,
fara imbunatatiri
- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,
g+f+p, centrala, termopan.
- Str. 23 August, parter, dec, 80 mp,
CT, T, p.f.g. SCHIMB cu CASA,/2 CAM
- Str. 23 August, et.1, dec., fara imbunatatiri.
- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2
balcoane, centrala.
- str. A.I.Cuza, et.2, 55 mp, f.g.
- str. A.I.Cuza, et.4, m. îmbun., 65
mp, dec., 2 balcoane,
- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,
p+g+f, centrala, termopan.
- Str. Al. Fantanii, dec., 75 mp, AC, CT,
T, pf.g.
- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,
CT, T, 2 bai
- Str. C.Brancusi, et.4, 2 balcoane, 2
bai, multiple imbunatatiri
- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,
p.f., centrala, cadastru
- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f,
centrala.
- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2
balconae, p.f.g., uşă metalică
- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.
APARTAMENTE
4 CAMERE
- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,
2 bai, imbunatatiri.
- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,
p.f.g., tocarie noua
- str. C. Brancusi, et.1, dec, 82 mp, balcon
11 mp, CT, parchet
- str. N.Titulescu, et.1, dec, 93 mp, 3 balcoane,
2 bai, CT, T p.f.g.
- str. Popa Sapca, et.3, CT, balcon, p.f.g.,
boxa
- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g.,
- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2
AC, varianta mobilata
- Str. Victoria Centru, toate imbunatatirile
- Str. Siretului, et., Ct, 100 mp
- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multiple
imbunatatiri, modern
- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,
multiple imbunatatiri
- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,
CT, g.f. vedere bilaterală
- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.
CASE
- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,
teren 800 mp.
- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., baie, buc.,
beci, teren 400 mp.
- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toate
utilitatile.
- B-dul.Ecat.Teodoroiu, P+1, teren 656 mp
- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren
- Bumbesti- Jiu, Visina, 5 cam., teren, 1000
mp.
- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier
65 mp, t:780 mp
- C. Severinului, S+P+2, 12 camere, 3 bai, 2
terase, piscina, 2 CT, t:2500 mp, d:11m, tocarie si
parchet lemn masiv, marmura + sp com. 80mp,
toate uti.
- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4
dormitoare, 400 mp.
- Motru, str. Poarta Sarutului, 4 cam., teren
2000 mp., apa, gaze, canal.
- Str. 1 Dec. 1918 P+1, 280 mp. constructie,
teren 600 mp.
- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,
living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m
- str. 11 Iunie, P+1, 2 băi, living, 3 cam, CT,
t:236 mp, d:18m
- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140
mp.
- Str. 11 Iunie, casa caramida, Sc:40 mp, parter,
t>118 mp, beci, vie
- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp
- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baie, buc., beci,
t:400 mp
- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren
341 mp
- Str. 9 Mai, 3 cam., living, CT, T, 2 bai, t:293m
- Str. Ale. Mesteacanului, 4 cam., baie, buc.,
utilitati, teren 240 mp.
- Str. Ale. Prelungirea Panduri II, 6 cam., 2
buc., baie, teren 1000 mp.
- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,
teren 9500 mp.
- Str. Amaradia, 5 cam., baie, buc., anexe, buc
da vara.
- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m
- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., teren 660 mp.
- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650
mp., 12 m. deschidere.
- str. Aurel Vlaicu, 6 cam, buc, baie. 2 hol,
t:551mp, d:13m
- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377
mp., 24 deschidere.
- Str. Barajelor, D+P+1+M, constr. pe rosu,
teren 550 mp.
- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,
12m. deschidere., 2 intrari.
- Str. Barajelor, P+2, 120 mp pe nivel, Teren
450 mp
- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,
teren 1400 mp.
- Str. C. Bucuresti, 4 cam., teren 2500 mp., deschidere
16 m.
- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren
1000, 35 m deschidere.
- Str. C. Severinului, 2 cam, caramida, gaze,
apa curenta, t:470 mp
- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,
anexă, t:503 mp, d:13,3m
- Str. C. Severinului, 4 cam., Sc:130 mp, t:1500 mp
- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,
teren 650 mp.
- Str. Căpitan Buzatu, 3 cam., baie, CT, p.f.g.,
t:450 mp
- Str. Dobrogeanu Gherea, 3 cam., baie, buc., si
sp. com. 30 mp.
- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren
650 mp., 9 m deschidere.
- str. Dumvrava, 4 cam, hol mare, baie, buc.,
sobe gaz, t:710 mp
- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200
mp., deschidere 15m.
- Str. Ghiocelului, P+1, living, 3 dormitoare, CT
cupru, t:1000 mp, d:18m
- str. Hidrocentralei, P+M, P - sp. com. 100
mp, magazin+bar, terasă,lăzi vitrine, M - 100
mp, living, 2 dorm., baie, buc., CT, parchet lemn
masiv, f.g., cadastru, t:450 mp, BCA, placă, ţiglă,
canalizare, apă, gaze
- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4
cam., baie, buc., vie, t:400mp
- Str. Luncilor, 2 cam., buc, baie, mansarda,
teren 400 mp.
- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,
baie, t:400 mp
- str. M. C. Oancea, 3 camere, recent renovată,
T, CT, g. f. p, t:583 mp.d:12m
- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300
- Str. Macesului, P+3, pe rosu
Terenuri
- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere
35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon
0722/399.225.
- Al. Digului, min 250 mp - max.
500mp
- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m
- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,
d:35m
- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp
- Al. Mehedinti, t:607 mp, d: 32,54 m
- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil
(2500 mp, 5000mp), toate util.
- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m
- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp
- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600
mp, d>91m, parcelabil
- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,
DS, gard, apă, gaze curent la 25 m
- Al. Mehedinţi, t:550 mp
- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,
parcelabil
- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926
mp, d:25m
- Al. Mehendinţi, t:607 mp d:32m şi
t:800 mp d:19m
- Amaradia (peste), t:3237 mp,
d:10m, fara utilitati
- Artego, teren 2760 mp, d:12m
- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp,
d:21m, toate util
- Bld-ul Ec. Teodoroiu, 214 mp
- Bld-ul Ec. Teodoroiu, la mijloc
teren+casa 220mp,
- Bld-ul Ec. Teodoroiu, P3 - 220+casa
tip garsoniera
- Bucureasa, 4000 mp, d:20m
- Bucureasa, t:4750 mp, d:15m
- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m,
- Bucureasa, 4000 mp
- Bucureasa, t:1400 mp, d:17,5m
- Bucureasa, teren 5000 mp, d:20m,
fără util.
MIC PUBLICITATE
- Bucureasa, teren 5016 mp, d:24,60
m, intravilan
- C. Bucureşti,str. Sf. Dumitru, t:850
mp, d:16, intabulare
- C. Bucureşti, t:700 mp, d:30m
- C. Severinului, t:1530 mp d:17m
- Dealul Târgului, 2500 mp d:13m
- Dealul Târgului, t:2500+2500 mp,
d:25m
- Dealul Targului, teren 5000 mp,
d:12,5m, cadastru
- intre Jiete, t:2000 mp, 3 parcele
- între '' Jieţe'', t:1000 mp, d:20m
- între '' Jieţe'', t:7500 mp, d:22m
- Polata, teren 5000 mp, d:160m,
parcelabil (500 mp)
- Polata, 6325 mp, d:72,5m
- Polata, t:7500 mp, d:16 m+conac
(3 cam lemn , 1 cam caramida)
- Polata, teren 3000 mp+casă 70 mp,
apă, gaze, curent
- Poloaga, teren 2500 mp, d:25m
- Poloaga, t:600 mp d:34, parcelabil
în 2
- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,
utilitati.
- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2
parcele de 300 mp cu d:17 m
- Poloaga, t: 1 ha d:40m
- Poloaga, teren 1000 mp, d:27m, cadastru
- Preajba, 1760 mp, d:14 m, apa,
gaze, curent
- Preajba, 500 mp, d:15m
- Preajba, 5000 mp, d:15m
Închirieri
- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,
utilate, în Tg-Jiu
- Primesc în gazdă două fete la casă
în zona Traian. Relaţii la telfon:
0723/890.973.
- Închiriez spaţiu 100 mp cu toate
utilităţile (apă, gaze, centrală proprie,
aer condiţionat, grup sanitar, curent
electric), zona zero. Spaţiul se află la
etajul I, deasupra barului Eclipsa în clădirea
cu SNLO. Relaţii la telefon:
0766309306 sau la barul Eclipsa.
Auto
S.C. NOVADECIS
TRANS SRL NOVACI
vinde autoturism
OPEL VECTRA, an
fabricaţie 2003, avariat.
Autoturismul se află
la sediul societăţii din
Novaci, str. Nucilor,
nr.27. Preţ negociabil.
Relaţii la telefon:
0733/940.977.
TALON DE MIC PUBLICITATE
29
Nume ..............................
Prenume ..........................
Seria C.I. .........................
Telefon ................................................
24-31 decembrie 2009
Semnătura: ..........................................
Text anunţ: ..............................................................................................
.................................................................................................................
.................................................................................................................
Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile de
ziare sau la adresa redacţiei.

ZIG ZAG
Lucruri care nu le ştiam
despre Crăciun
Crăciunul nu a fost întotdeauna aşa cum îl ştim astăzi.
Atmosfera Sărbătorilor a fost de multe ori o muză pentru ne-
număraţi artişti care au evocat-o sub diverse forme. Atunci
când vorbeşti despre Crăciun, vorbeşti despre fericire, pace şi
speranţe pentru mai bine. Am făcut o selecţie a celor mai in-
teresante informaţii despre Crăciun, pe care vi le oferim în
locul clasicelor urări specifice Sărbătorilor, pe care probabil
le aşteptaţi an de an din partea celor dragi.
Mulţi dintre noi nu ştiam că în 1647 parlamentul britanic
a aprobat o lege conform căreia Crăciunul era considerat ile-
gal. Oliver Cromwell considera
că această sărbătoare şi tradiţii-
le specifice sunt imorale, de
aceea le-a interzis. Crăciunul a
fost legalizat din nou în 1660,
când Cromwell a pierdut puterea
în stat.
Sau poate nu ştiaţi că
Franklin Pierce a fost primul
preşedinte american care a decorat
un brad de Crăciun în in-
cinta Casei Albe sau că cel mai
popular colind de Crăciun este
„White Christmas”, în versiu-
nea cântată de Bing Cosby.
„Silent Night” este cel mai cân-
tat colind şi a fost scris în 1818 de pastorul austriac Joseph
Mohr. „Jingle Bells” a fost scris iniţial pentru celebrarea zilei
Recunoştinţei, în 1857.
În Evul Mediu capul de mistreţ reprezenta una dintre mân-
cărurile tradiţionale ale Crăciunului. Obiceiul a început după ce
un mistreţ a atacat un student, iar acesta a reuşit să se salveze
cu ajutorul unei cărţi despre Aristotel, pe care a introdus-o în
gura animalului. Mistreţul s-a înecat cu cartea, iar studentul i-a
retezat capul, ducându-l la universitatea unde învăţa.
Prima felicitare de Crăciun imprimată a fost realizată în
anul 1843 la comanda lui Sir Henry Cole. El a comandat realizarea
a 1000 de felicitări pe care ulterior le-a trimis persoanelor
apropiate, iar o parte au fost vândute la preţul de 1 shil-
Ingrediente:
Blat: 125 g unt, 175 g făină, 40 g zahăr, 1 gălbenuş ou, 1
lingură suc de lămâie.
Umplutură: 800 g brânză de
vaci, 120 g zahăr, 2 linguriţe coajă
rasă portocale, sucul de la o portocală,
60 g făină, 4 ouă, 2 portocale pentru
decor.
Preparare
Untul bucăţi se amestecă cu făina,
zahărul, gălbenuşul, sucul de lămâie şi
un praf de sare şi se frământă un aluat.
Se lasă jumătate de oră la rece, învelit
în folie de plastic. Se unge o formă de
tort rotundă cu unt, se întinde aluatul şi
se ridică o margine de cam două dege-
te pe lat. Tai din hârtie de copt un cerc
cu diametrul cât fundul formei plus
BANCURI
ling. Abia după anul 1860 producţia de felicitări a crescut,
pentru că până în 1870 urma să se introducă un timbru special
pentru acestea.
Înfăţişarea lui Moş Crăciun, aşa cum îl ştim noi astăzi, a
fost realizată în 1822, de către poetul C. Moore. În Franţa se
obişnuieşte să se ardă o crenguţă de măslin înainte de începerea
cinei de Crăciun.
În Anglia tradiţia spune că în timp ce frămânţi aluatul de
cozonaci, dacă îţi pui o dorinţă, şi dacă apoi cozonacii vor
creşte în cuptor, dorinţa ţi se va îndeplini.
La poşta din Montreal so-
sea un număr mare de scrisori
adresate lui Moş Crăciun.
Pentru a nu-i dezamăgi pe co-
pii, angajaţii poştei au început
în 1974 să răspundă acestor
scrisori în numele Moşului.
Din 1983 programul de răs-
punsuri a devenit oficial, iar
Moş Crăciun a primit o adresa
specială: Moş Crăciun – Polul
Nord - H0H0H0.
Data de 25 decembrie era
de asemenea considerată mo-
mentul solstiţiului de iarnă, pe
care romanii o numeau „bru-
mă”. Era ziua în care Soarele se dovedea „invincibil” în ciuda
scurtării numărului de ore în care strălucea pe cer.
Scandinavii păgâni celebrau un festival al iernii numit
Yule, care dura de la sfârşitul lui decembrie până la începutul
lunii ianuarie. Yule log (un fel de butuci în care se aprindeau
lumini) erau aprinse pentru a-l onora pe Thor-zeul tunetului,
având credinţa că fiecare scânteie din foc reprezenta un nou
porc sau vită care s-ar fi născut pe parcursul anului următor.
Sărbătoarea continua până când log-urile erau arse, ceea ce ar
fi putut să dureze şi 12 zile. Scandinavii numesc şi în prezent
Crăciunul Jul.
Prima persoană care deschide uşa în dimineaţa de Crăciun
trebuie să ţipe: Bine ai Venit Bătrâne Crăciun! pe strada goală.
Doctorul către proaspătul amputat: - Domnule, am
pentru dumneavoastră o ştire bună şi una rea.
- Care-i aia rea
- Ţi-am amputat piciorul sănătos...
- Nenorocitule, cum ai putut face asta... şi aia bună
- Piciorul bolnav se vindecă!
**************************************
Merge un tip la psihiatru:
- Dom'doctor! Nu mai pot... soţia mea are 100 de
pisici şi nu mai suport mirosul! Am încercat să le otră-
vesc, să le ard, să le spânzur, dar nimic, se înmulţesc
ca iepurii!
- Dar nu aţi încercat să deschideţi geamul întrea-
bă psihiatrul pe un ton batjocoritor...
- Eh... păi atunci ar zbura afară cei 1000 porumbei
ai mei!
***************************************
Pescarul scoase cu greu cârligul din gura unui crap
mare şi frumos.
- Cum ai reuşit să te prinzi în cârlig întreabă compătimitor
pescarul.
- Am vrut să mă sinucid, deşteptule!!!
****************************************
Un bărbat la librărie: Aş dori cartea cu titlul:
„Superioritatea bărbatului faţă de femeie”.
Vânzătoarea: Utopie şi sf-uri la etajul 1 vă rog.
Tarta cu portocale
două degete şi întind aluatul pe hârtie, după care îl aşez în
formă de tort. Se fac câteva cute pe margine, dar este mai uşor
de întins aluatul în acest mod. Se aşează
peste aluat o hârtie de copt pe care se pre-
sară boabe de fasole.
Se dă la cuptorul încins la 180 grade
Celsius timp de 20 de minute. Între
timp, se amestecă toate ingredientele
pentru compoziţie şi se scoate blatul din
cuptor, se îndepărtează folia cu boabele
de fasole, se aşează compoziţia şi se ni-
velează. Se scade temperatura la 160
grade şi se mai coace o oră. Se stinge
cuptorul, se lasă să se răcească tarta în
cuptor şi se ornează înainte de servire
cu felii de portocale tăiate subţire şi răs-
pândite, în formă de cercuri, pe toată
suprafaţa tartei.
Pagină realizată de Ana-Irina Pop
Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 13
HOROSCOP
Săptămâna 24-31 decembrie
BERBEC
Veţi începe săptămâna „cu stângul”!
Nimeni nu vă intră în voie. Nici comunicarea
nu se situează la parametri optimi. În schimb,
şansele de natură materială şi afectivitatea
sunt în creştere. Abordaţi perioada cu calm.
TAUR
Chiar dacă astrele vă sunt favorabile,
stresul şi oboseala din ultima perioadă vă
induce o stare de surescitare pe care o veţi
resimţi din plin marţi şi miercuri. Profitaţi
de zilele libere şi încercaţi să vă odihniţi.
GEMENI
Sunteţi supuşi unor presiuni astrale ma-
lefice. Există, totuşi, o zi în care puteţi să
rezolvaţi multe din problemele dumneavoastră
(afaceri, comunicare, afectivitate), aceas-
ta fiind chiar cea de debut a săptămânii.
RAC
Semnele sunt prevestitoare de furtună
în ceea ce priveşte relaţiile dumneavoastră
afective. Este foarte posibil ca o persoană
iubită (sau foarte apropiată) să trea-
că prin momente delicate în perioada
aceasta, iar dumneavoastră să n-o înţelegeţi.
LEU
Veţi avea în această perioadă o stare
afectivă excelentă. Chiar dacă vă place să
conduceţi în relaţiile cu alţii, în această
perioadă vă veţi lăsa condus cu reală plă-
cere. Asta nu înseamnă că nu veţi rămâne
vigilent chiar şi atunci când vă îndrăgostiţi.
FECIOARĂ
Este posibilă apariţia disputelor cu se-
menii (şi, în mod deosebit cu persoanele de
sex opus). Nu aveţi prea multă originalita-
te, iar rigoarea dumneavoastră proverbială
vă cam... trădează! Este Crăciunul... încer-
caţi să vă lăsaţi pătrunşi de magia Sărbătorilor.
BALANŢĂ
Aveţi mare grijă la ceea ce spuneţi în
ziua de Ajun, mai ales unor persoane de
sex feminin! Micile răutăţi cu care atacaţi
pe toţi cei care nu vă intră în voie s-ar pu-
tea întoarce împotriva dumneavoastră.
SCORPION
Chiar dacă starea de oboseală, datora-
tă efortului prelungit din ultima perioadă,
vă indispune pe moment (mai ales la ni-
vel psihic), totuşi săptămâna se va dovedi
una relativ bună, graţie calmului de care
veţi da dovadă în momentele tensionate.
SĂGETĂTOR
Zilele de Sărbători sunt unele în care
se pot întâmpla şi bune şi rele! Este posi-
bil ca trăirile dumneavoastră să „plângă”
cu un ochi şi să „râdă” cu celălalt. Nu dis-
peraţi! Totul ţine o... zi.
CAPRICORN
Stările dumneavoastră emoţionale pot sa
vă creeze adevărate crize de ulcer. Încercaţi
să vă calmaţi (dacă puteţi!) de stresul afectiv
care poate să vă dăuneze, mai ales dacă veţi
angaja discuţii contradictorii cu persoana iu-
bită. Nu luaţi hotărâri în această perioadă!
VĂRSĂTOR
Un debut de săptămână excelent pen-
tru nativii acestui semn. Exceptând zilele
de marţi şi miercuri, perioada este una
destul de benefică, graţie şarmului dumneavoastră
natural. Zâmbiţi mai mult şi
veţi fi iubiţi de toată lumea.
PEŞTI
Strălucitori şi plini de vitalitate, reuşiţi
să treceţi peste toate obstacolele care se
aşează în faţa dumneavoastră. În aceste condiţii
în relaţiile cu ceilalţi, exuberanţa şi per-
sonalitatea dumneavoastră o să vă fie de
mare ajutor. • Zile benefice: marţi, miercuri şi duminică.

Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 15
SPORT
REGRETUL LUI POPETE:
„Nu avem public de prima ligă !”
„Ultimul mohican” de
la Pandurii, atunci când
vorbim despre jucătorii
gorjeni get-beget care şiau
început aventura pe
prima scenă a României
în urmă cu câţiva ani
este Florin Popete. Şi de
aceea, atunci când un
fotbalist ca el îşi exprimă
un punct de vedere, merită
să fie ascultat şi mai
ales respectat. Deşi sfârşitul
primei părţi a campionatului
l-a regăsit pe
fundaşul Pandurilor
aproape de forma care
l-a consacrat, ceea ce în
mod evident ar trebui să
constituie un motiv de
bucurie, Florin are în suflet
şi un mare sentiment
de frustrare. Veteranul
din lotul Pandurilor nu
poate înţelege de ce pu-
blicul de pe „Municipal”,
în loc să-şi încurajeze cât
mai „cald” echipa, mai
mult o huiduie şi chiar o
înjură. Totuşi, trecând
peste această problemă,
Florin Popete spune că
Pandurii vor avea acum
o iarnă liniştită după ce
echipa gorjeană a reuşit
să ajungă la cota 20 de
puncte în Liga I.
Reporter: Florine, a sosit în
sfârşit vacanţa şi pentru tine...
Florin Popete: Da şi pot să
spun că este una binevenită,
chiar dacă nu ţine aşa de mult pe
cât mi-aş fi dorit. Dar e bine şi
aşa, a fost un tur de campionat
extrem de dur, în care am cam
avut de toate şi momente plăcute,
dar şi din cele mai puţin plă-
cute, ca să nu mai zic că am avut
chiar şi schimbări de antrenori.
Dar ştiţi cum e, noi ca jucători
trebuie să le depăşim pe toate şi
să ne facem treaba.
Rep.: Pentru tine, ultima
parte a turului a fost una de
bun augur. Nu numai că ţi-ai
regăsit locul de titular, dar ai
avut şi cele mai bune evoluţii la
Pandurii. Cum priveşti acum
lucrurile
F.P.: Pot să zic că odată cu
venirea domnului Ciobotariu
am avut o nouă şansă aşa că am
încercat să profit la maxim de
ea. De jucat nu ştiu cum am jucat,
asta alţii poate să o comen-
teze, pot să spun că am încercat
doar să-mi fac datoria faţă de
echipă. Şi poate chiar am şi reu-
şit.
Rep.: În ultima partidă din
2009 a Pandurilor ai fost cel
mai bun jucător de pe teren.
Cât de importantă a fost acea
victorie de la finalul turului
F.P.: Primordial a fost pentru
noi victoria în ultima partidă, cu
Apulum Alba Iulia, ştiind că
aveam în faţă un adversar inco-
mod, un teren de joc foarte greu,
dar şi că aveam nevoie mare de
3 puncte. Vreau să spun că am
jucat şi pentru domnul
Ciobotariu, dar şi pentru liniştea
din clasament, pentru sărbători
mai liniştite...
Rep.: Trăgând acum linie,
putem spune că aveţi o iarnă
liniştită Cu o singură excep-
ţie... aţi ratat primele de joc!
F.P.: Da, acum cred că este
linişte, avem 20 de puncte la ju-
mătatea drumului şi cât-decât
suntem în grafic. Nici nu s-a pus
problema în ultimul meci despre
prime. Noi am jucat doar pentru
noi şi pentru domnul antrenor
Liviu Ciobotariu, care este un
om deosebit.
Rep.: Deşi toată lumea de la
Pandurii s-a bucurat după succesul
din ultima etapă a turului,
o parte din tine s-a arătat
dezamăgită de un anumit aspect...
Tu chiar ai avut o discu-
ţie mai aprinsă cu unii dintre
spectatori.
F.P.: Era normal să reacţio-
nez aşa. Având în vedere că am
condus cu 2-0 într-un meci „care
pe care”, iar publicul să nu ne
încurajeze absolut deloc la o
partidă de asemenea factură, ci
mai curând să ne înjure, eu cred
că nu era deloc normal. Pe când
dacă mergem noi pe alte stadioane,
publicul local îşi încura-
jează echipa din minutul 1 până
în minutul 90. La alţii publicul
este al XII-lea jucător, pe când
la noi este al X-lea, poate al IX-
alea! Concluzia ar fi una clară,
noi nu avem public de prima
ligă!
Rep.: Revenind la vacanţă,
unde îţi vei petrece sărbătorile
F.P.: Păi nu mi-am făcut cine
ştie ce planuri. Cred că cel mai
probabil voi sta mai mult acasă,
în familie. Voi încerca totuşi, să
mai ies şi eu puţin, să merg pe la
munte.
A consemnat Daniel Gîrdu

Viaa în Gorj • joi, 24-31 decembrie 2009 • 16
Fie ca bucuria şi liniştea
aduse de
Sfintele Sărbători să
vă însoţească pe tot
parcursul anului ce
va urma.
Un An Nou fericit!
La mulţi ani!
Senator,
Ion Ruşeţ
Uniunea Sindicatelor
Miniere Oltenia urează
membrilor săi de sindicat
şi familiilor acestora,
numai împliniri,
pace în suflete, sănătate,
noroc şi un An Nou
îmbelşugat!
La mulţi ani!
Preşedinte,
Marin Condescu
Doresc ca zilele de sărbătoare
să vă fie minunate,
pline de bucurii şi
realizări. Vă doresc un
An Nou plin de sănătate,
linişte şi fericire.
La Mulţi Ani!
Deputat
Severus Militaru
Fie ca sărbătoarea
Crăciunului să vă umple
inima de bucurie, să vă
aducă pace şi linişte în suflet,
alături de cei dragi!
Anul Nou să vă aducă fericire,
iubire, noroc şi sănătate.
La Mulţi Ani!
Director General
SNLO SA Târgu-Jiu,
Ing. Daniel Burlan
Sindicatului Minerul
Rovinari urează membrilor
de sindicat şi familiilor
lor ca sfintele
Sărbători de iarnă să le
aducă sănătate, prosperitate
şi un An Nou fericit!
Preşedinte,
Marin Golea
Sfânta Sărbătoare a
Crăciunului să vă aducă
sănătate, linişte şi bucurie,
iar Noul An 2010 să vă
găsească încrezători în viitor.
Sărbători fericite şi
La Mulţi Ani!
Consilier judeţean
Gheorghe Orzan,
Director general
SC TDS SRL
Uniunea Sindicală „Mine Energie” Jilţ
Turceni urează minerilor şi energeticienilor
ca magia Sărbătorile de iarnă să le cuprindă
sufletele şi să le aducă sănătate şi numai
împliniri. La mulţi ani!
Preşedinte executiv,
Adrian Marciuc
Conducerea Sindicatului
EM Jilţ Sud urează minerilor
şi familiilor acestora
ca Sfintele Sărbători de
iarnă să le aducă sănătate,
belşug şi numai împliniri
alături de cei dragi!
La Mulţi ani!
Preşedinte,
Vasile Geamănu
c m y k