Viaļa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 3 - Viata in Gorj

8 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 Viaa în Gorj • joi, 11-17 februarie 2010 • 9Am realizat interviul cu IonAm realizat interviul cu IonVerboncu la finele anului 2009, dar dinmotive, să le numesc tehnice, aparemotive, să le numesc tehnice, apareabia acum. Întârzierea aceasta e benefiabiaacum. Întârzierea aceasta e beneficăîntr-un singur sens şi anume acela,că într-un singur sens şi anume acela,că în acest timp, am aflat, din surse sicăîn acest timp, am aflat, din surse sigure,că eu aici vorbesc cu şi despre ungure, că eu aici vorbesc cu şi despre unom extraordinar, un profesionist desăomextraordinar, un profesionist desăvârşit,care din prea multă modestie s-aascuns după cuvinte.Gorjeanul Ion Verboncu a intrat înGorjeanul Ion Verboncu a intrat înAcademia de Studii Economice dinBucureşti, în anul 1972, ca student alBucureşti, în anul 1972, ca student alFacultăţii de Economia IndustrieiFacultăţii de Economia IndustrieiConstrucţiilor şi Transporturilor, pe careConstrucţiilor şi Transporturilor, pe carea absolvit-o, în 1976, ca şef de promoţie şia absolvit-o, în 1976, ca şef de promoţie şipe care a părăsit-o pentru o scurtă perioapecare a părăsit-o pentru o scurtă perioadă(octombrie 1976 - februarie 1980),dă (octombrie 1976 - februarie 1980),doar pentru efectuarea stagiului obligatodoarpentru efectuarea stagiului obligatoriuîn producţie, pentru că, indiferent deriu în producţie, pentru că, indiferent demedia cu care absolveai, aşa erau reguliledin acea vreme.Revenit în Academia de StudiiEconomice în anul 1980, urcă toate trep-Economice în anul 1980, urcă toate trepteleuniversitare -Asistent, Lector,Conferenţiar, până la Profesor Doctor, înConferenţiar, până la Profesor Doctor, înprezent.A deţinut şi deţine în continuare, func-A deţinut şi deţine în continuare, funcţiide conducere în diverse structuri admiţiide conducere în diverse structuri administrativeale ASE:• Prodecan al Facultăţii de• Prodecan al Facultăţii deManagement în perioada 1996-2000;• Membru al Consiliului Facultăţii de• Membru al Consiliului Facultăţii deManagement în perioada 1996-prezent;• Membru în senatul ASE în perioada1996-prezent;• Director al Şcolii de pregătire postuniversitarăîn perioada 2000-prezent.A publicat singur sau în colaborare cuA publicat singur sau în colaborare cualţi autori 43 de cărţi în domeniul manaalţiautori 43 de cărţi în domeniul managementuluişi are în pregătire alte douăgementului şi are în pregătire alte douăcărţi, printre care un loc special îl va ocucărţi,printre care un loc special îl va ocupaDicţionarul de management, primul depa Dicţionarul de management, primul deacest gen din România, care va vedea luacestgen din România, care va vedea luminatiparului în viitorul apropiat. De aseminatiparului în viitorul apropiat. De asemeneatrebuie menţionat că, în colaboraremenea trebuie menţionat că, în colaborarecu alţi autori, Ion Verboncu a publicat uncu alţi autori, Ion Verboncu a publicat unnumăr impresionant de tratate, monografiişi manuale universitare.Membru în colective redacţionale a 6reviste ştiinţifice, a publicat nenumăratereviste ştiinţifice, a publicat nenumăratestudii şi comunicări stiinţifice precum şistudii şi comunicări stiinţifice precum şiarticole în reviste româneşti şi străine.Este căsătorit de 32 de ani cu o teleor-Este căsătorit de 32 de ani cu o teleormăneancă,Niculina, cu care are doi copiimăneancă, Niculina, cu care are doi copii- Andreea şi Florin - ,ambii căsătoriţi.- Andreea şi Florin - ,ambii căsătoriţi.Consideră că are o familie extraordinară,Consideră că are o familie extraordinară,pe care o iubeşte foarte mult şi de care afost şi este susţinut în tot ceea ce face.Toate aceste coordonate sunt doar partedintr-un Curriculum Vitae impresionantte dintr-un Curriculum Vitae impresionantşi suficiente motive pentru a vă invita să-işi suficiente motive pentru a vă invita să-icunoaştem povestea de viaţă.R. De unde anume din Gorj veniţi,R. De unde anume din Gorj veniţi,domnule Verboncu, şi care sunt treptele,domnule Verboncu, şi care sunt treptele,metaforic vorbind, pe care a trebuit să lemetaforic vorbind, pe care a trebuit să leurcaţi, ca să ajungeţi profesor, în ceaurcaţi, ca să ajungeţi profesor, în ceamai prestigioasă instituţie de învăţământmai prestigioasă instituţie de învăţământsuperior economic din ţară?Vin din satul Topeşti, care astăzi apar-Vin din satul Topeşti, care astăzi aparţinede oraşul Tismana. Am absolvit şcoaţinede oraşul Tismana. Am absolvit şcoalagenerală, în satul natal Topeşti, de undela generală, în satul natal Topeşti, de undeam amintiri foarte plăcute.Am urmat apoi Liceul EcaterinaAm urmat apoi Liceul EcaterinaTeodoroiu, unul dintre cele mai cunos-Teodoroiu, unul dintre cele mai cunoscutelicee din acea vreme, alături decute licee din acea vreme, alături deLiceul Tudor Vladimirescu, e adevărat,Liceul Tudor Vladimirescu, e adevărat,însă noi ne mândream că al nostru e celînsă noi ne mândream că al nostru e celmai bun. Pe perioada liceului, toţi eleviimai bun. Pe perioada liceului, toţi eleviidornici să acceadă în învăţământul sudornicisă acceadă în învăţământul superioreconomic au realizat gratuit operior economic au realizat gratuit opregătire asiduă, cu profesorii de econopregătireasiduă, cu profesorii de economiepolitică şi matematici de lamie politică şi matematici de laUniversitatea din Craiova, pregătireUniversitatea din Craiova, pregătirecare, ne-a ajutat foarte mult.care, ne-a ajutat foarte mult.În 1972, am dat admiterea, laÎn 1972, am dat admiterea, laAcademia de Studii Economice -Academia de Studii Economice -Facultatea de Economia IndustrieiFacultatea de Economia IndustrieiConstrucţiilor şi Transporturilor, actual-Construcţiilor şi Transporturilor, actualmenteFacultatea de Management - pemente Facultatea de Management - pecare am absolvit-o, după 4 ani, ca şef decare am absolvit-o, după 4 ani, ca şef depromoţie şi am rămas în Bucureşti.R. A fost dorinţa dumneavoastră, caR. A fost dorinţa dumneavoastră, cadupă absolvire, să rămâneţi în Bucureşti?după absolvire, să rămâneţi în Bucureşti?Nu. Am avut foarte multe opţiuni şiNu. Am avut foarte multe opţiuni şimi-am dorit doar să lucrez în învăţămi-amdorit doar să lucrez în învăţământulsuperior. Erau 730 de posturi,mântul superior. Erau 730 de posturi,scoase la repartiţie la terminarea faculscoasela repartiţie la terminarea facultăţiişi eu mi-am ales Întreprinderea detăţii şi eu mi-am ales Întreprinderea deechipamente periferice din Bucuresti,echipamente periferice din Bucuresti,dar dintr-o perspectivă, pe care o întredardintr-o perspectivă, pe care o întrezăreamatunci, de a reveni în învăţămânzăreamatunci, de a reveni în învăţământulsuperior economic. Aveam foartetul superior economic. Aveam foartemulte variante să mă întorc la Tg-Jiu,multe variante să mă întorc la Tg-Jiu,dar datorită unor probleme de sănătate,dar datorită unor probleme de sănătate,de care nu am scăpat nici astăzi, am opdecare nu am scăpat nici astăzi, am optatpentru varianta învăţământ superiortat pentru varianta învăţământ superioreconomic. În acea perioadă, indiferenteconomic. În acea perioadă, indiferentde media cu care absolveai facultatea,de media cu care absolveai facultatea,nu puteai rămâne direct în învăţământ,nu puteai rămâne direct în învăţământ,decât după un stagiu în producţie de treidecât după un stagiu în producţie de treiani. Acesta s-a derulat la o întreprindereani. Acesta s-a derulat la o întreprinderede echipamente periferice, din Platformade echipamente periferice, din PlatformaElectronică Pipera, care se înfiinţase cuElectronică Pipera, care se înfiinţase cuun an înainte şi pe atunci era în plinun an înainte şi pe atunci era în plinavânt. După 3 ani şi jumătate, printr-unavânt. După 3 ani şi jumătate, printr-unconcurs de ocuparea postului de asisconcursde ocuparea postului de asistentuniversitar, în ianuarie 1980, amtent universitar, în ianuarie 1980, amvenit la ASE, unde sunt şi astăzi. Treptatvenit la ASE, unde sunt şi astăzi. Treptat- treptat am ajuns, până la postul didac-- treptat am ajuns, până la postul didacticde profesor universitar.tic de profesor universitar.R.Anul imediat următor revenirii înR.Anul imediat următor revenirii înASE, adică în 1981, aţi fost admis şi laASE, adică în 1981, aţi fost admis şi ladoctorat?Da, una din marile mele realizări a fostDa, una din marile mele realizări a fostintrarea la doctorat, în condiţiile în careintrarea la doctorat, în condiţiile în carenumărul locurilor scoase la concurs eranumărul locurilor scoase la concurs erafoarte, foarte redus, cu o concurenţă foartefoarte, foarte redus, cu o concurenţă foartemare. M-am bucurat când în comisia demare. M-am bucurat când în comisia deconcurs a fost un gorjean de-al nostru, ulconcursa fost un gorjean de-al nostru, ulteriordecan al Facultăţii de Economiaterior decan al Facultăţii de EconomiaIndustriei, prof.univ. Ion Cămăşoiu, origi-Industriei, prof.univ. Ion Cămăşoiu, originardin Bobu - Scoarţa, decedat în urmănar din Bobu - Scoarţa, decedat în urmăcu 15 ani. Am intrat la doctorat, la regretacu15 ani. Am intrat la doctorat, la regretatulprofesor Constantin Pintilie, la care nutul profesor Constantin Pintilie, la care nuam reuşit să termin din motive de deces, aam reuşit să termin din motive de deces, aconducătorului ştiinţific. Ulterior, profeconducătoruluiştiinţific. Ulterior, profesorulOvidiu Nicolescu a desăvârşit operasorul Ovidiu Nicolescu a desăvârşit operaşi în 1991 mi-am susţinut teza de doctorat.şi în 1991 mi-am susţinut teza de doctorat.Observaţi, o perioadă foarte mare, o notăObservaţi, o perioadă foarte mare, o notăproastă pentru un gorjean, care spune, că aproastă pentru un gorjean, care spune, că astat 10 ani la doctorat, dar erau alte vrestat10 ani la doctorat, dar erau alte vremuri,decât acum. Astăzi în 3-4 ani poţisă-ţi rezolvi această problemă ştiinţifică,să-ţi rezolvi această problemă ştiinţifică,însă repet, fară să acuz regimul sau alteînsă repet, fară să acuz regimul sau altecondiţii contextuale din acea vreme, totuşicondiţii contextuale din acea vreme, totuşiera foarte dificil să obţi un titlu de doctorera foarte dificil să obţi un titlu de doctorîn ştiinţe economice, ţinând cont că trebuiasă ai o perioada de stagiu şi pentru susţinereaexamenelor şi a referatelor şi, ulteţinereaexamenelor şi a referatelor şi, ulterior,pregătirea tezei.În sfarşit, totul e bine când se terminăÎn sfarşit, totul e bine când se terminăcu bine, sunt astăzi în ASE profesor decu bine, sunt astăzi în ASE profesor demanagement, îmi place ce fac, şi cred cămanagement, îmi place ce fac, şi cred căaceasta este cu adevărat profesia pe careaceasta este cu adevărat profesia pe caremi-am dorit-o şi care mi-a oferit cele maimi-am dorit-o şi care mi-a oferit cele maimari satisfacţii.R.V-a sfătuit cineva, ce drum să ur-R.V-a sfătuit cineva, ce drum să urmaţi,încotro să o luaţi, în momentele demaţi, încotro să o luaţi, în momentele derăspântie ?În şcoala generală, cei care m-au sfă-În şcoala generală, cei care m-au sfătuitsă merg spre Liceul Ecaterinatuit să merg spre Liceul EcaterinaTeodoroiu au fost profesorii mei VictorTeodoroiu au fost profesorii mei VictorProca, directorul şcolii generale, profesorProca, directorul şcolii generale, profesorde limba română şi dirigentele meu, prodelimba română şi dirigentele meu, profesorulVictor Frătuţu şi, într-adevăr, nufesorul Victor Frătuţu şi, într-adevăr, nuam regretat niciodată această alegere. Unam regretat niciodată această alegere. Unliceu foarte bun, care într-adevăr punealiceu foarte bun, care într-adevăr puneaaccentul pe calitate şi pe disciplină, disciaccentulpe calitate şi pe disciplină, disciplinăfoarte motivantă, care mi-a prinsplină foarte motivantă, care mi-a prinsbine. E adevărat că şi înclinaţia mea sprebine. E adevărat că şi înclinaţia mea sprestudiu m-a determinat să savurez altfel şistudiu m-a determinat să savurez altfel şianii de liceu şi anii de facultate, în sensulanii de liceu şi anii de facultate, în sensulcă o parte apreciabilă din timp am dedicăo parte apreciabilă din timp am dedicat-oacumulării de cunoştiinţe. Calitateacat-o acumulării de cunoştiinţe. Calitateaşi disciplina sunt valori cu care nu te maişi disciplina sunt valori cu care nu te maiprea întâlneşti astăzi. Poate că sunt şi alteprea întâlneşti astăzi. Poate că sunt şi altecondiţii, poate că sunt şi alte cerinţe, poatecondiţii, poate că sunt şi alte cerinţe, poatecă eu, aflat în partea a doua a vieţii, amalte repere.R. Şi spre facultate cine v-a în-R. Şi spre facultate cine v-a îndreptat?La facultate am venit, nu trimis, ci fiindcămi-a plăcut să vin. Am vrut întotindcămi-a plăcut să vin. Am vrut întotdeauna,,să mă fac profesor”, parcă amintuit, fără să pun accent pe asta, în anii deintuit, fără să pun accent pe asta, în anii deliceu. Mie mi-a plăcut într-o primă fazămatematica şi la examenul de admitere lamatematica şi la examenul de admitere laASE, la ambele probe, oral şi scris, amASE, la ambele probe, oral şi scris, amobţinut nota 10.Într-un fel, însă, am venit la ASE, pre-Într-un fel, însă, am venit la ASE, prelucratde părinţii mei, care auziseră şilucrat de părinţii mei, care auziseră şiaveau şi în sat un model, că la ASE se „faaveauşi în sat un model, că la ASE se „fabricăeconomişti”. Economiştii au cu prebricăeconomişti”. Economiştii au cu predilecţieo muncă de birou, mai puţin tendilecţieo muncă de birou, mai puţin tentantădin punct de vedere al efortului fizictantă din punct de vedere al efortului fizicşi asta m-a determinat să vin la ASE.şi asta m-a determinat să vin la ASE.Poate mă veţi întreba de ce nu am mers laPoate mă veţi întreba de ce nu am mers laCraiova?R. Exact, mai ales că făcuserăţi în li-R. Exact, mai ales că făcuserăţi în liceuşi pregătire cu profesorii dinceu şi pregătire cu profesorii dinCraiova?Nu am ales Craiova, pentru că modelulde care vă vorbeam, un model şi pentrulul de care vă vorbeam, un model şi pentrumine şi pentru părinţii mei - Constantinmine şi pentru părinţii mei - ConstantinCiurlău - acum şi el profesor universitar,Ciurlău - acum şi el profesor universitar,pe atunci era asistent la Universitatea dinpe atunci era asistent la Universitatea dinCraiova. În urma unei discuţii cu el şi cuCraiova. În urma unei discuţii cu el şi cutata, m-a convins să merg la Craiova. Nutata, m-a convins să merg la Craiova. Nul-am ascultat pentru că, pe vremea aceea,se dădeau şi examene orale şi am considesedădeau şi examene orale şi am consideratcă cei din sat ar fi asociat intrarea mearat că cei din sat ar fi asociat intrarea meala facultate cu numele acelui prieten. Şila facultate cu numele acelui prieten. Şiam vrut să evit orice discuţie, aşa că amam vrut să evit orice discuţie, aşa că amales Bucureştiul, unde nu cunoşteam peales Bucureştiul, unde nu cunoşteam penimeni. Primul drum la Bucureşti a fostnimeni. Primul drum la Bucureşti a fostcel prilejuit de admitere. Nu am regretatcel prilejuit de admitere. Nu am regretatniciodată că am făcut această alegere,niciodată că am făcut această alegere,pentru că, aşa cum v-am spus, îmi placepentru că, aşa cum v-am spus, îmi placeceea ce fac, sunt calat pe ştiinţă şi pe proceeace fac, sunt calat pe ştiinţă şi pe profesiadidactică, pe care o practic cu marefesia didactică, pe care o practic cu marepasiune.R. Ce sentimente vă leagă de Gorj?Gorjul rămâne, ca pentru orice individGorjul rămâne, ca pentru orice individnăscut acolo, ,,acasă”. De fiecare dată,născut acolo, ,,acasă”. De fiecare dată,deşi părinţii mei au murit, în urmă cu 15deşi părinţii mei au murit, în urmă cu 15ani, vin acolo cu emoţie. Din păcate, timani,vin acolo cu emoţie. Din păcate, timpulfizic nu ne permite să mergem atât depul fizic nu ne permite să mergem atât defrecvent la casa părintească, pe care n-amfrecvent la casa părintească, pe care n-amdărâmat-o, n-am vândut-o, n-am înstrăidărâmat-o,n-am vândut-o, n-am înstrăinat-oîn nici un fel, ci dimpotrivă, am connat-oîn nici un fel, ci dimpotrivă, am conservat-oşi am şi dezvoltat-o. Constituieservat-o şi am şi dezvoltat-o. Constituiepentru noi un loc extraordinar, mai alespentru noi un loc extraordinar, mai alescând cele două familii, a mea şi a frateluicând cele două familii, a mea şi a frateluimeu, ne întâlnim acolo, într-un loc extrameu,ne întâlnim acolo, într-un loc extraordinarde aducere aminte. N-am uitat deordinar de aducere aminte. N-am uitat deunde am plecat, dovadă că ne întâlnimunde am plecat, dovadă că ne întâlnimcam la 5 ani, toţi absolvenţii şcolii generacamla 5 ani, toţi absolvenţii şcolii generaledin 1968. În 2008, am organizat şile din 1968. În 2008, am organizat şisponsorizat întâlnirea noastră, de 40 desponsorizat întâlnirea noastră, de 40 deani, întâlnirea absolvenţilor cu profesoriiani, întâlnirea absolvenţilor cu profesoriicare mai sunt în viaţă şi eu spun că a fostcare mai sunt în viaţă şi eu spun că a fostun succes total. Am depănat amintiri, alăturide profesori şi prieteni, iar muzica poturide profesori şi prieteni, iar muzica popularăautentică de la Doina Gorjuluipulară autentică de la Doina Gorjuluine-a asigurat confortul sufletesc necesarne-a asigurat confortul sufletesc necesarîn astfel de momente.în astfel de momente.Satul Topeşti este o aşezare geografi-Satul Topeşti este o aşezare geograficăextraordinară şi rămâne pentru mine,că extraordinară şi rămâne pentru mine,ceva drag, ceva ce nu pot să descriu în cucevadrag, ceva ce nu pot să descriu în cuvinte.Întotdeauna când trec de graniţavinte. Întotdeauna când trec de graniţaVâlcea-Gorj şi intru spre Polovragi, începVâlcea-Gorj şi intru spre Polovragi, începemoţiile. Simt că inima-mi bate mai puemoţiile.Simt că inima-mi bate mai puternic.Mă bucur ca un copil când ajung.ternic. Mă bucur ca un copil când ajung.Când ies din Bengeşti am întotdeauna pre-Când ies din Bengeşti am întotdeauna pregătitCD-ul cu Maria Lătăreţu şi pun megătitCD-ul cu Maria Lătăreţu şi pun melodia,,Cine trece Câmpul Mare”.lodia ,,Cine trece Câmpul Mare”.Când ajung la Tg - Jiu mă opresc.Când ajung la Tg - Jiu mă opresc.Întotdeauna mă opresc. Trec pe stradaÎntotdeauna mă opresc. Trec pe stradaOltului prin faţa Liceului EcaterinaOltului prin faţa Liceului EcaterinaTeodoroiu. Trec pe la prieteni, pe cei careTeodoroiu. Trec pe la prieteni, pe cei carenu-i găsesc, îi salut prin telefon, mă oprescnu-i găsesc, îi salut prin telefon, mă oprescîn piaţă, după care continuu drumul laîn piaţă, după care continuu drumul laTismana, la Topeşti.Tismana, la Topeşti.Avem marea satisfacţie, că drumul ju-Avem marea satisfacţie, că drumul judeţeanTismana Tg-Jiu, prin Topeşti, estedeţean Tismana Tg-Jiu, prin Topeşti, estede curând asfaltat, dar avem şi o insatidecurând asfaltat, dar avem şi o insatisfacţiecă satul Topeşti, primul satsfacţie că satul Topeşti, primul satEuropean al Regiunii Sud-Vest Oltenia,European al Regiunii Sud-Vest Oltenia,nu beneficiază de serviciile unei infranubeneficiază de serviciile unei infrastructurimoderne, din păcate, deşi înstructuri moderne, din păcate, deşi în2003 a fost transmisă cu mare pompă ce-2003 a fost transmisă cu mare pompă ceremoniaacordării titlului de Sat Europeanremonia acordării titlului de Sat Europeande către Jonathan Scheele, cel care răsdecătre Jonathan Scheele, cel care răspundeade România din partea Uniuniipundea de România din partea UniuniiEuropene.Topeşti-ul înseamnă pentru mine aTopeşti-ul înseamnă pentru mine adoua casă. Seara, cand ajung acasă, mă totdoua casă. Seara, cand ajung acasă, mă totgândesc, cum să fac să merg la Topeşti şi,gândesc, cum să fac să merg la Topeşti şi,de ce nu, să ascult şi muzică autentică dede ce nu, să ascult şi muzică autentică deacolo. Regret foarte mult, că nu pot să stauacolo. Regret foarte mult, că nu pot să staumai mult acasă, dar îmi doresc să pot facemai mult acasă, dar îmi doresc să pot faceasta la pensie.R. Dar de unde pasiunea asta pentruR. Dar de unde pasiunea asta pentrumuzica autentică?muzica autentică?Pasiunea pentru muzică o am de cândPasiunea pentru muzică o am de cândmă ştiu. Eram copil, mergeam la horă înmă ştiu. Eram copil, mergeam la horă însat şi ascultam lăutarii din Tismana şi-misat şi ascultam lăutarii din Tismana şi-miplăceau sârbele. Mie-mi place foarte multplăceau sârbele. Mie-mi place foarte multmuzica ritmată. Nu-mi plac romanţele,muzica ritmată. Nu-mi plac romanţele,chiar dacă au mesaj, mă plictisesc.chiar dacă au mesaj, mă plictisesc.În 1998, am demarat un proiect de în-În 1998, am demarat un proiect de înregistrarea unui taraf din Tismana -registrare a unui taraf din Tismana -Cristian Geagu - Cătăroiu. În 2001, îm-Cristian Geagu - Cătăroiu. În 2001, împreunăcu profesioniştii de la Prima Tv,preună cu profesioniştii de la Prima Tv,am realizat o înregistrare pe Valeaam realizat o înregistrare pe ValeaTismanei şi ulterior o înregistrare pe CDTismanei şi ulterior o înregistrare pe CDşi casetă audio a acestui taraf, muzică poşicasetă audio a acestui taraf, muzică popularăautentică din zona Gorjului. CDpularăautentică din zona Gorjului. CDula apărut prin grija casei de discuri deul a apărut prin grija casei de discuri dela Electrecord şi astăzi cred că se mai gălaElectrecord şi astăzi cred că se mai găseşte.Este un testament al acestui taraf.seşte. Este un testament al acestui taraf.Între timp, cel care a fost considerat unulÎntre timp, cel care a fost considerat unuldin cei mai mari lăutari ai Olteniei,din cei mai mari lăutari ai Olteniei,Cristian Geagu, s-a stins din viaţă.Cristian Geagu, s-a stins din viaţă.Tot timpul când ajungeam la TismanaTot timpul când ajungeam la Tismanamelodia preferata era „La Tismana într-omelodia preferata era „La Tismana într-ogrădină”, cântată de lăutari autentici.grădină”, cântată de lăutari autentici.Acum sunt implicat într-un nou pro-Acum sunt implicat într-un nou proiectcu realizarea unui CD, la Electrecordcu Doina Gorjului, numai cu muzică incuDoina Gorjului, numai cu muzică instrumentalăinterpretată de cei mai bunistrumentală interpretată de cei mai bunisolişti ai Ansamblului, condus de Domnulsolişti ai Ansamblului, condus de DomnulMarcel Parnica.R. Cât de des reveniţi la Topeşti?În sat vin de 4-5 ori pe an, cu precizareacă vara stăm cam 10 zile şi încercămrea că vara stăm cam 10 zile şi încercămsă ,,picăm” în sat odată cu Sfânta Mariasă ,,picăm” în sat odată cu Sfânta MariaMare. E Nedeie acolo şi un festival de mu-Mare. E Nedeie acolo şi un festival de muzicăpopulară. Gust foarte mult aceste plăzicăpopulară. Gust foarte mult aceste plăceri.Trebuie să vă mărturisesc că trei luceri.Trebuie să vă mărturisesc că trei lucruriam iubit şi iubesc pe lumea asta:cruri am iubit şi iubesc pe lumea asta:familia, profesia şi muzica populară aufamilia,profesia şi muzica populară autentică.Mi-aţi răscolit amintiri, mi-aţi răscolitMi-aţi răscolit amintiri, mi-aţi răscolitşi imaginaţia, aşa încât trebuie să ajungşi imaginaţia, aşa încât trebuie să ajungacasă. Anul trecut am făcut Revelionul laacasă. Anul trecut am făcut Revelionul laTopeşti, pentru prima dată după zeci deTopeşti, pentru prima dată după zeci deani. Cred că de când m-am căsătorit, dinani. Cred că de când m-am căsătorit, din1978 nu am mai făcut Revelionul acasă.1978 nu am mai făcut Revelionul acasă.De Crăciun şi de Paşti am mers deseori,De Crăciun şi de Paşti am mers deseori,dar de Revelion nu am mai fost până anuldar de Revelion nu am mai fost până anultrecut. A fost extraordinar, numai întretrecut. A fost extraordinar, numai întreprieteni. Nu ne-a interesat ce ai pe masă,prieteni. Nu ne-a interesat ce ai pe masă,dar a contat ambianţa. Te simţi altfel, sădar a contat ambianţa. Te simţi altfel, săasculţi cum curge apa sau cum troznescasculţi cum curge apa sau cum troznesclemnele în sobă, ca într-o poezie delemnele în sobă, ca într-o poezie deCoşbuc. Păcat că timpul este limitat şi pă-Coşbuc. Păcat că timpul este limitat şi păcatcă nu ştim să-l valorificăm şi pentrucat că nu ştim să-l valorificăm şi pentruaşa ceva. Tot timpul suntem grăbiţi. Viaţaaşa ceva. Tot timpul suntem grăbiţi. Viaţane determină să fim aşa. Nu poţi supravienedetermină să fim aşa. Nu poţi supravieţui,dacă nu alergi. Trebuie bani. Profesiaţui, dacă nu alergi. Trebuie bani. Profesianoastră se întreţine şi cu bani. Cumperinoastră se întreţine şi cu bani. Cumpericărţi, trebuie să scrii, să participi la reunicărţi,trebuie să scrii, să participi la reuniuni,la simpozioane, manifestări ştiinţifiuni,la simpozioane, manifestări ştiinţifice.Nu poţi altfel. Dacă te rupi de lumeace. Nu poţi altfel. Dacă te rupi de lumeaştiinţifică ai pierdut enorm. Cunoştinţeleştiinţifică ai pierdut enorm. Cunoştinţelesunt perisabile şi nu te poţi duce în faţasunt perisabile şi nu te poţi duce în faţastudentului fară o pregătire adecvată, penstudentuluifară o pregătire adecvată, pentrucă studentul este un pic schimbat faţătru că studentul este un pic schimbat faţăde trecut. Accesul la informare este foarte,de trecut. Accesul la informare este foarte,foarte larg. Calculatorul şi alte mijloacefoarte larg. Calculatorul şi alte mijloacepun la dispoziţie tot felul de cunoştinţe. Tupun la dispoziţie tot felul de cunoştinţe. Tutrebuie să fi capabil să porţi un dialog cutrebuie să fi capabil să porţi un dialog cuel. Studentul nu e mai deştept ca înainte,el. Studentul nu e mai deştept ca înainte,dar are alt comportament, este mult maidar are alt comportament, este mult maiprofund decât înainte pentru că înainte nuprofund decât înainte pentru că înainte nuavea acces, avea şi aveam puţine surse deavea acces, avea şi aveam puţine surse deinformare, iar universul nostru de cunoaşinformare,iar universul nostru de cunoaştereera limitat. Eram profunzi prin naturatere era limitat. Eram profunzi prin naturalucrurilor, dar nu puteam avea multe varilucrurilor,dar nu puteam avea multe variantede soluţii, pentru că nu aveam surseante de soluţii, pentru că nu aveam sursebibliografice, ori acum slavă Domnului -bibliografice, ori acum slavă Domnului -viaţa ne-a scos din liniaritate şi ne oferăviaţa ne-a scos din liniaritate şi ne oferănumai surprize, nu totdeauna plăcute…numai surprize, nu totdeauna plăcute…R.Ce alte legături mai păstraţi cuR.Ce alte legături mai păstraţi cugorjenii?Iubesc şcoala de acolo, sunt în relaţiiIubesc şcoala de acolo, sunt în relaţiifoarte bune cu profesorii de acolo. În anulfoarte bune cu profesorii de acolo. În anul2000, cu sprijinul fostului rector al ASE2000, cu sprijinul fostului rector al ASEPaul Bran, i-am ajutat cu nişte calculatoa-Paul Bran, i-am ajutat cu nişte calculatoare,pe care le-am dus într-o primă fază lare, pe care le-am dus într-o primă fază laşcoala din Topeşti, apoi la şcoala dinşcoala din Topeşti, apoi la şcoala dinTismana. Noi la ASE schimbăm dotareaTismana. Noi la ASE schimbăm dotareatehnică, calculatoarele, din cauza graduluitehnică, calculatoarele, din cauza graduluide uzură morală ridicat. Cu sprijinul prodeuzură morală ridicat. Cu sprijinul profesorilorde acolo am amenajat un laborafesorilorde acolo am amenajat un laboratorde informatică, le-am asigurat şi untor de informatică, le-am asigurat şi unserver, pentru a putea lucra în reţea, a fostserver, pentru a putea lucra în reţea, a fosto realizare deosebită.Unul din prietenii mei, care se şi price-Unul din prietenii mei, care se şi pricepeşi lucrează la grupul şcolar Tismana, caprofesor, Ion Butiuc, a valorificat cea de aprofesor, Ion Butiuc, a valorificat cea de adoua tranşă de calculatoare pentru eleviidoua tranşă de calculatoare pentru eleviidin acest grup scolar, şi-i apreciez efortudinacest grup scolar, şi-i apreciez eforturilepe care le face în acest domeniu.rile pe care le face în acest domeniu.Am întins o mână de ajutor şiAm întins o mână de ajutor şiUniversităţii Constantin Brâncuşi, suntUniversităţii Constantin Brâncuşi, suntprintre membrii fondatori, alături de alţiprintre membrii fondatori, alături de alţiprofesori - Ion Pârgaru, Nicolae Mischieprofesori - Ion Pârgaru, Nicolae Mischieşi alţii. Între timp, relaţiile dintre noi s-auşi alţii. Între timp, relaţiile dintre noi s-aucam răcit, pentru că, probabil, a fost o necamrăcit, pentru că, probabil, a fost o nepotrivirede caracter. Noi am vrut să ajutăm,o jumătate de an, am şi predat acolo.tăm, o jumătate de an, am şi predat acolo.Şi colegul Cochină a predat acolo. Am fiŞi colegul Cochină a predat acolo. Am fiputut să împărtăşim din experienţa noaspututsă împărtăşim din experienţa noastră,mai tinerei Universităţi din Tg-Jiu,tră, mai tinerei Universităţi din Tg-Jiu,pentru că, altminteri, se pot face greşeli,pentru că, altminteri, se pot face greşeli,din neştiinţă. Acum, singura mea legăturădin neştiinţă. Acum, singura mea legăturăcu învăţământul superior economic dinGorj este prin Amalia Todoruţ, fostă stu-Gorj este prin Amalia Todoruţ, fostă studentăde-a noastră. Şi, ca să vedeţi ce îndentăde-a noastră. Şi, ca să vedeţi ce înseamnăviaţa, în 1968, profesorul meu deseamnă viaţa, în 1968, profesorul meu deromână, din clasa a IX-a era profesorulromână, din clasa a IX-a era profesorulNicolae Dragotă, având şi funcţia de di-Nicolae Dragotă, având şi funcţia de directoral Casei Corpului Didactic, un prorectoral Casei Corpului Didactic, un profesorexcelent, dar foarte exigent, care nufesor excelent, dar foarte exigent, care nudădea nota 10. Mie şi la încă 2-3 colegidădea nota 10. Mie şi la încă 2-3 colegidin clasă ne-a dat nota 9 şi ne spunea cămerităm 10, dar că dumnealui nu dă notamerităm 10, dar că dumnealui nu dă nota10. Peste ani şi ani, fata dumnealui,Amalia, care acum este ConferenţiarAmalia, care acum este ConferenţiarUniversitar la Universitatea din Tg-Jiu, oUniversitar la Universitatea din Tg-Jiu, ofată excepţională, a devenit studenta noasfatăexcepţională, a devenit studenta noastrăşi a fost şi la doctorat, tot la facultateatră şi a fost şi la doctorat, tot la facultateanoastră. Ne-am întâlnit în Tg-Jiu cu profenoastră.Ne-am întâlnit în Tg-Jiu cu profesorulDragotă. Ne-a întrebat ce faceAmalia? Cum merge cu facultatea? ŞiAmalia? Cum merge cu facultatea? Şii-am spus că e o fată foarte studioasă, căi-am spus că e o fată foarte studioasă, cănu am ţinut cont de comportamentul dumnuam ţinut cont de comportamentul dumnealuifaţă de mine şi că primeşte multenealui faţă de mine şi că primeşte multenote de 10, inclusiv la Management, undenote de 10, inclusiv la Management, undeactivam împreună cu profesorul Ovidiuactivam împreună cu profesorul OvidiuNicolescu. Deci, singura mea legătură cuUniversitatea din Tg-Jiu a rămas AmaliaUniversitatea din Tg-Jiu a rămas Amaliaşi mă bucur, că nu a uitat pe unde a trecut.şi mă bucur, că nu a uitat pe unde a trecut.Avem relaţii de colaborare foarte ami-Avem relaţii de colaborare foarte amiabilecu Liceul de specialitate Economicabile cu Liceul de specialitate Economicdin Tg-Jiu, cu Directorul Ciungu, care midin Tg-Jiu, cu Directorul Ciungu, care mise pare foarte deschis spre ASE.se pare foarte deschis spre ASE.Indiferent când ajung la Gorj, mă simtIndiferent când ajung la Gorj, mă simtbine, „întoarcerea în timp” prilejuind debine,„întoarcerea în timp” prilejuind depănareamultor amintiri.R. Ce iz au amintirile din copilărie?Satul meu e un sat de munte şi, în fie-Satul meu e un sat de munte şi, în fiecaregospodărie, pe atunci erau vaci şi oi,care gospodărie, pe atunci erau vaci şi oi,mai ales vaci. Mama, muma cum îi spumaiales vaci. Mama, muma cum îi spuneameu, mă scula la ora 5 dimineaţa, cuneam eu, mă scula la ora 5 dimineaţa, cunoaptea în cap, pentru a merge cu 2 vaci,noaptea în cap, pentru a merge cu 2 vaci,la păscut, la o distanţă de 2,5 km; deci,la păscut, la o distanţă de 2,5 km; deci,zilnic, făceam 5 km, cu cele 2 vaci.zilnic, făceam 5 km, cu cele 2 vaci.R. Dar nu dădeaţi vacile la rând?Nu. Lumea era mai reţinută, mai cir-Nu. Lumea era mai reţinută, mai circumspectă,pe atunci. Exista islaz, dar noicumspectă, pe atunci. Exista islaz, dar noinu mergeam. Erau amărâţi oamenii, denu mergeam. Erau amărâţi oamenii, deunde să plătească? În fiecare dimineaţă,unde să plătească? În fiecare dimineaţă,aceeaşi mamă extraordinară, îmi adminisaceeaşimamă extraordinară, îmi administrao strachină cu lapte, iar în săcui îmitra o strachină cu lapte, iar în săcui îmipunea mămăligă sau turtă cu brânza învelităîn ziarul Scânteia, alături de sticla culită în ziarul Scânteia, alături de sticla cuapă. Totdeauna, ziarul se imprima înapă. Totdeauna, ziarul se imprima înbrânză.R.Citeaţi ziarul de pe brânză...Da, îl puteam citi. Mă întorceam deDa, îl puteam citi. Mă întorceam deacolo, pe la prânz, întrucât din clasa I amacolo, pe la prânz, întrucât din clasa I amînvăţat numai după masă, mă spălam şiplecam la şcoală, cu cărţile în ghiozdanulplecam la şcoală, cu cărţile în ghiozdanulde carton. Primul meu ghiozdan a fost dede carton. Primul meu ghiozdan a fost decarton şi a costat 10,90 lei.R. Ţineţi minte şi zecimalele…Da. Toată noaptea nu am dormit de bu-Da. Toată noaptea nu am dormit de bucuriecă merg la şcoală. Aveam în el şi uncurie că merg la şcoală. Aveam în el şi unpenar confecţionat de tata, din lemn, şi în elpenar confecţionat de tata, din lemn, şi în elera un creion, de care tata, sau mama îmiera un creion, de care tata, sau mama îmilegaseră cu o aţă de cânepă, o gumă, ca sălegaseră cu o aţă de cânepă, o gumă, ca sănu o pierd. Îmi plăcea să zdrăncăn ghiozdanuo pierd. Îmi plăcea să zdrăncăn ghiozdanul,să dau impresia că-s important. Cunul, să dau impresia că-s important. Cunoaptea în cap, în prima mea zi de şcoală,noaptea în cap, în prima mea zi de şcoală,15 septembrie 1960, am patrulat de emoţie,15 septembrie 1960, am patrulat de emoţie,m-am dus la un alt coleg şi am deranjat doim-am dus la un alt coleg şi am deranjat doibatrâni care făceau cu cazanul.Mi-a plăcut şcoala, dar am avut şiMi-a plăcut şcoala, dar am avut şi„abateri disciplinare”, sancţionate prompt„abateri disciplinare”, sancţionate promptde părinţi.R. Aţi avut şi abateri? Nu păreţiR. Aţi avut şi abateri? Nu păreţigenul...Pe atunci puteam să joc fotbal. ÎmiPe atunci puteam să joc fotbal. Îmiplăcea. Puneam ghiozdanul ca şi bară şiplăcea. Puneam ghiozdanul ca şi bară şiramâneam să joc fotbal. Jucam desculţi,ramâneam să joc fotbal. Jucam desculţi,tenişii, mai ales cei chinezeşti, erau cevatenişii, mai ales cei chinezeşti, erau cevarar, pe atunci, mai era şi umed pe poieniţărar, pe atunci, mai era şi umed pe poieniţăşi ne întorceam murdari seara acasă…Mama strângea hainele murdare şi leMama strângea hainele murdare şi leclătea într-un pârâiaş, care curgea dinclătea într-un pârâiaş, care curgea dincând în când, prin sat. Dar ca să le spele cacând în când, prin sat. Dar ca să le spele calumea le amesteca cu cenuşă, leşie, întrunvas din lemn, numit obod, îl punea înun vas din lemn, numit obod, îl punea înmijlocul bătăturii şi le bătea cu maiul.În 1963, pe când eram în clasa a treia,În 1963, pe când eram în clasa a treia,am primit o trotinetă, din care, până seara,am primit o trotinetă, din care, până seara,nu a mai rămas nimic din ea, fiind folositănu a mai rămas nimic din ea, fiind folosităîn exces de toţi prietenii mei.R. Este interesant că o bună partedintre intervievaţii mei, generaţie cudumneavoastră, sau apropiată, au purtatdumneavoastră, sau apropiată, au purtatîn copilărie opinci sau au mers desculţişi totuşi au izbândit, sau poate tocmai deşi totuşi au izbândit, sau poate tocmai deaceea au izbândit…N-am apucat să port opinci, doar frate-N-am apucat să port opinci, doar fratelemeu, care e mai mare cu 4 ani ca mine,le meu, care e mai mare cu 4 ani ca mine,a purtat, eu nu. Desculţ am umblat, slavăa purtat, eu nu. Desculţ am umblat, slavăDomnului. Toamna şi iarna, purtam pan-Domnului. Toamna şi iarna, purtam pantalonide dimie, de monton, un fel de postalonide dimie, de monton, un fel de postav,mai moale ca să nu te zgârie. Asteatav, mai moale ca să nu te zgârie. Asteaerau vremurile.R. Dar visele dumneavoastră în copi-R. Dar visele dumneavoastră în copilărie,spre ce ţinteau?În 1967 eram în clasa a VII-a. TrebuiaÎn 1967 eram în clasa a VII-a. Trebuiasă merg la Tg-Jiu la spital şi mă uitamsă merg la Tg-Jiu la spital şi mă uitamdin deal în luncă, la trenul de căi feratedin deal în luncă, la trenul de căi ferateforestiere-mocăniţa şi vedeam cum şerforestiere-mocăniţaşi vedeam cum şerpuieşte.Pleca din gara Dumbrava, dinpuieşte. Pleca din gara Dumbrava, dinpartea cealaltă a satului, la ora 2 noaptea.partea cealaltă a satului, la ora 2 noaptea.Mai oprea pe drum, pe la Peştişani şi laMai oprea pe drum, pe la Peştişani şi laBoroşteni, să ia apă, se „adăpa” şi făcea 4Boroşteni, să ia apă, se „adăpa” şi făcea 4ore până în Tg Jiu, la ora 7 era în Preajba.ore până în Tg Jiu, la ora 7 era în Preajba.Era pitoresc, mai ales vara. Dacă nu s-arfi desfiinţat, acum ar fi fost o atracţie tufidesfiinţat, acum ar fi fost o atracţie turistică.Acum Gorjul ar fi câştigat multristică. Acum Gorjul ar fi câştigat multdin turism.Privindu-l de sus, doream ca atunciPrivindu-l de sus, doream ca atuncicând voi merge la Tg-Jiu prima dată săcând voi merge la Tg-Jiu prima dată sămerg şi eu cu trenul ăsta, care avea şimerg şi eu cu trenul ăsta, care avea şinişte vagoane de călători, pe lângă vaniştevagoane de călători, pe lângă vagoanelecare transportau lemne, la Tggoanele care transportau lemne, la TgJiu, la Combinatul de prelucrare aJiu, la Combinatul de prelucrare alemnului, de la Preajba. Din păcate amlemnului, de la Preajba. Din păcate amajuns cu trenul, primul meu drum laajuns cu trenul, primul meu drum laTg Jiu, dar la spital.Poate într-un viitor nu prea îndepărtat,Poate într-un viitor nu prea îndepărtat,fiindcă-mi place să scriu- am 43 de cărţifiindcă-mi place să scriu- am 43 de cărţipublicate în domeniul Managementului,publicate în domeniul Managementului,singur sau în colaborare, şi mai apar 2 însingur sau în colaborare, şi mai apar 2 încâteva luni (una la care ţin foarte mult, uncâteva luni (una la care ţin foarte mult, unDicţionar de Management, pe care l-amDicţionar de Management, pe care l-ampropus Societăţii Academice depropus Societăţii Academice deManagement din România în urmă cu 2 aniManagement din România în urmă cu 2 anide zile şi la care lucram - profesorul Ovidiude zile şi la care lucram - profesorul OvidiuNicolescu şi cu mine - suntem în faza deNicolescu şi cu mine - suntem în faza dedefinitivare şi de transmitere la editură. Vadefinitivare şi de transmitere la editură. Vafi o realizare extraordinară e primul dicţiofio realizare extraordinară e primul dicţionarde management din România deocamnarde management din România deocamdatăne-am oprit la 1.400 de pagini) – voidată ne-am oprit la 1.400 de pagini) – voiaşterne pe hârtie şi astfel de amintiri.R. Dicţionarul de management va fi oR. Dicţionarul de management va fi osingură carte de 1.400 de pagini?Da, o singură carte. O să scoatem şi ediţiiDa, o singură carte. O să scoatem şi ediţiide buzunar, pe domenii principale de manadebuzunar, pe domenii principale de management.Dorinţa mea, aşa cum vă spuneam,gement. Dorinţa mea, aşa cum vă spuneam,este să scriu în viitorul apropiat o carte desestesă scriu în viitorul apropiat o carte despreTopeşti-Tismana şi Gorj, dar văzută maipre Topeşti-Tismana şi Gorj, dar văzută maimult din prisma economico-managerială.mult din prisma economico-managerială.Nu turism, că nu mă pricep, nu beletristică,iarăşi nu mă pricep şi au făcut-o alţii maiiarăşi nu mă pricep şi au făcut-o alţii maibine, mai înainte, ci din punct de vedere ecobine,mai înainte, ci din punct de vedere economico-managerial,căci există figuri marnomico-managerial,căci există figuri marcanteîn domeniul managementului, care aucante în domeniul managementului, care aufost şi sunt în judeţul Gorj. La nivel de orgafostşi sunt în judeţul Gorj. La nivel de organizaţii,întreprinderi, se pot găsi multe infornizaţii,întreprinderi, se pot găsi multe informaţiicare merită editate, asta doar pentrumaţii care merită editate, asta doar pentruuzul personal, să simt că am făcut ceva şi înuzul personal, să simt că am făcut ceva şi îndomeniul în care mă pricep mai bine.R. Spuneţi-mi, dacă vă caută studen-R. Spuneţi-mi, dacă vă caută studenţiigorjeni, dacă se ştie despre dumneaţiigorjeni, dacă se ştie despre dumneavoastrăîn ASE, că sunteţi gorjean.Tot timpul. Se ştie că sunt gorjean,pentru că eu, în debutul fiecărui curs, măpentru că eu, în debutul fiecărui curs, măprezint, vorbesc fiindcă-mi face mare plăprezint,vorbesc fiindcă-mi face mare plăcere,despre originea mea, de la ţarăcere, despre originea mea, de la ţară-Topeşti-Tismana-Gorj- şi vreau să se ştie.-Topeşti-Tismana-Gorj- şi vreau să se ştie.Sunt foarte mulţi gorjeni studenţi la facul-Sunt foarte mulţi gorjeni studenţi la facultateaunde predau eu şi-mi sunt foartetatea unde predau eu şi-mi sunt foartebuni prieteni şi foarte mulţi vin la lucrareabuni prieteni şi foarte mulţi vin la lucrareade dizertaţie sau lucrarea de licenţă, să ludedizertaţie sau lucrarea de licenţă, să lucrezecu mine şi-mi place. Asta nu înseamnăcă am partie-pri-uri sau îi tratezseamnă că am partie-pri-uri sau îi tratezaltfel decât pe ceilalţi, dar îmi place să lualtfeldecât pe ceilalţi, dar îmi place să lucrezcu ei şi îmi place să-i ajut.R. Mă bucur că v-am cunoscut, văR. Mă bucur că v-am cunoscut, vămulţumesc pentru timpul acordat, vărog la final să transmiteţi un gând penrogla final să transmiteţi un gând pentrutoţi gorjenii.Spre gorjenii mei dragi, oriunde s-arSpre gorjenii mei dragi, oriunde s-arafla, în Gorj sau în lumea largă, le transmitgândurile mele bune şi urarea mea demit gândurile mele bune şi urarea mea dea fii deasupra vremurilor. Mi-ar plăcea săa fii deasupra vremurilor. Mi-ar plăcea săse evidenţieze mai mult, ca judeţ. Tot timseevidenţieze mai mult, ca judeţ. Tot timpulfac aprecieri cu alte judeţe şi constatpul fac aprecieri cu alte judeţe şi constatcă nu ştim să ne vindem potenţialul intelectual,nu ştim să valorificăm potenţialullectual, nu ştim să valorificăm potenţialulturistic, nici economic, nici comercial, dinturistic, nici economic, nici comercial, dinzonă. E disputa asta, uneori absurdă, întrepartide, care-şi pune amprenta şi asuprapartide, care-şi pune amprenta şi asupradezvoltării locale din Gorj. Sunt atâtea dedezvoltării locale din Gorj. Sunt atâtea defăcut în Gorj. Pe parte managerială, aşteptfăcut în Gorj. Pe parte managerială, aşteptsă mi se ceară sprijinul. Ce e greu să nesă mi se ceară sprijinul. Ce e greu să necheme cineva? Consultanţa manageriala.cheme cineva? Consultanţa manageriala.Aş face-o gratuit. Dar nu ne cheamă ni-Aş face-o gratuit. Dar nu ne cheamă nimeni.Suntem prea orgolioşi. Dacă nu aioameni care se pricep la conducere şi gesoamenicare se pricep la conducere şi gestiunedegeaba dispui de resurse.tiune degeaba dispui de resurse.Managementul e în toate. Soluţiile legateManagementul e în toate. Soluţiile legatede management costă cel mai puţin saude management costă cel mai puţin saudeloc, n-ai nevoie de investiţii, ai nevoiedeloc, n-ai nevoie de investiţii, ai nevoiede investiţii doar în cunoştinţe.Maria Băcescu„Mi-aş dori ca Gorjul să se evidenţieze mai mult!”GORJENI DE 5*****