Viaļa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

ViaaînGorjSptmânal independentAnul II, nr.30, 11-17 februarie 2010, Apare joi„Mi-aş dorica Gorjulsă seevidenţiezemai mult!”www.viataingorj.ro16 pagini pre 1 leu„Dac poi merge, de ce s te târti! N.IorgaCelulele stemsalveaz viei!pag.8-9La pas prin TârgCirculaţia petrotuare, un chinpag.12Am mai abordat acest subiectdar degeaba. Măcar să ia amintepietonii la accidentele la care seexpun, dacă altcineva nu-şi facedatoria, fiind plătiţi pentru acestlucru. Să se fi schimbat Codul rutierşi celelalte norme de circula-ţie? Cine mai ştie!?...pag.6Piaţa Centrală– o poveste maivecheDeocamdată, cei în drept să rezolveaceastă problemă hiberneazăşi nu recepţionează ocara pieţa-rilor dar şi ale florarilor la adresalor, cum nici pe cele ale cumpără-torilor la adresa vânzătorilor caredârdâie de frig de le clănţăne din-ţii în gură şi îngheaţă...pag.3Din nou „secetă”pentru Stromajer?Proiectul de Lege a pensiilora fost aprobat de GuvernLa DSP Gorj,La aşa „interes”, aşa... servicii!pag.3pag.7pag.5Descântece de pe ValeaGilortuluipag.11„Am făcut investiţii chiar şi încondiţii de criză”, mărturiseşteprimarul oraşului Bumbeşti-JiuFără îndoială că stagiuldin Antalya a reprezentatpunctul culminant al pregă-tirii Pandurilor în vedereaabordării returului Ligi I.Deşi a debutat în...pag.16c m y k

2 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010EDITORIALSC „România” SRL laun pas de... faliment„Nu avem ţară de vânzare...” Acest slo-gan a rămas de domeniul trecutului, de pevremea regimului de tristă amintire, cândnoţiunea de patriotism era mai clară, maibine înţeleasă, mai fierbinte şi plină de patriotism.Acum a devenit un paravan de acoperirepentru toţi hoţii şi mafioţii. Au venit afa-cerişti de toate naţiile şi culorile, cumpărândpe nimica toată câte o halcă din trupul aces-tei ţărişoare sfârtecată de colţii lor de la uncapăt la celălalt. Banul contează. Se vindeorice. Chiar şi „vânzătorii” se vând pe te miri ce. Sunt vânzători de rasă, cuconturi şi vile prin străinătăţuri. Copiii lor se şcolesc prin renumitele colegiidin străinătate, pe valută forte, că la noi învăţământul e la pământ, pen-tru proşti, cu aşa miniştri pe post de gropari. Se unifică şcolile, se reducposturile dascălilor, se alege praful. Cui îi pasă de copiii noştri care suntnevoiţi să mărşăluiască zeci de kilometri, zi de zi, pe zloată, pe frig, prinnoroaie sau troiene, expuşi îmbolnăvirii sau chiar să fie sfâşiaţi de lupiihămesiţi, hărţuiţi de foame şi oboseală, cucăind în bănci, cu ciorapii uzi,până şi cornul cu laptele nu li se mai acordă, dându-se vina pe criză. Ceimai mulţi copii pentru asta mergeau la şcoală, să mănânce un corn cu lap-te, că de învăţat nici profesorii nu mai au chef, obsedaţi şi făcându-şi grijică li se vor reduce posturile sau li se va mai tăia din salarii.Ţara noastră e plină de negustori puşi pe căpătuială, dornici să facăbani din orice. Chiar şi cei străini de ţară, au prins coajă la noi. Au venitcu pantalonii în fund, de gălbejiţi ce erau. Şi acum s-au înciocălat, lepriesc afacerile în România. Norocul nostru că nu pot să-şi ducă acasăacareturile obţinute pe nimica toată, că altfel s-ar întâlni într-un punctanume graniţele ruşilor, bulgarilor, ungurilor, sârbilor, România dispărândde pe hartă. Ce coşmar cumplit...Aceşti bogătani, cu ceafa groasă, îi tratează pe români de parcă ei,străinii, s-ar afla în ţara lor. Românii sunt buni numai de muncă, săslugărească pe la aceştia, pe salarii de mizerie, fără niciun Dumnezeu.Şi au mai făcut şi „aleşii noştri” împrumuturi la FMI şi pe la altebănci europene, de nici dracu’ nu ne mai scapă de ele. Asta a ajuns ţă-rişoara noastră, un mare SRL. O firmă în prag de faliment, dusă de râpăde nişte neisprăviţi. Au înregistrat datorii de sute de miliarde de euro.Până va veni ziua scadenţei, când acestui SRL i se va cere intrarea îninsolvenţă, fiind numit în acelaşi timp un lichidator judiciar, tot străin,bineînţeles. Ce vom face în atare situaţie? Vom avea aceeaşi soartă cucea a micilor întreprinzători, care au fost aduşi în sapă de lemn, sufocaţide biruri peste biruri, ajunşi în stradă cu gustul amar al falimentului.Pentru că pe casă, pe prăvălie, pe maşină şi alte bunuri s-a pus se-chestru pentru recuperarea prejudiciului. Nouă ce o să ne ia pentrunesăbuinţa lui Lăcustă Vodă şi a lui Popeye Marinarul? Totul. Ne potcere să părăsim până şi ţara, plecând încotro om vedea cu ochii. Undesă plecăm? În Congo sau în Siberia? La Polul Nord sau în PustiulSahara? Nici una, nici alta. Poate vor accepta să ne închirieze propriilenoastre case şi pământuri, propria noastră ţară, la preţuri exorbitante,făcându-ne şi mai datori decât eram înainte. Sclavi în propria noastrăţară, care, de data asta, ni se va părea mai vitregă ca oricând.Pentru o clipă, din instinct, tresărind înspăimântat, deschid ochiicât cepele. Doamne, ce vis urât am avut! Şi totuşi e adevărat. Nu amvisat. Aş fi vrut să fie vis şi nimic să nu fie adevărat. Realitatea zgudu-itoare porneşte chiar de sub fereastra mea. Deschid geamul la perete şistrig cât mă ţin bojocii: „România, trezeşte-teeeeee!...”Ion ŞoldeaPOZ(N)A SĂPTĂMÂNIIHoţilor carefură din depozitelede cărbuneExecutivuluipentru că auinterzis plantelehalucinogeneVIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriN-amsă mai fac...Ana Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43- În şedinţa de ieri, Guvernul,printr-o ordonanţă de urgenţă, ainterzis comercializarea unuinumăr de 36 substanţe şi planteetnobotanice, care au fost asi-milate drogurilor. Interdicţiadecisă de Guvern în domeniulplantelor etnobotanice va atra-ge sancţiunea cu închisoareaatât pentru vânzarea, deţinereaşi transportul unor astfel deproduse, cât şi pentru cumpărarea,cultivarea şi experimentareaplantelor interzise, au declaratagenţiei MEDIAFAXsurse ministeriale.SEMNALVremeaAforisme* O copilărie profundă de cele maimulte ori este o copilărie ratată.* Lucrurile profunde nu se uită,ci se aşează în profunzimea lor.* Nu ne putem îndrăgosti întrunmod profund, dar putem trăi odragoste profundă.* Norocul parvenitului este unnoroc fără substanţă.* Dacă invidiezi norocul altuia,îndepărtezi norocul tău.* Există noroc care străluceşte şinoroc care orbeşte.* Proştii au un cod dedominare; unui om inteligentîi este foarte greu să-ldescifreze.* Un duşman de proastă ca-litate este un dublu duşman.- Minstrul Finanţelor a pus gândrău proprietarilor care au terenuriagricole, dar nu le folosesc. Aceştia,susţine Vlădescu, ar trebui penalizaţi,a declarat ministrul FinanţelorPublice, Sebastian Vlădescu, pre-zent la deschiderea şedinţei a Burseide Valori Bucureşti.George Drăghescu

Piaţa Centrală– o poveste mai vecheDeocamdată, cei în drept să rezolveaceastă problemă hibernează şi nu recepţi-onează ocara pieţarilor dar şi ale florarilorla adresa lor, cum nici pe cele ale cumpără-torilor la adresa vânzătorilor care dârdâiede frig de le clănţăne dinţii în gură şi îngheaţăşi ceva în ei, în timp ce îşi vând pro-dusele degerate. De câţiva ani buni, decând a fost modernizată Piaţa Centrală,problema numărul unu a pieţarilor pe tim-pul iernii a fost frigul şi curentul format devânt, care trage dintr-o parte şi alta înnebu-nindu-i pe cei ce se încumetă să stea aici zide zi, zi lumină, ca să-şi vândă marfa. Apoiau realizat că din cauza gerului se depreciaşi marfa, pe care erau nevoiţi să o arunce,căci cumpărătorul vedea şi cu ochiul liberacest lucru, dar şi încercându-le cu mâna,că produsele erau terciuite şi stricate.Şi atunci a început un alt calvar, altecheltuieli inutile, încât câştigul lor s-a di-minuat simţitor. Bieţii oameni nu se maigândeau la ei, că îngheţau, ci la marfă, în-velind-o cu pături şi preşuri sau cartoane,dar tot degeaba. Cum la fel, degeaba, auîncercat să-şi facă auzite vocile, solicitândsă li se creeze spaţii unde să-şi ţină marfape timpul iernii noaptea. Nu i-a auzit ni-meni. Pe lângă faptul că plătesc aproape420 de lei pe lună pentru o masă, cei careau posibilitate aduc maşini şi îşi tramba-lează marfa acasă, seară de seară, revenindcu ea dimineaţa. Cei care nu au această posibilitate,lasă marfa prin barurile şi ma-gherniţele învecinate, contra cost, o „altă”taxă percepută la negru. Ca să nu mai vor-Proiectul de Lege a pensiilora fost aprobat de Guvernbim de condiţiile în care sunt depozitateprodusele. Căci bietul pieţar încearcă sămai diminueze din pierderi, dar cu ce riscşi cheltuială!? În primul rând, clientul pe elîl beşteleşte, dându-i cu marfa în cap. Dacănu azi, pentru că nu a observat că legumeleşi fructele sunt degerate, însă acasă se dez-gheaţă când dau de căldură şi a doua zi celpăgubit îl porcăieşte cum îi vine la gură.„Degeaba fotografiaţi şi o să ne daţi laziar, că nu va citi nimeni aşa ceva, pentrucă nu-i interesează. Tot nouă ne vor da pes-te nas, ameninţându-ne că ne vor lua masa.Nu-i interesează soarta noastră. Lucrămmai mult în pierdere decât în câştig, de nuPremierul Emil Boc a declarat, miercuri,că pensiile speciale vor fi recalculate în ter-men de cinci luni de la data intrării în vigoarea legii privind sistemul unitar de pensii, fărăsă fie acceptată nicio excepţie, dar ţinândcont că statul a suportat o parte din contribu-ţia socială în cazul anumitor categorii.Pensiile sub 3000 de lei nu vor suferi modificări.Proiectul de Lege a pensiilor va fi pro-movat în regim de urgenţă la Parlament.După şedinţa de Guvern de miercuri,Premierul Boc a declarat că: „EconomiileViaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 3apucăm să mai scoatem nici banii inves-tiţi”, susţine un pieţar îmbrăcat mai gros,„cu un pantalon de trening şi două perechide izmene pe sub pantalonii ai buni...”, semai căinează el, roşu în obraz şi cu mâinileparcă opărite, tot din cauza gerului.Dacă ei se plâng la noi, noi ne facem da-toria şi scriem, că acesta ne este rostul. Altăputere nu avem ca să-i tragem la răspunderepe cei în drept, iar dacă se plâng mai pe „sus”şi nu se ia nicio măsură, se vede treaba căaceia ori sunt surzi, ori fac pe proştii. Aia e.Rămâne de văzut. Dar dacă, să zicem, seva întâmpla vreo minune...Toma N. CREDINCIOSUcare se fac din recalcularea acestor pensiispeciale vor fi de 500 - 800 de milioane deeuro. Avem un raport inechitabil între ceamai mică şi cea mai mare pensie. Vârsta limi-tă de pensionare la femei ar trebui să fie 58 deani, iar la bărbaţi 63 de ani. Pensia socialăminimă nu va fi diminuată. În cazul politiştilor,se va recalcula pensia potrivit contributivităţii,având însă în vedere că statul a contri-buit pentru ei un număr important de ani şifiecare pe măsura contribuţiei pe care a avut-o va primi pensia aferentă. Pentru 85% dinpensiile speciale cunatumul nu va fi modifi-cat, doar pentru restul de 15% acestea vor firecalculate”.Potrivit reprezentanţilor MinisteruluiMuncii, în urma adoptării acestuia de cătreGuvern, proiectul de lege ar putea fi trimis înParlament în data de 15 februarie.Guvernul vrea sa elimine pensiile specialede care beneficiază circa 180.000 de ro-mâni. În clasamentul cu cele mai mari pensiisunt: aviatorii, magistraţii, angajaţi ai Curţiide conturi, diplomaţi, parlamentari, poliţiştişi militari.Sindicaliştii susţin că legea pensiilor publiceunitare nu ar trebui să se aplice retroactiv,aşa cum prevede proiectul de act normativ.Militarii cer neicluderea pensiilor lor înaceastă lege şi declară că vor da în judecatăGuvernul.Maria DanACTUALITATE***************************Marţi, 09.02.2010, orele 19:00,poliţiştii din cadrul PoliţieiMunicipiului Motru au depistat în tra-fic pe DN 67, pe raza localităţii, pe C.Gheorghe, care transporta cu o autoutilitarăcantitatea de 17.240 kg cărbu-ne lignit.Transportatorul nu deţinealicenţă pentru a efectua un astfel detransport. Mai mult, cantitatea de cărbunetransportată depăşea masa maximăautorizată pe sectorul de drum re-spectiv.Poliţiştii au întocmit pe numelebărbatului dosar penal pentru săvârşireainfracţiunii de nerespectarea regi-mului transportului rutier public şi, deasemenea, l-au sancţionat contraven-ţional cu amendă în valoare de 5.000lei pentru depăşirea masei autorizate.***************************Biroul de presă al MECMA, pebaza informaţiilor primite deDispeceratul Naţional de GazeNaturale, face următoarele precizări înlegătură cu furnizarea gazelor naturale:- presiunile în reţeaua de transportgaze naturale înregistrează valori normalecare asigură alimentarea în condi-ţii de siguranţă a tuturor consumatorilor.- nivelul surselor de gaze naturalepentru marţi, 9 februarie 2010, este de63,1 mil. mc., din care:- producţia internă de gaze natura-le este de 32,2 mil mc.;- extracţia de gaze naturale din de-pozite este de 22,0 mil. mc/zi;- importul prin staţia SMG Isaccease situează la un nivel de 8,9 mil. mc/zi;Referitor la cantităţile de gaze pro-venite din import, amintim, încă o dată,că acestea se încadrează în prevederilecontractelor încheiate de importatoriide gaze pe termen mediu şi lung, fiindnotificaţi de partea rusă că în următoa-rele zile vom primi o cantitate de 8,9mil. mc/zi gaze naturale.***************************Prefectul judeţului Gorj, VasileLiviu Andrei, a convocat în urmă cudouă zile reprezentanţii InspectoratuluiJudeţean de Poliţe, Gărzii Financiare,Direcţiei Generale a FinanţelorPublice, Consiliului Judeţean Gorj,Autorităţii Rutiere Române şiRegistrului Auto Român şi a solicitatdepistarea transportatorilor care cir-culă pe drumurile publice din judeţfără licenţă.Prefectul Vasile Liviu Andrei a ce-rut o mai mare implicare a instituţiilorcu competenţă în domeniu pentru de-pistarea şi eliminarea firmelor piratcare efectuează transport de persoane.În cadrul întâlnirii s-a luat hotărâ-rea ca, pentru a elimina microbuzelesocietăţilor fără licenţă de transport,autorităţile locale care se confruntă cuaceastă problemă, să solicite modifi-carea graficului de circulaţie. Prinmodificarea graficului de circulaţiefirme care au licenţă vor putea efectua,la intervale mai mici de timp, dis-tanţele stabilite în itinerar.

4 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010ADMINISTRAIEProgramul Rablapentru autoturisme,din 20 februarie 2010Ministerul Mediului şiPădurilor, Laszlo Borbely, a preci-zat că aplicarea Programului Rablapentru maşini, în acest an, va începe,cel mai probabil, în 20 februa-rie. „Din 20 februarie, persoanelecare doresc să beneficieze de acestProgram pentru maşini se pot prezentala Remat pentru a face for-Ministrul Mediului şiPădurilor a explicat că în ceeace priveşte aplicareaProgramului Rabla pentru maşini,valoarea unui tichet valoriceste de 3.800 de lei. „O per-soană fizică şi juridică poate sămeargă cu mai multe maşini,dacă le are în proprietate, pri-până la care poate să predeamaşini. În cazul persoanelor ju-ridice, există limita de 200.000de euro pe an, până la care potfi predate maşini”, a explicatministrul Laszlo Borbely.În ceea ce priveşte procedurade aplicare a Programului Rablapentru tractoare, ministrulFacilităţi privindşomajul tehnicExecutivul a adoptat actul normativcare reglementează şomajultehnic pentru anul 2010, a anunţatprimul-ministru Emil Boc la brie-fing-ul de presă susţinut la finalulşedinţei de Guvern de săptămânatrecută.„Prin acest act normativ vor fisalvate în jur de 200 mii de locuri demuncă” a apreciat premierul Boc.Mai exact, pe perioada suspen-dării temporare a activităţii, totaletea menţine locurile de muncă şi,implicit, cetăţenilor” a precizat şefulExecutivului.Ministrul Muncii, Familiei şiProtecţiei Sociale, Mihai Şeitan aadăugat că facilităţile privind şomajultehnic se aplică pentru 90 dezile calendaristice, începând culuna februarie.Estimările oficiale au avut învedere că susţinerea acestor facili-tăţi, pentru 200.000 de angajaţi, vamalităţile”, a afirmat ministrulMediului şi Pădurilor. În ceea cepriveşte aplicarea ProgramuluiRabla şi pentru tractoare, ministrulBorbely a precizat că această componentăva fi demarată în jurul dateide 20 martie 2010.meşte vouchere, acestea sunttransmisibile. Interesul nostru,al autorităţilor, este să fie pre-date maşinile vechi, să disparăde pe piaţă. /.../ În ceea ce priveştepersoanele fizice, nu existălimită valorică superioarăLa PNL Gorj se vreaMediului şi Pădurilor a arătat cănu se vor acorda tichete valorice,precum în cazul autoturismelor, cise va acorda sprijin de la stat, re-spectiv până la 17.000 de lei, darnu mai mult decât 50% din valoareanoului tractor.sau parţiale, a unui agent econo-mic, statul va susţine de la bugetplata tuturor contribuţiilor de asigurărisociale, urmând ca salaria-tul să primească 75% din salariulde bază corespunzător locului demuncă ocupat. De asemenea, salariatuleste scutit de plata impozituluipe venit.„Am decis să luăm această mă-sură ştiind că, cel puţin în primaparte a anului 2010, sunt încă con-diţii dificile din punct de vedereeconomic şi dorim să oferim unsprijin direct firmelor pentru a pu-conduce la o pierdere a bugetelorstatului - fie că este vorba de bugetulde stat sau de bugetele de asigurări- de circa 493 milioane pe în-tregul an, a arătat ministrul Şeitan,în timp ce intrarea în şomaj a200.000 de angajaţi ar costa bugetulde şomaj circa 900 milioane lei.„Protejăm bugetul de şomajpentru alte situaţii şi, în acelaşitimp, protejăm lucrătorii care-şiîncasează veniturile şi întreprinderilepentru a avea oamenii la îndemânăcând vor avea nevoie” a ex-plicat Mihai Şeitan.Aşa cum se ştie, încă deanul trecut, după alegerileprezidenţiale, în sânul orga-nizaţiei judeţene a PNL Gorjau mocnit tot felul de nemulţumiridin partea unor mem-bri care doreau o schimbare,lucru imposibil, fiindcă setrezeau pe lista neagră, in-traţi în vizorul „epurărilor”.De partea acestora, se pare, aintrat în joc şi LudovicOrban, vicepreşedintele or-ganizaţiei de la centru, undeşi acolo disputele pentru pu-tere sunt la modă. ÎnsăMarele Luptător din Gorj aştiut punctele slabe ale acestora,începând prigoana şi în-depărtarea lor de pe lângăfuncţiile de conducere, bachiar darea afară din partid.Unul dintre aceştia este şiprimarul de la Bumbeşti-Jiucare a devenit „incomod” dinmomentul în care şi-a anun-ţat candidatura, la alegeri, laşefia partidului. Acesta esteconvins că PNL Gorj, la oraactuală, trebuie să schimbeneapărat macazul...„Eu am participat şi laBraşov, la întâlnirea de aco-lo, am participat şi aseară laîntâlnire, care a vizat chiaraceastă problemă, să zicem...nu neapărat convulsii, dar totuşiexistă câteva lucruri dis-putate în sânul PNL Gorj.După cum ştiţi, există o dizi-denţă – să zicem aşa – dincare şi eu fac parte. La soli-citarea conducerii partidului,la nivel central, s-a conturato nouă conducere, un nou birouinterimar care, din păca-te, după părerea mea, nu areuşit să o ducă la bun sfâr-şit. Şi aseară s-a discutat petema aceasta. Au venit treivicepreşedinţi de la nivel naţional,la Târgu-Jiu (mier-curi, 3 februarie a.c. – n.n.),pentru a discuta în acestsens. Ce pot să vă spun, nus-a luat o hotărâre, dar, pro-babil, în zilele următoare,conducerea partidului o vaface într-un fel. Atitudineanoastră, în special a aleşilorlocali, primari şi cealaltă categoriede aleşi locali din judeţ,am avut această aborda-re, pentru că, altfel, în toatăperioada trecută, mai ales înultimii doi ani de zile, con-ducerea judeţeană a PNL aînceput o epurare a noastrădin birou, din structurile dinconducere, pe singurul considerent– eu o spun în numelemeu – am fost un cri-schimbarea macazului...tic... Eu nu am nimic cuMorega, nu sunt un duşmanal lui, dar am fost un criticvehement al dumnealui dinmai multe motive. Şi mi-ammai atras şi câţiva colegi departea mea. Pentru acest lu-cru, şi totul a început cândmi-am anunţat candidatura laşefia partidului, de atunci aînceput prigoana. Şi trebuiepus capăt acestui lucru. Euzic că se va rezolva în urmă-toarea perioadă şi mai ales seva tranşa la Conferinţa dedări de seamă şi alegeri, careva fi imediat după Congresulpartidului, cel puţin, ca şi titluinformativ. Dar am spus-o şi aseară şi o spun cu oriceprilej, dacă domnul preşedinteMorega va fi preşedintelepartidului când se va or-ganiza conferinţa, pot săspun de acum, în procent de99,9%, că va fi preşedinte încontinuare cu echipa care vaorganiza alegerile. I-amspus-o şi domnului senatoraseară... Ruşanu, şi domnu-lui deputat Daniel Chiţoiu.Nu ştiu dacă va fi până laurmă un succes, dar noi neducem treaba până la capăt.Consider că domnul Morega,zic eu, a fost destul de nece-sar până în acest moment, areorganizat partidul, amspus-o şi aseară, l-a adus peo anumită cotă dar, din punc-tul meu de vedere, PNL cudomnul Morega şi cu actualaconducere nu mai poate creş-te în Gorj! Este un punct devedere pe care mi-l respect”,a declarat Constantin Bobarureporterului nostru.Paul Rădoi

Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 5COMUNITATE„Am făcut investiţii chiar şiîn condiţii de criză”* mărturiseşte Constantin Bobaru, primarul oraşului Bumbeşti-JiuCu toate că 2009 a fost un an decriză, iar dificultăţile financiare auatins şi comunitatea din Bumbeşti-Jiu, totuşi Consiliul local orăşe-nesc, aşa cum ne mărturiseşteConstantin Bobaru, a reuşit să facăsuficiente investiţii ce au răspuns laproblemele cu care s-a confruntatcomunitatea. „Printre acestea aşaminti: aducţiunea de apă de pe pâ-râul Porcu, care asigură apă pentrusatul Pleşa, sursă din care se ali-mentează şi oraşul nostru. Pentrurestul comunităţii s-a făcut o suplimentarede debit, investiţie finaliza-tă în luna octombrie, în valoare deaproximativ 20 miliarde lei vechi,pe Ordonanţa 7, de la GuvernulRomâniei. A mai fost reabilitată re-ţeaua de apă din satele Tetila şiCurtişoara, finanţată de CompaniaNaţională de Investiţii dintr-un îm-prumut al Guvernului în procent de80%, şi 20% de la bugetul local.Deja s-a făcut recepţia lucrării înluna decembrie, valoarea acesteiaridicându-se la 25 miliarde leivechi. Investiţii importante au maifost făcute la unităţile şcolare.Şcoala Generală din centru a bene-ficiat de reparaţii capitale atât lacorpul vechi, cât şi la cel nou, dota-re cu utilităţi, instalaţii termice noi,chiar şi la sala de sport care era fărăsursă de încălzire, investiţie care seridică la 6 miliarde lei. În atenţianoastră au fost şi celelalte şcoli dinTetila, Curtişoara, Lăzăreşti, undeau fost înlocuite geamurile vechi cugeamuri termopan, pentru economisireaagentului termic şi asigurareaunui climat adecvat. De asemenea,a beneficiat de reabilităriinterioare Grădiniţa cu programprelungit, au fost reabilitate trotua-rele şi străzile din zonă care creauprobleme, mai ales pe timp ploios,atât copiilor cât şi însoţitorilor. Totanul trecut s-a reuşit reabilitareadrumurilor nemodernizate din sate-le Pleşa, Tetila şi Curtişoara, fiindcreate condiţii mai bune atât trafi-cului rutier, dar şi cetăţenilor, prindepunere de piatră concasată pe uliţeleşi drumurile de acces spre pro-prietăţile cetăţenilor. Ocazie cucare ne-am ocupat şi de reabilitareatrotuarelor din centrul civic, inves-tiţie care s-a ridicat la 5 miliarde lei.Şi nu în ultimul rând, o atenţiedeosebită a fost acordată şi Spitaluluiorăşenesc din Bumbeşti-Jiu, la careau fost schimbate toate ferestrele cuferestre performante din punct devedere termic, iar pe un corp de clă-dire am realizat şi tocăria interioară.De asemenea, un lucru important afost dotarea cu aparatură de ultimăgeneraţie a spitalului şi aş aminti unecodoper performant, la secţia dechirurgie a fost adus un aparat de an-estezie nou, o masă chirurgicală şidouă lămpi speciale. Au mai fostachiziţionate un laboroscop, un colonoscopşi un endoscop, atât de ne-cesare pentru asigurarea unui actmedical de calitate. Deci, acesteasunt câteva din problemele mai importantepe care am reuşit să le re-zolvăm în cursul anului trecut chiarşi în condiţii de... criză”, ne mărturi-seşte Constantin Bobaru.„Dacă este interes, sepot obţine şi fonduri”Concomitent cu acestea însă, opreocupare majoră a fost scrierea deproiecte pentru accesarea de fondurieuropene. „Era o oportunitate pecare noi nu puteam să o scăpăm. Şiaş aminti câteva proiecte ce sunt de-puse deja şi aşteptăm finanţarea înperioada următoare. Dorim să reali-zăm un campus şcolar, proiect depuspe Programul operaţional regional,şi aşteptăm să fie evaluat în aceastăperioadă pentru a trece la implementarealui. Am mai depus documentaţia,materializată deja printr-o aloca-ţie bugetară de la MinisterulLucrărilor Publice, pentru anvelopa-rea blocurilor. Deja avem un bloc cu48 de apartamente ce va intra în rea-bilitare termică în cursul acestui an,la care am făcut documentaţia cu totce înseamnă ea: expertiză tehnică,audit, energetic, studiu de fezabilitateşi proiect tehnic de execuţie pen-tru încă 600 de apartamente. Am zissă fim pregătiţi atunci când Guvernulva avea posibilităţi financiare să ata-căm şi restul lucrărilor. Mai avem unproiect pentru reabilitarea stadionu-lui, pe Programul Guvernamental,baze sportive, obiectiv care împreu-nă cu clubul muncitoresc au fostpreluate de la Sindicatul Liber alUzinei Mecanice Sadu, devenindproprietate publică. Am amintit şi declub, este prins în ProgramulGuvernamental pentru aşezăminteleculturale şi aşteptăm reabilitarea lui,fiind un proiect ambiţios ce se ridicăla aproape un milion de euro.Urmează ca zilele acestea să depunemun proiect ce vizează reabilita-rea şi dotarea Ambulatoriului despecialitate. Au mai fost făcute de-mersuri pentru reabilitarea şi chiarînfiinţarea a noi spaţii verzi, parcuri,în oraş, pe un ProgramGuvernamental, pe MinisterulMediului, program ce va depăşi 10miliarde lei vechi şi vizează, în spe-cial, parcul din centrul civic, de laŞcoala Generală, şi câteva locaţiicare se pretează a fi amenajate înoraşul Bumbeşti-Jiu. S-a demonstratcă se pot obţine şi fonduri, dacă esteinteres!”, mai spune primarul oraşuluiBumbeşti-Jiu.„Sunt nişte proiecteambiţioase la care amlucrat încă de cânderam viceprimar”Venind vorba despre priorităţiledin acest an, Constantin Bobaru nustă mult pe gânduri, dovedind că leştie ca pe „Tatăl nostru”: „Ca priorităţi,aş vrea să amintesc o investi-ţie foarte mare ce vizează întreagainfrastructură de apă şi canal dinBumbeşti-Jiu, pentru că în anul2007 am reuşit să preluăm de laUM Sadu, printr-o predare în con-trapartidă, pentru debitele pe care leavea la comunitatea locală, tot ceeace înseamnă sistem de extracţie,transport, tratare şi distribuţie deapă potabilă, în vederea găsirii uneioportunităţi de finanţare pentruaceastă infrastructură, având în vederecă ea era uzată din toate punc-tele de vedere. Deja, pot să spun cusatisfacţie, am atras în acest scop osumă imensă, zic eu, aproape 16milioane euro, lucrări pe care levom demara în acest an. Contracteledeja sunt încheiate, pentru a întreţinetrei pachete de investiţii, asta însemnând:primul pachet vizeazărealizarea unei staţii de epurarepentru apele uzate din întreaga localitate,lucrările urmând să înceapăcu 1 martie acest an; al doileapachet, reabilitarea reţelelor de dis-tribuţie apă potabilă şi canalizareexistente, extinderea reţelelor decanalizare şi în satele Tetila,Lăzăreşti, Curtişoara şi fostul satBumbeşti, în prezent str. Bumbeşti,pachet care va demara lucrările totcu data de 1 martie; al treilea pa-chet vizează reabilitarea surselor deapă şi staţiile de tratare apă potabilă,vor fi demarate tot cu 1 martie.Toate aceste lucrări trebuie finali-zate în 24 de luni, termen prevăzutşi în contract. Sunt nişte proiecteambiţioase la care am lucrat încă decând eram viceprimar şi va fi omare realizare pentru comunitateanoastră”, recunoaşte ConstantinBobaru cu oarecare modestie.„Bumbeştenii merită săse bucure de condiţiimai bune de viaţ㔄De asemenea, avem în vedererealizarea unui complex sportiv dis-tractiv în zona stadionului, undeavem şi ştrandul, pe care încercămsă-l reabilităm, chiar să-l extindemcu câteva bazine. Dorim să mai rea-lizăm un obiectiv de care este marenevoie, un cămin pentru bătrâni.Deja am găsit câteva locaţii ce s-arpreta la astfel de activităţi, şcoala dela Curtişoara, care a fost deja deza-fectată. Vom încerca, în continuare,să acordăm o atenţie deosebită uni-tăţilor şcolare. Mai avem ceva delucru la şcoala din centru. Va rămâneîn atenţia noastră şi spitalul, pentrucare dorim să obţinem fonduri de laminister, chiar dacă va fi un an afec-tat de criză, pentru a-i da un standardpe care cetăţenii comunităţii îl meri-tă, în ceea ce priveşte actul medical.Mai avem o chestiune de suflet, pecare nu am reuşit să o rezolvăm înanii trecuţi, iar anul acesta vom faceun efort deosebit: este vorba de drenajulcimitirului din centrul civic.Sper să găsim şi o soluţie, cu toatecă nu am găsit un om de specialitate,dar îl vom găsi, pentru a rezolva şiaceastă problemă. Dorim să mai realizămîncă o biserică nouă. Am obţi-nut foarte mulţi bani şi pentru acestelăcaşuri, chiar biserica veche dincentru a fost aproape reconstruită.Nu vom uita nici drumul de accesspre Plaiul Bumbeşti. Deci, proiectesunt multe, chiar şi alte lucrări ce seivesc pe parcurs şi sunt convins că levom duce la bun sfârşit, odată cucele ce se vor întinde pe câţiva ani.Bumbeştenii merită să se bucure decondiţii mai bune de viaţă. Dorim săne ridicăm la nivelul comunităţiloreuropene”, mai spune în încheiereConstantin Bobaru.Ion Şoldea

6 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010COTIDIANLa pas prin Târg...Cu maşina proptită în... gangMi-am zis, cu uimire, că trebuie să fie numaio boacănă de-a lui Păcală din zilele noas-tre, când am zărit maşina priponită pe treiroţi, în timp ce a patra se învârtea încă în gol,faţa sediului nostru, în care funcţionează şiCentrul de calcul. Fie iarnă, fie vară, femeiade serviciu îşi face datoria conştiincioasă, şti-ind că atâta timp cât sectorul este „bec” nuare nimeni ce să-i reproşeze. Iarna o facechiar cu unele riscuri de care patronul nu preaare de unde să ştie (în foto, se află la ultimuletaj). Măcar de i-ar plăti un spor de pericol,dacă nu-i poate oferi o centură de siguranţă.Candelabre de cristalImaginea alăturată nu este surprinsă lavreo expoziţie de candelabre, ci pur şi simplusunt ţurţurii de gheaţă care au străpuns acope-iarnă sub cerul liber. Norocul lor că au fostîngăduiţi de sfinţi, să stea la picioarele lor, pebrâul bisericii. Poate că şi sufletele porumbe-ilor sunt asemănătoare cu cele ale copiilor,spunea o bătrână.Pană de... sanieLa mai bine de două săptămâni de la AnulNou, fapt de care s-au bucurat doar picii şi bu-nicii, de întârzierea lui Moş Crăciun în PiaţaPrefecturii, iată că într-o dimineaţă cu soare aplecat şi el spre casa lui. Dar nu aşa cum a ve-toria, fiind plătiţi pentru acest lucru. Să se fischimbat Codul rutier şi celelalte norme decirculaţie? Cine mai ştie!? Se aude de un nouarticol de lege: se descurcă fiecare cum poa-te! Care cu care? Şi unde pe unde? Aşa-i înţara lui Lăcustă Vodă, unde nici flăcările vio-lete nu ne mai protejează.Moda anunţurilor publicitareAceste „panouri de afişaj” au devenit omodă... neplăcută. Până şi pomii sunt stresaţide asemenea anunţuri. Şi gardurile, vitrinele,coşurile de hârtii, stâlpii, pereţii caselor, tro-dornică să atingă asfaltul. Căci maşina seproptise de porţi şi de pereţi, încât şoferulabia acum a realizat că avea „gabaritul” depă-şit. Bine că nu i-a prins şi cabina înăuntru, căar fi rămas blocat în ea, urmând să fie descarcerat.Să vezi şi să te cruceşti!Femeia de zăpadăPrima dată, când au zărit-o la prima oră adimineţii, cetăţenii din cartier s-au crucit, trezindu-sebrusc cu acest monstru chiar la margineaaleii dintre blocuri. Era o femeie de ză-padă, cu sânii mari şi o creastă din ţurţuri degheaţă, ba avea şi sex bărbătesc mare, încât fe-rişul fostului cinematograf Dacia. Expoziţiaeste deschisă toată iarna, non stop, până la so-sirea primăverii. Intrarea este gratuită, numaicu cască însă. Dacă ar fi iarna mai lungă, amputea vorbi şi despre stalagmite şi stalactite.O boală mai vechePoate se numeşte „boala lui Calache” saualtcumva, fiind întâlnită numai la Târgu-Jiu.Proiectanţii şi arhitecţii târgujieni sau de aiu-rea, aşa cum zăreşti la tot pasul născocirile lor,mai întâi fac trotuarele şi aleile, apoi pe mijlo-nit, ci urcat cu sania şi cu renii în bena uneimaşini. După aceea s-a aflat că Moşu a avut odefecţiune la cutia de viteze. E bine ca ediliilocali să se îngrijească, pe timp de iarnă, ca şiaici să funcţioneze un service special.Poftă bună!Nu te mai surprind astfel de anunţuri, cumeniul zilei, amplasate chiar la intrarea în localuri,sub nasul clienţilor. Dacă înainte eraula mare căutare mult apreciatele ciorbe deleele, autobuzele, zidurile, cabinele de tele-fon, scările blocurilor. Dai de ele unde nici nute aştepţi. Am propus „taxarea” lor, pentru ro-tunjirea bugetului primăriei. Se pare că nu sevrea acest lucru. Ar putea să o facă şi gratuit,adică pedepsirea autorilor...S-a demontat bradulEste vorba de bradul din centru, cel maifalnic brad văzut de copii. A fost demontatcrenguţă cu crenguţă, şurubel cu şurubel.Acum, deja, copiii au început să creadă cămeile au crezut că este cumva un extraterestru,apoi cineva l-a lovit cu piciorul, lăsându-l fărăbărbăţie. Echipajul poliţiei, sosit la faţa locu-lui, a constatat că era „opera” taximetriştilordin parcarea vecină, dornici de senzaţii tari.Nu s-a dat nicio amendă. Doar femeia de zăpa-dă a fost ridicată de poliţiştii comunitari, careîn loc de cătuşe i-au pus un sutien...Pericol de accidentareNu, nu cad ţurţuri, ci pot să cadă chiar fe-mei! Este vorba de clădirea cu trei etaje dincul lor plasează stâlpii de înaltă tensiune şi co-şurile pentru hârtii. Felicitări! Ne aşteptăm şila alte surprize, când le-o plezni mintea...Prietenii la nevoie se cunosc!Acesta nu este un proverb, ci mai curândun gest de omenie din partea copiilor cares-au obişnuit să vină în Piaţa Prefecturii cugrăunţe în buzunar pentru prietenii lor maimici, vitregiţi de cei mari, lăsându-i în plinăburtă, sărmăluţe cu mămăliguţă şi cârnăcioriolteneşti etc., iată, mai nou se pot servi şi leiparalei, fiind sacrificaţi în fiecare zi câte zecelei. Asta din cauza crizei. Mai au să aparăcrocodilii, broaştele ţestoase, trompele deelefant etc. Ce a mai dat şi peste târgujieni!Circulaţia pe trotuare, un chinAm mai abordat acest subiect dar degea-ba. Măcar să ia aminte pietonii la accidentelela care se expun, dacă altcineva nu-şi face da-aceşti brazi cresc la munte, fiind artificiali,iar cei naturali au rămas de domeniul poveşti-lor. Ca şi animalele sălbatice sau mai ştiu euce, care s-au mutat din pădure în vitrinele ma-gazinelor, toate fiind confecţionate din pluş şiplastic. Şi nu mai sunt atât de fioroase, fiindîmblânzite de copii...Ionel Moşu

Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 7COTIDIANLA DSP GORJ,La aşa „interes”, aşa... servicii!Citeam mai zilele trecute, într-unziar local, că inspectorii Direcţiei deControl în Sănătate a DSP Gorj seplângeau că dau în brânci de atâtaalergătură, „că se confruntă deseoricu numeroase reclamaţii, care, ulteri-or, se dovedesc a fi false. De cele maimulte ori acest tip de reclamaţii în-greunează bunul mers al instituţieisau pur şi simplu stârnesc râsul inspectorilor,unele dintre reclamaţii fiindde-a dreptul ciudate”. Prin ase-menea declaraţii, probabil, inspectoriiîncearcă să-i impresioneze pe cititori,convinşi că ne vor stârni plânsul de...milă. Dar iată că lucrurile nu stauchiar aşa, cum îşi încheie un inspec-tor declaraţia: „pentru că de cele maimulte ori inspectorii noştri se deplaseazăşi constată că reclamantul îndeplineştecondiţiile legale, nu fac altce-va decât să ne pierdem timpul şi baniiinstituţiei în loc să ne ocupăm de treburimai serioase”.Nu ştim de ce au omis să pre-zinte, intenţionat sau nu, şi „cazurimai serioase”, căci au şi din acestea,slavă Domnului!, însă le trateazătot „în râs”, frecând menta pebanii instituţiei, nejustificându-şi„competenţele”. Cazul de mai jos,şi câte or mai fi ca el, uitate sau tra-tate cu indiferenţă, considerăm căeste destul de relevant.Când directorul DSPîşi arată muşchiiÎn ziua de 25 septembrie 2009,petentul I.S. a depus la DSP, în prezenţaredactorului nostru, adresa în-registrată cu nr. 299/P, prin care seplângea de coşmarul pe care îl trăieş-te de mai mult timp din cauza unoractivităţi comerciale, chiar şi de câr-ciumă, unde se produce o hărmălaiede nedescris, de la parterul blocului,la care se mai adaugă şi altele, aşacum de mai bine de un an de zile suntsemnalate în memorii peste memoriipe la toate instituţiile în drept să stopezeacest fenomen ce contravine fla-grant legilor în vigoare.Din păcate, directorul DSP Gorj,nu era la birou în ziua respectivă,însă a fost contactat telefonic maitârziu, convinşi că ne va lua în sea-mă, cu amabilitate, aşa cum se purtacând se afla la Biroul programe depromovare a sănătăţii. Mare mi-afost mirarea, de data asta, să constatcât de mult s-a schimbat domnuldoctor, punându-ne la punct în secundaa doua, cu inflexiuni de răcea-lă, că a repartizat adresa la „InspecţiaDSP” şi, cum e şi firesc, va aşteptarezultatul cercetărilor.De la uninspector la altul....Multe adrese primite de petentdin partea instituţiilor în drept săelibereze sau nu avize şi autorizaţiiarătau că firma reclamată nu deţineniciun aviz pentru a desfăşura activităţicomerciale, drept care i se in-terzicea să mai desfăşoare astfel deactivităţi în acel apartament, chiarPrimăria Târgu-Jiu arătând că „nu afost eliberat nici certificatul de urbanismpentru schimbare de destinaţiedin locuinţă în spaţiu comercial”.Clar ca lumina zilei!În ziua de 12 septembrie 2009,am sunat la Serviciul Inspecţie alDSP, de unde inspectorul DinuFlorian Tudorescu ne-a informatfoarte calm că a fost cineva acolo,dar nu a găsit pe nimeni, recomandându-neînsă, fiind vorba de zgo-mote, să ne adresăm ProtecţieiMediului. Când numai ce, cu o ziînainte, Gheorghe Fometescu, ex-directorul Agenţiei APM Gorj, netrimitea la DSP Gorj. Să nu mai fievalabile legile şi nici ConstituţiaRomâniei? Sau cei în cauză nici nule cunosc măcar, căci, printre altele,i-am reamintit domnului inspectorşi art. 4 din Cap.I al Ordinului nr.536 din 23 iunie 1997 alMinisterului Sănătăţii, în care scrieclar că „unităţile de mică industrie,comerciale etc., care pot crea ris-curi pentru sănătate sau disconfortpentru populaţie prin producerea dezgomot, vibraţii etc., se amplaseazăîn clădiri separate, la distanţă de 15m de fereastra locuinţelor”. Dupătonul cu care ne-a vorbit domnulinspector, nu prea convingător, şimai mult a... lasă-mă să te las, ca otrimitere la plimbare, făcând unefort să ne suporte, am realizat căaveam cam slabă nădejde în ei...O adresă cu trimiterela... Sfântul AşteaptăAm aşteptat noi mult şi bine ca întermenul legal să primim şi un răspunsdin partea DSP Gorj, termenul limităfiind 25 octombrie 2009, o zi de duminică.De aceea ne-am deplasat perso-nal, împreună cu petentul, la sediul„Inspecţiei”, vineri 23 octombrie2009, convinşi că vom găsi totul rezolvat.Dar stupoare! Nu numai că nu serezolvase nimic, dar nici nu se gân-deau să răspundă măcar la adresanoastră. În schimb, directorul coordo-nator dr. Doina Alăman, încercând sărepare această „scăpare”, l-a atenţio-nat pe inspector că trebuie dat răspunsîn termen, asigurându-ne de tot con-cursul în rezolvarea problemei. Şi dedata aceasta, inspectorul Tudorescuera pe cale să facă o nouă gafă, cerân-du-i petentului să facă altă cerere princare să se refere la zgomotele provoca-te în cârciuma de la parter, dând deînţeles că ştia de existenţa acestei ta-verne obscure. Petentul se plânsese căvenea de la serviciu obosit şi nu puteasă se odihnească, că şi începeau trepi-daţiile instalaţiei de umplut sifoane câtşi celelalte zgomote de la parter, domninspector nereţinând că bietul om lu-crează pe schimburi, chiar şi în schimbde noapte, când venea acasă diminea-ţa, însă l-a pus repede la punct, maimult în zeflemea: „Hai, domne, cevrei să spui că ăla încarcă sifoane şinoaptea?!” Se pare că nu-l interesa re-alitatea, apărând mai mult intereselepatronului în cauză. Care să fie motivul?Ba mai mult, acel patron, de par-că ar fi fost blocul lui, un depozit demateriale şi nu de locuit, a spart pereţiiexteriori de jur împrejur făcând uşi deacces, fără niciun aviz sau altceva, şu-brezind rezistenţa clădirii şi umplândpereţii cu tot felul de firme, fără accep-tul locatarilor.Pe la DSP Gorjbântuie virusul„birocraţiei crase”Mai departe, surprizele s-au ţinutlanţ. Pe 31 octombrie 2009, petentula primit şi plicul mult aşteptat dinpartea DSP Gorj, aşa cum reiese depe ştampila poştală, însă adresa dinplic a fost înregistrată cu nr.299/P/23.10.2009, adică cu nouă zileînainte, exact în ziua de 23 octombriecând am mers noi la „inspecţie” ca săle atragem atenţia că uitaseră să neonoreze cu un răspuns măcar. Dedata aceasta primisem un răspuns pemăsură: „Referitor la sesizarea dvs.,înregistrată la DSP Gorj cu nr.299/P/2009, vă comunicăm că pânăîn prezent nu s-au putut verifica toatedocumentele emise privind desfăşu-rarea activităţilor comerciale de cătredl. (...), urmând ca ulterior să fie solu-ţionate aspectele relatate în sesizare”.Adresă semnată de „un împărat şi treisfinţi”. Am aşteptat, îngăduitori, sătreacă şi perioada alegerilor, şi sărbătorilede iarnă, am aşteptat chiar şinumirea unui director nou la DSPGorj, dar, ca un făcut, toate bat pasulpe loc. Priviţi calendarul din perete,ne aflăm în luna februarie a anului2010, iar răspunsul mult aşteptat nu asosit nici până în ziua de azi. Cumpoate fi interpretată această indiferenţăcrasă când atunci, pe 31 octom-brie 2009, au dat un răspuns mai multde gura şi ochii noştri?* N.A. Poate ne va spune domnulministru al Sănătăţii, pe care îl vominforma despre birocraţia crasă dinparohia domniei sale de la Gorj...K. IANNISCând la ROMTELECOM deranjamentelesunt tratate cu... indiferenţăLuni, 21 decembrie am intrat înholul sediului judeţean alROMTELECOM din Târgu-Jiu, căutânddin ochi ghişeul pentru relaţiicu publicul. Cu toate că acum o jumătatede an, nemulţumit de servici-ile de care beneficiasem în calitatede abonat telefonic, căci una îţi oferă– ofertă atractivă – şi cu alta te alegi,am renunţat, propunându-mi să numai calc niciodată pe aici, în munici-piu mai fiind şi alte unităţi cu acelaşiprofil. Am luat la rând explicaţiiledin dreptul fiecărui birou şi m-amdecis să mă adresez la cel care scriadeasupra „întreabă-mă”. În faţă maiaveam două persoane, însă rândulmergea mai repede decât m-aş fi aş-teptat, căci prima persoană chiar opunea la punct pe salariata de la ghi-şeu: „Toată amabilitateaROMTELECOM-ului ţine până nevedeţi abonaţi la dvs., apoi nu nemai băgaţi în seamă, bătându-vă jocde noi!” Încercasem să mă fac că nuaud acele cuvinte grele, gata să re-nunţ şi să plec, însă eram nevoit sămă interesez de soarta unui cetăţeandin comuna Căpreni, abonat TV(prin reţeaua Dolce) care, din cauzaunor deranjamente, nu putea să maiurmărească programele TV. Cu osăptămână mai înainte dăduseră telefonla numărul menţionat pe factu-ra de plată, însă cineva le-a răspunscă în registru era menţionat faptul cădefecţiunea fusese remediată. Cine oremediase şi când?Deci luni, 21 decembrie 2009, amintervenit şi noi, de data asta nu sesizânddefecţiunea respectivă, ci reclamândbătaia de joc a acestui serviciu.Foarte amabilă, salariata de la ghişeua sunat la dispeceratul respectiv, dându-nesă vorbim direct cu ei.Dispeceriţa, la fel de amabilă, dar camfudulă de urechi, în loc de Diţescupronunţa Dinescu, fapt ce m-a făcutsă o reped puţin, căci dacă treceaDinescu în registru, bătrâna noastră,de 75 de ani, singură pe lume, putea săaştepte mult şi bine după echipa de laderanjamente. Am plecat, propunându-misă urmăresc mai departe deru-larea filmului cu acest caz, trăgândnădejde ca totul să fie bine, cei de laderanjamente să-şi facă datoria, iarnoi să scriem câteva rânduri de bine,să vadă şi cei de la ROMTELECOMcă nu avem nimic cu ei.Marţi, 22 decembrie 2009, a intervenitechipa, remediind defecţiunea.Însă miercuri iar a căzut semna-lul lor, televizorul bătrânei rămânânddoar ca obiect decorativ în casă, cucâteva ocări la adresa celor care îi iaubanii pe degeaba din amărâta ei depensie. Joi dimineaţa, deci pe 24 de-cembrie 2009, am depus o sesizare,în scris (nr. 230/2363 la ghişeul„Întreabă-mă”), pe adresa directoruluiROMTELECOM, din partea bătrânei,chiar dacă ne îndoiam că adre-sa va trece şi pe la dânsul. Şi bătrânaîl informa pe scurt pe domnul direc-tor despre ce era vorba, încheind peun ton omenesc, chiar optimist, ui-tând un singur lucru, aşa cum ne-amărturisit mai târziu, „să le urez săr-bători fericite!”: „Cu speranţa că măvoi bucura şi eu, de sărbători, de vizi-onarea programelor TV, mulţumităserviciilor dvs., vă mulţumesc pentruînţelegere şi sprijin!” Căci de ce alt-ceva să se bucure o bătrână la ţară, desărbători, decât vizionând emisiunileoferite de posturile TV, graţie servici-ilor ROMTELECOM? Iar în lipsalor, ca un făcut, să auzi prin vecinimuzică de petrecere, în timp ce la tinese aud doar vitele rumegând în şopruşi câinele zornăindu-şi lanţul pe sâr-mă, stârnit de colindători.Ne pare rău, domnule director.Au trecut şi sărbătorile de iarnă, iaroamenii dvs. de la deranjamente aubinevoit să treacă abia în ultima zi aanului trecut, adică după mai bine deo săptămână de la sesizarea deranjamentului.De parcă ar fi mers cu co-lindatul. La aşa servicii nu mai estede mirare să-i vezi pe abonaţi dându-le peste nas salariatelor de la ghişeu,chiar dacă nu au nicio vină, cum că„amabilitatea ROMTELECOM-uluiţine până ne vedeţi abonaţi la dvs...”Chiar şi această indiferenţă a unorsalariaţi ai dvs., obişnuiţi cu refrenul„ziua trece, leafa merge”, constituieun „deranjament” foarte vechi dar şigrav care persistă în bunul mers alunităţii pe care o conduceţi, dvs. fiindsingurul în măsură să-l remedi-aţi. Vă dorim succes!Ion Şoldea

8 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 9Am realizat interviul cu IonAm realizat interviul cu IonVerboncu la finele anului 2009, dar dinmotive, să le numesc tehnice, aparemotive, să le numesc tehnice, apareabia acum. Întârzierea aceasta e benefiabiaacum. Întârzierea aceasta e beneficăîntr-un singur sens şi anume acela,că într-un singur sens şi anume acela,că în acest timp, am aflat, din surse sicăîn acest timp, am aflat, din surse sigure,că eu aici vorbesc cu şi despre ungure, că eu aici vorbesc cu şi despre unom extraordinar, un profesionist desăomextraordinar, un profesionist desăvârşit,care din prea multă modestie s-aascuns după cuvinte.Gorjeanul Ion Verboncu a intrat înGorjeanul Ion Verboncu a intrat înAcademia de Studii Economice dinBucureşti, în anul 1972, ca student alBucureşti, în anul 1972, ca student alFacultăţii de Economia IndustrieiFacultăţii de Economia IndustrieiConstrucţiilor şi Transporturilor, pe careConstrucţiilor şi Transporturilor, pe carea absolvit-o, în 1976, ca şef de promoţie şia absolvit-o, în 1976, ca şef de promoţie şipe care a părăsit-o pentru o scurtă perioapecare a părăsit-o pentru o scurtă perioadă(octombrie 1976 - februarie 1980),dă (octombrie 1976 - februarie 1980),doar pentru efectuarea stagiului obligatodoarpentru efectuarea stagiului obligatoriuîn producţie, pentru că, indiferent deriu în producţie, pentru că, indiferent demedia cu care absolveai, aşa erau reguliledin acea vreme.Revenit în Academia de StudiiEconomice în anul 1980, urcă toate trep-Economice în anul 1980, urcă toate trepteleuniversitare -Asistent, Lector,Conferenţiar, până la Profesor Doctor, înConferenţiar, până la Profesor Doctor, înprezent.A deţinut şi deţine în continuare, func-A deţinut şi deţine în continuare, funcţiide conducere în diverse structuri admiţiide conducere în diverse structuri administrativeale ASE:• Prodecan al Facultăţii de• Prodecan al Facultăţii deManagement în perioada 1996-2000;• Membru al Consiliului Facultăţii de• Membru al Consiliului Facultăţii deManagement în perioada 1996-prezent;• Membru în senatul ASE în perioada1996-prezent;• Director al Şcolii de pregătire postuniversitarăîn perioada 2000-prezent.A publicat singur sau în colaborare cuA publicat singur sau în colaborare cualţi autori 43 de cărţi în domeniul manaalţiautori 43 de cărţi în domeniul managementuluişi are în pregătire alte douăgementului şi are în pregătire alte douăcărţi, printre care un loc special îl va ocucărţi,printre care un loc special îl va ocupaDicţionarul de management, primul depa Dicţionarul de management, primul deacest gen din România, care va vedea luacestgen din România, care va vedea luminatiparului în viitorul apropiat. De aseminatiparului în viitorul apropiat. De asemeneatrebuie menţionat că, în colaboraremenea trebuie menţionat că, în colaborarecu alţi autori, Ion Verboncu a publicat uncu alţi autori, Ion Verboncu a publicat unnumăr impresionant de tratate, monografiişi manuale universitare.Membru în colective redacţionale a 6reviste ştiinţifice, a publicat nenumăratereviste ştiinţifice, a publicat nenumăratestudii şi comunicări stiinţifice precum şistudii şi comunicări stiinţifice precum şiarticole în reviste româneşti şi străine.Este căsătorit de 32 de ani cu o teleor-Este căsătorit de 32 de ani cu o teleormăneancă,Niculina, cu care are doi copiimăneancă, Niculina, cu care are doi copii- Andreea şi Florin - ,ambii căsătoriţi.- Andreea şi Florin - ,ambii căsătoriţi.Consideră că are o familie extraordinară,Consideră că are o familie extraordinară,pe care o iubeşte foarte mult şi de care afost şi este susţinut în tot ceea ce face.Toate aceste coordonate sunt doar partedintr-un Curriculum Vitae impresionantte dintr-un Curriculum Vitae impresionantşi suficiente motive pentru a vă invita să-işi suficiente motive pentru a vă invita să-icunoaştem povestea de viaţă.R. De unde anume din Gorj veniţi,R. De unde anume din Gorj veniţi,domnule Verboncu, şi care sunt treptele,domnule Verboncu, şi care sunt treptele,metaforic vorbind, pe care a trebuit să lemetaforic vorbind, pe care a trebuit să leurcaţi, ca să ajungeţi profesor, în ceaurcaţi, ca să ajungeţi profesor, în ceamai prestigioasă instituţie de învăţământmai prestigioasă instituţie de învăţământsuperior economic din ţară?Vin din satul Topeşti, care astăzi apar-Vin din satul Topeşti, care astăzi aparţinede oraşul Tismana. Am absolvit şcoaţinede oraşul Tismana. Am absolvit şcoalagenerală, în satul natal Topeşti, de undela generală, în satul natal Topeşti, de undeam amintiri foarte plăcute.Am urmat apoi Liceul EcaterinaAm urmat apoi Liceul EcaterinaTeodoroiu, unul dintre cele mai cunos-Teodoroiu, unul dintre cele mai cunoscutelicee din acea vreme, alături decute licee din acea vreme, alături deLiceul Tudor Vladimirescu, e adevărat,Liceul Tudor Vladimirescu, e adevărat,însă noi ne mândream că al nostru e celînsă noi ne mândream că al nostru e celmai bun. Pe perioada liceului, toţi eleviimai bun. Pe perioada liceului, toţi eleviidornici să acceadă în învăţământul sudornicisă acceadă în învăţământul superioreconomic au realizat gratuit operior economic au realizat gratuit opregătire asiduă, cu profesorii de econopregătireasiduă, cu profesorii de economiepolitică şi matematici de lamie politică şi matematici de laUniversitatea din Craiova, pregătireUniversitatea din Craiova, pregătirecare, ne-a ajutat foarte mult.care, ne-a ajutat foarte mult.În 1972, am dat admiterea, laÎn 1972, am dat admiterea, laAcademia de Studii Economice -Academia de Studii Economice -Facultatea de Economia IndustrieiFacultatea de Economia IndustrieiConstrucţiilor şi Transporturilor, actual-Construcţiilor şi Transporturilor, actualmenteFacultatea de Management - pemente Facultatea de Management - pecare am absolvit-o, după 4 ani, ca şef decare am absolvit-o, după 4 ani, ca şef depromoţie şi am rămas în Bucureşti.R. A fost dorinţa dumneavoastră, caR. A fost dorinţa dumneavoastră, cadupă absolvire, să rămâneţi în Bucureşti?după absolvire, să rămâneţi în Bucureşti?Nu. Am avut foarte multe opţiuni şiNu. Am avut foarte multe opţiuni şimi-am dorit doar să lucrez în învăţămi-amdorit doar să lucrez în învăţământulsuperior. Erau 730 de posturi,mântul superior. Erau 730 de posturi,scoase la repartiţie la terminarea faculscoasela repartiţie la terminarea facultăţiişi eu mi-am ales Întreprinderea detăţii şi eu mi-am ales Întreprinderea deechipamente periferice din Bucuresti,echipamente periferice din Bucuresti,dar dintr-o perspectivă, pe care o întredardintr-o perspectivă, pe care o întrezăreamatunci, de a reveni în învăţămânzăreamatunci, de a reveni în învăţământulsuperior economic. Aveam foartetul superior economic. Aveam foartemulte variante să mă întorc la Tg-Jiu,multe variante să mă întorc la Tg-Jiu,dar datorită unor probleme de sănătate,dar datorită unor probleme de sănătate,de care nu am scăpat nici astăzi, am opdecare nu am scăpat nici astăzi, am optatpentru varianta învăţământ superiortat pentru varianta învăţământ superioreconomic. În acea perioadă, indiferenteconomic. În acea perioadă, indiferentde media cu care absolveai facultatea,de media cu care absolveai facultatea,nu puteai rămâne direct în învăţământ,nu puteai rămâne direct în învăţământ,decât după un stagiu în producţie de treidecât după un stagiu în producţie de treiani. Acesta s-a derulat la o întreprindereani. Acesta s-a derulat la o întreprinderede echipamente periferice, din Platformade echipamente periferice, din PlatformaElectronică Pipera, care se înfiinţase cuElectronică Pipera, care se înfiinţase cuun an înainte şi pe atunci era în plinun an înainte şi pe atunci era în plinavânt. După 3 ani şi jumătate, printr-unavânt. După 3 ani şi jumătate, printr-unconcurs de ocuparea postului de asisconcursde ocuparea postului de asistentuniversitar, în ianuarie 1980, amtent universitar, în ianuarie 1980, amvenit la ASE, unde sunt şi astăzi. Treptatvenit la ASE, unde sunt şi astăzi. Treptat- treptat am ajuns, până la postul didac-- treptat am ajuns, până la postul didacticde profesor universitar.tic de profesor universitar.R.Anul imediat următor revenirii înR.Anul imediat următor revenirii înASE, adică în 1981, aţi fost admis şi laASE, adică în 1981, aţi fost admis şi ladoctorat?Da, una din marile mele realizări a fostDa, una din marile mele realizări a fostintrarea la doctorat, în condiţiile în careintrarea la doctorat, în condiţiile în carenumărul locurilor scoase la concurs eranumărul locurilor scoase la concurs erafoarte, foarte redus, cu o concurenţă foartefoarte, foarte redus, cu o concurenţă foartemare. M-am bucurat când în comisia demare. M-am bucurat când în comisia deconcurs a fost un gorjean de-al nostru, ulconcursa fost un gorjean de-al nostru, ulteriordecan al Facultăţii de Economiaterior decan al Facultăţii de EconomiaIndustriei, prof.univ. Ion Cămăşoiu, origi-Industriei, prof.univ. Ion Cămăşoiu, originardin Bobu - Scoarţa, decedat în urmănar din Bobu - Scoarţa, decedat în urmăcu 15 ani. Am intrat la doctorat, la regretacu15 ani. Am intrat la doctorat, la regretatulprofesor Constantin Pintilie, la care nutul profesor Constantin Pintilie, la care nuam reuşit să termin din motive de deces, aam reuşit să termin din motive de deces, aconducătorului ştiinţific. Ulterior, profeconducătoruluiştiinţific. Ulterior, profesorulOvidiu Nicolescu a desăvârşit operasorul Ovidiu Nicolescu a desăvârşit operaşi în 1991 mi-am susţinut teza de doctorat.şi în 1991 mi-am susţinut teza de doctorat.Observaţi, o perioadă foarte mare, o notăObservaţi, o perioadă foarte mare, o notăproastă pentru un gorjean, care spune, că aproastă pentru un gorjean, care spune, că astat 10 ani la doctorat, dar erau alte vrestat10 ani la doctorat, dar erau alte vremuri,decât acum. Astăzi în 3-4 ani poţisă-ţi rezolvi această problemă ştiinţifică,să-ţi rezolvi această problemă ştiinţifică,însă repet, fară să acuz regimul sau alteînsă repet, fară să acuz regimul sau altecondiţii contextuale din acea vreme, totuşicondiţii contextuale din acea vreme, totuşiera foarte dificil să obţi un titlu de doctorera foarte dificil să obţi un titlu de doctorîn ştiinţe economice, ţinând cont că trebuiasă ai o perioada de stagiu şi pentru susţinereaexamenelor şi a referatelor şi, ulteţinereaexamenelor şi a referatelor şi, ulterior,pregătirea tezei.În sfarşit, totul e bine când se terminăÎn sfarşit, totul e bine când se terminăcu bine, sunt astăzi în ASE profesor decu bine, sunt astăzi în ASE profesor demanagement, îmi place ce fac, şi cred cămanagement, îmi place ce fac, şi cred căaceasta este cu adevărat profesia pe careaceasta este cu adevărat profesia pe caremi-am dorit-o şi care mi-a oferit cele maimi-am dorit-o şi care mi-a oferit cele maimari satisfacţii.R.V-a sfătuit cineva, ce drum să ur-R.V-a sfătuit cineva, ce drum să urmaţi,încotro să o luaţi, în momentele demaţi, încotro să o luaţi, în momentele derăspântie ?În şcoala generală, cei care m-au sfă-În şcoala generală, cei care m-au sfătuitsă merg spre Liceul Ecaterinatuit să merg spre Liceul EcaterinaTeodoroiu au fost profesorii mei VictorTeodoroiu au fost profesorii mei VictorProca, directorul şcolii generale, profesorProca, directorul şcolii generale, profesorde limba română şi dirigentele meu, prodelimba română şi dirigentele meu, profesorulVictor Frătuţu şi, într-adevăr, nufesorul Victor Frătuţu şi, într-adevăr, nuam regretat niciodată această alegere. Unam regretat niciodată această alegere. Unliceu foarte bun, care într-adevăr punealiceu foarte bun, care într-adevăr puneaaccentul pe calitate şi pe disciplină, disciaccentulpe calitate şi pe disciplină, disciplinăfoarte motivantă, care mi-a prinsplină foarte motivantă, care mi-a prinsbine. E adevărat că şi înclinaţia mea sprebine. E adevărat că şi înclinaţia mea sprestudiu m-a determinat să savurez altfel şistudiu m-a determinat să savurez altfel şianii de liceu şi anii de facultate, în sensulanii de liceu şi anii de facultate, în sensulcă o parte apreciabilă din timp am dedicăo parte apreciabilă din timp am dedicat-oacumulării de cunoştiinţe. Calitateacat-o acumulării de cunoştiinţe. Calitateaşi disciplina sunt valori cu care nu te maişi disciplina sunt valori cu care nu te maiprea întâlneşti astăzi. Poate că sunt şi alteprea întâlneşti astăzi. Poate că sunt şi altecondiţii, poate că sunt şi alte cerinţe, poatecondiţii, poate că sunt şi alte cerinţe, poatecă eu, aflat în partea a doua a vieţii, amalte repere.R. Şi spre facultate cine v-a în-R. Şi spre facultate cine v-a îndreptat?La facultate am venit, nu trimis, ci fiindcămi-a plăcut să vin. Am vrut întotindcămi-a plăcut să vin. Am vrut întotdeauna,,să mă fac profesor”, parcă amintuit, fără să pun accent pe asta, în anii deintuit, fără să pun accent pe asta, în anii deliceu. Mie mi-a plăcut într-o primă fazămatematica şi la examenul de admitere lamatematica şi la examenul de admitere laASE, la ambele probe, oral şi scris, amASE, la ambele probe, oral şi scris, amobţinut nota 10.Într-un fel, însă, am venit la ASE, pre-Într-un fel, însă, am venit la ASE, prelucratde părinţii mei, care auziseră şilucrat de părinţii mei, care auziseră şiaveau şi în sat un model, că la ASE se „faaveauşi în sat un model, că la ASE se „fabricăeconomişti”. Economiştii au cu prebricăeconomişti”. Economiştii au cu predilecţieo muncă de birou, mai puţin tendilecţieo muncă de birou, mai puţin tentantădin punct de vedere al efortului fizictantă din punct de vedere al efortului fizicşi asta m-a determinat să vin la ASE.şi asta m-a determinat să vin la ASE.Poate mă veţi întreba de ce nu am mers laPoate mă veţi întreba de ce nu am mers laCraiova?R. Exact, mai ales că făcuserăţi în li-R. Exact, mai ales că făcuserăţi în liceuşi pregătire cu profesorii dinceu şi pregătire cu profesorii dinCraiova?Nu am ales Craiova, pentru că modelulde care vă vorbeam, un model şi pentrulul de care vă vorbeam, un model şi pentrumine şi pentru părinţii mei - Constantinmine şi pentru părinţii mei - ConstantinCiurlău - acum şi el profesor universitar,Ciurlău - acum şi el profesor universitar,pe atunci era asistent la Universitatea dinpe atunci era asistent la Universitatea dinCraiova. În urma unei discuţii cu el şi cuCraiova. În urma unei discuţii cu el şi cutata, m-a convins să merg la Craiova. Nutata, m-a convins să merg la Craiova. Nul-am ascultat pentru că, pe vremea aceea,se dădeau şi examene orale şi am considesedădeau şi examene orale şi am consideratcă cei din sat ar fi asociat intrarea mearat că cei din sat ar fi asociat intrarea meala facultate cu numele acelui prieten. Şila facultate cu numele acelui prieten. Şiam vrut să evit orice discuţie, aşa că amam vrut să evit orice discuţie, aşa că amales Bucureştiul, unde nu cunoşteam peales Bucureştiul, unde nu cunoşteam penimeni. Primul drum la Bucureşti a fostnimeni. Primul drum la Bucureşti a fostcel prilejuit de admitere. Nu am regretatcel prilejuit de admitere. Nu am regretatniciodată că am făcut această alegere,niciodată că am făcut această alegere,pentru că, aşa cum v-am spus, îmi placepentru că, aşa cum v-am spus, îmi placeceea ce fac, sunt calat pe ştiinţă şi pe proceeace fac, sunt calat pe ştiinţă şi pe profesiadidactică, pe care o practic cu marefesia didactică, pe care o practic cu marepasiune.R. Ce sentimente vă leagă de Gorj?Gorjul rămâne, ca pentru orice individGorjul rămâne, ca pentru orice individnăscut acolo, ,,acasă”. De fiecare dată,născut acolo, ,,acasă”. De fiecare dată,deşi părinţii mei au murit, în urmă cu 15deşi părinţii mei au murit, în urmă cu 15ani, vin acolo cu emoţie. Din păcate, timani,vin acolo cu emoţie. Din păcate, timpulfizic nu ne permite să mergem atât depul fizic nu ne permite să mergem atât defrecvent la casa părintească, pe care n-amfrecvent la casa părintească, pe care n-amdărâmat-o, n-am vândut-o, n-am înstrăidărâmat-o,n-am vândut-o, n-am înstrăinat-oîn nici un fel, ci dimpotrivă, am connat-oîn nici un fel, ci dimpotrivă, am conservat-oşi am şi dezvoltat-o. Constituieservat-o şi am şi dezvoltat-o. Constituiepentru noi un loc extraordinar, mai alespentru noi un loc extraordinar, mai alescând cele două familii, a mea şi a frateluicând cele două familii, a mea şi a frateluimeu, ne întâlnim acolo, într-un loc extrameu,ne întâlnim acolo, într-un loc extraordinarde aducere aminte. N-am uitat deordinar de aducere aminte. N-am uitat deunde am plecat, dovadă că ne întâlnimunde am plecat, dovadă că ne întâlnimcam la 5 ani, toţi absolvenţii şcolii generacamla 5 ani, toţi absolvenţii şcolii generaledin 1968. În 2008, am organizat şile din 1968. În 2008, am organizat şisponsorizat întâlnirea noastră, de 40 desponsorizat întâlnirea noastră, de 40 deani, întâlnirea absolvenţilor cu profesoriiani, întâlnirea absolvenţilor cu profesoriicare mai sunt în viaţă şi eu spun că a fostcare mai sunt în viaţă şi eu spun că a fostun succes total. Am depănat amintiri, alăturide profesori şi prieteni, iar muzica poturide profesori şi prieteni, iar muzica popularăautentică de la Doina Gorjuluipulară autentică de la Doina Gorjuluine-a asigurat confortul sufletesc necesarne-a asigurat confortul sufletesc necesarîn astfel de momente.în astfel de momente.Satul Topeşti este o aşezare geografi-Satul Topeşti este o aşezare geograficăextraordinară şi rămâne pentru mine,că extraordinară şi rămâne pentru mine,ceva drag, ceva ce nu pot să descriu în cucevadrag, ceva ce nu pot să descriu în cuvinte.Întotdeauna când trec de graniţavinte. Întotdeauna când trec de graniţaVâlcea-Gorj şi intru spre Polovragi, începVâlcea-Gorj şi intru spre Polovragi, începemoţiile. Simt că inima-mi bate mai puemoţiile.Simt că inima-mi bate mai puternic.Mă bucur ca un copil când ajung.ternic. Mă bucur ca un copil când ajung.Când ies din Bengeşti am întotdeauna pre-Când ies din Bengeşti am întotdeauna pregătitCD-ul cu Maria Lătăreţu şi pun megătitCD-ul cu Maria Lătăreţu şi pun melodia,,Cine trece Câmpul Mare”.lodia ,,Cine trece Câmpul Mare”.Când ajung la Tg - Jiu mă opresc.Când ajung la Tg - Jiu mă opresc.Întotdeauna mă opresc. Trec pe stradaÎntotdeauna mă opresc. Trec pe stradaOltului prin faţa Liceului EcaterinaOltului prin faţa Liceului EcaterinaTeodoroiu. Trec pe la prieteni, pe cei careTeodoroiu. Trec pe la prieteni, pe cei carenu-i găsesc, îi salut prin telefon, mă oprescnu-i găsesc, îi salut prin telefon, mă oprescîn piaţă, după care continuu drumul laîn piaţă, după care continuu drumul laTismana, la Topeşti.Tismana, la Topeşti.Avem marea satisfacţie, că drumul ju-Avem marea satisfacţie, că drumul judeţeanTismana Tg-Jiu, prin Topeşti, estedeţean Tismana Tg-Jiu, prin Topeşti, estede curând asfaltat, dar avem şi o insatidecurând asfaltat, dar avem şi o insatisfacţiecă satul Topeşti, primul satsfacţie că satul Topeşti, primul satEuropean al Regiunii Sud-Vest Oltenia,European al Regiunii Sud-Vest Oltenia,nu beneficiază de serviciile unei infranubeneficiază de serviciile unei infrastructurimoderne, din păcate, deşi înstructuri moderne, din păcate, deşi în2003 a fost transmisă cu mare pompă ce-2003 a fost transmisă cu mare pompă ceremoniaacordării titlului de Sat Europeanremonia acordării titlului de Sat Europeande către Jonathan Scheele, cel care răsdecătre Jonathan Scheele, cel care răspundeade România din partea Uniuniipundea de România din partea UniuniiEuropene.Topeşti-ul înseamnă pentru mine aTopeşti-ul înseamnă pentru mine adoua casă. Seara, cand ajung acasă, mă totdoua casă. Seara, cand ajung acasă, mă totgândesc, cum să fac să merg la Topeşti şi,gândesc, cum să fac să merg la Topeşti şi,de ce nu, să ascult şi muzică autentică dede ce nu, să ascult şi muzică autentică deacolo. Regret foarte mult, că nu pot să stauacolo. Regret foarte mult, că nu pot să staumai mult acasă, dar îmi doresc să pot facemai mult acasă, dar îmi doresc să pot faceasta la pensie.R. Dar de unde pasiunea asta pentruR. Dar de unde pasiunea asta pentrumuzica autentică?muzica autentică?Pasiunea pentru muzică o am de cândPasiunea pentru muzică o am de cândmă ştiu. Eram copil, mergeam la horă înmă ştiu. Eram copil, mergeam la horă însat şi ascultam lăutarii din Tismana şi-misat şi ascultam lăutarii din Tismana şi-miplăceau sârbele. Mie-mi place foarte multplăceau sârbele. Mie-mi place foarte multmuzica ritmată. Nu-mi plac romanţele,muzica ritmată. Nu-mi plac romanţele,chiar dacă au mesaj, mă plictisesc.chiar dacă au mesaj, mă plictisesc.În 1998, am demarat un proiect de în-În 1998, am demarat un proiect de înregistrarea unui taraf din Tismana -registrare a unui taraf din Tismana -Cristian Geagu - Cătăroiu. În 2001, îm-Cristian Geagu - Cătăroiu. În 2001, împreunăcu profesioniştii de la Prima Tv,preună cu profesioniştii de la Prima Tv,am realizat o înregistrare pe Valeaam realizat o înregistrare pe ValeaTismanei şi ulterior o înregistrare pe CDTismanei şi ulterior o înregistrare pe CDşi casetă audio a acestui taraf, muzică poşicasetă audio a acestui taraf, muzică popularăautentică din zona Gorjului. CDpularăautentică din zona Gorjului. CDula apărut prin grija casei de discuri deul a apărut prin grija casei de discuri dela Electrecord şi astăzi cred că se mai gălaElectrecord şi astăzi cred că se mai găseşte.Este un testament al acestui taraf.seşte. Este un testament al acestui taraf.Între timp, cel care a fost considerat unulÎntre timp, cel care a fost considerat unuldin cei mai mari lăutari ai Olteniei,din cei mai mari lăutari ai Olteniei,Cristian Geagu, s-a stins din viaţă.Cristian Geagu, s-a stins din viaţă.Tot timpul când ajungeam la TismanaTot timpul când ajungeam la Tismanamelodia preferata era „La Tismana într-omelodia preferata era „La Tismana într-ogrădină”, cântată de lăutari autentici.grădină”, cântată de lăutari autentici.Acum sunt implicat într-un nou pro-Acum sunt implicat într-un nou proiectcu realizarea unui CD, la Electrecordcu Doina Gorjului, numai cu muzică incuDoina Gorjului, numai cu muzică instrumentalăinterpretată de cei mai bunistrumentală interpretată de cei mai bunisolişti ai Ansamblului, condus de Domnulsolişti ai Ansamblului, condus de DomnulMarcel Parnica.R. Cât de des reveniţi la Topeşti?În sat vin de 4-5 ori pe an, cu precizareacă vara stăm cam 10 zile şi încercămrea că vara stăm cam 10 zile şi încercămsă ,,picăm” în sat odată cu Sfânta Mariasă ,,picăm” în sat odată cu Sfânta MariaMare. E Nedeie acolo şi un festival de mu-Mare. E Nedeie acolo şi un festival de muzicăpopulară. Gust foarte mult aceste plăzicăpopulară. Gust foarte mult aceste plăceri.Trebuie să vă mărturisesc că trei luceri.Trebuie să vă mărturisesc că trei lucruriam iubit şi iubesc pe lumea asta:cruri am iubit şi iubesc pe lumea asta:familia, profesia şi muzica populară aufamilia,profesia şi muzica populară autentică.Mi-aţi răscolit amintiri, mi-aţi răscolitMi-aţi răscolit amintiri, mi-aţi răscolitşi imaginaţia, aşa încât trebuie să ajungşi imaginaţia, aşa încât trebuie să ajungacasă. Anul trecut am făcut Revelionul laacasă. Anul trecut am făcut Revelionul laTopeşti, pentru prima dată după zeci deTopeşti, pentru prima dată după zeci deani. Cred că de când m-am căsătorit, dinani. Cred că de când m-am căsătorit, din1978 nu am mai făcut Revelionul acasă.1978 nu am mai făcut Revelionul acasă.De Crăciun şi de Paşti am mers deseori,De Crăciun şi de Paşti am mers deseori,dar de Revelion nu am mai fost până anuldar de Revelion nu am mai fost până anultrecut. A fost extraordinar, numai întretrecut. A fost extraordinar, numai întreprieteni. Nu ne-a interesat ce ai pe masă,prieteni. Nu ne-a interesat ce ai pe masă,dar a contat ambianţa. Te simţi altfel, sădar a contat ambianţa. Te simţi altfel, săasculţi cum curge apa sau cum troznescasculţi cum curge apa sau cum troznesclemnele în sobă, ca într-o poezie delemnele în sobă, ca într-o poezie deCoşbuc. Păcat că timpul este limitat şi pă-Coşbuc. Păcat că timpul este limitat şi păcatcă nu ştim să-l valorificăm şi pentrucat că nu ştim să-l valorificăm şi pentruaşa ceva. Tot timpul suntem grăbiţi. Viaţaaşa ceva. Tot timpul suntem grăbiţi. Viaţane determină să fim aşa. Nu poţi supravienedetermină să fim aşa. Nu poţi supravieţui,dacă nu alergi. Trebuie bani. Profesiaţui, dacă nu alergi. Trebuie bani. Profesianoastră se întreţine şi cu bani. Cumperinoastră se întreţine şi cu bani. Cumpericărţi, trebuie să scrii, să participi la reunicărţi,trebuie să scrii, să participi la reuniuni,la simpozioane, manifestări ştiinţifiuni,la simpozioane, manifestări ştiinţifice.Nu poţi altfel. Dacă te rupi de lumeace. Nu poţi altfel. Dacă te rupi de lumeaştiinţifică ai pierdut enorm. Cunoştinţeleştiinţifică ai pierdut enorm. Cunoştinţelesunt perisabile şi nu te poţi duce în faţasunt perisabile şi nu te poţi duce în faţastudentului fară o pregătire adecvată, penstudentuluifară o pregătire adecvată, pentrucă studentul este un pic schimbat faţătru că studentul este un pic schimbat faţăde trecut. Accesul la informare este foarte,de trecut. Accesul la informare este foarte,foarte larg. Calculatorul şi alte mijloacefoarte larg. Calculatorul şi alte mijloacepun la dispoziţie tot felul de cunoştinţe. Tupun la dispoziţie tot felul de cunoştinţe. Tutrebuie să fi capabil să porţi un dialog cutrebuie să fi capabil să porţi un dialog cuel. Studentul nu e mai deştept ca înainte,el. Studentul nu e mai deştept ca înainte,dar are alt comportament, este mult maidar are alt comportament, este mult maiprofund decât înainte pentru că înainte nuprofund decât înainte pentru că înainte nuavea acces, avea şi aveam puţine surse deavea acces, avea şi aveam puţine surse deinformare, iar universul nostru de cunoaşinformare,iar universul nostru de cunoaştereera limitat. Eram profunzi prin naturatere era limitat. Eram profunzi prin naturalucrurilor, dar nu puteam avea multe varilucrurilor,dar nu puteam avea multe variantede soluţii, pentru că nu aveam surseante de soluţii, pentru că nu aveam sursebibliografice, ori acum slavă Domnului -bibliografice, ori acum slavă Domnului -viaţa ne-a scos din liniaritate şi ne oferăviaţa ne-a scos din liniaritate şi ne oferănumai surprize, nu totdeauna plăcute…numai surprize, nu totdeauna plăcute…R.Ce alte legături mai păstraţi cuR.Ce alte legături mai păstraţi cugorjenii?Iubesc şcoala de acolo, sunt în relaţiiIubesc şcoala de acolo, sunt în relaţiifoarte bune cu profesorii de acolo. În anulfoarte bune cu profesorii de acolo. În anul2000, cu sprijinul fostului rector al ASE2000, cu sprijinul fostului rector al ASEPaul Bran, i-am ajutat cu nişte calculatoa-Paul Bran, i-am ajutat cu nişte calculatoare,pe care le-am dus într-o primă fază lare, pe care le-am dus într-o primă fază laşcoala din Topeşti, apoi la şcoala dinşcoala din Topeşti, apoi la şcoala dinTismana. Noi la ASE schimbăm dotareaTismana. Noi la ASE schimbăm dotareatehnică, calculatoarele, din cauza graduluitehnică, calculatoarele, din cauza graduluide uzură morală ridicat. Cu sprijinul prodeuzură morală ridicat. Cu sprijinul profesorilorde acolo am amenajat un laborafesorilorde acolo am amenajat un laboratorde informatică, le-am asigurat şi untor de informatică, le-am asigurat şi unserver, pentru a putea lucra în reţea, a fostserver, pentru a putea lucra în reţea, a fosto realizare deosebită.Unul din prietenii mei, care se şi price-Unul din prietenii mei, care se şi pricepeşi lucrează la grupul şcolar Tismana, caprofesor, Ion Butiuc, a valorificat cea de aprofesor, Ion Butiuc, a valorificat cea de adoua tranşă de calculatoare pentru eleviidoua tranşă de calculatoare pentru eleviidin acest grup scolar, şi-i apreciez efortudinacest grup scolar, şi-i apreciez eforturilepe care le face în acest domeniu.rile pe care le face în acest domeniu.Am întins o mână de ajutor şiAm întins o mână de ajutor şiUniversităţii Constantin Brâncuşi, suntUniversităţii Constantin Brâncuşi, suntprintre membrii fondatori, alături de alţiprintre membrii fondatori, alături de alţiprofesori - Ion Pârgaru, Nicolae Mischieprofesori - Ion Pârgaru, Nicolae Mischieşi alţii. Între timp, relaţiile dintre noi s-auşi alţii. Între timp, relaţiile dintre noi s-aucam răcit, pentru că, probabil, a fost o necamrăcit, pentru că, probabil, a fost o nepotrivirede caracter. Noi am vrut să ajutăm,o jumătate de an, am şi predat acolo.tăm, o jumătate de an, am şi predat acolo.Şi colegul Cochină a predat acolo. Am fiŞi colegul Cochină a predat acolo. Am fiputut să împărtăşim din experienţa noaspututsă împărtăşim din experienţa noastră,mai tinerei Universităţi din Tg-Jiu,tră, mai tinerei Universităţi din Tg-Jiu,pentru că, altminteri, se pot face greşeli,pentru că, altminteri, se pot face greşeli,din neştiinţă. Acum, singura mea legăturădin neştiinţă. Acum, singura mea legăturăcu învăţământul superior economic dinGorj este prin Amalia Todoruţ, fostă stu-Gorj este prin Amalia Todoruţ, fostă studentăde-a noastră. Şi, ca să vedeţi ce îndentăde-a noastră. Şi, ca să vedeţi ce înseamnăviaţa, în 1968, profesorul meu deseamnă viaţa, în 1968, profesorul meu deromână, din clasa a IX-a era profesorulromână, din clasa a IX-a era profesorulNicolae Dragotă, având şi funcţia de di-Nicolae Dragotă, având şi funcţia de directoral Casei Corpului Didactic, un prorectoral Casei Corpului Didactic, un profesorexcelent, dar foarte exigent, care nufesor excelent, dar foarte exigent, care nudădea nota 10. Mie şi la încă 2-3 colegidădea nota 10. Mie şi la încă 2-3 colegidin clasă ne-a dat nota 9 şi ne spunea cămerităm 10, dar că dumnealui nu dă notamerităm 10, dar că dumnealui nu dă nota10. Peste ani şi ani, fata dumnealui,Amalia, care acum este ConferenţiarAmalia, care acum este ConferenţiarUniversitar la Universitatea din Tg-Jiu, oUniversitar la Universitatea din Tg-Jiu, ofată excepţională, a devenit studenta noasfatăexcepţională, a devenit studenta noastrăşi a fost şi la doctorat, tot la facultateatră şi a fost şi la doctorat, tot la facultateanoastră. Ne-am întâlnit în Tg-Jiu cu profenoastră.Ne-am întâlnit în Tg-Jiu cu profesorulDragotă. Ne-a întrebat ce faceAmalia? Cum merge cu facultatea? ŞiAmalia? Cum merge cu facultatea? Şii-am spus că e o fată foarte studioasă, căi-am spus că e o fată foarte studioasă, cănu am ţinut cont de comportamentul dumnuam ţinut cont de comportamentul dumnealuifaţă de mine şi că primeşte multenealui faţă de mine şi că primeşte multenote de 10, inclusiv la Management, undenote de 10, inclusiv la Management, undeactivam împreună cu profesorul Ovidiuactivam împreună cu profesorul OvidiuNicolescu. Deci, singura mea legătură cuUniversitatea din Tg-Jiu a rămas AmaliaUniversitatea din Tg-Jiu a rămas Amaliaşi mă bucur, că nu a uitat pe unde a trecut.şi mă bucur, că nu a uitat pe unde a trecut.Avem relaţii de colaborare foarte ami-Avem relaţii de colaborare foarte amiabilecu Liceul de specialitate Economicabile cu Liceul de specialitate Economicdin Tg-Jiu, cu Directorul Ciungu, care midin Tg-Jiu, cu Directorul Ciungu, care mise pare foarte deschis spre ASE.se pare foarte deschis spre ASE.Indiferent când ajung la Gorj, mă simtIndiferent când ajung la Gorj, mă simtbine, „întoarcerea în timp” prilejuind debine,„întoarcerea în timp” prilejuind depănareamultor amintiri.R. Ce iz au amintirile din copilărie?Satul meu e un sat de munte şi, în fie-Satul meu e un sat de munte şi, în fiecaregospodărie, pe atunci erau vaci şi oi,care gospodărie, pe atunci erau vaci şi oi,mai ales vaci. Mama, muma cum îi spumaiales vaci. Mama, muma cum îi spuneameu, mă scula la ora 5 dimineaţa, cuneam eu, mă scula la ora 5 dimineaţa, cunoaptea în cap, pentru a merge cu 2 vaci,noaptea în cap, pentru a merge cu 2 vaci,la păscut, la o distanţă de 2,5 km; deci,la păscut, la o distanţă de 2,5 km; deci,zilnic, făceam 5 km, cu cele 2 vaci.zilnic, făceam 5 km, cu cele 2 vaci.R. Dar nu dădeaţi vacile la rând?Nu. Lumea era mai reţinută, mai cir-Nu. Lumea era mai reţinută, mai circumspectă,pe atunci. Exista islaz, dar noicumspectă, pe atunci. Exista islaz, dar noinu mergeam. Erau amărâţi oamenii, denu mergeam. Erau amărâţi oamenii, deunde să plătească? În fiecare dimineaţă,unde să plătească? În fiecare dimineaţă,aceeaşi mamă extraordinară, îmi adminisaceeaşimamă extraordinară, îmi administrao strachină cu lapte, iar în săcui îmitra o strachină cu lapte, iar în săcui îmipunea mămăligă sau turtă cu brânza învelităîn ziarul Scânteia, alături de sticla culită în ziarul Scânteia, alături de sticla cuapă. Totdeauna, ziarul se imprima înapă. Totdeauna, ziarul se imprima înbrânză.R.Citeaţi ziarul de pe brânză...Da, îl puteam citi. Mă întorceam deDa, îl puteam citi. Mă întorceam deacolo, pe la prânz, întrucât din clasa I amacolo, pe la prânz, întrucât din clasa I amînvăţat numai după masă, mă spălam şiplecam la şcoală, cu cărţile în ghiozdanulplecam la şcoală, cu cărţile în ghiozdanulde carton. Primul meu ghiozdan a fost dede carton. Primul meu ghiozdan a fost decarton şi a costat 10,90 lei.R. Ţineţi minte şi zecimalele…Da. Toată noaptea nu am dormit de bu-Da. Toată noaptea nu am dormit de bucuriecă merg la şcoală. Aveam în el şi uncurie că merg la şcoală. Aveam în el şi unpenar confecţionat de tata, din lemn, şi în elpenar confecţionat de tata, din lemn, şi în elera un creion, de care tata, sau mama îmiera un creion, de care tata, sau mama îmilegaseră cu o aţă de cânepă, o gumă, ca sălegaseră cu o aţă de cânepă, o gumă, ca sănu o pierd. Îmi plăcea să zdrăncăn ghiozdanuo pierd. Îmi plăcea să zdrăncăn ghiozdanul,să dau impresia că-s important. Cunul, să dau impresia că-s important. Cunoaptea în cap, în prima mea zi de şcoală,noaptea în cap, în prima mea zi de şcoală,15 septembrie 1960, am patrulat de emoţie,15 septembrie 1960, am patrulat de emoţie,m-am dus la un alt coleg şi am deranjat doim-am dus la un alt coleg şi am deranjat doibatrâni care făceau cu cazanul.Mi-a plăcut şcoala, dar am avut şiMi-a plăcut şcoala, dar am avut şi„abateri disciplinare”, sancţionate prompt„abateri disciplinare”, sancţionate promptde părinţi.R. Aţi avut şi abateri? Nu păreţiR. Aţi avut şi abateri? Nu păreţigenul...Pe atunci puteam să joc fotbal. ÎmiPe atunci puteam să joc fotbal. Îmiplăcea. Puneam ghiozdanul ca şi bară şiplăcea. Puneam ghiozdanul ca şi bară şiramâneam să joc fotbal. Jucam desculţi,ramâneam să joc fotbal. Jucam desculţi,tenişii, mai ales cei chinezeşti, erau cevatenişii, mai ales cei chinezeşti, erau cevarar, pe atunci, mai era şi umed pe poieniţărar, pe atunci, mai era şi umed pe poieniţăşi ne întorceam murdari seara acasă…Mama strângea hainele murdare şi leMama strângea hainele murdare şi leclătea într-un pârâiaş, care curgea dinclătea într-un pârâiaş, care curgea dincând în când, prin sat. Dar ca să le spele cacând în când, prin sat. Dar ca să le spele calumea le amesteca cu cenuşă, leşie, întrunvas din lemn, numit obod, îl punea înun vas din lemn, numit obod, îl punea înmijlocul bătăturii şi le bătea cu maiul.În 1963, pe când eram în clasa a treia,În 1963, pe când eram în clasa a treia,am primit o trotinetă, din care, până seara,am primit o trotinetă, din care, până seara,nu a mai rămas nimic din ea, fiind folositănu a mai rămas nimic din ea, fiind folosităîn exces de toţi prietenii mei.R. Este interesant că o bună partedintre intervievaţii mei, generaţie cudumneavoastră, sau apropiată, au purtatdumneavoastră, sau apropiată, au purtatîn copilărie opinci sau au mers desculţişi totuşi au izbândit, sau poate tocmai deşi totuşi au izbândit, sau poate tocmai deaceea au izbândit…N-am apucat să port opinci, doar frate-N-am apucat să port opinci, doar fratelemeu, care e mai mare cu 4 ani ca mine,le meu, care e mai mare cu 4 ani ca mine,a purtat, eu nu. Desculţ am umblat, slavăa purtat, eu nu. Desculţ am umblat, slavăDomnului. Toamna şi iarna, purtam pan-Domnului. Toamna şi iarna, purtam pantalonide dimie, de monton, un fel de postalonide dimie, de monton, un fel de postav,mai moale ca să nu te zgârie. Asteatav, mai moale ca să nu te zgârie. Asteaerau vremurile.R. Dar visele dumneavoastră în copi-R. Dar visele dumneavoastră în copilărie,spre ce ţinteau?În 1967 eram în clasa a VII-a. TrebuiaÎn 1967 eram în clasa a VII-a. Trebuiasă merg la Tg-Jiu la spital şi mă uitamsă merg la Tg-Jiu la spital şi mă uitamdin deal în luncă, la trenul de căi feratedin deal în luncă, la trenul de căi ferateforestiere-mocăniţa şi vedeam cum şerforestiere-mocăniţaşi vedeam cum şerpuieşte.Pleca din gara Dumbrava, dinpuieşte. Pleca din gara Dumbrava, dinpartea cealaltă a satului, la ora 2 noaptea.partea cealaltă a satului, la ora 2 noaptea.Mai oprea pe drum, pe la Peştişani şi laMai oprea pe drum, pe la Peştişani şi laBoroşteni, să ia apă, se „adăpa” şi făcea 4Boroşteni, să ia apă, se „adăpa” şi făcea 4ore până în Tg Jiu, la ora 7 era în Preajba.ore până în Tg Jiu, la ora 7 era în Preajba.Era pitoresc, mai ales vara. Dacă nu s-arfi desfiinţat, acum ar fi fost o atracţie tufidesfiinţat, acum ar fi fost o atracţie turistică.Acum Gorjul ar fi câştigat multristică. Acum Gorjul ar fi câştigat multdin turism.Privindu-l de sus, doream ca atunciPrivindu-l de sus, doream ca atuncicând voi merge la Tg-Jiu prima dată săcând voi merge la Tg-Jiu prima dată sămerg şi eu cu trenul ăsta, care avea şimerg şi eu cu trenul ăsta, care avea şinişte vagoane de călători, pe lângă vaniştevagoane de călători, pe lângă vagoanelecare transportau lemne, la Tggoanele care transportau lemne, la TgJiu, la Combinatul de prelucrare aJiu, la Combinatul de prelucrare alemnului, de la Preajba. Din păcate amlemnului, de la Preajba. Din păcate amajuns cu trenul, primul meu drum laajuns cu trenul, primul meu drum laTg Jiu, dar la spital.Poate într-un viitor nu prea îndepărtat,Poate într-un viitor nu prea îndepărtat,fiindcă-mi place să scriu- am 43 de cărţifiindcă-mi place să scriu- am 43 de cărţipublicate în domeniul Managementului,publicate în domeniul Managementului,singur sau în colaborare, şi mai apar 2 însingur sau în colaborare, şi mai apar 2 încâteva luni (una la care ţin foarte mult, uncâteva luni (una la care ţin foarte mult, unDicţionar de Management, pe care l-amDicţionar de Management, pe care l-ampropus Societăţii Academice depropus Societăţii Academice deManagement din România în urmă cu 2 aniManagement din România în urmă cu 2 anide zile şi la care lucram - profesorul Ovidiude zile şi la care lucram - profesorul OvidiuNicolescu şi cu mine - suntem în faza deNicolescu şi cu mine - suntem în faza dedefinitivare şi de transmitere la editură. Vadefinitivare şi de transmitere la editură. Vafi o realizare extraordinară e primul dicţiofio realizare extraordinară e primul dicţionarde management din România deocamnarde management din România deocamdatăne-am oprit la 1.400 de pagini) – voidată ne-am oprit la 1.400 de pagini) – voiaşterne pe hârtie şi astfel de amintiri.R. Dicţionarul de management va fi oR. Dicţionarul de management va fi osingură carte de 1.400 de pagini?Da, o singură carte. O să scoatem şi ediţiiDa, o singură carte. O să scoatem şi ediţiide buzunar, pe domenii principale de manadebuzunar, pe domenii principale de management.Dorinţa mea, aşa cum vă spuneam,gement. Dorinţa mea, aşa cum vă spuneam,este să scriu în viitorul apropiat o carte desestesă scriu în viitorul apropiat o carte despreTopeşti-Tismana şi Gorj, dar văzută maipre Topeşti-Tismana şi Gorj, dar văzută maimult din prisma economico-managerială.mult din prisma economico-managerială.Nu turism, că nu mă pricep, nu beletristică,iarăşi nu mă pricep şi au făcut-o alţii maiiarăşi nu mă pricep şi au făcut-o alţii maibine, mai înainte, ci din punct de vedere ecobine,mai înainte, ci din punct de vedere economico-managerial,căci există figuri marnomico-managerial,căci există figuri marcanteîn domeniul managementului, care aucante în domeniul managementului, care aufost şi sunt în judeţul Gorj. La nivel de orgafostşi sunt în judeţul Gorj. La nivel de organizaţii,întreprinderi, se pot găsi multe infornizaţii,întreprinderi, se pot găsi multe informaţiicare merită editate, asta doar pentrumaţii care merită editate, asta doar pentruuzul personal, să simt că am făcut ceva şi înuzul personal, să simt că am făcut ceva şi îndomeniul în care mă pricep mai bine.R. Spuneţi-mi, dacă vă caută studen-R. Spuneţi-mi, dacă vă caută studenţiigorjeni, dacă se ştie despre dumneaţiigorjeni, dacă se ştie despre dumneavoastrăîn ASE, că sunteţi gorjean.Tot timpul. Se ştie că sunt gorjean,pentru că eu, în debutul fiecărui curs, măpentru că eu, în debutul fiecărui curs, măprezint, vorbesc fiindcă-mi face mare plăprezint,vorbesc fiindcă-mi face mare plăcere,despre originea mea, de la ţarăcere, despre originea mea, de la ţară-Topeşti-Tismana-Gorj- şi vreau să se ştie.-Topeşti-Tismana-Gorj- şi vreau să se ştie.Sunt foarte mulţi gorjeni studenţi la facul-Sunt foarte mulţi gorjeni studenţi la facultateaunde predau eu şi-mi sunt foartetatea unde predau eu şi-mi sunt foartebuni prieteni şi foarte mulţi vin la lucrareabuni prieteni şi foarte mulţi vin la lucrareade dizertaţie sau lucrarea de licenţă, să ludedizertaţie sau lucrarea de licenţă, să lucrezecu mine şi-mi place. Asta nu înseamnăcă am partie-pri-uri sau îi tratezseamnă că am partie-pri-uri sau îi tratezaltfel decât pe ceilalţi, dar îmi place să lualtfeldecât pe ceilalţi, dar îmi place să lucrezcu ei şi îmi place să-i ajut.R. Mă bucur că v-am cunoscut, văR. Mă bucur că v-am cunoscut, vămulţumesc pentru timpul acordat, vărog la final să transmiteţi un gând penrogla final să transmiteţi un gând pentrutoţi gorjenii.Spre gorjenii mei dragi, oriunde s-arSpre gorjenii mei dragi, oriunde s-arafla, în Gorj sau în lumea largă, le transmitgândurile mele bune şi urarea mea demit gândurile mele bune şi urarea mea dea fii deasupra vremurilor. Mi-ar plăcea săa fii deasupra vremurilor. Mi-ar plăcea săse evidenţieze mai mult, ca judeţ. Tot timseevidenţieze mai mult, ca judeţ. Tot timpulfac aprecieri cu alte judeţe şi constatpul fac aprecieri cu alte judeţe şi constatcă nu ştim să ne vindem potenţialul intelectual,nu ştim să valorificăm potenţialullectual, nu ştim să valorificăm potenţialulturistic, nici economic, nici comercial, dinturistic, nici economic, nici comercial, dinzonă. E disputa asta, uneori absurdă, întrepartide, care-şi pune amprenta şi asuprapartide, care-şi pune amprenta şi asupradezvoltării locale din Gorj. Sunt atâtea dedezvoltării locale din Gorj. Sunt atâtea defăcut în Gorj. Pe parte managerială, aşteptfăcut în Gorj. Pe parte managerială, aşteptsă mi se ceară sprijinul. Ce e greu să nesă mi se ceară sprijinul. Ce e greu să necheme cineva? Consultanţa manageriala.cheme cineva? Consultanţa manageriala.Aş face-o gratuit. Dar nu ne cheamă ni-Aş face-o gratuit. Dar nu ne cheamă nimeni.Suntem prea orgolioşi. Dacă nu aioameni care se pricep la conducere şi gesoamenicare se pricep la conducere şi gestiunedegeaba dispui de resurse.tiune degeaba dispui de resurse.Managementul e în toate. Soluţiile legateManagementul e în toate. Soluţiile legatede management costă cel mai puţin saude management costă cel mai puţin saudeloc, n-ai nevoie de investiţii, ai nevoiedeloc, n-ai nevoie de investiţii, ai nevoiede investiţii doar în cunoştinţe.Maria Băcescu„Mi-aş dori ca Gorjul să se evidenţieze mai mult!”GORJENI DE 5*****

10 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010SPECIALPsihologia unui popor privat de libertateIdeea mi-a fost sugerată de unarticol semnat de dr. RodolfoVigliano din Italia, medic militar demarină, intitulat „Psihologia militaruluirănit”, care se subsumează,strict formal, unui domeniu mai restrânsal psihologiei, anume psihologiamilitară.Problemele psihologice aleomului (poporului) privat de liber-tate, sunt convins, nu au făcut pânăacum obiectul unor cercetări şi ob-servaţii sistematice ale psihologilorromâni – sau, cel puţin după ştiinţamea, nu au fost publicate dintr-omultitudine de motive. Pentru a nuse crea unele confuzii, amintim dincapul locului de o serie de corelaţiişi/sau similitudini între aspectelepsihologice ale evenimentului trau-matic trăit de popor, îngenuncheatşi sufocat de biruri, furat pe faţă cala drumul mare, batjocorit şi sără-cit, trăind la limita supravieţuirii,îngrozit de ziua de mâine şi maiales de viitorul sumbru al copiilor,un popor umilit, care şi-a pierdutlibertatea şi identitatea, trăind deazi pe mâine în acest mare ghetoucare se cheamă România, şi cele alepuşcăriaşului de drept, aruncatdupă gratii, care, poate, are condiţiide trai mult mai bune (cazare, masă,căldură, haine, baie, club, bibliote-că, un acoperiş deasupra capului,dreptul la muncă, program de somnetc.), toate gratuite, decât omul derând, vitregit de soartă. Cum să nemândrim că am intrat în UniuneaEuropeană, când mai sunt oamenicare dorm prin subsolurile blocuri-lor şi se hrănesc din containerele cugunoi? Ce legi avem să-i protejezepe aceştia, în comparaţie cu câiniicomunitari protejaţi de legi, care,mai nou, au şi inspectorate de poliţiepentru protecţie?Deci se poate analiza, astfel,percepţia socială a guvernanţilor înetapa actuală (cu unele aspecte dejacunoscute şi nouă prin declaraţiilede presă sau comentariile lor, politicienilor,analiştilor politici, reprezentanţiipartidelor politice etc., re-feritoare la deciziile şi hotărârileluate în înaltul forum, contestate, înfinal, pentru că atentează la traiuldecent al poporului, atât de multpromis în cei douăzeci de ani de de-mocraţie, de care poporul încă nu aavut parte, îndurând toate vitregiileacestui regim de „exterminare înmasă”), cu nuanţări şi concluzii cepot constitui motive de reflecţiepentru mulţi specialişti şi factori dedecizie în domeniu, dacă i-ar interesasoarta noastră.Iluzia şi eroarea sunt evidente,fiind suficiente doar câteva argumen-te. Sunt mulţi cetăţeni care, servindmasa la container, mai bine preferăviaţa de puşcăriaş; şomajul îi împin-ge pe mulţi la suicid sau la creştereafenomenului infracţional; alţii preferăsă-şi înece amarul în alcool, recur-gând la crime, în familie şi nu numai,cutremurătoare. Şochează foartemult corupţia ridicată la rang de lege,iar cei în drept să stopeze fenomenul,puşi pe căpătuială, muşamalizeazădosarele penalilor, lăsând în libertatepe cei ce au furat miliarde, sărăcindmarile societăţi, aducându-le în sta-diu de faliment, în timp ce „hoţul”sărac, împins de la spate de foame,furând un pui congelat sau o conser-vă de cinci lei, este apt să înfundepuşcăria.De mai mulţi ani, tinerii absol-venţi îngroaşă rândurile şomerilorsau sunt nevoiţi să lucreze la negru,la bunul plac al patronilor, sau plea-că în afară, dezamăgiţi, cu visurilenăruite, izbiţi de realitatea oferităde aceste guvernări iresponsabile,însă ahtiate după putere. Acum eiau „dreptul” la droguri, la violuri, lajafuri, în lipsă de altă ocupaţie.Particularităţile vieţii de mizerie,sub limita existenţei, impune decielemente de condiţionare mintalădestinate să schimbe reacţiile normaleinstinctuale. Din punct de ve-dere strict biologic, individul estestopat de articole şi litere de legi,care îi îngrădesc libertatea, dezar-mându-l şi aducându-l la disperare,făcându-l să realizeze, în contradic-ţie, adevărata realitate. Toate aceledrepturi şi concepte conferite deConstituţie şi alte legi, care apărădrepturile omului, se prăbuşesc însăbrusc în urma unui eveniment trau-matic, eveniment care îl marcheazăprofund, trăind acel şoc al disperării,al lipsei siguranţei şi liniştii sufleteşti,a casei, a familiei, punân-du-l instantaneu faţă în faţă cu odură realitate.Am asistat, într-o zi, la vizita lavorbitor, între doi fraţi, despărţiţi doarde grilajul gratiilor, şi brusc mi-a în-colţit în gând o întrebare: care dintreei era liber şi care era cel privat de li-bertate, cel din marele ghetou sau celde dincoace, care beneficia de condi-ţii mult mai umane decât fratele său,cel care îşi imagina doar, amăgindu-se cu gândul că era liber?De cele mai multe ori libertateaeste doar un miraj la fel de înşelă-tor, niciodată neştiind exact de careparte a gratiilor te afli. La fel cum,şi atunci când te laşi dus de val sprevârful unei piramide cât de mici,nici nu bănuieşti măcar prezenţagratiilor din spatele tău.Totuşi, să ne bucurăm că guvernanţiise gândesc şi la noi, mărindunecât de cât ajutorul de înmormân-tare, ca să nu mai fim o povarăpentru copii...Rose TallRăzboiul psihoenergeticToată lumea a fost surprinsă denoile dezvăluiri pe marginea fenomenuluide domeniul paranormaluluila care s-a recurs privind atacu-rile energetice din partea celor carerâvnesc la putere. Într-o seară, peun program naţional tv, ne-a iniţiatîn aceste secrete generalul EmilStrăinu, cel care a scris şi câtevacărţi pe această temă, încât am sim-ţit cum îmi fuge pământul de subpicioare. Adică în campania electo-rală din toamna trecută nu s-a merspe votul nostru de încredere, ci purşi simplu am fost prostiţi, manipu-laţi. A fost o adevărată mascaradăşi nu ştiam de ce ne-am simţit rău,având ameţeli, senzaţie de vomă,temperatură şi alte slăbeşeli de cre-deam că murim. Nu-mi vine săcred că suntem atât de naivi şi uşorde manipulat după bunul plac al fiecăruia.Exact cum ne-a făcut cunoscutgeneralul Străinu simpto-mele acestei „boli”, necunoscutăîncă de medicii români (pentru eli-berarea reţetelor) şi neprezentatăde manualele de specialitate. Aşacum ne-a spus generalul Străinu,acest atac energetic poate să fie atâtde puternic, în unele situaţii, încâtsă te trezeşti cu coloana vertebralăruptă din senin sau chiar doborât lapământ de parcă te-ar fi măturat untsunami nevăzut.Aşa cum a reieşit din „sondajul”generalului, singurii care nu au ape-lat la astfel de „puteri malefice” s-adovedit a fi C. V. Tudor, SorinOprescu şi Crin Antonescu, fapt că-ruia se datorează şi neşansa lor de apierde în cursa spre Cotroceni cu unpunctaj atât de inferior. Din păcate,când a intervenit pe post şi astrolo-gul Cojocaru, reamintind de anulnefast, în mai 1982, când a fost des-fiinţat Institutul de CercetăriPedagogice şi Psihologice dinBucureşti, domnia-sa, generalulStrăinu, nu şi-a mai reamintit despreaceastă măsură „paranoică” luatăde „cel mai iubit fiu al poporu-lui”, printr-o „hotărâre a Birouluipolitic al CC al PCR”, când cerce-tătorii au fost anchetaţi şi acuzaţi dea fi desfăşurat, ca membri ai uneisecte religioase, acţiuni îndreptateîmpotriva securităţii statului.Această întreagă acţiune, cunoscutăîndeosebi sub denumirea „afacereameditaţiei transcendentale”, a fostdemascată la vremea respectivă depresa internaţională. Iar acele „cre-iere” de pe „lista neagră” au luatdrumul închisorilor, al uzinelor, camuncitori necalificaţi în propriaţară, sau au emigrat la cele mai mariinstitute din Elveţia, Germania,USA ş.a. (unde au fost apreciate laadevărata lor valoare şi repuse îndrepturi), pe când în ţară erau identificaţica „ţapi ispăşitori”, în reali-tate însă fiind, de fapt, victimeledirecte ale unor asemenea „fărăde-legi” şi „mascarade”, manifestăritipice ale dictaturii.Din păcate, „afacerea meditaţieitranscendentale” a cunoscut şi dupădecembrie 1989 o largă răspândireîn rândurile celor interesaţi, avizide putere, dornici să manipulezepoporul, căci numai ei îşi permit săsuporte asemenea sume astronomi-ce, în timp ce pentru salarii şi pensiinu se găsesc în niciun chip. Degeababietul român, când nu se simte preabine, ia două aspirine sau un algo-calmin sau un paracetamol, cu unpahar cu apă, sperând să-i treacă şinu-i mai trece, speriat de moarte, sănu aibă cumva gripa porcină. Deunde să ştie el că acestea sunt atacurienergetice? Declaraţiile generaluluişi ale astrologului au articu-lat, într-o măsură oarecare, anumitelaturi, oferind celor interesaţi punctesuplimentare de orientare în înţe-legerea unor lucruri ce par astăzimultora de neînţeles. Te trezeştiexact în mijlocul unui adevărat„război al stelelor” în care predominăflacăra violetă.Stai într-o încăpere cu fel de felde energii, atât negative cât şi po-zitive, încât cei mai mulţi habarn-au de prezenţa lor. Cei mai iniţiaţiîn astfel de „meditaţie transcen-dentală” profită din plin, absorbindenergia celor din jur, ca nişte adevăraţivampiri ascunşi după pro-priile lor măşti. Te mai miri, dupăaceea, când pleci de aici atât deepuizat, stors de vlagă, de parcă aifi tras în plug. De aceea a pierdut şiGeoană în lupta cu Băsescu. Înopinia specialiştilor în „paranormal”atacurile energetice ale mari-narului de apă dulce s-au doveditmai puternice, având în preajma saastfel de „vampiri” străini angajaţi,cu solde de invidiat.De ce nu sunt folosite aceste„energii” în slujba poporului, acreşterii nivelului de trai, redresăriieconomiei, asigurarea unor salariişi pensii decente etc? Şi de ce nu,chiar pentru stârpirea corupţiei şi atuturor fărădelegilor? Căci toateaceste atacuri energetice mârşave,direct sau indirect, lovesc în popor,în demnitatea lui, făcându-i şi maimult rău.A surprins însă prezicerea astrologuluică, în acest an, preşedinteleţării va avea o cumpănă, oame-nii ieşind în stradă nemulţumiţi, şitotul va depinde de îndemnareaacestuia, de felul cum va reuşi să-idirijeze pe oameni pentru a-i potolişi a-i reduce la tăcere, mulţumin-du-i într-un fel sau altul. Încerc sămi-l imaginez pe preşedinte dirijândun imens cor al celor nemulţumiţi,flămânzi şi rebegiţi, fără lo-curi de muncă, mai săraci caoricând, furaţi pe faţă, jupuiţi deşapte rânduri de piele, exilaţi înpropria ţară şi suferind de acestsindrom (handicap) al neputinţei,vitregiţi chiar de aleşii lor, care lepromit să le asigure măcar o creşte-re a ajutorului de înmormântare...K. Iannis

Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 11CULTURDescântece de pe Valea GilortuluiAutorul volumului de faţă, IoanAnastasia, pe numele său adevăratIon Sgaibă, originar din Poiana deSus – Gorj, unde părinţii săi aufuncţionat ca învăţători, aşa cummărturiseşte chiar el, nu şi-a propussă facă un studiu despre practica şiefectul terapeuticii descântecelor,ci s-a oprit doar asupra prezentăriiacestei colecţii, realizată de-a lungulvremii, în perioada 1968-1994,care, nu numai că este interesantăprin ineditul „frumuseţii nemuritoare”a acestor pilde primare aleexistenţei dăltuită verbal în miraco-lul arheologiei noastre sufleteşti,dar, citindu-le sau fredonându-le înşoaptă, te trezeşti în faţa unei simfoniinemaiauzite şi în „erupţia”unei tainice poezii nemaiîntâlnite.„Aceste , care aproapede o sută de ani au rezistat evoluţieiştiinţifice a medicinei şi cincizecide ani comuniste,iată-le cum, astăzi, pentru a ne în-tări încă o dată convingerea că aufost şi sunt un flux continuu în sângeleeternului spirit gorjean.Valea de Jos a Gilortului a făcutobiectul unei cercetări personaleamănunţite asupra bogăţiei tradiţiilorpopulare, din care tangenţial m-amocupat de descântece,pe care cu greu le-am cules, datorităinterdicţiei lor ca practică (este cre-dinţa că, îndată ce se vor spune cuiva,îşi pierd efectul şi nu mai sunt deleac). M-au atras la început texteleprefigurând o poezie ,care merită pusă în mare circula-ţie pentru toţi iubitorii de , în vederea unei mai bune cunoaşteria mitologiei noastre popula-re”, ne mărturiseşte Ioan Anastasia.De deochi la muntePăsărică albă,Codalbă,Pică ici, pică colea,Pică-n vârf de pietricea.Apă vie din ulcea,Păsărică, din ce pica,Piatra despica,Dedeochiul că pierea,Luminată te lăsaŞi-auzeai multe,Mărunte,Cum vine de la munteCiuta,Lingându-şi puii pe frunteÎi linge pe-i frumuşei,Pe-i măricei.Ea-i linge cu foc de mumă,Ca să-i ferească de ciumă,Cu tei şi mătrăgună,Sub pal de lună,Lângă ea să-i ţinăŞi la munte-i mână –Departe de deochi,Dediochi dintre ochi,Din mâini, din picioare,Din cap, din oscioare.Descântec de gâlciGâlci, motofâlci,Eu vă trag,Voi să vă trageţi,Cârpă moale să vă faceţi,De la Cutare să plecaţi,Din drevele gâtului,Din furca pieptului,Să vă duceţi undeCocoşii nu cântă,Unde lupii nu urlă,Unde vacile nu rumegă,Unde gâştele nu gâgâie –Acolo să staţiŞi să ospătaţi.După sfânta rugăOasele să vă curgă,Să rămână CutareNevătămat,De Dumnezeu binecuvântat.Cu bobiiBobi,Patruzeci şi unu de bobi,Patruzeci şi unu de fraţi,Bine ştiţi,Bine să daţi!Într-o cămaşe-mbrăcaţi,Să ştiţi de ştirea lu’ Cutare,Dacă e sănătos,Cu inima bună,Şi-o fi călătorSă-mi daţi fruntea pe cinci,La inimă două –Pragu’ deschis,Bucurii în stângaŞi-n dreapta,Să văd bine că-i sănătos,Iar dacă nu, să-mi dai pe nouă,La inimă două,Fără nicio bucurie,Că nu-i sănătos.Serile de la BrădiceniEste vorba despre cele două vo-lume publicate sub acelaşi titlu, decătre cunoscutul scriitor IonPopescu-Brădiceni, primul cu subti-tlul „I. Artele transpoetice” (EdituraLIMES, Cluj-Napoca, 2008) şi aldoilea cu subtitlul „II. LiniaImaginot” (Editura LIMES, Cluj-Napoca,2009). Ca să-l parafrazămpe prietenul Ioan Ţepelea, putemspune că lumea lui IPB este o imensăbibliotecă. Una mustind de auten-ticitate mitopoetică. Astfel poezialui IPB are o formă şi o desfăşurarea ei foarte originală. Este ca un izvorviguros, ce devine pârâu, râu, fluviuşi apoi mare. O mare plină de sem-ne, de „ulcioare cu aripi” (purtate deîngeri marini), de „cranii”, „delămpi”, de linii divine ce sunt peaproape„curbând/linia dreaptă dintreCer şi Pământ!”Pentru că sunt două lucrări devaloare şi având în vedere „cazierul”cu toate „antecedentele” scriitorului,considerăm că cel mai ni-merit ar fi să dăm cuvântul unor„colegi” de branşă care au făcutdeja referinţele critice cuvenite lavremea respectivă.„IPB probează, la Târgu-Jiu, fireapoetului fin şi direct, a şaizecistuluiPetre Stoica, unicat printre bănăţeni!Deşi pare că se decodează facil, poeziasa are note de profunzime ce fac dinrevizuirea memoriei una din căile depătrundere ale sensurilor creaţiei salebântuite de marile nelinişti...”(IonŢepelea); „Nici un sentiment nu valoreazăcât o înfiorare! Starea diafan-sa-crificială, iată ora gravă în care trăieşteIon Popescu-Brădiceni, un cristalatemporal coexistă în fiecare vers: dincare ungher al conştiinţei să-l priveşti?Supleţe şi spontaneitate: singurele legiale vieţii, încât poezia pare un tabloucreat dintr-o dată” (Lucian Tamaris);„Totemuri dintr-o altă lume care reîn-vie în poemele sale alcătuiesc un şirlung de trimiteri spre mirifica lume apoeziei. În Ion Popescu-Brădiceni con-vieţuiesc în discretă armonie doi poeţi:unul al miturilor şi al omului de carte,care vrea să spună totul în cât mai puţintimp, şi unul al simplităţii şi oralităţii debun şi discret meşteşugar” (EmilianMarcu); „Ion Popescu-Brădiceni e, şinu e, arghezian, cum îi place să se deaorice gorjean. Este pentru că a învăţatde la din Mărţişor meşteşugulversului şi mai ales taina de a nu sevedea pe faţa lui şi a autorului truda,sudoarea muncii pe poezie. Versifică,sau pare a versifica extrem de uşor, repedeşi bine, surprinde prin ieşiri neaş-teptate de ritm şi mai ales de rimă. Maieste pentru că întreţine nişte relaţii foar-te directe, egalitare cu Lumea, cuDumnezeu, cu Gândul, cu Metafora”(Valentin Taşcu); „Poezia lui IonPopescu-Brădiceni pluteşte în sferegrele de azur semnificând şi suprasem-nificând. E vorba de o poezie oarecumieşită din făgaşele îndătinate, din figurileconsacrate ale practicii poetice actuale.Dar acest fapt nu deranjează cu ni-mic. Ba dimpotrivă. Îl individualizează,îl individualizează profund, căci plu-sează cu har şi inteligenţă într-o nouădirecţie: aceea a transcenderii diferen-ţelor într-o sinteză aurorală” (IoanFlora); „Pentru poetul Ion Popescu-Brădiceni am avut întotdeauna o vecheprietenie şi o statornică preţuire. Cu bucuriade a fi alături pe drum, i-am apre-ciat – şi-mi place să cred că nu mă înşel– sunetul grav, reflexiv, timbrul personalal discursului liric, marcat de o me-tafizică a libertăţii, precum şi forţa decunoaştere poetică, mereu în lupta decucerire a domeniilor cuvântului”(Marin Sorescu); „Fără ezitări, cu o ritmicitate,probabil care se află în armo-nie cu fluxul propriei creaţii, IonPopescu-Brădiceni îşi construieşte nudoar o bibliografie, ci o operă literarăprin care se exprimă forţa unui poetnăscut, iar nu făcut. Pentru temeritateade a-şi configura şi lua în stăpânire unteritoriu de idei şi simboluri înlăuntrulcărora se vor produce – cu solemnitate,într-o atmosferă de oficiere iniţiatică –un spectacol emoţionant, o veritabilăaventură, poetul merită titlul de Mesiaal cuvintelor” (Nicolae Dragoş);„Confratele meu, Ion Popescu-Brădiceni, este un autor plurivalent înprimul rând. Este şi poet, şi critic, şi gazetar,un scriitor complex şi rotund aşa-dar. În al doilea rând este un animatorde frunte, prieten al culturii şi al literelor,în special în colţul său de ţară,Gorjul, de unde au purces în Tudor Arghezi şi ConstantinBrâncuşi. În al treilea rând este şi un omdialogului. Dar persoana şi personalita-foarte agreabil cu care îmi place să mătea lui Ion Popescu-Brădiceni se comîntâlnescşi să stau de vorbă. Nu toţi oa-plinesc cu această deosebită calitate”menii de litere sunt prietenoşi, deschişi(Gheorghe Grigurcu).PAGIN REALIZAT DE IONEL MIU

12 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010SNTATECelulele stem salvează vieţi!Chiar dacă în ultima vreme sediscută, în România, tot mai multdespre celulele stem, prezentând interesatât pentru pacienţi, dar şi pen-tru specialiştii în domeniu, suntemconvinşi că şi cititorii noştri dorescsă afle şi alte informaţii despre re-coltarea, conservarea şi transplantulcelulelor stem prin metode standardizatela nivel internaţional. Din fe-ricire, am avut prilejul să întâlnim înaceste zile, la Spitalul orăşenescBumbeşti-Jiu – primul din judeţulGorj unde au fost recoltate celulestem -, trei specialişti în domeniu:dr. Daniel Lastofka, sales managerCBC (CORD BLOOD CENTER)RO, cu sediul central la Cluj-Napoca, unde a fost înfiinţată primabancă de celule stem din România;dr. Cătălin Brînzan, reprezentantmedical al centrului din Cluj-Napoca, şi dr. Damian Diţescu, manageral Spitalului Bumbeşti-Jiu.Aceştia au avut amabilitatea săne pună la dispoziţie câteva mapecu pliante, prezentându-ne pe largserviciile oferite de reprezentanţaCBC în România, ce este sângeleplacentar şi cum se recoltează aces-ta, care sunt avantajele folosirii luişi mai ales când poate fi de foloscelor care au nevoie de el. Dar maibine să le dăm cuvântul.Prima bancă de celulestem din România!Rep.: - Domnule director, vorbiţi-ne,vă rog, despre aceste mira-culoase celule stem, cât şi desprecentrele de transplant din România.Dr. Daniel Lastofka: - Importantăeste operaţiunea de recoltare a celule-lor stem în momentul naşterii. Existăun kit de recoltare în care se pot recol-ta aceste celule stem. Este un momentunic în care se pot recolta aceste celulestem din cordonul ombilical şi din pla-centă. De fapt, sângele se recoltează,ca să fie înţeles mai bine fenomenul,de către medicul cu care naşte mămi-ca. În momentul acela sângele estetransportat la banca noastră. Avemdouă bănci în momentul de faţă, una laCluj, deschisă în anul 2008, primabancă din România, şi o bancă înBucureşti, prima bancă din Bucureştideschisă în anul 2009. Proba recoltatăajunge în bancă, unde este procesată şidepozitată la minus 197 grade Celsiusîn azot lichid. În momentul în care co-pilul, fratele sau sora se îmbolnăvesc,fac o boală hematologică, un limfom,leucemie, imonoplastom, există maimulte tipuri de boli sau diverse tipuride anemii. Acest sânge, practic, ajutăsă le salveze viaţa.În momentul de faţă, există treicentre de transplant în România. Unulla Bucureşti, cel de la Târgu-Mureş şicel de la Timişoara, unde se fac trans-plantări. Ce se ştie legat de China nu seia în calcul, pentru că din China nuavem studii clinice care să ne informe-ze ce se petrece acolo. Noi recoltămcelulele stem hematopoetice. Deciasta este recoltarea şi nu avem niciosolicitare. Practic, noi suntem primacompanie apărută pe piaţă care oferimacest serviciu din anul 2006. Atunci aavut loc prima recoltare în ţara noas-tră. Până să avem băncile de la Cluj şiBucureşti, noi trimiteam sângele laBratislava, în Slovacia, la bancamamă, cum s-ar spune. Cei dinSlovacia au dat în folosinţă şase probedin bancă, toate cu un real succes, iarca idee, în Bratislava circa 60% dinmămicile care nasc îşi fac şi recoltarede celule stem.Rep.: - Ce trebuie să cunoascămămicile în devenire?D.L.: - La noi, la nivel naţional,cam 11-12% dintre mămici fac re-coltare de celule stem. Importanteste ca mămicile să fie informate,încât să conştientizeze că este unmoment unic în care pot să facăaceastă recoltare de celule stem, iaracest moment unic nu trebuie ratat.Important este, mai ales în cazurileîn care există un copil în familiecare are leucemie, noi avem un pro-gram în desfăşurare, în momentulde faţă, şi dacă mămica are acasă uncopil bolnav de leucemie noi ofe-rim, cu titlu de gratuitate, recoltareaşi depozitarea, până în momentultransplantului, la copilul nou născut.În ideea că copiii pot fi compatibili,există această compatibilita-te, iar în momentul în care existăaceastă compatibilitate copilul carese naşte poate salva viaţa copiluluibolnav de leucemie. Referitor la recoltări,acestea se fac în orice maternitatede pe teritoriul ţării, evi-dent şi în judeţul Gorj.Rep.: - Ce trebuie să facă mă-micile în această situaţie?D.L.: - Trebuie ca undeva , prinluna a şaptea, să ia legătura cu specialiştiinoştri. Noi îi oferim un con-tract şi kitul de recoltare necesar lamedicul la care va naşte. Acesta facerecoltarea, după care anunţă recoltarea,urmând să ridicăm kitul de recoltarede la spital. În circa două lunişi jumătate, trei luni, îi vine buletinulde analize al sângelui recoltat, mo-ment în care se face şi plata. Costă3.270 de Roni, bani pe care îi poateplăti pe toţi odată sau în trei rate lu-nare, iar anual plăteşte 140 de Roni,taxa anuală de depozitare.„Este posibil ca înviitorul apropiat sătratăm şi alte afecţiunimai grave”Dr. Cătălin Brînzan a ţinut să nevorbească despre avantajele acestorrecoltări de sânge placentar: „În urmăcu 20 de ani, aproximativ 70% din pa-cienţii care necesitau un transplant, nuputeau beneficia de acesta în lipsaunui donator compatibil. Prin urmare,mortalitatea cauzată de această lacunăera ridicată. În prezent, prin criogenare-îngheţare,aceste celule „nu îmbătrânesc”,nu-şi pierd proprietăţile defi-nitorii, putând fi folosite şi la intervalemari de timp. Celulele stem din sânge-le placentar fac obiectul numeroaselorstudii medicale în derulare. Acesteavizează un domeniu nou, de avangardăîn medicina contemporană, respectivcel al medicinei regenerative tisula-re şi organice – de refacere a ţesuturilorşi organelor. Primele rezultate au fostîncurajatoare, astfel încât este posibilca în viitorul apropiat să putem tratamult mai eficient afecţiuni grave – caaccidente vasculare cerebrale, diabetzaharat tip I, scleroză multiplă, etc.”„Avem cele mai multerecoltări din judeţ”La rândul său, şi dr. DamianDiţescu a ţinut să scoată în evidenţăcând poate fi de folos sângele placen-tar: „Suntem primii din judeţul Gorjcare am recoltat celule stem, acum înurmă cu trei ani, când prima bancă aluat fiinţă şi în ţara noastră. Cred căavem cele mai multe recoltări, de ordi-nul a câteva zeci pe an. Personalulnostru este bine instruit şi nu au fostînregistrate probleme în ceea ce pri-veşte recoltarea şi calitatea sângeluirecoltat.Grefa de sânge placentar poate fifolosită în tratarea a peste 70 de boli,marea majoritate a acestora fiind re-prezentate de boli de sânge maligneşi nonmaligne. Dintre acestea, leucemiaacută limfoblastică este cea maifrecventă afecţiune malignă hemato-logică apărută în copilărie (80-90%din cazuri apar sub vârsta de 10 ani).De asemenea, leucemiile acute repre-zintă cca. 10% din totalul de cancereapărute sub vârsta de 35 de ani.Statisticile medicale arată o tendinţăde creştere a afecţiunilor maligne înrândul populaţiei şi o scădere a vâr-stei de apariţie a acestora. Transplantulde sânge, pe baza celulelor stem pecare le conţine, asigură repopulareamăduvei osoase cu celule sănătoase.Transplantul se poate folosi în diver-se afecţiuni tumorale maligne şi înafecţiuni benigne, cum ar fi cele auto-imune – scleroză multiplă, boli desistem grave - , şi probabil, în viitor,în regenerarea ţesuturilor – după in-farct, în paralizii şi în alte afecţiuni”.Maria DanDe la Patronatul Furnizorilor deServicii Medicale ParacliniceConform Bugetului aprobatpentru anul 2010, acesta va fi „anulinvestiţiilor”, „anul stopării crizei”etc. ... dar nu şi în sănătate!Anul 2009 s-a încheiat:- cu protestul disperat al pacienţilorcronici ai sistemului sanitar românesc(care nu întrevăd nici o şansăde supravieţuire în anul 2010);- cu un raport SAR care aratăsituaţia critică din domeniul sanitarîn România;- cu o iniţiativă legislativă susţinutăde întregul corp medical privindacordarea a 6% din PIB domeniuluisănătăţii în anul 2010;- cu protestul furnizorilor privaţide servicii medicale împotriva încăl-cării legislaţiei din domeniu şi lipseide transparenţă a autorităţilor;- cu provizorate la conducerileMinisterului Sănătăţii şi CNAS;- cu consumarea anticipată a bugetuluianului 2010 şi- cu un raport european despresănătate care plasează ţara noastrăpe ultimul loc în acest domeniu.Anul 2010 a început:- cu un buget care acoperă decontareaserviciilor medicale destat doar până la jumătatea anului;- cu solicitări sindicale pentrumărirea drepturilor băneşti în domeniulbugetar;- cu închiderea (din raţiuni eco-nomice) a unor unităţi private deservicii medicale;- cu eterna protecţie socială astatutului pentru „găurile negre”(unităţile sanitare de stat) din do-meniul sanitar – în care valoarearaportului cost/calitate este binecunoscutăoricui.În concluzie, a reînceput chel-tuirea banului public pe criterii şiconsiderente ştiute numai de ceice „gestionează” FNUASS, într-ototală lipsă de transparenţă şi comunicareşi, mult mai grav, cu în-călcarea legii.Ne referim aici, cu precădere, laobligaţia Casei Naţionale deAsigurări de Sănătate, statuată prinArt. 217 alin. 5 şi 6 din Legea nr.95/2006. Deşi legea este imperativăîn această privinţă, până la aceastădată nu a fost publicat Contractul-cadru privind condiţiile acordăriiasistenţei medicale în cadrul sistemuluide asigurări sociale de sănătatepentru anul 2010 şi, implicit,nici Normele metodologice de aplicareale acestuia. Precizăm că adoptareaacestor acte normative nu estecondiţionată de aprobarea bugete-lor Ministerului Sănătăţii şi CNASpentru anul 2010.În schimb, autorităţile în dome-niu prelungesc la nesfârşit aşa-zisul„dialog social”, în consecinţăCNAS emiţând un Ordin prin careprelungeşte valabilitatea prevederi-lor Contractului Cadru din 2009până la 31 martie 2010.Şi pentru ca totul să fie „cât maiclar”, şefii CNAS fac precizări laacest Ordin prin care încalcă propri-ile standarde în domeniul calităţiiserviciilor medicale, eliminând cri-teriul de eligibilitate în contractareaserviciilor medicale paraclinice.Reforma sanitară promisă de gu-vernanţi ar trebui să însemne, în esenţă:- un pachet minim de servicii;- asigurări de sănătate private;- parteneriat public privat;- introducerea cardului de asigurat;- un sistem informatic naţionalinteractiv;- concurenţa loială între siste-mul public de stat şi cel privat;- respectul faţă de banul publicşi, mai ales,- respectul faţă de pacient.Prin enumerarea acestor obiectiveatât de importante, oricine poa-te să realizeze că de mai bine de 15ani acestea sunt simple vorbe goalelipsite de conţinut, simple promisi-uni electorale făcute de politicieniincompetenţi şi rău voitori.Ce putem face oare pentru a-iobliga pe cei care răspund de sănă-tatea noastră a tuturor, să devinăresponsabili şi serioşi, şi să renunţela minciună şi incompetenţă?Este oare necesară o nouă revoluţiepentru a scăpa de incompetenţă,corupţie şi minciună?Preşedinte, Cristian HOTOBOC

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- str. Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T;p.f.g., toate îmbun.- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, mochetă, boiler,convector- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- str. C. Brâncuşi, parter, cu îmbunătăţiri- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, parter, ieşire separată,teren concesiune, convector, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,usi schimbate- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T,p.f.g., balcon inchis- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multipleimbunatatirile, totul nou- Str. Hidrocentralei, et.3, fara imbunatatiri.- Str. Lotrului, CT, T, p.f.g., totul nou, buc.pe balcon- str. Lotrului, et.4, convector, boiler, g.f.- Str. Lotrului, parter, 30 mp, p.g.f., T- Str. M.C.Oancea, parter, CT, T, g.f.p.APARTAMENTE2 CAMERE- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- Str. 23 August, et.3, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane- str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T,p.f.g.- str. Al. Plopilor, et.4/10, dec, 40 mp,fără îmbunătăţiri- str, AL. Plopilor, et.3, semidec, CT, T;AC, p.f.g,. mobilat.- Str. Al. Smârdan, et.2, semidec, 50mp, CT, T, p.f.g.- Str. Al. Smârdan, parter, semidec., circular,50 mp, CT- str. Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,uşă metal.- Str. Ale. Teilor, et.2, semidec., g+f+,boiler, convector.- Str. Brandusei, et.2, semidec., CT, T,p.f.g.- Str. Brandusei, et.4, semidec., CT, acpoperis- str. Brânduşei, et.1, dec., CT, T, AC,p.f.g,APARTAMENTE3 CAMERE- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,acoperiş,, CT, T, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et.2, dec., CT, T,p.f.g.- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, parter, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- str. Al. Smîrdan, et.3, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.- str. Bradului (N.Bălcescu), et.3, CT,T, totul nou- Str. Brandusei, et.2, semidec., CT, 2balcoane, fara imbunatatiri.- Str. Brandusei, et.4, semidec., multipleimbunatatiri.- Str. C. Brancusi, et.1, dec., 2 bai, CT,T, p.f.g, instalatii schiimbate- Str. C. Coposu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, CT, T- Str. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT,p.f.g.- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai,centrala, termopan, AC,65 mp, p.g.f.APARTAMENTE4 CAMERE- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, imbunatatiri.- str. Dacia, parter, dec., CT, T, p.f.g.- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- Str. Gh. Barboi, et.4, semidec., CT, T,AC,2 băi, p.f.g.- str. Plevnei, parter, dec, CT; T, AC, p.f.g.- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,2 bai, g+f+p.- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector,acoperis.- Str. Victroia Centru, et.4/7, dec., p+g+f,2 bai, 4 balcoane.- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f,centrala, termopan, AC, boxa.- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoane,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Teilor, et.1, dec., p+g+f, centrala,termopan.CASE- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. Mesteacănului, D+P+M, 100 mp/nivel, 3dromitoare, living, bucătărie, garaj, CT, T, p.f.g.- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, d:25m- str. Primăverii, P+1, 3 dorm, baie, buc, t:280mp, d:14m- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarielemn- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp- str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apă curentă,canalizare, t:600 mp- Str. Vaduri, 3 cam, baie, bu,c, sala mare, CT,toate util., t:700mp- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp- TG.CARBUNESTI, str Castanilor, casa+sp.com+terasa, t:450mpLA TARA, ALTE ORASE- Baia de Fier, 3 cam, hol, buc, garaj, recentrenov., t:1200 mp, d:20m, sobe, curent apă- Baia de Fier, 5 cam., D+P+1, 2 bai, 2 buc.,Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 13300 mp. construiti.- Băleşti, Stolojani, 3 cam, baie, bucătărie,Sc:200 mp, garaj, CT, T maro, terasă acoperită,teren 2000 mp d:23m- Băleşti, 6 cam., baie, buc., 2 beciuri, garaj,teren 4000 mp.- Băleşti,, sat Ceauru, 3 cam., caramida, t:800mp, toate utilitatile- Băleşti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze, curent- Băleşti,, sat Cornesti, 4 cam, buc., 3 anexe,t:2000 mp, d:36 m- Băleşti,,sat Ceauru, 3cam., buc., beci, t:1020mp, livada, vie- Băleşti, sat Ceauru, 3 cam, buc, hol, beci,t:1020 mp, livadă- Bălăneşti, P+E, constr. 2004, Sc:240 mp,parter nefinisat, living 60 mp, baie buc, baie, 4dormitoare, exterior nefinisat- Bîlteni, sat Vlăduleni, 3 cam, baie, buc,t:2500 mp d:25m, p.f.g., CT, T, canalizare, hidrofor,iz. Termică- Bârşeşti D+P, 3 cam., baie, buc. ,beci, teren900 mp.- Bolbosi, sat Ohaba, 4 cam., buc., teren 2600mp., 20 deschidere.- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mp- Bumbeşti-Jiu, 2 cam, constr. 2004, baie, buc.,p.f.g, t:1800 mp d:25m- Curtisoara, 2 cam., curte 480 mp., 2500 mextravilan.- Drăguţeşti, sat Văleni, 2 cam, hol, baie si bucneutil, t:1012 mp d:22, curent, apă fântână,Terenuri- Al. Digului, min 250 mp - max.500mp- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,d:35m- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp- Al. Mehedinti, t:607 mp, d: 32,54 m- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil(2500 mp, 5000mp), toate util.- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600mp, d>91m, parcelabil- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,DS, gard, apă, gaze curent la 25 m- Al. Mehedinţi, t:550 mp- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926mp, d:25m- Al. Mehendinţi, t:607 mp d:32m şit:800 mp d:19m- Amaradia (peste), t:3237 mp,d:10m, fara utilitati- Artego, teren 2760 mp, d:12m- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp,d:21m, toate util- Bld-ul Ec. Teodoroiu, 214 mp- Bld-ul Ec. Teodoroiu, la mijlocteren+casa 220mp,- Bld-ul Ec. Teodoroiu, P3 - 220+casatip garsoniera- Bucureasa, 4000 mp, d:20m- Bucureasa, t:4750 mp, d:15m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m,- Bucureasa, t:1400 mp, d:17,5m- Bucureasa, teren 5000 mp, d:20m,fără util.- Bucureasa, teren 5016 mp, d:24,60m, intravilan- C. Bucureşti,str. Sf. Dumitru, t:850mp, d:16, intabulare- C. Bucureşti, t:700 mp, d:30m- C. Severinului, t:1530 mp d:17m- Dealul Târgului, 2500 mp d:13m- Dealul Târgului, t:2500+2500 mp,d:25m- Dealul Targului, teren 5000 mp,d:12,5m, cadastru- intre Jiete, t:2000 mp, 3 parcele- între '' Jieţe'', t:1000 mp, d:20m- între '' Jieţe'', t:7500 mp, d:22m- Polata, teren 5000 mp, d:160m,parcelabil (500 mp)- Polata, 6325 mp, d:72,5m- Polata, t:7500 mp, d:16 m+conac(3 cam lemn , 1 cam caramida)- Polata, teren 3000 mp+casă 70 mp,apă, gaze, curent- Poloaga, teren 2500 mp, d:25m- Poloaga, t:600 mp d:34, parcelabilîn 2- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,utilitati.- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2parcele de 300 mp cu d:17 m- Poloaga, t: 1 ha d:40m- Poloaga, teren 1000 mp, d:27m, cadastru- Preajba, 1760 mp, d:14 m, apa,gaze, curent- Preajba, 500 mp, d:15m- Preajba, 5000 mp, d:15m- Preajba, 7 parcele intre 1000-800mp, d:25m/32m, utilitatiÎnchirieri- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,utilate, în Tg-Jiu- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.- Vând semănătoare SUP 21, în perfectăstare (pentru păioase). Relaţii latelefon:0765679939.- Laborator de analize medicale, angajeazăchimist şi asistent medical înoraşul Motru. Telefon: 0723/395.905.- Caut femeie pentru îngrijire bolnavă.Telefoane 0729/937.823 sau 0770/446.715- Economist cu o experienţă de 25 deani în domeniul financiar-contabil, oferservicii evidenţă contabilă orice nivel.Relaţii la telefon 0769/736.692.TALON DE MIC PUBLICITATE30Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................11-17 februarie 2010Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010ZIG ZAGTerapii complementareCeapaCeapa ne poate ajutaîn multe feluri nu numaila gătit. Ceapa este unremediu tradiţional ui-mitor pentru un număruriaş de afecţiuni, printrecare: anemia, bronşita,astmul, infecţiile ge-nito-urinare, artrita şireumatism, guta şi îmbă-trânirea prematură. Reduce colesterolul şi previne apariţiacheagurilor de sânge; are proprietăţi antibacteriene, ceea ce oface utilă în tratarea afecţiunilor respiratorii. Ceapa este săra-că în calorii; ceapa verde conţine vitamina C şi o cantitate maimică de vitamine B şi minerale. Celebra supă pariziană deceapă dă rezultate uimitoare după o noapte de petreceri.- suc din bulb împotriva diferitelor afecţiuni:Viermi intestinali (ascaris, tenie)- 2 linguri de suc de ceapă se dizolvă într-un pahar delapte. Se beau două asemenea doze, dimineaţa şi seara, pestomacul gol. O cură durează minimum 10 zile. Preventiv, seadministrează copiilor expuşi la infecţia cu paraziţi intestinalio doză la 3-4 zile.Ascita- se bea zilnic jumătate de pahar de lapte, în care au fostdizolvate 3-4 linguriţe de suc proaspăt de ceapă.- la o oră după masă, se beau 2 linguri de suc de ceapădiluate în jumătate de pahar de suc de morcov. Tratamentul seface vreme de minimum trei săptămâni, timp în care, în cazulpacienţilor insulino-dependenţi, glicemia va fi verificată regulat,pentru a se ajusta doza zilnică de insulină.Astm, bronşită, tuse- se amestecă două linguri de suc de ceapă cu patru linguride miere. Se administrează acest remediu pe parcursul uneizile.Infecţii renale şi urinare (cistită) recidivante- într-un pahar de suc de morcov, se adaugă 2 linguri desuc de ceapă şi 6 linguri de suc de ţelină. Se beau 2-3 asemeneadoze pe zi, în cure de minimum două săptămâni.Dereglări ale glandelor cortico-suprarenaleIon şi Maria merg cu vaca prin sat la taur.Ei ajung şi taurul sare pe vacă, la care zice Ion:- Marie fac şi io ce face taurul?Maria:- Fă ce vrei că vaca îi a ta.*************************************- De ce te plimbi prin benzinărie?- Vreau să mă las de fumat.*************************************- Tata a început să te placă, când a aflat că eştipoet.Cel mai probabil dacă mâncăm dimineaţaun mic dejun sănătos şi bogat este ca la urmă-toarea masă nu mai tindem să exagerăm cumâncarea. Încearcă să renunţi la pâinea albă şila gogoşile cu zahăr în favoarea unui mic dejunmai sănătos şi bogat în vitamine. Iată câteva reţetesimple pe care le putem încerca dimineaţa:- un sandwich făcut dintr-un albuş de ou,mărunţit, o brioşă englezească de grâu, cu 30 gde şuncă şi o felie de brânză degresată;- un iaurt cu stafide şi nuci;- un shake făcut din iaurt, lapte şi fructe;- cereale cu lapte şi banane;- un măr, curăţat şi tăiat felii, ţinut în cupto-rul cu microunde timp de aproximativ 3 minute,apoi adaugă o lingură de stafide, o lingură demigdale şi o lingură de nuci mărunţite sau măcinate,cu 200 g de iaurt de vanilie degresat.BANCURI- se bea sucul de mai sus (pentru infecţii renale): o doză pezi, în cure de două luni.O combinaţie puternic detoxifiantă:- 40 ml ceapă + 100 ml ţelină + 50 ml ridiche (neagră sauroşie). Se iau din acest suc câte 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Esteun excelent drenor şi detoxifiant al organismului, indicat pentrutratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusuluieritematos, bolilor imune în general.- vin din ceapă în astenie, hidrofizie, tulburări renale.Diuretic, stimulent general, tonic cardiac.Gutuia:Numeroase studii de specialitate au demonstrat că gutuileconsumate în stare proaspătă sau sub formă de ceai, (o lingu-ră de fruct tăiat mărunt, la o cană de apă), scad colesterolul,calmează crampele abdominale, şi întăresc sistemul digesti-ve. Sărace în calorii, gutuile pot fi consumate fără problemede către persoanele care doresc să slăbească, iar conţinutulbogat în minerale şi vitamine le recomandă şi pentru prevenireabolilor cardiace.Sucul din fructe de gutui pentru înfrumuseţarea tenului.Se fac masaje uşoare cu suc de gutui şi se aplică cataplasmepe obraz cu cojile de gutui bine mărunţite. Sucul de gutui nuse recomandă persoanelor predispuse la constipaţie.Gutuile sunt puţin mai acide decât alte fructe.Tocmai de aceea, este posibil ca persoanele cu hiperacidi-tate gastrică să nu tolereze gutuile crude. Aceste persoanesunt sfătuite să consume compot sau dulceaţă de gutui.Avantajul este că, spre deosebire de alte fructe, gutuile îşipăstrează proprietăţile terapeutice chiar şi atunci când aufost preparate termic.Se recomandă băile de şezut per-soanelor cu hemoroizi. Se preparăun decoct din coji şi frunze de gu-tui. Astfel, se fierbe o lingurădin amestecul în părţi ega-le de coji şi frunze într-unlitru de apă. Se lasă la fiert10 minute. După ce soluţiaobişnuită se răceşte, se poateface baia de şezut.- Zău? De ce?- Fiindcă celălalt logodnic al meu era campion labox.*************************************Pesimistul: - Femeile din barul ăsta sunt nişte stricate.Optimistul: - Aşa sper şi eu...*************************************- La o nuntă, mireasa este foarte fericită şi de aceease îmbracă într-o frumoasă rochie albă.- Şi mirele de ce poartă costum negru?Mic dejun sănătos!Pagină realizată de Ana-Irina PopHOROSCOPSăptămâna 11-17 februarieBERBECUn început de perioadă extrem de durdatorită puternicelor presiuni astrale carevor induce posibile momente de tensiune.Încercaţi să trataţi toate problemele ivitecu calm. Posibile crize de bilă.TAUREvenimentele astrale ale săptămâniisunt de natură a vă genera o stare de liniş-te şi oarecare confort, excepţie făcândcele două zilele de final, când anumiteatitudini ale prietenilor sau şefilor sunt de natură să vă neli-niştească. Zi tensionată: duminica.GEMENIÎnceput extrem de dur de săptămână,cu stări de agitaţie şi multă muncă.Favorabile vor fi cele două zile de week-end care vă vor alunga tristeţea. Nu duceţiîn familie discuţiile negative de la serviciu.Pot apărea scântei.RACEste una dintre cele mai tensionate pe-rioade din acest an pentru dumneavoastră!Zilele cu încărcătura malefică vă bulver-sează în această săptămână. Nu semnaţiacte importante în această perioadă.LEUMai ales la început de săptămână, pu-teţi aborda cu multă încredere problemelepe care le-aţi lăsat deoparte. Spre final,apar mici tensiuni, dar nu există motivede îngrijorare.FECIOARĂÎn această săptămână lipsesc din semnulvostru zodiacal grijile. Primele zile sunt beneficesi vor avea impact major asupra trăi-rilor. Zile benefice: luni marţi şi miercuri.BALANŢĂTraiectoria astrală din această perioa-dă vă va bulversa gândurile, astfel că esteposibil ca o bună perioadă de timp să vălipsească elementul raţional. Şansa dum-neavoastră vor fi prietenii apropiaţi carevă vor reda pofta de comunicare.SCORPIONMomentele de acalmie relativă carevor însoţi debutul de săptămână vor fi ur-mate de o lipsă financiară acută. În finalulacestei perioade, starea de tensiune creş-te, astfel că nu vor lipsi accesele de furie.SĂGETĂTORÎncepeţi săptămâna în forţă şi cu spe-ranţe în realizări practice, pe măsură.Singurul moment mai delicat îl reprezintăfinalul de perioadă, când veţi constata cănu aţi realizat tot ceea ce v-aţi propus.CAPRICORNAceastă perioadă vă va scoate din ta-citurnismul dumneavoastră caracteristic,astfel că, brusc, veţi avea poftă de dialogcu semenii. Păcat că nu întotdeauna ştiţisă vă faceţi înţeles.VĂRSĂTORVeţi avea o perioadă extrem de benefică,la începutul săptămânii, care vă va bucu-ra. Încercaţi să nu deveniţi taciturn şi lipsitde caracter spre sfârşitul intervalului.PEŞTIReuşitele pe care le veţi avea la începu-tul intervalului vă va crea o stare generalăde confort care se va face simţită mai ales lamijlocul săptămânii. În această perioadăsunt favorizaţi cei care susţin examene.

Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 15SPORTBASCHET/THEO EVANS CU GÂNDUL LA MECIUL CU „U” CRAIOVA:„Mă aştept la un joc echilibrat”O victorie a Energiei pe terenulcelor de la Elba Timişoara ar fi adusgrupării de baschet gorjene cel de alcincilea succes consecutiv în 2010.Acest lucru este sesizat şi de cătreantrenorul Theo Evans, care însă nuface deloc o mare tragedie din asta,ba mai mult spune că rezultatele înregistratede Energia în returul decampionat sunt foarte bune.Concentrându-se la următoarele jo-curi, Evans declară că „simte” dejaapropiata dispută de pe teren propriucu CSM Universitatea Craiova„Din păcate am ratat şansa de aajunge la 5 victorii consecutive, amfost atât de aproape, dar sunt buneşi 4 succese. Totuşi, nu era un mecipe care credeam că putem să-l câştigăm,deci e OK. Am încercat, ne-am dorit, am fost foarte aproape,dar nu am reuşit. Acum ne gândimdeja la următorul meci, cel cuCraiova, trebuie să mergem înainte.Iar partida cu Craiova va fi unafoarte dificilă, este o echipă pericu-loasă pentru că ţine tot timpulaproape de adversar. Iar în plus, abătut echipa Piteşti la 10 puncte di-ferenţă, deci sunt puternici. Va figreu pentru noi, va trebui să jucămfoarte bine, foarte rapid şi dacă vomavea şi sprijinul fanilor în spateatunci putem câştiga sigur. Craiovaera o echipă periculoasă şi în sezo-nul trecut, iar acum e şi mai puter-nică. Bine, amândouă echipele suntacum mai puternice, şi noi şi ei,vom vedea dacă noi suntem maibuni, asta în funcţie de cât de tarevom „trage”. Mă aştept la un jocechilibrat”, crede Theo Evans.După 5 etape disputate din acest re-tur de campionat, Energia Rovinariocupă în continuare poziţia a IX-a,cu 29 de puncte.Daniel GîrduHANDBAL/LA „EXAMENUL” DE LA BACU,Giotoiu forţat, Florea lăsat din nou pe marginelot. Dacă interul Kukrika era înmare parte recuperat, criza de pivoţil-a silit pe Stângă să-l „forţe-ze” pe Paul Giotoiu pentru partidadin Moldova. În ceea ce-l priveştepe extrema Gabriel Florea, lucruri-le sunt deocamdată destul de clare,acesta fiind lăsat acasă. „Nu ştiucât de bine sunt recuperaţi jucăto-rii. Vreau să vă spun că mai multmi-e teamă de o problemă psihicăla jucători, decât de una legată deoboseală. Bine, şi deplasarea astaeste foarte lungă şi poate intervenio anumită cădere fizică în reprizasecundă. Cu noi a făcut deplasareaşi Giototiu, am hotărât să forţez cuel, măcar pe faza de apărare pentruÎnaintea disputei din deplasarecu Ştiinţa Dedeman Bacău, tehnici-anul Energiei, Vasile Stângă, nu eraîncă scutit deloc de problemele decă e foarte greu să ai un singur ompe pivot tot meciul, cum era cazulCu gândul şi la „Naţională”Deşi, momentan, principala atenţie a lui Vasileatunci cu 42-38 în jocul pentru locurile 15/16.Stângă se îndreaptă către formaţia de handbalMeciul tur pentru barajul de la „Mondiale” aregorjeană Energia Pandurii, tehnicianul nu uităloc în România pe 12/13 iunie, iar returul penici de „naţionala” României, acolo unde este se-19/20 iunie, în deplasare.lecţioner. După efectuarea tragerii la sorţi de laViena, Stângă, crede că România are şanse împo-triva Rusiei la barajul pentru CampionatulMondial din 2011. „Este un meci deschis oricăruirezultat. Şansele cred că sunt egale. Nu ne speri-em de această dublă, dar suntem conştienţi căRusia rămâne una dintre cele mai puternice echi-pe. În funcţie de zi, echipa Rusiei poate bate peoricine sau poate pierde la oricine. Au jucătorimasivi, se apără bine şi pleacă foarte bine pe con-traatac. Au un portar foarte bun, Oleg Grams, darvedeta echipei e indiscutabil Igropulo, care joacăla Barcelona”, crede Vasile Stângă. „Ne e bine căjucăm primul meci pe teren propriu, am fi prefe-rat să evoluăm în faţa propriilor suporteri meciuldecisiv, dar aşa a fost să fie. Poate fi şi un atu,dacă vom câştiga la scor în prima manşă”, preci-zează Stângă. Ultima întâlnire directă dintreRusia şi România a avut loc la CampionatulMondial din Croaţia 2009. „Tricolorii” au învins1 medalie de aur şi4 de bronz pentruboxul gorjeanDin nou, medalii, pentru tine-rii pugilişti gorjeni. Cei şasesportivi deplasaţi la Iaşi pentru aboxa la Cupa României (pentrujuniori), au avut o comportaremai mult decât meritorie. Astfel,pugiliştii locali se pot mândriacum cu un palmares deosebit laaceastă importantă competiţie: omedalie de aur şi patru de bronz.Andrei Mateiaşi, categoria 46 dekg, boxer antrenat de DumitruPăun la Minerul Jilţ Mătăsari, areuşit să urce pe cea mai înaltătreaptă a podiumului, după ce l-aînvins în finală pe Edver Amis,de la Farul Constanţa. Ceilalţilui Kapular. Florea, în schimb a ră-mas acasă, sper să-l recuperămpentru partida viitoare, care va fi cumult mai importantă. De aceea nucred că ar fi nici o tragedie o înfrângerela Bacău, aş prefera să mă con-centrez mai mult pe jocul de la BaiaMare”, preciza Vasile Stângă înain-tea partidei dintre Ştiinţa DedemanBacău şi Energia Pandurii Tg-Jiudisputată miercuri.Daniel Gîrdupugilişti gorjeni care au intrat înposesia medaliei de bronz laCupa României rezervată juniorilorsunt Liviu Ciobanu, la cate-goria 50 de kg, Marian Băzăvan,la categoria 52 de kg, şi MarianSimescu, la categoria 54 de kg(toţi antrenaţi de Marius Nicu,de laclubul Jiul Rovinari) şiAlin Mucioiu de la CS PanduriiTârgu Jiu, la categoria 66 de kg,antrenat de Ion Buric. ElvisMarian Dulcu, cel de-al cincileaboxer gorjean prezent la compe-tiţia de la Iaşi (CS PanduriiTârgu Jiu), a fost învins în sfer-turile de finală. (D. G.)

Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 16SPORTDIN NOU „SECET” PENTRU STROMAJER?„Povestea mea e ciudată...”Fără îndoială că stagiul din Antalya a reprezentatpunctul culminant al pregătirii Pandurilor în vedereaabordării returului Ligi I. Deşi a debutat în campaniade pregătire din acest an cu două goluri în amicalulcu Minerul Mătăsari, atacantul Pandurilor, JakaStromajer, nu a reuşit însă să facă prea multe pentruechipa sa în partidele susţinute în cantonamentul dinAntalya. Afectat de o răceală în primele zile ale pregătirii,Stromajer speră să revină la cea mai bună formăfizică pentru a-şi ajuta echipa. Având deja „ciu-data” experienţă din trecut, atunci când marca destulde des în „amicale”, dar atunci când începeau meciurileoficiale se lovea de o neaşteptată „secetă” de go-luri, slovenul mărturiseşte că în acest an îşi doreşte săpăţească exact invers. Ultimul gol al lui JakaStromajer în Liga I a fost consemnat în partida cuUnirea Alba Iulia, atunci când se credea că jucătorula depăşit perioada „neagră” de la Pandurii.Reporter: Cum te simţi dupăacest stagiu, eşti în formă maximădupă pregătirea de iarnă?Jaka Stromajer: Dacă aş fifost în formă aş fi dat goluri la me-ciurile amicale din Turcia. N-amînscris până acum, dar nu mi-aulipsit ocaziile. Nu mă simt prea înformă, dar sunt destul de mulţumitde cum am lucrat. Mai e însă de lu-cru şi simt deja oboseala care s-aacumulat în corp şi după cantonamentulde la Rânca şi după ce amfost răcit câteva zile după ce am venitaici. Am luat şi pastile o perioadăşi n-am avut forţă să mă pregă-tesc normal, dar acum a trecut. Amşi puţină febră, dar va fi totul binepeste câteva zile.Rep.: Tu ai început însă anul cugoluri în meciurile amicale, crezi căe de bine, ai scăpat de ghinion?J.S.: Eu cred că am spart ghinionulde la meciul cu Alba Iulia.Atunci s-a schimbat ceva şi mi-apărut rău chiar că s-a terminatatunci turul pentru că eram mai înformă. Psihic mă simt mult maibine pentru că am dat gol. Dar e operioadă lungă de la acel meci pânăva reîncepe campionatul. Importante pentru mine acum să mă pregă-tesc bine şi să am forţă. Nu trebuieneapărat să dau gol. Povestea mea eciudată, în fiecare stagiu de pregătiream dat gol, chiar câte 5-6 în cantonamente,şi în campionat n-ammai dat. Acum vreau să mă pregă-tesc cât mai bine, nu neapărat sădau gol în pregătire. Mă pregătesccât mai bine pentru meciul cu Astra.Rep.: Dar de evoluţiile tale dincampionat, chiar dacă n-ai înscris,ai fost mulţumit?J.S.: De meciurile în care amjucat sunt bucuros că am evoluatbine şi cred că s-a văzut, dar singu-ra mea problemă e golul. Eu ştiuasta şi mă urmăreşte nonstop decând am venit la Pandurii. În pregă-tire a fost altceva, am jucat şi ammarcat la fiecare amical sau antrenament.Pandurii nu e nici o echipăla care atacanţii să înscrie prea mul-te goluri, poate Păcurar a înscrismai mult pentru că el bate şi penaltiurile.Şi asta contează şi acele lo-vituri libere din care el mai înscrie,noi atacanţii nu scoatem nici lovi-turi libere, nici penalty. E un punctde vedere referitor la aceste goluricare se dau, mai multe poate la mij-locaşi uneori, pentru că în fiecarecampionat poţi să dai 2-3 goluri dinpenalty sau lovituri libere. Dar caatacant trebuie să munceşti. În plus,noi la Pandurii avem un stil de jocla care atacanţii trebuie să mun-cească foarte mult. Asta se simteimediat, iar dacă nu muncim suferătoată echipa. Aşa văd eu lucrurile şijocul de la Pandurii. Aşa a fost tottimpul aici şi m-am adaptat şi eu lajocul acesta şi sper să dau cât maimulte goluri pentru că în fiecarecampionat eu am avut multe ocaziide a marca. Şi la Pandurii şi oriun-de am jucat. Eu, oricum, la fiecaremeci am o ocazie sau un şut lapoartă. Dar de ce nu intră şi golul,nu ştiu. Sper ca acum să se întoarcăacest ghinion.Rep.: Cum vezi returul carevine pentru Pandurii?J.S.: Eu mizez pe un retur foartebun pentru noi. Vreau ca în primulrând Pandurii să aibă un returfoarte bun şi apoi eu să joc din ce înce mai bine. Am nevoie măcar de ojumătate de an în care să fac cevamult mai bine. Nu ştiu dacă e ghinionsau ce mă ţine aşa de nu pot sădau gol. Sunt multe ocaziile pe carele ratez şi nici eu nu ştiu exact desprece este vorba.Rep.: Ai avut ghinion aşa peunde ai mai jucat?J.S.: Nu. Oriunde am jucat,până la Pandurii, am fost golgheter.Am dat cele mai multe goluri pentrunaţională când am fost şi căpi-tan şi la echipa mare şi la tineret.Am schimbat multe echipe de club,dar şi acolo am dat multe goluri.Nicăieri n-am avut ghinion ca aici.Am schimbat an de an echipa pânăla Pandurii, pentru că la noi situaţiacluburilor nu e prea bună şi nu suntmulţi bani în fotbal. Poate am greşitschimbând multe cluburi, dar amcăutat mereu ceva mai bun. Am venitla Pandurii în formă foarte bunăşi cred că am început bine, am datgol cu Craiova şi în cupă şi dupăaceea m-am oprit. S-a întâmplatceva. Nu regret că am venit laPandurii şi nici că am jucat un an laVâlcea. Am renăscut practic laVâlcea, acolo am jucat bine pentrucă aveam echipă bună. Sincer, îmipară rău că Vâlcea nu a intrat în pri-ma ligă, pentru că era o echipăbună. La Vâlcea m-am simţit foartebine. Şi acum, la Pandurii, în tur,dar îmi pare rău că am pierdut douămeciuri acasă pe care nu trebuia săle pierdem cu Galaţi şi Internaţional.Cu toate acestea cred că a fost untur foarte bun pentru Pandurii, aşavăd eu lucrurile. Am luat punct cuDinamo, cu CFR am bătut, şi latoate echipele mari am jucat destulde bine. Avem un stil de joc care nuplace prea mult dar aşa suntem noi.Nu pot să zic că nu jucăm bine,pentru că fiecare echipă care vine laPandurii are de suferit. Dar acestaeste stilul nostru, aşa se joacă fotbalşi aşa se câştigă punctele. Pentrumine nu e un joc prost, ci e doar unstil propriu cum are fiecare echipă.Rep.: Cum te simţi acum laPandurii, după acest stagiu?J.S.: Sunt foarte fericit, îmi pla-ce atmosfera de la Pandurii şi cumse fac antrenamentele. Noul antre-nor a schimbat multe, e diferenţămare, ştie şi jocul şi are viitor. Sesimte că e un antrenor bine pregătit.Dacă atmosfera e bună, noi jucătoriitrebuie să luptăm să avem rezultate.A consemnat Daniel Gîrduc m y k