Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj
Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj
Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Viaa<br />
în<br />
<strong>C<strong>in</strong>e</strong> <strong>şi</strong> <strong>unde</strong> <strong>se</strong><br />
<strong>hotărăşte</strong> <strong>soarta</strong><br />
<strong><strong>Gorj</strong>ului</strong>?<br />
<strong>Gorj</strong><br />
Sptmânal <strong>in</strong>dependent<br />
Anul I, nr.1, 11-17 iunie 2009, Apare joi<br />
www.viata<strong>in</strong>gorj.ro<br />
„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorga<br />
pag.8/9<br />
pag.5<br />
16 pag<strong>in</strong>i pre 1 leu<br />
Generalul Ispas<br />
caută troiţa<br />
dispărută<br />
Companiile lui<br />
Videanu sau lunga<br />
vară fierb<strong>in</strong>te<br />
„Suntem furaţi pe faţă de nişte drepturi<br />
pentru care am muncit o viaţă”<br />
pag.6<br />
S-a dorit ca acest monument,<br />
ca multe altele de pe cupr<strong>in</strong>sul<br />
judeţului nostru, dar <strong>şi</strong> al patri-<br />
ei, să reprez<strong>in</strong>te atât un act de<br />
cultură, cât <strong>şi</strong> unul de restituţie<br />
istorică...<br />
pag.10<br />
Ghid în Ţara lui<br />
Brâncu<strong>şi</strong><br />
„Mă simt atrasă de misterul<br />
brâncu<strong>şi</strong>an, omul mag care s-a<br />
apropiat atât de mult de<br />
Dumnezeu încât...<br />
pag.11<br />
Portarul Pandurilor,<br />
speră încă la<br />
Naţională<br />
c m y k<br />
Propuneri... Pentru ca parlamentarii să<br />
fie mai eficienţi!<br />
Ce dor mi-e de h<strong>in</strong>gheri!<br />
Caietele COLUMNA<br />
Gânduri <strong>in</strong>utile…<br />
pag.4<br />
pag.7<br />
pag.11<br />
pag.12<br />
pag.16<br />
Chiar dacă a trecut destul de<br />
mult timp de la ultima <strong>se</strong>lecţie<br />
la Naţională, Stanca are încre-<br />
dere în noul antrenor al primei<br />
reprezentative, Răzvan Lucescu,<br />
de la care aşteaptă un „<strong>se</strong>mn”<br />
pentru a <strong>in</strong>tra d<strong>in</strong> nou în ...
2 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009<br />
EDITORIAL<br />
Viaţa în <strong>Gorj</strong> – un ziar<br />
aproape de gorjeni<br />
De ce la zecile de ziare d<strong>in</strong> <strong>Gorj</strong> ar mai folosi încă o<br />
încercare? Întrebarea ne-am pus-o <strong>şi</strong> noi îna<strong>in</strong>te de a<br />
porni la drum. A fost o decizie de moment a unei<br />
echipe de gorjeni <strong>in</strong>imo<strong>şi</strong>, d<strong>in</strong>ăuntrul <strong>şi</strong> d<strong>in</strong> afara<br />
graniţelor judeţului.<br />
Noi, redactori si colaboratori ai acestui săptămânal vrem să mer-<br />
gem alături de cititorii noştrii spre o reală <strong>şi</strong> folositoare dragoste faţă de<br />
meleagurile în care ne-am născut.<br />
Cei mai mulţi ne dau şan<strong>se</strong> m<strong>in</strong>ime de supravieţuire. Alţii ne întreabă<br />
care ne sunt <strong>in</strong>tere<strong>se</strong>le sau care ne sunt sponsorii. O să-i dezamă-<br />
gim!….Nu ştim dacă vom reu<strong>şi</strong> să rămânem pe piaţă, dar încercăm. Nu<br />
vrem să ajungem nici primari, nici parlamentari <strong>şi</strong> nici pl<strong>in</strong>i de bani.<br />
Nu avem sponsori în spate, ci doar pe bunul Dumnezeu în faţă <strong>şi</strong> faptul<br />
că iubim această me<strong>se</strong>rie. Poate că suntem nebuni, dar nişte nebuni<br />
care vi<strong>se</strong>ază frumos <strong>şi</strong> care speră la <strong>in</strong>f<strong>in</strong>it.<br />
De ce un ziar în pl<strong>in</strong>ă criză? De ce nu mai asteptaţi?...ni s-a spus.<br />
Deoarece criza economică afectează în cel mai înalt grad socialul <strong>şi</strong><br />
este de prevăzut, ca <strong>şi</strong> prefacerile sociale, să fie de o importanţă propor-<br />
ţională cu criza. Vrem să fim aici <strong>şi</strong> acum alături de oamenii acestui<br />
moment. Bogaţii pot aduna bani mulţi, câţiva chiar repede de tot <strong>şi</strong> pr<strong>in</strong><br />
mijloace numai de ei ştiute. Capitalul moral este însă mult mai rar <strong>şi</strong><br />
trebuie păstrat cu sf<strong>in</strong>ţenie. El nu poate fi cumpărat, poate doar moşte-<br />
nit, iar moşteniri <strong>şi</strong> exemple avem destule.<br />
Săptămânalul Viaţa în <strong>Gorj</strong> <strong>se</strong> vrea în război cu toţi aceia care im-<br />
piedică dezvoltarea <strong><strong>Gorj</strong>ului</strong> aşa cum ar merita în pl<strong>in</strong> <strong>se</strong>col XXI. Pr<strong>in</strong><br />
război nu înţelegem decât valoare, ord<strong>in</strong>e, lucruri b<strong>in</strong>e făcute... nu jecmăneală,<br />
nu umilire, nu <strong>se</strong>te de răzbunare….<br />
Viaţa în <strong>Gorj</strong> va arăta comunitatea aşa cum este ea, fără far-<br />
durile sloganelor electorale, cu lucrurile bune sau mai puţ<strong>in</strong><br />
bune, cu oamenii ei frumo<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> muncitori, dar slăbiţi de atâtea<br />
promisiuni <strong>şi</strong> speranţe deşarte.<br />
Gunoiul corupţiei <strong>şi</strong> neput<strong>in</strong>ţa multora d<strong>in</strong>tre cei care ne conduc<br />
dest<strong>in</strong>ele nu ne vor lăsa <strong>in</strong>diferenţi. Vom încerca să dăm la o parte „per-<br />
deaua de fum”care ne acoperă de prea mult timp <strong>şi</strong> să lăsăm să iasă la<br />
iveală adevăratele caractere.<br />
Când au auzit cum <strong>se</strong> numeşte săptămânalul nostru, câţiva d<strong>in</strong>tre<br />
gorjeni au spus că „viaţa e tot mai grea pe meleagurile noastre” <strong>şi</strong> că<br />
„mai jos de cât am ajuns nu <strong>se</strong> mai poate”. Noi le spunem glum<strong>in</strong>d că<br />
„stând jos, n-a căzut nimeni”. Atenţi ar trebui să fie cei care au fost<br />
cocoţaţi în „jilţurile“ lor de oamenii care i-au votat. Mai ales ei, dar <strong>şi</strong><br />
noi toţi, trebuie să ridicăm pe braţe <strong>Gorj</strong>ul chiar de-ar fi să le rupem.<br />
Nu vrem să mai auzim expresia „dacă vrei ca un câ<strong>in</strong>e să moară de<br />
foame, trimite-l <strong>in</strong> <strong>Gorj</strong>”.<br />
Atâta timp cât d<strong>in</strong> <strong>Gorj</strong> pleacă lum<strong>in</strong>a <strong>şi</strong> m<strong>in</strong>eritul va trăi. Doar aşa<br />
viaţa în <strong>Gorj</strong> î<strong>şi</strong> va urma cursul firesc. Asta nu în<strong>se</strong>amnă că trebuie să<br />
ne trezim la realitate când aceasta nu va mai exista pentru noi.<br />
Viaţa în <strong>Gorj</strong> va fi un ziar aproape de gorjeni, echidistant faţă de<br />
politic, cu grijă pentru <strong>in</strong>teresul cetăţeanului <strong>şi</strong> al comunităţii.<br />
Vă aşteptăm în pag<strong>in</strong>ile săptămânalului nostru cu problemele pe<br />
care le aveţi, cu împl<strong>in</strong>irile, cu op<strong>in</strong>iile despre lucrurile bune sau<br />
rele pe care le <strong>se</strong>sizaţi în comunităţile d<strong>in</strong> care faceţi parte, pentru<br />
ca noi, redactorii de la Viaţa în <strong>Gorj</strong>, vom fi în permanenţă alături<br />
de dumneavoastră.<br />
Aşa să ne ajute Dumnezeu!<br />
Redacţia<br />
VIAA ÎN GORJ<br />
www.viata<strong>in</strong>gorj.ro<br />
ISSN 2066-5865<br />
Pubicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRL<br />
Adresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3<br />
Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viata<strong>in</strong>gorj@yahoo.com<br />
Director<br />
Mihaela Oarf<br />
Redactor ef<br />
Ion oldea<br />
Tehnoredactor<br />
Vlad Constant<strong>in</strong><br />
Unde<br />
or avea ăştia<br />
redacţia?!<br />
Partidelor<br />
politice care<br />
au practicat la<br />
greu turismul<br />
electoral<br />
Colegilor<br />
de la RTV<br />
pentru că au descoperit<br />
tabla PDLului<br />
pl<strong>in</strong>ă cu <strong>in</strong>dicaţii<br />
preţioa<strong>se</strong><br />
pentru ziua<br />
votării<br />
Redactori<br />
Ana Pop<br />
Maria Bcescu<br />
Alexandra Maria-Chiu<br />
Nad<strong>in</strong>a Cîrîn<br />
Paul Maxim<br />
Tatiana Diescu<br />
Ema Iordache<br />
Daniel Gârdu<br />
- M<strong>in</strong>istrul Muncii, Marian<br />
Sârbu, a declarat în urma cu doua<br />
zile pentru Ziarul F<strong>in</strong>anciar că an-<br />
gajatorii care menţ<strong>in</strong> locurile de<br />
muncă ar putea beneficia de dedu-<br />
ceri fiscale:" În maxim două-trei<br />
luni am putea să venim cu o for-<br />
mulă pentru ca, începând cu anul<br />
viitor, să vorbim despre anumite<br />
reduceri de taxe pentru cei care<br />
păstrează locurile de muncă";<br />
- Petrom a scumpit începând<br />
de ieri carburanţii cu până la 6<br />
bani pe litru;<br />
SEMNALE<br />
- Agenţia de Plăţi <strong>şi</strong><br />
Intervenţie pentru Agricultură<br />
(APIA) a anuntat că s-a prelungit<br />
termenul de depunere a cererilor<br />
pentru acordarea sprij<strong>in</strong>ului fi-<br />
nanciar în <strong>se</strong>ctorul zootehnic<br />
până în data de 15.06.2009.<br />
POZA SĂPTĂMÂNII<br />
Vi<strong>se</strong>, taică, vi<strong>se</strong>...<br />
• Am visat că un subaltern c<strong>in</strong>stit a scris o anonimă <strong>şi</strong><br />
l-a acuzat pe şeful lui că n-are curajul să-l scoată la pen-<br />
sie deoarece amândoi fac parte d<strong>in</strong> acela<strong>şi</strong> partid.<br />
Anonima s-a pierdut pe drum…<br />
• Am visat că un şef de la un mare partid local era atât<br />
de c<strong>in</strong>stit încât rodea, în fiecare zi, carnea de pe oa<strong>se</strong>le pe<br />
care le arunca celorlalţi.<br />
• Am visat că mai multe personaje importante ale are-<br />
nei politice gorjene, care în viaţa reală <strong>se</strong> bălăcăresc ca la<br />
uşa cortului, erau strans unite la o masa în Parcul lui<br />
Brancu<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> vorbeau despre reconstrucţia judeţului. Am<br />
uitat să vă spun ...era vorba de Masa Tăcerii…<br />
IMPORTANT!<br />
Vă aşteptăm la... Pag<strong>in</strong>a cititorilor<br />
Începând cu numărul viitor, dorim ca la fiecare<br />
ediţie a publicaţiei noastre să vă punem la dispoziţie<br />
câte o pag<strong>in</strong>ă pe luna în care să găzduim scri-<br />
sorile, memoriile depu<strong>se</strong> pe la diver<strong>se</strong> <strong>in</strong>stituţii <strong>şi</strong><br />
date uitării, <strong>in</strong>tenţionat sau nu, <strong>se</strong>sizările, cazurile<br />
<strong>şi</strong> necazurile cititorilor noştri, dar <strong>şi</strong> bucuriile<br />
traite la diver<strong>se</strong> evenimente.<br />
Pentru a evita orice reacţii neplăcute – în urma pu-<br />
blicării sau nepublicării materialelor - vă rugăm ca<br />
problemele cu cazuri mai deo<strong>se</strong>bite să le probaţi cu co-<br />
pii xerox după acte, decizii judecătoreşti etc. Materialele<br />
pot fi depu<strong>se</strong> direct la <strong>se</strong>diul redacţiei d<strong>in</strong> Târgu-Jiu<br />
(adresa d<strong>in</strong> ca<strong>se</strong>ta redacţională) sau expediate pr<strong>in</strong> poş-<br />
tă pe adresa redactiei.R.
ÎN OPINIA LUI ADRIEAN VIDEANU:<br />
„Unele chestii... sunt un<br />
picuţ la... nelalocul lor...”<br />
La întâlnirea m<strong>in</strong>istrului<br />
Videanu cu presa (dum<strong>in</strong>ică, 31<br />
mai 2009), preşed<strong>in</strong>tele USMO,<br />
Mar<strong>in</strong> Condescu, a făcut<br />
cunoscut faptul că termo-<br />
centralele vor cumpăra<br />
cărbune numai de la ex-<br />
ploatările care îl vând la<br />
un preţ mai acceptabil.<br />
Însă reprezentanţii pre<strong>se</strong>i<br />
au mai aflat <strong>şi</strong> faptul că<br />
Mar<strong>in</strong> Condescu îl <strong>in</strong>forma<strong>se</strong>,<br />
mai discret, între<br />
timp, pe Videanu, de con-<br />
curenţa neloială a unor<br />
firme private care vând<br />
cărbunele la preţuri mult<br />
mai mari.<br />
Drept care m<strong>in</strong>istrul<br />
Economiei s-a oferit să<br />
răspundă în locul liderului<br />
s<strong>in</strong>dical:<br />
„Dacă îmi permiteţi,<br />
aş răsp<strong>unde</strong> eu. Legat de<br />
firmele private, am fost<br />
<strong>in</strong>format de colegii de la<br />
s<strong>in</strong>dicat de anumite ne-<br />
reguli în exploatarea<br />
cărbunelui în <strong>se</strong>ctorul privat.<br />
Înţeleg că au licenţe de explorare<br />
<strong>şi</strong> fac exploatare, motiv pentru<br />
care am să discut cu Agenţia<br />
Toată lumea a scris despre isprăvile<br />
fostului preşed<strong>in</strong>te al<br />
Comisiei de evaluare a persoanelor<br />
cu grad de handicap acuzat de luare<br />
de mită. Nu vreau să pun d<strong>in</strong> nou în<br />
discuţie faptele acestuia. Ceea ce<br />
mă deranjează este faptul că, pro-<br />
babil, <strong>şi</strong> de această dată, totul <strong>se</strong> va<br />
limita la o s<strong>in</strong>gura persoana, <strong>in</strong>diferent<br />
dacă va fi condamnat sau nu.<br />
Dar nimeni nu pune problema luării<br />
în atenţie a întregii comisii. Faptul<br />
că până <strong>şi</strong> femeia de <strong>se</strong>rviciu avea<br />
un cuvânt greu de spus faţă de<br />
membrii comisiei, nu spune nimic?<br />
Fiecare trebuie să-<strong>şi</strong> primească răs-<br />
plata pe măsura faptelor lor. În ce<br />
măsură această comisie a mai evaluat<br />
încadrarea corectă a persoane-<br />
lor cu handicap, când acestea aveau<br />
deja pretenţia să fie încadrate numai<br />
cu gradul I de handicap, mişcând<br />
fiecare d<strong>in</strong> urechi după greutatea<br />
sarsanalei!<br />
Însă demersurile făcute pe<br />
această l<strong>in</strong>ie nu trebuie să <strong>se</strong> oprească<br />
aici, mulţum<strong>in</strong>du-ne cu decapitarea<br />
preşed<strong>in</strong>telui comisiei de evalua-<br />
re <strong>şi</strong> judecarea celor trei femei<br />
(<strong>se</strong>cretara comisiei, o membră în co-<br />
misie <strong>şi</strong> femeia de <strong>se</strong>rviciu), pentru<br />
luare de mită, complicitate la luare<br />
de mită <strong>şi</strong> primire de foloa<strong>se</strong> necu-<br />
venite. Organele în drept trebuie să<br />
solicite la forurile centrale o echipă<br />
de control care să evalueze pe fiecare<br />
membru în parte al comisiei coor-<br />
Naţională a Resur<strong>se</strong>lor M<strong>in</strong>erale,<br />
să încercăm să facem o verifica-<br />
re, pentru că dacă aceste <strong>se</strong>sizări<br />
<strong>se</strong> adeveresc, e o concurenţă neloială<br />
d<strong>in</strong> punct de vedere al ra-<br />
porturilor SNLO – <strong>se</strong>ctor privat.<br />
De aceea, haideţi să vedem mai<br />
donate de medicul <strong>in</strong> cauză. Suntem<br />
conv<strong>in</strong><strong>şi</strong> că vor ie<strong>şi</strong> la iveală <strong>şi</strong> alte<br />
fapte ale membrilor acestei comisii.<br />
După care ar trebui luate la purecat<br />
toate dosarele avizate de Comisia de<br />
evaluare, asigurându-vă d<strong>in</strong> capul<br />
locului că surprizele nu <strong>se</strong> vor lăsa<br />
aşteptate. Vor fi găsite persoane cu<br />
handicap neâncadrate corespunzător,<br />
cu gradul I în loc de II sau <strong>in</strong>vers.<br />
De a<strong>se</strong>menea, vor fi găsite per-<br />
soane încadrate, pr<strong>in</strong> bunăvo<strong>in</strong>ţa<br />
acestor specialişti în ciubucăreli,<br />
care nu au niciun handicap. Culmea<br />
este că pe aceştia, care au o pensie<br />
mai mare decât a unui muncitor de<br />
rând după atâţia ani de muncă la<br />
greu, îi vezi toată ziua pr<strong>in</strong> cârciumi<br />
sau implicaţi în fel de fel de scanda-<br />
luri sau furturi, fără ca nimeni să-i ia<br />
la întrebări. Poate chiar î<strong>şi</strong> râd de cei<br />
cu handicap care au o pensie mult<br />
mai mică.<br />
Am surpr<strong>in</strong>s cândva, pe stradă,<br />
stând pe o bancă în centru, dialogul<br />
d<strong>in</strong>tre doi bărbaţi, aflaţi pe banca de<br />
alături. Mai aveau câţiva ani buni<br />
până la pensie la limită de vârstă.<br />
Primul îl ruga pe celălalt să <strong>se</strong> <strong>in</strong>ter-<br />
neze cu el la <strong>se</strong>cţia „X”. Celălalt nu<br />
suporta <strong>in</strong>jecţiile <strong>şi</strong> <strong>in</strong>ternarea.<br />
Primul i-a explicat că nici nu era nevoie<br />
să stea peste noapte în spital,<br />
putând să doarmă acasă de voie, însă<br />
trebuia să fie dim<strong>in</strong>eaţa în salon, la<br />
vizita medicului. Nu a reu<strong>şi</strong>t să-l<br />
conv<strong>in</strong>gă. În schimb, el a reu<strong>şi</strong>t să <strong>se</strong><br />
întâi, să facem această verificare<br />
<strong>şi</strong> pe urmă vom discuta <strong>şi</strong> acest<br />
aspect.<br />
Exploatările în cauză sunt nu-<br />
mai exploatări experimentale, nu<br />
<strong>in</strong>dustriale, <strong>şi</strong> pot să-<strong>şi</strong> valorifice<br />
producţia. Economia de piaţă tre-<br />
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 3<br />
buie să funcţioneze. Ea funcţionea-<br />
ză peste tot. Practic, nu tona de<br />
cărbune este ceea ce <strong>se</strong> v<strong>in</strong>de, este<br />
gigakaloria, dar vom vedea.<br />
Aici sunt aspecte tehnice<br />
care trebuiesc lămurite!”<br />
Provocarea a cont<strong>in</strong>u-<br />
at, solicitat să spună ce<br />
explicaţie are vizavi de<br />
preţurile practicate pe pia-<br />
ţă, 160 la Craiova, 130 la<br />
Rov<strong>in</strong>ari, 150 la Turceni<br />
etc., Videanu s-a dat de<br />
gol că avu<strong>se</strong><strong>se</strong> deja o dis-<br />
cuţie cu Agenţia Naţională<br />
a Resur<strong>se</strong>lor M<strong>in</strong>erale:<br />
„În discuţia pe care<br />
am avut-o cu preşed<strong>in</strong>tele<br />
ANR-ului, ştiu că <strong>se</strong> face<br />
în momentul de faţă o<br />
analiză foarte atentă, la<br />
nivelul ANR-ului, legat<br />
de reglementarea preţului<br />
energiei. D<strong>in</strong> punctul meu<br />
de vedere, este o chestie...<br />
un picuţ la... nelalocul<br />
ei... Ca să spun atât <strong>şi</strong> nu<br />
comentez mai mult. Haideţi să ve-<br />
dem analiza pe care o face ANR...”,<br />
ne-a asigurat Videanu în încheiere.<br />
Ion ŞOLDEA<br />
(Ne)handicapaţii la control!<br />
pensioneze pe caz de boală.<br />
Un alt caz este cel al doamnei F.<br />
d<strong>in</strong> Târgu-Jiu, al cărei soţ are un pi-<br />
cior amputat <strong>şi</strong> avea tot dreptul să<br />
fie încadrat la gradul I. „Am dat<br />
bani doctorului, care mi-a promis<br />
să-l treacă la gradul I, zicând că nici<br />
nu încape discuţie. A luat banii <strong>şi</strong><br />
nu ne-a mai băgat în <strong>se</strong>amă”.<br />
Astfel de cazuri sunt multe, <strong>şi</strong> nu<br />
am reţ<strong>in</strong>ut ca organele de cercetare<br />
să fi făcut apel la populaţie să-i demaşte<br />
pe acei ciubucari care i-au tra-<br />
tat ca pe nişte clienţi de rând. Cei<br />
mai mulţi poate au dat uitării a<strong>se</strong>me-<br />
nea episoade neplăcute, conv<strong>in</strong><strong>şi</strong> că<br />
n-ar fi avut nicio şansă, atâta timp<br />
cât nu-i bagă nimeni în <strong>se</strong>amă. Cum<br />
uit <strong>şi</strong> eu că despre astfel de năravuri<br />
am mai scris, conv<strong>in</strong>s că-mi încăl-<br />
zesc pixul de pomană.<br />
K. IANNIS<br />
COTIDIAN<br />
Structura companiilor<br />
naţionale ...f<strong>in</strong>alizată<br />
Miercuri, m<strong>in</strong>istrul<br />
Economiei a prezentat deputaţilor<br />
d<strong>in</strong> Comisia de <strong>in</strong>dustrii<br />
<strong>şi</strong> <strong>se</strong>rvicii a camerei <strong>in</strong>feri-<br />
oare a Parlamentului structura<br />
celor două companii naţionale<br />
ce urmează a fi create în cadrul<br />
procesului de restructura-<br />
re a <strong>se</strong>ctorului de producţie a<br />
energiei.<br />
Compania Electrica va fi<br />
divizată în două părţi, fiecare<br />
d<strong>in</strong>tre acestea urmând să <strong>in</strong>tre<br />
în componenţa uneia d<strong>in</strong>tre<br />
cele două noi societăţi <strong>in</strong>te-<br />
grate d<strong>in</strong> domeniul energetic.<br />
Firmele cu datorii nu<br />
vor fi <strong>in</strong>trodu<strong>se</strong> în cele<br />
două companii<br />
nou-înfi<strong>in</strong>ţate<br />
România va avea o dezba-<br />
tere publica în perioada ,15<br />
iunie <strong>şi</strong> 15 iulie a.c,, cu privire<br />
la restucturarea <strong>se</strong>ctorului de<br />
productie al energiei, la f<strong>in</strong>a-<br />
lul lunii iulie, urmand să <strong>se</strong><br />
facă notificare oficiala la CE.<br />
“Restructurarea va deveni<br />
efectivă spre sfâr<strong>şi</strong>tul acestui<br />
an. Nu vom <strong>in</strong>troduce în cele<br />
două companii (pe care autorităţile<br />
<strong>in</strong>tenţionează să le înfi-<br />
<strong>in</strong>ţeze, n.r.) firme cu datorii",<br />
a spus Videanu, citat de agenţia<br />
Mediafax.<br />
Cod galben de ploi<br />
Meteorologii anunta <strong>in</strong>stabilitate<br />
a atmosferică în ur-<br />
mătoarele zile. Vremea rea <strong>se</strong><br />
va <strong>in</strong>stala în această noapte <strong>şi</strong><br />
<strong>se</strong> va menţ<strong>in</strong>e până v<strong>in</strong>eri du-<br />
pă-amiază.<br />
Inflatia a scăzut în<br />
luna mai<br />
Inflaţia lunară a scăzut mai<br />
la 0,01%, cel mai jos nivel d<strong>in</strong><br />
acest an, iar rata anuală a coborât<br />
pentru a patra lună con-<br />
<strong>se</strong>cutiv, la 5,95%, în contextul<br />
scăderii preţurilor la mărfurile<br />
alimentare cu 0,05%, potrivit<br />
datelor publicate, miercuri, de<br />
Institutul Naţional de<br />
Statistică (INS).<br />
Preturile de consum au<br />
crescut înultima luna cu<br />
2,93% comparativ cu f<strong>in</strong>ele<br />
anului trecut. De la începutul<br />
anului, preţurile de consum<br />
ale mărfurilor alimentare au<br />
avansat cu 1,4%, ale celor ne-<br />
alimentare cu 3,7%, în timp ce<br />
<strong>se</strong>rviciile au înregistrat cea<br />
mai mare majorare a tarifelor,<br />
de 4,31%.<br />
Creşterea medie a preţuri-<br />
lor pe total în ultimele 12 luni<br />
faţă de precedentele 12 luni<br />
este 7,2%.
4 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009<br />
POLITIC<br />
Alegerile pentru<br />
Parlamentul<br />
European în <strong>Gorj</strong><br />
• Alianţa Electorală PSD-PC a<br />
câştigat cursa pentru Parlamentul<br />
European cu 34,26%, reprezen-<br />
tând 31.189 de voturi, <strong>se</strong>condată<br />
de partidul Democrat-Liberal cu<br />
un procent de 30,55%, cu 27.818.<br />
Partidul National Liberal a obţi-<br />
nut la <strong>Gorj</strong> 14,49%, reprezentând<br />
13.194 de voturi, urmat de<br />
Partidul România Mare cu un<br />
scor de 13,77% cu 12.541 de voturi<br />
valabil exprimate. Fiica preşed<strong>in</strong>telui<br />
Traian Bă<strong>se</strong>scu a reu-<br />
<strong>şi</strong>t să obţ<strong>in</strong>ă 4,17% d<strong>in</strong> voturile<br />
gorjenilor, fi<strong>in</strong>d urmată de<br />
Partidul Naţional Creşt<strong>in</strong><br />
Democrat cu 1,12%. La <strong>Gorj</strong>,<br />
candidatul <strong>in</strong>dependent la euro-<br />
parlamentare, Pavel Abrahan, a<br />
fost votat de 592 de voturi, iar<br />
UDMR a obţ<strong>in</strong>ut 567 de voturi,<br />
reprezentând 0,62%.<br />
• Dum<strong>in</strong>ică, 7 iunie a.c., în judeţul<br />
nostru au votat pe liste elec-<br />
torale suplimentare, 15.863 de<br />
persoane d<strong>in</strong> alte judeţe, prezenţa<br />
la vot fi<strong>in</strong>d 31%. Astfel, d<strong>in</strong> cei<br />
303.996 de alegători înscri<strong>şi</strong> pe<br />
listele electorale permanente <strong>şi</strong><br />
speciale, 94.265 de gorjeni s-au<br />
prezentat la urne, d<strong>in</strong> care 15.863<br />
de alegători, cu domiciliul în alte<br />
localităţi, au votat pe listele suplimentare.<br />
D<strong>in</strong> cele 334.604 de vo-<br />
uri primite, 91.033 au fost valabil<br />
exprimate, 3230 au fost nule, iar<br />
restul neîntrebu<strong>in</strong>ţate <strong>şi</strong> anulate.<br />
• Aproximativ 20 de gorjeni<br />
s-au „trezit“ în ziua alegerilor că<br />
<strong>şi</strong>-au pierdut cartea de identitate<br />
sau le-a expirat. Do<strong>in</strong>el Popescu,<br />
directorul executiv al <strong>se</strong>rviciului<br />
de Evidenţă a Persoanelor <strong>Gorj</strong>, a<br />
declarat că în săptămâna premer-<br />
gatoare alegerilor pentru<br />
Parlamentul european 282 de per-<br />
soane au cerut eliberarea unor<br />
acte de identitate, fie pentru ca<br />
acestea erau deteriorate, pierdute<br />
sau expirate. „Cu ocazia alegerilor<br />
a crescut simtitor numărul solicitărilor<br />
venite d<strong>in</strong> partea gorje-<br />
nilor dornici de a <strong>se</strong> prezenta la<br />
vot. În ziua alegerilor la ghişeele<br />
pentru eliberarea actelor de iden-<br />
titate s-au prezentat 16 persoane<br />
care au solicitat schimbarea cărţii<br />
de identitate“, a declarat Do<strong>in</strong>el<br />
Popescu, şeful <strong>se</strong>rviciului de evi-<br />
denţă a persoanelor <strong>Gorj</strong>.<br />
Majoritatea celor care au decis să<br />
î<strong>şi</strong> scoată cartea de identitate zile-<br />
le acestea au motivat ca au nevoie<br />
de actul de identitate pentru a <strong>se</strong><br />
duce la vot.<br />
PROPUNERI...<br />
Pentru ca parlamentarii<br />
să fie mai eficienţi!<br />
Câţiva cetăţeni, care au bătut pe la<br />
u<strong>şi</strong>le parlamentarilor în mandatul trecut<br />
(2004 – 2008), cu diver<strong>se</strong> proble-<br />
me personale sau ale obştei d<strong>in</strong> care<br />
fac parte, vizitându-ne la redacţie,<br />
ne-au pus pe masă o situaţie destul de<br />
<strong>in</strong>teresantă în ceea ce priveşte (<strong>in</strong>)ac-<br />
tivitatea ale<strong>şi</strong>lor noştri, ba chiar v<strong>in</strong><br />
cu unele propuneri <strong>in</strong>teresante, toc-<br />
mai pentru a preveni acel s<strong>in</strong>drom al<br />
neput<strong>in</strong>ţei lor în înaltul for. În primul<br />
rând, cetăţenii au fost du<strong>şi</strong> cu vorba,<br />
de la o săptămână la alta <strong>şi</strong> de la o<br />
lună la alta, de către şefii de cab<strong>in</strong>ete,<br />
că problemele au fost preluate de<br />
domnul <strong>se</strong>nator sau deputat, cu care<br />
<strong>se</strong> pot întâlni la cab<strong>in</strong>et la sfâr<strong>şi</strong>t de<br />
săptămână, când aceştia <strong>se</strong> află în te-<br />
ritoriu. Vorba v<strong>in</strong>e. De cele mai multe<br />
ori, însă, gă<strong>se</strong>au u<strong>şi</strong>le încuiate, iar<br />
când <strong>se</strong> întâmpla să mai gă<strong>se</strong>ască <strong>şi</strong><br />
câte o fătucă pe acolo aflau că dom-<br />
nul parlamentar <strong>se</strong> află în localitatea<br />
cutare sau cutare. În cele d<strong>in</strong> urmă,<br />
urmăr<strong>in</strong>d <strong>şi</strong> presa locală <strong>şi</strong> făcând le-<br />
gătura cu unele sărbători religioa<strong>se</strong><br />
sau alte manifestări la fel de impor-<br />
tante, oamenii au realizat că, de fapt,<br />
domnul parlamentar nu era la o întâlnire<br />
(oficială) cu reprezentanţii vreu-<br />
nei obşti, ca să ia pulsul problemelor<br />
direct d<strong>in</strong> teritoriu, ci participa la<br />
vreun cram, la vreo <strong>in</strong>augurare sau<br />
pomană. Ba aceşti cetăţeni au ob<strong>se</strong>rvat,<br />
cu timpul, că în lipsa parlamenta-<br />
rilor şefii de cab<strong>in</strong>ete au program de<br />
voie, lips<strong>in</strong>d chiar cu zilele, sau <strong>se</strong> ju-<br />
cau pe calculator în lipsă de altceva.<br />
La unele cab<strong>in</strong>ete sunt angajaţi chiar<br />
câte trei-patru oameni. Câţiva parla-<br />
mentari <strong>şi</strong>-au permis să tragă <strong>şi</strong> câte<br />
două cab<strong>in</strong>ete, unele în teritoriu.<br />
Imag<strong>in</strong>aţi-vă cam câţi bani sunt chel-<br />
tuiţi cu ei, plus ma<strong>şi</strong>nă la scară, cu<br />
şofer, plus plimbări la Bucureşti sau<br />
chiar la Bruxelles. La care <strong>se</strong> mai<br />
adaugă cheltuielile unui parlamentar:<br />
peste 850 de milioane de lei pentru<br />
cazare, peste 550 milioane diurna,<br />
peste 1.250.000 de lei salariile, plus<br />
250 milioane pentru benz<strong>in</strong>ă, <strong>şi</strong> alte<br />
70 milioane telefonul mobil, <strong>şi</strong> multe<br />
altele. Un europarlamentar aburea<br />
presa, acum câţiva ani, ca <strong>şi</strong> cum s-ar<br />
fi sacrificat, motivând de ce era cazat<br />
la un hotel de lux foarte scump, d<strong>in</strong><br />
Bruxelles, vezi Doamne, ca să con-<br />
tacteze unele personalităţi marcante<br />
d<strong>in</strong> diferite comisii ale parlamentului<br />
european <strong>şi</strong> să lege tot felul de priete-<br />
nii, pentru b<strong>in</strong>ele ţării noastre.<br />
Activitatea acestora s-a văzut <strong>şi</strong><br />
cu ochiul liber, cei mai mulţi lene-<br />
v<strong>in</strong>d de voie în parlament, moţă<strong>in</strong>d<br />
sau făcând planuri pentru mandatul<br />
următor sau c<strong>in</strong>e ştie pentru ce afa-<br />
cere personală. De aceea, cetăţenii<br />
care ne-au vizitat la redacţie propun<br />
ca actualii ale<strong>şi</strong>i lor să fie remune-<br />
raţi în funcţie de contribuţia adusă:<br />
câte <strong>in</strong>terpelări au făcut, câte propu-<br />
neri legislative au, de câte ori au luat<br />
cuvântul în plen ş.a. Şi încă un lu-<br />
cru: să fie eliberate spaţiile ocupate<br />
de cab<strong>in</strong>etele acestora, pentru alte<br />
activităţi mai utile, iar acestea să<br />
funcţioneze chiar în <strong>se</strong>diile partide-<br />
lor pe care le reprez<strong>in</strong>tă, care <strong>şi</strong> aşa<br />
ocupă spaţii destul de mari.<br />
Noi am notat propunerile <strong>şi</strong> le su-<br />
punem atenţiei.Calculaţi cam caţi<br />
bani s-ar economisi d<strong>in</strong> banii bugetu-<br />
lui de stat <strong>şi</strong> apoi mai vorbim...<br />
Paul RĂDOI
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 5<br />
ADMINISTRAIE<br />
Programul „Prima casă”<br />
începe d<strong>in</strong> 20 iunie<br />
La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii mai 2009,<br />
Guvernul a anunţat că persoanele<br />
care vor cumpăra o locu<strong>in</strong>ţa pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul<br />
programului "Prima<br />
casă" vor beneficia de TVA redus<br />
de 5%, masură aplicabilă pentru locu<strong>in</strong>ţele<br />
sociale.<br />
Guvernul Tariceanu a adoptat,<br />
la f<strong>in</strong>alul anului 2008, OUG de<br />
modificare a Codului Fiscal, potri-<br />
vit căreia "cota redusa de 5% <strong>se</strong><br />
aplica asupra bazei de impozitare<br />
pentru livrarea locu<strong>in</strong>ţelor ca parte<br />
a politicii sociale, <strong>in</strong>clusiv a terenului<br />
pe care sunt construite".<br />
Prevederea <strong>se</strong> aplica, potrivit<br />
aceleia<strong>şi</strong> OUG, pentru locu<strong>in</strong>ţe<br />
care au o suprafaţă utilă de maximum<br />
120 mp, exclusiv anexele<br />
gospodăreşti, a căror valoare, <strong>in</strong>-<br />
clusiv a terenului pe care sunt<br />
construite, nu depăşeste suma de<br />
380.000 de lei, exclusiv TVA,<br />
achiziţionate de orice persoană<br />
necăsătorita sau familie.<br />
Acela<strong>şi</strong> act normativ prevede<br />
că orice persoană necăsătorita sau<br />
familie poate achiziţiona o s<strong>in</strong>gu-<br />
ră locu<strong>in</strong>ţă cu cota redusă de 5%,<br />
cu următoarele condiţii: în cazul<br />
persoanelor necăsătorite, să nu fi<br />
deţ<strong>in</strong>ut <strong>şi</strong> să nu deţ<strong>in</strong>ă nicio locu<strong>in</strong>ţă<br />
în proprietate pe care au achi-<br />
zitionat-o cu cota de 5%, iar în<br />
cazul familiilor, soţul sau soţia să<br />
nu fi deţ<strong>in</strong>ut <strong>şi</strong> să nu deţ<strong>in</strong>ă, fieca-<br />
re sau împreună, nicio locu<strong>in</strong>ţă în<br />
proprietate pe care a/au achiziţio-<br />
nat-o cu cota de 5%.<br />
Premierul Emil Boc a declarat<br />
că statul va lucra cu toate băncile<br />
care vor răsp<strong>unde</strong> cer<strong>in</strong>ţelor impu<strong>se</strong><br />
de Guvern: să aibă reprezentare na-<br />
ţională, să nu solicite un avans mai<br />
mare de 5% la contractarea creditului<br />
pentru achiziţionarea unei locu-<br />
<strong>in</strong>te <strong>şi</strong> să perceapă dobănzi sub cele<br />
practicate în acest moment pe piaţă.<br />
În prima fază probabil că vânzările<br />
<strong>se</strong> vor axa pe apartamentele vechi,<br />
deoarece majoritatea locu<strong>in</strong>ţelor<br />
care <strong>se</strong> încadrează în limita de<br />
60.000 euro sunt apartamente vechi<br />
sau cel mult garsoniere noi.<br />
Nu toate <strong>se</strong>gmentele de<br />
populaţie vor avea<br />
acces la programul<br />
Prima casă<br />
În pl<strong>in</strong>ă criză, ca măsură de protecţie<br />
socială, acest program pare<br />
b<strong>in</strong>e venit, dar este foarte greu accesibil<br />
pentru majoritatea populaţi-<br />
ei. D<strong>in</strong> punct de vedere al deblocă-<br />
rii pieţei, probabil, aceasta poate fi<br />
considerată o strategie bună, însă<br />
efectele , pozitive sau negative, <strong>se</strong><br />
vor vedea în timp<br />
Programul este dedicat unor<br />
anumite <strong>se</strong>gmente ale populaţiei,<br />
cu venituri de peste 4.500 lei pe<br />
lună, fapt ce va îngreuna foarte<br />
mult accesul majorităţii t<strong>in</strong>erilor<br />
la obţ<strong>in</strong>erea primei ca<strong>se</strong>. Plus că<br />
cei 60.000 de euro sunt de fapt<br />
suma netă <strong>şi</strong> nu au fost încă precizate<br />
cheltuielile suplimentare ne-<br />
cesare cu actele, proceduri, s.a.,<br />
pentru punerea la dispoziţie a so-<br />
licitantului a acestei sume.<br />
În 4 iunie a.c. iunie, Guvernul<br />
a decis ca băncile să <strong>in</strong>stituie, în<br />
favoarea statului, asupra imobile-<br />
lor achiziţionate pr<strong>in</strong> programul<br />
"Prima Casă", un drept de ipotecă<br />
de rangul I pe toata durata contractului<br />
de creditare, cu <strong>in</strong>terdicţia<br />
de vânzare a locu<strong>in</strong>ţei pe o pe-<br />
rioadă de 5 ani.<br />
Maria Dan<br />
O INIIATIV EUAT<br />
<strong>C<strong>in</strong>e</strong> <strong>şi</strong> <strong>unde</strong> <strong>se</strong> <strong>hotărăşte</strong><br />
Sămbăta trecută, Prefectura <strong>şi</strong><br />
Consiliul Judeţean au <strong>in</strong>iţiat o în-<br />
tâlnire cu factorii de decizie d<strong>in</strong><br />
<strong>Gorj</strong> pentru a discuta perspectivele<br />
m<strong>in</strong>eritului <strong>şi</strong> energiei în judeţul<br />
nostru. Reprezentanţii PDL <strong>şi</strong><br />
PNL nu au lipsit de la întâlnire.<br />
Nici directorii d<strong>in</strong> m<strong>in</strong>erit <strong>şi</strong> ener-<br />
gie nu au onorat <strong>in</strong>vitaţia.<br />
Reprezentanţii celor două partide<br />
<strong>soarta</strong> <strong><strong>Gorj</strong>ului</strong>?<br />
au protestat faţă de modul de reali-<br />
zare al întâlnirii, dând publicităţii<br />
scrisori deschi<strong>se</strong> pr<strong>in</strong> care <strong>in</strong>clusiv<br />
prefectul a fost acuzat de "lipsă de<br />
respect". Credem că lipsa de res-<br />
pect s-a datorat organizării acestei<br />
întâlniri îna<strong>in</strong>te,cu o zi, de marea<br />
votare de la europarlamentare.<br />
Corect ar fi fost ca această întâlnire<br />
să fie amânată până luni, pentru ca<br />
liderii celor două partide să nu mai<br />
gă<strong>se</strong>ască motive. Ce nu înţelegem,<br />
este lipsa de la această întâlnire a<br />
directorilor d<strong>in</strong> m<strong>in</strong>erit <strong>şi</strong> energie,<br />
ori erau <strong>şi</strong> domniile lor în campanie<br />
electorală?!<br />
Ion Căl<strong>in</strong>oiu, preşed<strong>in</strong>tele<br />
Consiliului Judeţean <strong>Gorj</strong> declară<br />
despre întâlnirea de sâmbăta trecu-<br />
tă: “spre surpr<strong>in</strong>derea noastră, nu<br />
au participat directorii unităţilor<br />
economice, complexurilor energe-<br />
tice Turceni, Rov<strong>in</strong>ari <strong>şi</strong> SNLO. Nu<br />
au participat liderii politici ai parti-<br />
delor aflate în Parlamentul<br />
României, implicit nici parlamentarii<br />
partidelor respective.<br />
Motivaţia campaniei electorale –<br />
de niciun fel nu s-a gândit acest lucru.<br />
Oricum, nu a fost un simpozi-<br />
on, repet, nu a fost o şed<strong>in</strong>ţă<br />
deschisă cu participarea pre<strong>se</strong>i, ci o<br />
chestiune pur pragmatică de a fi <strong>in</strong>formaţi<br />
<strong>şi</strong> a le spune punctele de<br />
vedere legate de blocajul economic,<br />
perimetrele în vederea exploa-<br />
tării, reconstrucţia ecologică <strong>şi</strong>, nu<br />
în ultimul rand, organizarea care <strong>se</strong><br />
preconizează a <strong>se</strong> face – asta făcând<br />
cât mai urgentă această întâl-<br />
nire, ca să le dăm parlamentarilor<br />
punctul nostru de vedere, cum să<br />
susţ<strong>in</strong>em acest lucru.”<br />
Cu toate că au lipsit cele două<br />
partide, PDL si PNL, parlamentarii<br />
lor, dar <strong>şi</strong> conducerile unităţilor d<strong>in</strong><br />
m<strong>in</strong>erit <strong>şi</strong> energie, totu<strong>şi</strong>, s<strong>in</strong>dicate-<br />
le reprezentate de preşed<strong>in</strong>- tele<br />
Mar<strong>in</strong> Condescu <strong>şi</strong> <strong>se</strong>cretarul ge-<br />
neral al USMO, Gheorghe Etăgan,<br />
au fost prezente la acea întâlnire.<br />
Se vede că perspectiva neagră de a<br />
pierde d<strong>in</strong> locurile de muncă <strong>şi</strong> de a<br />
vedea<br />
<strong>se</strong>diul(SNLO) mutat la<br />
Bucuresti îi face pe liderii de s<strong>in</strong>di-<br />
cat să <strong>se</strong> mişte d<strong>in</strong> ce în ce mai mult<br />
în ultimul timp.<br />
Ion Căl<strong>in</strong>oiu, preşed<strong>in</strong>tele<br />
Consiliului Judeţean a apreciat prezenţa<br />
s<strong>in</strong>dicatelor la întâlnire spu-<br />
nând că: “cele mai implicate în<br />
problemele actuale ale judeţului<br />
sunt s<strong>in</strong>dicatele, care doresc păstrarea<br />
locurilor de muncă <strong>şi</strong> adm<strong>in</strong>istraţia<br />
publică locală, care vrea dez-<br />
voltarea economică <strong>şi</strong> noi locuri de<br />
muncă în judeţ“.<br />
O nouă întâlnire va avea loc azi,<br />
la Prefectură. Sperăm că vor participa<br />
toţi factorii implicaţi în dez-<br />
voltarea judeţului, fără patimi <strong>şi</strong><br />
fără orgolii, pentru a susţ<strong>in</strong>e un<br />
punct de vedere comun, sprij<strong>in</strong>it de<br />
s<strong>in</strong>dicate, de autorităţile publice locale,<br />
de partidele politice, de parlamentarii<br />
<strong>Gorj</strong>eni, cu privire la problemele<br />
arzătoare ale judeţului.<br />
Pe noi gorjenii nu ne încălzeşte<br />
cu nimic faptul că unii sau alţii <strong>se</strong><br />
laudă că au făcut <strong>şi</strong> au dres pentru<br />
judeţul nostru…vrem rezultate…<br />
măcar unul mic, mic…care să ne<br />
facă să credem d<strong>in</strong> nou în ei toţi.<br />
Maria DAN
6 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009<br />
SOCIAL<br />
UN PENSIONAR ÎI SCRIE MINISTRULUI MUNCII,<br />
„Suntem furaţi pe faţă<br />
de nişte drepturi pentru<br />
care am muncit o viaţă”<br />
Uite că mi-a scris <strong>şi</strong> domnul mi-<br />
nistru Sârbu, ca să mă asigure că el<br />
este preocupat de <strong>soarta</strong> mea, un amărăştean<br />
de pensionar cu pensia înghe-<br />
ţată bocnă, acum, în pl<strong>in</strong>ă vară. Staţi să<br />
vedeţi că, peste puţ<strong>in</strong> timp, o să-mi<br />
scrie <strong>şi</strong> domnul Bă<strong>se</strong>scu, aducându-<strong>şi</strong><br />
am<strong>in</strong>te, probabil, că mai are nevoie <strong>şi</strong><br />
de votul meu. Ehei, de câte ori nu l-am<br />
scos noi, pensionarii, d<strong>in</strong> încurcătură,<br />
când nu ştia pe <strong>unde</strong> să mai scoată că-<br />
maşa, de-i tremurau <strong>şi</strong> brăc<strong>in</strong>arii când<br />
îl alergau ai lui Tăriceanu să-l dea afară<br />
de la Cotroceni.<br />
Pe vremea bătrânilor mei nu <strong>se</strong><br />
obişnuiau a<strong>se</strong>menea gesturi de mi-<br />
logeli sau m<strong>in</strong>ciuni gogonate. Aşa<br />
<strong>şi</strong> cu scrisoarea m<strong>in</strong>istrului Muncii,<br />
nu mă încălzeşte cu nimic. E ca o<br />
frecţie la un picior de lemn. Mi-a<br />
pus la pensie, la 1 aprilie a.c., doar<br />
25 de lei noi, <strong>şi</strong> acum îmi scoate<br />
ochii, lăudându-<strong>se</strong> pe toate posturile<br />
că a făcut <strong>şi</strong> a dres, <strong>şi</strong> să vezi ce<br />
are de gând să mai facă. Face pe<br />
dracul ghem! Ne mai dă 2%. Că cu<br />
banii ăştia ce pot cumpăra ca să su-<br />
pravieţuiesc? Viaţa a devenit un<br />
lux. Ca <strong>şi</strong> moartea, de altfel, pe care<br />
nu ţi-l mai permiţi. Cu banii ăştia<br />
nu poţi cumpăra decât 1 kg de lumânări,<br />
puţ<strong>in</strong>ă tămâie <strong>şi</strong> un pumn<br />
de cuie. Că de sicriu nici vorbă.<br />
De ce mi-au îngheţat pensia? Ca<br />
să-i favorizeze tot pe cei cu pensiile<br />
mari? Ca să ne prelungească ama-<br />
rul <strong>şi</strong> ch<strong>in</strong>ul? După ce am muncit<br />
toată viaţa în mediu toxic, în piro-<br />
tehnie la Uz<strong>in</strong>a Sadu? Au dat lege<br />
să ni <strong>se</strong> dea grupa de muncă cu 1<br />
ianuarie 2009, la care aveam drep-<br />
tul încă de când am rămas în pensie,<br />
fi<strong>in</strong>d un drept al nostru ca o com-<br />
pensare a sănătăţii distru<strong>se</strong>, <strong>şi</strong> acum<br />
<strong>se</strong> joacă cu răbdarea noastră bătân-<br />
du-<strong>şi</strong> joc de noi pe faţă. De râsul<br />
curcilor! A ajuns o femeie de <strong>se</strong>rvi-<br />
ciu de la fabrica de pâ<strong>in</strong>e să aibă<br />
pensia aproape cât a mea! E drept?<br />
Ce reglementări mai au în vedere<br />
guvernanţii noştri, urmăr<strong>in</strong>d să asi-<br />
gure pensii <strong>şi</strong> celor ce nu au muncit<br />
– nu d<strong>in</strong> motive de sănătate! -, când<br />
ne vor ajunge <strong>şi</strong> aceştia d<strong>in</strong> urmă?<br />
Cu alte cuv<strong>in</strong>te, suntem furaţi pe<br />
faţă de nişte drepturi pentru care am<br />
muncit o viaţă, prevăzute de legi,<br />
pentru a duce copiilor o pâ<strong>in</strong>e acasă<br />
<strong>şi</strong> a avea <strong>şi</strong> noi asigurată, la pensie, o<br />
bătrâneţe l<strong>in</strong>iştită. Acea dor<strong>in</strong>ţă <strong>se</strong><br />
dovedeşte a fi acum o nălucă, ce<br />
ne-a amăgit toată viaţa. Am ajuns la<br />
mila copiilor ca să ne întreţ<strong>in</strong>ă, sau<br />
mai rău, pentru cei care bătrânii sunt<br />
o povară, să fie aruncaţi într-un azil.<br />
În f<strong>in</strong>alul scrisorii sale, care<br />
aduce mai curând a necrolog cu<br />
aromă de tămâie, dându-ne de înţe-<br />
les că sfâr<strong>şi</strong>tul ne e pe aproape,<br />
domnul m<strong>in</strong>istru ne spune clar că<br />
va fi preocupat, în cont<strong>in</strong>uare, să<br />
menţ<strong>in</strong>ă nivelul de trai al pensionarilor<br />
– bănuiesc că acela<strong>şi</strong>, sub orice<br />
limită, chiar sub limita supravie-<br />
ţuirii, care ne sperie cumplit! -, <strong>şi</strong> să<br />
reducă numărul celor aflaţi în situaţii<br />
de excludere socială!<br />
Vorbe mari, domnule m<strong>in</strong>istru!<br />
Cea mai frumoasă m<strong>in</strong>ciună ar fi<br />
fost să spuneţi că doriţi creşterea<br />
nivelului de trai. Vă jucaţi cu cuv<strong>in</strong>-<br />
tele ca <strong>şi</strong> cu viaţa noastră. Ducem<br />
viaţă de ghetou, iar suprimarea vie-<br />
ţii noastre, pr<strong>in</strong> astfel de tratamente<br />
<strong>in</strong>umane, în DEX-ul Limbii<br />
Române <strong>se</strong> numeşte genocid.<br />
Apropos de biletele de călăto-<br />
rie, cu care ne onoraţi an de an, <strong>şi</strong><br />
beneficiem de reducere clasa a II-a,<br />
dus <strong>şi</strong> întors, cu care tot suntem<br />
m<strong>in</strong>ţiţi că vom putea primi alimente<br />
în schimbul lor. Ce să facem cu ele?<br />
Cui îi mai arde de plimbare, când<br />
bietul om este mobilizat la pat? Să<br />
le folosim pentru a merge pe lumea<br />
cealaltă? Dar cum rămâne cu acel<br />
dus-întors, când tot înşelăciune <strong>se</strong><br />
cheamă, iar de acolo nu mai este<br />
loc de întoarcere? Vedeţi <strong>şi</strong> dum-<br />
neavoastră cât de <strong>in</strong>utile <strong>şi</strong> penibile<br />
sunt aceste cupoane-talon, ca de al-<br />
tfel <strong>şi</strong> m<strong>in</strong>ţile celor care scornesc<br />
a<strong>se</strong>menea bazaconii!<br />
Ca să ştie <strong>şi</strong> domnii guvernanţi,<br />
în a<strong>se</strong>menea călătorii, pe cel d<strong>in</strong><br />
urmă drum, pe mijlocul de trans-<br />
port nu există clasa a II-a. Dar nici<br />
domniile voastre să nu vă mai amăgiţi<br />
la gândul că veţi beneficia de<br />
imunitate parlamentară <strong>şi</strong> veţi călători<br />
la clasa I.<br />
Dumnnezeu să vă ierte!<br />
P.S. Aceasta este ultima scrisoa-<br />
re pe care vi-o mai trimit, fi<strong>in</strong>dcă<br />
nu-mi permit să mă mai lip<strong>se</strong>sc de<br />
pâ<strong>in</strong>ea cea de toate zilele încă patru<br />
zile <strong>şi</strong> să mai fac o gaură în curea.<br />
Ionel PURCĂRETE<br />
- robul lui Dumnezeu <strong>şi</strong><br />
victima dvs., Târgu-Jiu<br />
NEVOIA DE „FRÂNE ETICE” ÎMPOTRIVA LCOMIEI DEZLNUITE SAU:<br />
Diferenţa d<strong>in</strong>tre lifturile noastre <strong>şi</strong><br />
cele japoneze, ca de la cer la pământ<br />
Mai mulţi cetăţeni d<strong>in</strong> câteva<br />
cartiere ale municipiului Târgu- Jiu<br />
ne-au sugerat să întrepr<strong>in</strong>dem o anchetă<br />
în ceea ce priveşte starea jal-<br />
nică în care <strong>se</strong> află lifturile, încât le<br />
este <strong>şi</strong> teamă să mai urce în ele când<br />
le aud trosn<strong>in</strong>d d<strong>in</strong> toate încheietu-<br />
rile. Unul d<strong>in</strong>tre <strong>se</strong>mnatari, fi<strong>in</strong>d <strong>şi</strong><br />
mai în vârstă, fapt ce nu-i mai per-<br />
mite să urce sau să coboare scările<br />
după bunul plac, recunoaşte, cu<br />
mâna pe <strong>in</strong>imă, că de câte ori urcă<br />
în lift <strong>se</strong> înch<strong>in</strong>ă <strong>şi</strong> îl roagă pe bunul<br />
Dumnezeu să ajungă cu b<strong>in</strong>e la des-<br />
t<strong>in</strong>aţie, iar când ie<strong>se</strong> d<strong>in</strong> lift, după ce<br />
a stat cu <strong>in</strong>ima cât un purice, <strong>se</strong> în-<br />
ch<strong>in</strong>ă d<strong>in</strong> nou mulţum<strong>in</strong>du-i lui<br />
Dumnezeu că a scăpat cu viaţă.<br />
La Târgu-Jiu, <strong>şi</strong> nu numai, este<br />
posibil orice. Presa a scris la vremea<br />
respectivă despre lifturile ucigaşe.<br />
Aşa că nu ar mai mira pe nimeni<br />
dacă ar începe ca lifturile să <strong>se</strong> pră-<br />
buşească d<strong>in</strong> <strong>se</strong>n<strong>in</strong> ca MIG-urile. Pe<br />
c<strong>in</strong>e ar mai impresiona anchetele<br />
noastre? – pe care le vom realiza,<br />
sperând într-o îndreptare a lucrurilor.<br />
La ora actuală, în întunecimea crizei<br />
globale pe care o trăim încă nu <strong>se</strong><br />
întrevede nicio rază de lum<strong>in</strong>ă.<br />
România nu a fost generatoare de<br />
criză globală, dar d<strong>in</strong> păcate a fost<br />
generatoare de criză <strong>in</strong>ternă. Deci,<br />
toate acestea fi<strong>in</strong>d spu<strong>se</strong>, este nece-<br />
sar să ne am<strong>in</strong>tim că piaţa este un<br />
mecanism de asimilare a <strong>in</strong>formaţiilor<br />
dispersate mai eficace decât ori-<br />
care altul <strong>in</strong>ventat de om. Dacă mai<br />
dorim să cont<strong>in</strong>uăm aşezarea vieţii<br />
economice pe virtuţile pieţei <strong>şi</strong>, toto-<br />
dată, să realizăm o distribuire mai<br />
echitabilă ne trebuie o strategie de<br />
schimbare a datelor <strong>in</strong>iţiale. Adică<br />
reglementări de piaţă capabile să detecteze<br />
tulburările <strong>şi</strong> să frâneze speculaţiile.<br />
Pe bună dreptate, cunoscu-<br />
tul scriitor sud-american Mario<br />
Vargas Llosa le numeşte „frâne etice<br />
împotriva lăcomiei dezlănţuite”.<br />
Dar să revenim la povestea cu<br />
lifturile noastre, adică ale români-<br />
lor, pentru a încheia cu un exemplu<br />
mai elocvent. Să luăm, de exemplu,<br />
ca punct de refer<strong>in</strong>ţă, modelul de<br />
lift japonez. Care este deo<strong>se</strong>birea<br />
între liftul românesc <strong>şi</strong> cel japonez?<br />
Facem această comparaţie pr<strong>in</strong> ab-<br />
surd, fi<strong>in</strong>dcă tehnologia românească<br />
nu poate fi comparată cu cea ja-<br />
poneză, japonezii fi<strong>in</strong>d mai evoluaţi,<br />
într-o cont<strong>in</strong>uă competiţie cu ei în<strong>şi</strong><strong>şi</strong>,<br />
cu cele mai avansate tehnolo-<br />
gii, de un curaj <strong>in</strong>imag<strong>in</strong>abil. Se<br />
spune că lifturile noastre ne vor<br />
duce în iad, în timp ce lifturile japo-<br />
nezilor îi vor duce pe aceştia spre<br />
cer. Nu ca sf<strong>in</strong>ţi, ci ca simpli pasageri,<br />
turişti. Este vorba de noul pro-<br />
iect atât de impresionant pr<strong>in</strong> care<br />
cercetătorii japonezi vor să realize-<br />
ze un lift care să-i ducă pe pasageri<br />
la aproape 100.000 de kilometri în<br />
spaţiu. Liftul o să fie ancorat în pământ<br />
<strong>şi</strong> o să dispară pr<strong>in</strong>tre nori,<br />
ajungând, eventual, la o staţie ce or-<br />
bitează în jurul pământului.<br />
Oamenii de şti<strong>in</strong>ţă susţ<strong>in</strong> că<br />
acest lift va mai avea <strong>şi</strong> alte funcţii,<br />
în afară de cea turistică, el va găzdui<br />
generatoare imen<strong>se</strong> de energie<br />
solară care va putea fi folosită pe<br />
pământ <strong>şi</strong> va îndepărta resturile<br />
nucleare, aruncându-le în spaţiu.<br />
„Toată lumea va putea merge cu<br />
liftul în spaţiu, va fi precum o călăto-<br />
rie în stră<strong>in</strong>ătate”, a declarat Shuichi<br />
Ono, directorul companiei.<br />
La care nici românul nostru, ştiut<br />
cât este de cârcotaş, ca să nu <strong>se</strong> la<strong>se</strong><br />
mai prejos, va replica: „Şi cu lifturile<br />
noastre poţi să trăieşti aceea<strong>şi</strong> <strong>se</strong>nza-<br />
ţie, de a călătorii în stră<strong>in</strong>ătate, adică<br />
pe lumea cealaltă...”<br />
Prof. P. MAXIM<br />
PE STRADA POPA APC DIN TÂRGU-JIU,<br />
Locul de joacă al copiilor, un<br />
adevărat focar de <strong>in</strong>fecţie<br />
Sunt unele lucruri pe care, s<strong>in</strong>-<br />
cer să fiu, nici nu le ob<strong>se</strong>rvi la prima<br />
vedere, când treci pe lângă ele, pre-<br />
ocupat de alte gânduri <strong>şi</strong> mai ales de<br />
grijile cotidiene. Nu m-a surpr<strong>in</strong>s<br />
nici gestul unui cetăţean d<strong>in</strong> cartierul<br />
aflat în vec<strong>in</strong>ătatea Şcolii generale<br />
„Constant<strong>in</strong> Săvoiu” d<strong>in</strong> strada<br />
Popa Şapcă, tocmai când treceam<br />
pe acolo, de a-mi arăta locul de joa-<br />
că pentru copii amenajat chiar în<br />
spatele cea<strong>in</strong>ăriei „Intim”. Vorba<br />
v<strong>in</strong>e „amenajat”, putând vorbi despre<br />
această amenajare la timpul tre-<br />
cut. Era chiar ziua în amiaza mare,<br />
cu soare, <strong>şi</strong> m-a surpr<strong>in</strong>s faptul că<br />
acolo nu <strong>se</strong> zărea niciun copil.<br />
Bălăriile au năpădit gărduleţul de<br />
jur-împrejur, iar nisipul numai a ni-<br />
sip nu arăta, fi<strong>in</strong>d pl<strong>in</strong> de muşuroaie<br />
de excremente provenite de la câ<strong>in</strong>ii<br />
de companie ai cetăţenilor d<strong>in</strong> zonă.<br />
- Spuneţi <strong>şi</strong> dumneavoastră dacă<br />
copiii <strong>se</strong> mai pot juca aici în aceste<br />
condiţii, când excrementele anima-<br />
lelor constituie un adevărat focar de<br />
<strong>in</strong>fecţie. Se spune că am <strong>in</strong>trat în<br />
Uniunea Europeană, dar nu ne pu-<br />
tem compara cu celelalte ţări d<strong>in</strong><br />
UE. Am văzut pe stradă foarte puţ<strong>in</strong>e<br />
femei care strâng mizeria câ<strong>in</strong>e-<br />
lui în punguţă. Sunt <strong>in</strong>divizi care iau<br />
în râs acest lucru, însă mă gândesc<br />
că sunt <strong>in</strong>stituţii care pot să ia măsuri<br />
pe această l<strong>in</strong>ie, chiar să penalizeze<br />
pe cei care nu respectă norme-<br />
le europene. Dar reprezentanţii<br />
acestor <strong>in</strong>stituţii nici nu au în atenţie<br />
a<strong>se</strong>menea abateri pe care nu numai<br />
că nu le sancţionează, dar nici nu<br />
iau măsuri de prevenire a lor, con-<br />
form normelor în vigoare..., mi-a<br />
spus cetăţeanul cu amărăciune.<br />
Vedeţi dumneavoastră, stimaţi<br />
cititori, sunt lucruri mărunte, la<br />
prima vedere, aşa cum li <strong>se</strong> pare<br />
dumnealor, însă dacă ne gândim<br />
b<strong>in</strong>e ele ne cla<strong>se</strong>ază sub aşteptări,<br />
la capitolul civilizaţie <strong>şi</strong> bun simţ.<br />
Aşteptăm să vedem ce au de<br />
spus factorii responsabili.<br />
P. RĂDOI
INTERESUL POART FESUL...<br />
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 7<br />
Dar ce fac pietonii?<br />
COMUNITATE<br />
Cam aşa <strong>se</strong> întreabă cetăţenii,<br />
mai ales cei d<strong>in</strong> cartierul Dacia,<br />
când peste noapte s-au trezit cu aleea<br />
de acces d<strong>in</strong> faţa c<strong>in</strong>ematografului,<br />
d<strong>in</strong>tre cele două spaţii verzi, pur<br />
<strong>şi</strong> simplu blocată de ditamai banerul<br />
publicitar al unei firme de tele-<br />
fonie mobilă. Că l-au pus legal sau<br />
nu, plăt<strong>in</strong>d sau nu taxele aferente,<br />
acest lucru mai puţ<strong>in</strong> ne <strong>in</strong>tere<strong>se</strong>ază.<br />
Cei care l-au <strong>in</strong>stalat, bănuim că<br />
s-au conformat unui ord<strong>in</strong>. Nu era<br />
treaba lor să vadă <strong>şi</strong> efectul unor<br />
astfel de demersuri, cum la fel de<br />
b<strong>in</strong>e nu a luat <strong>se</strong>ama nici cel care a<br />
supravegheat <strong>in</strong>stalarea mega-ba-<br />
nerului, încât nici nu term<strong>in</strong>a<strong>se</strong>ră<br />
lucrul că cetăţenii au început să cir-<br />
cule pr<strong>in</strong> spaţiul verde. Ca să nu<br />
mai am<strong>in</strong>tim de cei cu copii în cărucioare.<br />
Era chiar aşa de greu să realizeze<br />
acest lucru încât să fi <strong>in</strong>stalat pa-<br />
noul chiar în vec<strong>in</strong>ătatea cab<strong>in</strong>ei<br />
telefonice d<strong>in</strong> apropiere? Chestie<br />
de un metru <strong>şi</strong> ceva. De fapt, în rân-<br />
durile de faţă vorbim despre lucruri<br />
sf<strong>in</strong>te ce aparţ<strong>in</strong> de domeniul public<br />
<strong>şi</strong> al bunului simţ. <strong>C<strong>in</strong>e</strong> să le mai ia<br />
în <strong>se</strong>amă, când sunt alte probleme<br />
mult mai importante? Hai să fim <strong>se</strong>-<br />
rio<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> să nu mai venim cu astfel de<br />
poveşti de adormit copiii! Căci în<br />
ziua de azi nu <strong>se</strong> mai face nimic, în<br />
<strong>se</strong>nsul bun al cuvântului, profitân-<br />
du-<strong>se</strong> de marea brambureală ce<br />
domneşte în ţară. Trăim doar în<br />
România, ce ne mai miră.<br />
Trebuie să recunoaştem că <strong>in</strong>-<br />
stalaţia în cauză a mai stârnit, pe<br />
nedrept, <strong>şi</strong> nemulţumirea unor proprietari<br />
de autoturisme care, d<strong>in</strong> lip-<br />
sa spaţiilor de parcare la blocurile<br />
d<strong>in</strong> vec<strong>in</strong>ătate, î<strong>şi</strong> lasă ma<strong>şi</strong>nile<br />
aici, care cum apucă. Ba uneori<br />
chiar <strong>şi</strong> taxiurile întorc pe trotuar,<br />
ca să nu încurce circulaţia pe stradă,<br />
spre surpr<strong>in</strong>derea pietonilor.<br />
Aşa că mulţi cetăţeni <strong>se</strong> întreabă:<br />
De ce nu au pus banerul pe c<strong>in</strong>ematograf?<br />
Dacă tot l-au ancorat de c<strong>in</strong>e-<br />
matograf, de ce nu l-au legat <strong>şi</strong> de<br />
vreo ma<strong>şi</strong>nă sau de monumentul d<strong>in</strong><br />
apropiere? Ce <strong>se</strong> vor face în situaţia<br />
în care c<strong>in</strong>ematograful va fi demolat?<br />
Hai că glumim, aşa cum a glumit <strong>şi</strong><br />
un bătrân simpatic, puţ<strong>in</strong> hâtru, refer<strong>in</strong>du-<strong>se</strong><br />
la o vorbă înţeleaptă d<strong>in</strong> bătrâni,<br />
când astfel de lucruri sunt făcu-<br />
te fără cap: „Unde nu-i cap, vai de<br />
picioare!” sau mai pe româneşte<br />
spus: „Noi muncim, nu gândim...”<br />
Ion ŞOLDEA<br />
OGLINDA RETROVIZOARE<br />
Ciubucul - o negh<strong>in</strong>ă greu de stârpit<br />
Era o vreme când îţi era <strong>şi</strong><br />
groază să călătoreşti cu mijloacele<br />
de transport în comun pu<strong>se</strong> la dispoziţie<br />
de unele societăţi, care numai<br />
transport nu <strong>se</strong> putea numi.<br />
Mizerie, înghesuială, claie peste<br />
grămadă, copii mici, transpiraţie,<br />
înjurături, hurducăneli pr<strong>in</strong> gropile<br />
asfaltului, bagaje peste bagaje, mi-<br />
ros de gaze de la motoarele vechi<br />
solicitate la maxim, la care <strong>se</strong> mai<br />
adăuga <strong>şi</strong> mojicia şoferului, acesta<br />
doved<strong>in</strong>du-<strong>şi</strong> d<strong>in</strong> pl<strong>in</strong> apucăturile<br />
de neam de manivelă. Astăzi, tre-<br />
buie să recunoaştem, aceştia s-au<br />
emancipat, ţ<strong>in</strong>ând pasul cu societa-<br />
tea, în <strong>se</strong>nsul că s-au şmecherit,<br />
ducând-o b<strong>in</strong>e, având pe mâ<strong>in</strong>i ma-<br />
<strong>şi</strong>ni mai bune, însă <strong>şi</strong> mitocănia a<br />
făcut progre<strong>se</strong>, deven<strong>in</strong>d raf<strong>in</strong>ată,<br />
de prost gust, <strong>in</strong>confundabilă.<br />
D<strong>in</strong> păcate, însă, <strong>in</strong>diferenţa<br />
călătorilor a rămas aceea<strong>şi</strong>. Nimeni<br />
nu mai zice nimic, mulţumiţi că au<br />
ma<strong>şi</strong>nă la dispoziţie, pe unele tra-<br />
<strong>se</strong>e <strong>şi</strong> d<strong>in</strong> jumătate în jumătate de<br />
oră. Chiar dacă şoferul nu eliberea-<br />
ză bilete de călătorie. La aceştia<br />
criza pr<strong>in</strong> care trece ţara nu <strong>se</strong> re-<br />
simte. Ce fac organele de control <strong>şi</strong><br />
mai ales patronii societăţilor de<br />
transport private? Dacă actuala guvernare<br />
este pusă pe tot felul de<br />
gă<strong>se</strong>lniţe, îngheţând salariile <strong>şi</strong><br />
pensiile, reducând până <strong>şi</strong> perioada<br />
de maternitate acordată femeilor<br />
sau restructurând sute de mii de lo-<br />
curi de muncă, dar nu d<strong>in</strong> rândul<br />
celor înstăriţi, ci d<strong>in</strong> cel al amărăş-<br />
tenilor tot mai disperaţi – de ce nu<br />
<strong>se</strong> <strong>in</strong>tensifică controalele în toate<br />
domeniile, pentru a <strong>se</strong> mai rotunji<br />
bugetul <strong>şi</strong> aşa destul de pricăjit?<br />
În<strong>se</strong>amnă că organele de control<br />
nu-<strong>şi</strong> fac datoria, încasându-<strong>şi</strong> salariile<br />
pe degeaba, fără a le justifica.<br />
Dar c<strong>in</strong>e să-i tragă la răsp<strong>unde</strong>re?<br />
Explicaţia este simplă – trăim<br />
în România!<br />
Reven<strong>in</strong>d la cazul nostru, cu<br />
şoferii ciubucari, de exemplu, am<br />
putea să în<strong>şi</strong>ruim o listă lungă cu<br />
numerele de înmatriculare ale mijloacelor<br />
de transport, într-un ade-<br />
vărat top al frunta<strong>şi</strong>lor penali. Dar<br />
la ce bun? Pe c<strong>in</strong>e am mai <strong>se</strong>nsibiliza?<br />
Cu ce s-ar schimba transportul<br />
în comun în viaţa călătorilor?<br />
Recomandarea şoferilor ar fi aceea<strong>şi</strong>:<br />
nu-ţi conv<strong>in</strong>e, du-te cu altul!<br />
– scăpând ieft<strong>in</strong>, având norocul că<br />
nu-ţi zice <strong>şi</strong> ceva de dulce.<br />
Atunci ce este de făcut?<br />
Exemple ar fi destule. Venimm<br />
<strong>in</strong>sa cu două mai reprezentative,<br />
însă diametral opu<strong>se</strong>, surpr<strong>in</strong><strong>se</strong> recent<br />
în raidul nostru.<br />
Într-o dim<strong>in</strong>eaţă, zilele trecute,<br />
am luat un autobuz d<strong>in</strong> staţia aflată<br />
în faţa complexului Unic, d<strong>in</strong> str.<br />
Unirii, municipiul Târgu-Jiu.<br />
Efectua cur<strong>se</strong> dus-întors pe tra<strong>se</strong>ul<br />
Târgu-Jiu – Târgu Cărbuneşti.<br />
Spre surpr<strong>in</strong>derea mea, <strong>in</strong>diferent<br />
că mergeau până la Drăgoieni,<br />
Pisteşti, Scoarţa, Cărbuneşti, niciun<br />
călător nu a primit bilet de că-<br />
lătorie (să fi term<strong>in</strong>at conducătorul<br />
auto biletele?!). Câţiva cunoscuţi<br />
de-ai şoferului nici măcar nu au<br />
plătit. Pr<strong>in</strong>tre ei <strong>se</strong> afla <strong>şi</strong> un „organ<br />
de control”, c<strong>in</strong>e ştie de pe <strong>unde</strong>,<br />
cu o agendă sub braţ, care a coborât<br />
pe tra<strong>se</strong>u, cu alte sarc<strong>in</strong>i. La în-<br />
toarcere, am nimerit altă ma<strong>şi</strong>nă,<br />
un autocar mai curat, <strong>unde</strong> mă aşteptam<br />
să descopăr acela<strong>şi</strong> feno-<br />
men. Dar nu a fost să fie aşa.<br />
Conducătorul auto avea tarifele<br />
afişate la vedere, deasupra parbrizului.<br />
Mi-a tăiat bilet. Nu mi-a venit<br />
să-mi cred ochilor. Exact 2,5<br />
lei, nici mai mult, nici mai puţ<strong>in</strong>.<br />
Chiar dacă era puţ<strong>in</strong> răcit, acest<br />
fapt nu l-a împiedecat să fie amabil<br />
cu călătorii. Au fost bilete pentru<br />
toţi călătorii. Puteai să cumperi <strong>şi</strong><br />
două. Parcă îmi venea să-i strâng<br />
mâna. Nu am făcut-o. În schimb, la<br />
coborâre, mi-am notat numărul au-<br />
tocarului: B.60.BTR. De pe bilet<br />
reieşea că aparţ<strong>in</strong>e firmei SC Auto-<br />
Tehnic SRL Piteşti, judeţul<br />
Argeş,iar călătorul era atenţionat<br />
cu următorul îndemn: Păstraţi bile-<br />
tul pentru control. Care control? –<br />
am simţit d<strong>in</strong> nou că râiez, ream<strong>in</strong>-<br />
t<strong>in</strong>du-mi de primul caz prezentat .<br />
Aşa oameni, aşa năravuri. Ne me-<br />
rităm <strong>soarta</strong> dacă stăm cu mâ<strong>in</strong>ile<br />
încrucişate <strong>şi</strong> ne facem că nu vedem<br />
nimic în jur!<br />
N.A. Va citi c<strong>in</strong>eva aceste rân-<br />
duri? Dacă da, scrieţi-ne pe adresa<br />
acestei rubrici despre alte cazuri <strong>şi</strong><br />
necazuri trăite de dvs.<br />
T. DIŢESCU<br />
PILULA AMAR<br />
Ce dor mi-e de h<strong>in</strong>gheri!<br />
Credeam că patrupedele comunitare<br />
sunt pe cale de dispariţie, dar<br />
m-am înşelat. Cei care au dispărut<br />
însă, spre bucuria maidanezilor, au<br />
fost h<strong>in</strong>gherii, c<strong>in</strong>e ştie pr<strong>in</strong> ce îm-<br />
prejurări. Acum câţiva ani, nu prea<br />
mulţi, când ateriza în cartier duba fe-<br />
ţelor palide, cu laţurile fluturând în<br />
vânt, întreaga suflare a câ<strong>in</strong>ilor în-<br />
gheţa, ascunzându-<strong>se</strong> pr<strong>in</strong> c<strong>in</strong>e ştie<br />
ce cotloane cu coada între picioare.<br />
Eram conv<strong>in</strong>s că aceştia ajun<strong>se</strong><strong>se</strong>ră<br />
să recunoască până <strong>şi</strong> motorul hârbu-<br />
it al ma<strong>şi</strong>nii de la ecarisaj. Scenele de<br />
urmărire <strong>şi</strong> vânătoare parcă erau despr<strong>in</strong><strong>se</strong><br />
d<strong>in</strong> filmele cu <strong>in</strong>dieni, nelips<strong>in</strong>d<br />
d<strong>in</strong> recuzită sârmele acelea gro-<br />
solane <strong>şi</strong> primitive, cu care strangulau<br />
vânatul, <strong>şi</strong> mai ales urletele lor de du-<br />
rere. La care <strong>se</strong> mai adăuga oprobiul<br />
public, ziua în amiaza mare, când<br />
pr<strong>in</strong>tre martorii oculari <strong>se</strong> numărau<br />
<strong>şi</strong> m<strong>in</strong>ori mai mititei marcaţi de a<strong>se</strong>-<br />
menea grozăvii.<br />
Acum, putem să spunem că noile<br />
generaţii de câ<strong>in</strong>i nici nu mai ştiu ce<br />
sunt aceia h<strong>in</strong>gheri sau cu ce... <strong>se</strong><br />
mănâncă. În altă ord<strong>in</strong>e de idei, aceş-<br />
tia au început să umble pe străzi în<br />
haite, adevărate procesiuni nupţiale,<br />
aşa zi<strong>se</strong> nunţi, strecurându-<strong>se</strong> pr<strong>in</strong>tre<br />
ma<strong>şi</strong>ni, pr<strong>in</strong>tre gardurile vii, pr<strong>in</strong>tre<br />
oameni, pr<strong>in</strong>tre tarabe, fără nicio reţ<strong>in</strong>ere.<br />
În cartierul Dacia, de exemplu,<br />
aceştia s-au oplo<strong>şi</strong>t pe după fos-<br />
tul c<strong>in</strong>ematograf <strong>şi</strong> crama d<strong>in</strong><br />
vec<strong>in</strong>ătate, purtând adevărate lupte<br />
sângeroa<strong>se</strong>, pe viaţă <strong>şi</strong> moarte, cu<br />
mare tărăboi, zi de zi, cu cei ce cute-<br />
ză să le încalce teritoriul moştenit d<strong>in</strong><br />
câ<strong>in</strong>e în căţel. Uneori, le mai v<strong>in</strong> în<br />
ajutor <strong>şi</strong> potăi d<strong>in</strong> cartierul vec<strong>in</strong>.<br />
Noaptea este <strong>şi</strong> mai cumplit, stricându-ţi<br />
somnul, lătrând de-a surda<br />
pe sub ferestre la c<strong>in</strong>e ştie ce arătări.<br />
Iar ziua, când trec ma<strong>şi</strong>nile poliţiei,<br />
ambulanţa sau pompierii, în sunetele<br />
stridente ale sirenelor, aceştia urlă<br />
înfiorător, ca la mort. Până <strong>şi</strong> copiilor<br />
le este teamă să mai ducă gunoiul la<br />
conta<strong>in</strong>er, preferând să arunce pla<strong>se</strong>-<br />
le de la distanţă <strong>şi</strong> să o rupă la fugă<br />
d<strong>in</strong> calea câ<strong>in</strong>ilor lihniţi de foame.<br />
Tot ziua, când nu au altceva de făcut,<br />
după ce au mâncat pe îndestulate d<strong>in</strong><br />
conta<strong>in</strong>ere, <strong>se</strong> dedau la adevărate or-<br />
gii <strong>se</strong>xuale, <strong>unde</strong> înv<strong>in</strong>g cei mai tari,<br />
iar cei neput<strong>in</strong>cio<strong>şi</strong> renunţă umiliţi<br />
plecând cu coada între picioare.<br />
Norocul locatarilor că nu prea<br />
sunt căţele multe, deja una a fătat<br />
aducând pe lume şapte căţelu<strong>şi</strong>.<br />
Ce-o mai urma, Dumnezeu ştie!<br />
După atâta dezmăţ, îi vezi extenuaţi,<br />
înt<strong>in</strong><strong>şi</strong> la soare pe asfaltul înc<strong>in</strong>s, lă-<br />
sând impresia, dacă ne-a gândi la<br />
h<strong>in</strong>gheri, că nici sub coadă nu-i doare<br />
de ei. Ei b<strong>in</strong>e, acum ar fi momen-<br />
tul să fie cule<strong>şi</strong> de pe caldarâm, unul<br />
câte unul, dar nu are c<strong>in</strong>e.<br />
Avea dreptate preşed<strong>in</strong>tele nostru<br />
de la asociaţia de proprietari că acolo<br />
<strong>unde</strong> moare sau dispare un câ<strong>in</strong>e,<br />
c<strong>in</strong>e ştie pr<strong>in</strong> ce împrejurare, îi iau<br />
locul alţi patru. Se spune că un bătrân,<br />
care a practicat la viaţa lui <strong>şi</strong> me-<br />
<strong>se</strong>ria de h<strong>in</strong>gher, a avut într-o noapte<br />
un vis de coşmar. Se visa<strong>se</strong> încolţit de<br />
o haită de câ<strong>in</strong>i, iar cel mai mare <strong>şi</strong><br />
mai fioros, cu colţii pl<strong>in</strong>i de bale, îi<br />
arunca<strong>se</strong> pe după gât laţul de sârmă<br />
ce îi <strong>in</strong>tra<strong>se</strong> în carne strangulându-l.<br />
Un alt pensionar octogenar a<br />
fost doborât de un câ<strong>in</strong>e chiar la colţul<br />
blocului, speri<strong>in</strong>du-<strong>se</strong> amândoi,<br />
căci nu apuca<strong>se</strong>ră să <strong>se</strong> vadă d<strong>in</strong><br />
timp. „Când o să-l întâlnesc, am să-i<br />
zic săru-mâna, fi<strong>in</strong>dcă a fost cum<strong>in</strong>-<br />
te <strong>şi</strong> <strong>şi</strong>-a văzut de drum fără să mă<br />
muşte...”, a mai spus bătrânul recu-<br />
noscător, când a fost ajutat de doi<br />
t<strong>in</strong>eri să <strong>se</strong> ridice.<br />
P. RĂDOI
8 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 9<br />
ACTUALITATE<br />
Companiile lui Videanu sau lunga vară fierb<strong>in</strong>te<br />
Nimeni nu ştie ce să mai creadă. Pe ultima sută de metri a campaniei electorale<br />
pentru europarlamentare celor mai mulţi parlamentari de la celelalte partide politice<br />
li s-a părut suspectă graba m<strong>in</strong>istrului Economiei de a bate fierul cât e cald,<br />
aruncând mărul discordiei între aceştia. Culmea este că unii chibiţi d<strong>in</strong> preajma<br />
lor l-au surpr<strong>in</strong>s <strong>şi</strong> pe Mirecea Geoană cu un jolly joker ascuns pe mânecă.<br />
Se pare că „gogo<strong>şi</strong>le electorale” <strong>se</strong>rvite calde de Videanu, cu acela<strong>şi</strong> zâmbet maliţios<br />
pe buze, le-a rămas multora în gât. Cât să fie d<strong>in</strong> toată această poveste adevăr <strong>şi</strong> cât<br />
ficţiune (aberaţii)?<br />
Oricum, pe m<strong>in</strong>eri – s<strong>in</strong>gurii care vor avea de suferit, aşa cum s-au obişnuit -, îi trec de<br />
pe acum fiorii, aflându-<strong>se</strong> deja, de săptămâna viitoare, în şomaj tehnic, la un pas de concedierile<br />
colective.<br />
Pe acest fond sumbru, <strong>se</strong> dist<strong>in</strong>ge deja ecoul unor lupte surde, disputate între grupurile<br />
de <strong>in</strong>tere<strong>se</strong> pu<strong>se</strong> pe căpătuială, care numai la <strong>soarta</strong> oamenilor d<strong>in</strong> adâncuri nu <strong>se</strong> gândesc,<br />
aruncându-i d<strong>in</strong> nou în beznă...<br />
Optimismul lui Videanu<br />
Adriean Videanu, m<strong>in</strong>istrul Economiei, este<br />
foarte optimist: „Am găsit posibilitatea, <strong>şi</strong> o să<br />
discutăm cu M<strong>in</strong>isterul F<strong>in</strong>anţelor, compensarea<br />
acestor datorii, obligaţiile pe care le are SNLO la<br />
bugetul de stat, cu prelucrarea, probabil, a unui<br />
ajutor de stat în beneficiul RAAN-lui de către sta-<br />
tul român. Vom face, practic, o compensare în trei<br />
a acestor obligaţii majore, pe care în momentul de<br />
faţă SNLO le are, adică patru sute <strong>şi</strong> ceva de mili-<br />
oane de lei, <strong>şi</strong> are datorii de două sute <strong>şi</strong> ceva de<br />
milioane. Blocajul în care <strong>se</strong> află societatea în mo-<br />
mentul de faţă nu <strong>se</strong> datorează SNLO, <strong>şi</strong> atunci<br />
încercăm să găsim soluţii. Tot astăzi, am constitu-<br />
„De luni, 15 iunie a.c., <strong>se</strong> va <strong>in</strong>tra în şomaj<br />
tehnic, până pe 15 iulie a.c. Am încheiat proto-<br />
colul cu Compania. Şomajul tehnic, în care<br />
<strong>in</strong>trăm, va îmbunătăţii, d<strong>in</strong> punct de vedere<br />
economic, performanţele companiei <strong>şi</strong>, în ace-<br />
la<strong>şi</strong> timp, vom rezolva <strong>şi</strong> problema stocurilor<br />
de cărbune”, este de părere Mar<strong>in</strong> Condescu.<br />
it un colectiv pe care îl va conduce <strong>se</strong>cretarul de<br />
stat Alexandru Pătruţi, având în atenţie coordona-<br />
rea producţiei de lignit în Oltenia, <strong>şi</strong> să ajute<br />
SNLO <strong>şi</strong> complexurile energetice, dată fi<strong>in</strong>d partea<br />
de m<strong>in</strong>erit d<strong>in</strong> ele <strong>şi</strong> faptul că toate sunt în subord<strong>in</strong>ea<br />
M<strong>in</strong>isterului Economiei.<br />
O altă soluţie identificată astăzi, a fost aceea a<br />
unei întâlniri cu ceilalţi datornici ai SNLO, este<br />
vorba de municipalităţile Arad, Braşov, Consiliul<br />
Judeţean Vâlcea, în ideea de a identifica soluţii<br />
pentru încasarea cât mai rapidă a subvenţiei de<br />
45% d<strong>in</strong> combustibil de către aceste municipali-<br />
tăţi <strong>şi</strong> transferarea acestor resur<strong>se</strong> în contul datoriilor<br />
pe care le au către SNLO. Practic, sunt soluţi-<br />
ile identificate în aceste discuţii <strong>şi</strong>, pe noi,<br />
împreună ne face să fim optimişti în găsirea de<br />
noi soluţii pentru depă<strong>şi</strong>rea acestei situaţii destul<br />
de delicate în care <strong>se</strong> află SNLO astăzi”.<br />
„Să trăim până în <strong>se</strong>ptembrie...”<br />
Mar<strong>in</strong> Condescu, liderul m<strong>in</strong>erilor d<strong>in</strong> Oltenia,<br />
<strong>şi</strong> nu numai, este conv<strong>in</strong>s de bunele <strong>in</strong>tenţii ale<br />
partenerilor de dialog: „Termocentralele vor primi<br />
cărbune de <strong>unde</strong> este cel mai economic de exploatat,<br />
iar toate celelalte perimetre, în această perioadă,<br />
vor <strong>in</strong>tra în revizii tehnice sau î<strong>şi</strong> vor face lu-<br />
crările de care au nevoie pentru perioada care va<br />
urma, credem noi, d<strong>in</strong> august – <strong>se</strong>ptembrie, când<br />
<strong>se</strong> va cere o cantitate suplimentară faţă de ceea ce<br />
este acum, iar pr<strong>in</strong> numirea domnului <strong>se</strong>cretar de<br />
stat există această garanţie că fiecare <strong>se</strong> va supune<br />
acestui program economic, tehnic <strong>şi</strong> social, <strong>şi</strong>,<br />
ceea ce ne <strong>in</strong>tere<strong>se</strong>ază pe noi, cel social, nu va<br />
duce la aceste discrepanţe <strong>şi</strong> convulsii sociale majore.<br />
Credem că <strong>şi</strong> termocentralele vor începe să<strong>şi</strong><br />
adapteze mersul la ceea ce preconizează dom-<br />
nul m<strong>in</strong>istru că <strong>se</strong> va întâmpla în trei, patru, c<strong>in</strong>ci<br />
luni de zile în Oltenia”.<br />
„Există riscul să importăm<br />
energie”<br />
Ca să fie mai conv<strong>in</strong>gător, Videanu aduce în<br />
discuţie necesitatea de <strong>in</strong>vestiţii urgente pentru<br />
dezvoltarea de noi capacităţi la tehnologii de top:<br />
„În cadrul uneia d<strong>in</strong> cele două companii vor fi<br />
împreună: SNLO, cele trei complexuri Turceni,<br />
Rov<strong>in</strong>ari, Craiova, alături de Nuclearelectrica <strong>şi</strong><br />
parte d<strong>in</strong> Hidroelectrica, partea de pe Olt, care va<br />
constitui, d<strong>in</strong> punctul meu de vedere, o societate<br />
foarte puternică, care va avea capacitatea să-<strong>şi</strong><br />
gă<strong>se</strong>ască resur<strong>se</strong>le, să f<strong>in</strong>anţeze <strong>in</strong>vestiţiile necesare,<br />
având în vedere necesitatea realizării de <strong>in</strong>-<br />
vestiţii urgente de mediu, dar <strong>şi</strong> dezvoltarea de<br />
noi capacităţi la tehnologii de top. Noi nu mai<br />
putem să mergem cu grupurile actuale. Avem<br />
evaluări legate de orizontul anului, că o fi 2014,<br />
că o fi 2016, randamentele grupurilor actuale vor<br />
face ca parte d<strong>in</strong> producţia de energie pe cărbune<br />
să nu mai fie competitivă.<br />
Criza energetică va dă<strong>in</strong>ui multă vreme în<br />
această lume. Se va înt<strong>in</strong>de pe următorii 30-40<br />
de ani, conform tuturor evaluărilor. Ce să facem?<br />
Să renunţăm la anumite resur<strong>se</strong> energeti-<br />
ce de bază? În condiţiile în care ar exista riscul<br />
să importăm energie. Cred că ar fi o eroare stra-<br />
tegică pentru România. România trebuie să fie<br />
un factor de stabilitate pentru această parte a<br />
Europei, d<strong>in</strong> punct de vedere energetic. Şi are<br />
acest potenţial. Programul nostru <strong>se</strong> va înt<strong>in</strong>de<br />
pe o proiecţie de 13-14 ani, dar vom vedea <strong>şi</strong><br />
evoluţiile în plan <strong>in</strong>ternaţional”.<br />
„Este o palmă dată judeţului<br />
nostru!”<br />
Victor Ponta, m<strong>in</strong>istru în Relaţia cu<br />
Parlamentul, ca reprezentant al social-democra-<br />
ţilor, este revoltat de ie<strong>şi</strong>rea lui Adriean Videanu,<br />
care vorbeşte în numele Coaliţiei de Guvernare,<br />
fără să fi făcut cunoscute <strong>in</strong>tenţiile sale, folos<strong>in</strong>-<br />
du-<strong>se</strong> însă de anumite tertipuri <strong>şi</strong> împrejurări<br />
pentru a-<strong>şi</strong> at<strong>in</strong>ge scopul: „Faptul că până acum<br />
nu a spus nimic nu în<strong>se</strong>amnă că nu ştia despre<br />
acest lucru, ci a făcut doar nişte afirmaţii de po-<br />
litician, nu de m<strong>in</strong>istru al Economiei”.<br />
La fel <strong>şi</strong> deputatul Vasile Popeangă, d<strong>in</strong> aceea<strong>şi</strong><br />
familie politică a PSD, pune la îndoială afirmaţiile<br />
lui Videanu, considerându-le simple abe-<br />
raţii politice: „Numai c<strong>in</strong>e nu cunoaşte legea poate<br />
înghiţi o astfel de gogoaşă. Exact ca <strong>şi</strong> declaraţia<br />
cu ştergerea datoriilor SNLO. Legat de cele două<br />
companii energetice, dacă niciuna nu va avea <strong>se</strong>diul<br />
la Târgu-Jiu, asta în<strong>se</strong>amnă o palmă dată ju-<br />
deţului nostru! Eu nu cred că s-a decis aşa ceva.<br />
D<strong>in</strong> câte cunosc, ne vom întâlni <strong>şi</strong> în <strong>Gorj</strong> <strong>şi</strong> în<br />
Valea Jiului, la sfâr<strong>şi</strong>tul lunii iunie, pentru a studia<br />
impactul social, în vederea înf<strong>in</strong>ţării acestor com-<br />
panii, întâlnirea fi<strong>in</strong>d organizată de Mircea<br />
Geoană. De aceea cred că declaraţiile lui Videanu<br />
sunt pur electorale. Nişte aberaţii politice!”<br />
Liberalii gorjeni nu sunt de<br />
acord cu Videanu<br />
Referitor la declaraţia m<strong>in</strong>istrului Economiei,<br />
cu privire la realizarea unei companii energetice<br />
naţionale cu <strong>se</strong>diul în Bucureşti, liderul PNL<br />
<strong>Gorj</strong>, Dan Ilie Morega, resp<strong>in</strong>ge cu vehemenţă<br />
strategia adoptată de M<strong>in</strong>isterul Economiei:<br />
„Resp<strong>in</strong>gem această hotărâre a M<strong>in</strong>isterului<br />
Economiei ca nefondată, <strong>in</strong>oportună <strong>şi</strong> care aduce<br />
grave prejudicii economico-f<strong>in</strong>anciare <strong>şi</strong> sociale<br />
Olteniei, <strong>şi</strong> <strong><strong>Gorj</strong>ului</strong> în mod special. În contextul<br />
realizării celor două companii energetice, propu-<br />
nerea specialiştilor liberali este aceea de concentrare<br />
a capacităţilor energetice d<strong>in</strong> Oltenia, re-<br />
spectiv Complexurile Energetice Rov<strong>in</strong>ari,<br />
Turceni <strong>şi</strong> Craiova, SNLO Târgu-Jiu, sucursalele<br />
Hidroelectrica Târgu-Jiu <strong>şi</strong> Hidroelectrica Porţile<br />
de Fier, într-o companie naţională cu <strong>se</strong>diul în<br />
<strong>Gorj</strong> <strong>şi</strong> cu o putere <strong>in</strong>stalată de peste 5.000 MW,<br />
urmând ca în Bucureşti să aibă <strong>se</strong>diul cea de-a<br />
doua companie naţională, ce va avea în compo-<br />
nenţă CNH, Termoelectrica, unităţile energetice<br />
d<strong>in</strong> Hunedoara, Nuclearelectrica <strong>şi</strong> alte sucursale<br />
ale Hidroelectrica”, susţ<strong>in</strong>e cu tărie deputatul liberal<br />
într-un comunicat de presă remis zilele tre-<br />
cute d<strong>in</strong> partea PNL <strong>Gorj</strong>.<br />
Liberalii vor bloca în Parlament<br />
această strategie aberantă<br />
Liderul PNL <strong>Gorj</strong> doreşte să facă aceste demersuri,<br />
atrăgând <strong>şi</strong> alţi ale<strong>şi</strong> liberali sau de la alte partide,<br />
la nivel parlamentar, lansând o <strong>in</strong>iţiativă legisla-<br />
tivă în <strong>se</strong>nsul de a bloca această strategie abverantă.<br />
A doua motivaţie, aşa cum declară Dan Ilie Morega:<br />
„este faptul că Regiunea Sud-Vest Oltenia este una<br />
d<strong>in</strong>tre cele mai sărace d<strong>in</strong> România – PIB pe locuitor,<br />
dezvoltare economică, nerealizarea unor alternative<br />
economice pentru judeţul <strong>Gorj</strong> ca judeţ mo-<br />
no<strong>in</strong>dustrial – conduce la aceea<strong>şi</strong> idee: ca taxele <strong>şi</strong><br />
impozitele pe care viitoarea companie naţională va<br />
trebui să le plătească spre <strong>in</strong>stituţiile de stat să rămâ-<br />
nă în zona de realizare a producţiei <strong>şi</strong> nu acolo <strong>unde</strong><br />
<strong>se</strong> vrea a fi <strong>se</strong>diul acesteia. Totodată, formarea unei<br />
companii naţionale regionale <strong>se</strong> înscrie în contextul<br />
programului de dezvoltare euroregională stabilit de<br />
Uniunea Europeană <strong>şi</strong> ar fi nefiresc ca producătorii<br />
de energie d<strong>in</strong> Oltenia să nu facă parte d<strong>in</strong> această<br />
categorie în condiţiile în care, împreună cu ceilalţi<br />
producători, ce formează a doua companie naţiona-<br />
lă, cu <strong>se</strong>diul în Bucureşti, pot să aibă preţuri de piaţă<br />
competitive, <strong>se</strong>nsibil egale”, <strong>se</strong> mai spune în comunicatul<br />
<strong>se</strong>mnat de liderul liberal.<br />
O nouă ordonanţă va îndulci<br />
viaţa SNLO<br />
Şi Daniel Burlan, directorul general al SNLO,<br />
este conv<strong>in</strong>s că noile soluţii identificate <strong>şi</strong> luate în<br />
atenţie de comisia stabilită de m<strong>in</strong>istrul Economiei<br />
vor face în aşa fel ca impactul asupra problemelor<br />
cu care <strong>se</strong> confruntă societatea să fie cât mai mic<br />
asupra SNLO. „O altă problemă care s-a discutat<br />
atunci – posibilitatea compensării datoriilor soci-<br />
etăţii la bugetul statului, compensare care s-ar<br />
face cu obligaţiile ce reveneau statului de a le da<br />
RAAN-ului. Ştim că pr<strong>in</strong> Hotărârea de Guvern de<br />
înfi<strong>in</strong>ţare a Regiei Autonome de Activităţi<br />
Nucleare <strong>se</strong> prevedea ca pierderile provocate da-<br />
torită programului d<strong>in</strong> procesul de producţie să fie<br />
suportate de la bugetul de stat.<br />
RAAN-ul, în această perioadă, a generat<br />
pierderi de peste 200 milioane de lei, pierderi<br />
care, până la urmă, <strong>se</strong> regă<strong>se</strong>sc în livrările soci-<br />
etăţii către Regia Autonomă de Activităţi<br />
Nucleare. În acela<strong>şi</strong> timp, RAAN-ul este plătită<br />
de la bugetul de stat. Apa grea, pentru grupurile<br />
3 <strong>şi</strong> 4, este suportată 83% de la bugetul de stat<br />
<strong>şi</strong> 16% <strong>se</strong> suportată de către Cernavodă.<br />
De aici încolo, <strong>se</strong> poate face, pe obligaţiile bugetare<br />
ale SNLO la bugetul de stat, pr<strong>in</strong> compen-<br />
sarea datoriilor care le are statul către RAAN, cu<br />
livrările curente care le face SNLO către RAAN.<br />
Această ordonanţă, priv<strong>in</strong>d aceste măsuri<br />
pentru dim<strong>in</strong>uarea arieratelor bugetare, deja<br />
este dată drumul. A fost <strong>se</strong>mnată de toţi repre-<br />
zentanţii M<strong>in</strong>isterului Economiei, urmând să<br />
fie <strong>se</strong>mnată de M<strong>in</strong>isterul de F<strong>in</strong>anţe <strong>şi</strong> de<br />
M<strong>in</strong>isterul Justiţiei. Sperăm să fie promovată<br />
cât mai repede această ordonanţă, astfel încât<br />
SNLO să nu mai aibă datorii la bugetul statului,<br />
să fie atractivă pentru credite bancare, fi<strong>in</strong>dcă<br />
avem nevoie, în perioada următoare, de credite.<br />
„Astăzi (9 iunie a.c.), a venit o parte a comi-<br />
siei constituite la ord<strong>in</strong>ul m<strong>in</strong>istrului Economiei,<br />
urmând ca mâ<strong>in</strong>e să aibă loc o întâlnire la SNLO<br />
cu toţi membrii comisiei, în vederea unei analize<br />
economico-sociale, <strong>şi</strong> a stocurilor de cărbune<br />
existente, pentru a face un program eficient pen-<br />
tru perioada următoare”, ne-a <strong>in</strong>format Daniel<br />
Burlan, directorul general al SNLO.<br />
Ştim că avem un program de restructurare, restructurare<br />
care în<strong>se</strong>amnă <strong>şi</strong> concedieri colective<br />
pentru 600 de persoane.<br />
Există o lipsă de lichidităţi în acest moment,<br />
care dorim să le acoperim cu credite”, spune<br />
Daniel Burlan, directorul general al SNLO.<br />
„Avem argumente pentru ca<br />
<strong>se</strong>diul companiei să fie în <strong>Gorj</strong>”<br />
Referitor la manevrele lui Videanu, Ion<br />
Căl<strong>in</strong>oiu, preşed<strong>in</strong>tele Consiliului Judeţean<br />
<strong>Gorj</strong>, este tranşant, dor<strong>in</strong>d să ne conv<strong>in</strong>gă că<br />
sunt <strong>şi</strong> argumente în susţ<strong>in</strong>erea proiectului ca<br />
<strong>se</strong>diul viitoarei companii naţionale să fie la<br />
Târgu-Jiu: „În ceea ce priveşte organizarea<br />
companiei naţionale cu o structură determ<strong>in</strong>ată<br />
de tipul de combustibil care să stea la baza pro-<br />
ducerii energiei electrice, am spus foarte clar:<br />
ca această companie să aibă <strong>se</strong>diul în Târgu-<br />
Jiu! Pentru a avea <strong>se</strong>diul în Târgu-Jiu, este nevoie<br />
de anumite argumente pe care să le spu-<br />
nem foarte clar până joi (11 iunie a.c.), date de<br />
„Ştim că noi avem un program de încetarea<br />
activităţii în perioada 15 iunie – 15 iulie a.c., care<br />
<strong>se</strong> datorează, în pr<strong>in</strong>cipal, lip<strong>se</strong>i cererii de cărbune<br />
pentru perioada iunie-iulie, <strong>şi</strong> a stocurilor mari de<br />
cărbune existente în subunităţile SNLO.<br />
Începând cu 15 iunie, personalul d<strong>in</strong> activi-<br />
tatea de producţie va <strong>in</strong>tra în şomaj tehnic. Va<br />
rămâne în activitate personalul de la livrări, fi-<br />
<strong>in</strong>dcă livrăm în această perioadă, <strong>şi</strong> personalul<br />
care asigură siguranţa locurilor de muncă. E<br />
vorba despre activitatea de evacuări ape <strong>şi</strong> acti-<br />
vitatea de aeraj pentru subteran”, ne-a <strong>in</strong>format<br />
<strong>şi</strong> Daniel Burlan, directorul general al SNLO.<br />
specialişti <strong>şi</strong> de nevoile pe care le prez<strong>in</strong>tă judeţul<br />
cu această formă de organizare; ce în<strong>se</strong>amnă<br />
pentru judeţ, unele probleme legate de veni-<br />
turi, dacă <strong>se</strong> face această structură aici; ce<br />
în<strong>se</strong>amnă pentru judeţ? – unele probleme lega-<br />
te de descentralizare, pr<strong>in</strong> comunicare, ca o<br />
parte d<strong>in</strong> veniturile obţ<strong>in</strong>ute în urma valorificării<br />
energiei sau producţiei de cărbune, să rămână<br />
ca alternativă de dezvoltare, <strong>unde</strong> <strong>se</strong> reali-<br />
zează aceste fonduri de dezvoltare ş.a.m.d.<br />
Dacă avem posibilităţi de a asigura <strong>se</strong>diul<br />
de funcţionare a acestei companii, de a<strong>se</strong>menea,<br />
vom veni cu propuneri <strong>şi</strong> în acest <strong>se</strong>ns”.<br />
Ion Şoldea
10 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009<br />
SPECIAL<br />
Noi mărturii despre luptele<br />
de la Jiu<br />
Despre rezistenţa<br />
eroică a târgujienilor<br />
în luptele<br />
de la Podul<br />
Jiului (14 octombrie<br />
1916) s-au scris multe<br />
pag<strong>in</strong>i. În ziua de 1 noiembrie<br />
1995, de Ziua Poliţiei Române, la<br />
Târgu-Jiu, am avut fericita ocazie<br />
să-l cunosc pe prof. univ. dr. do-<br />
cent Dan Smântânescu (3 ianuarie<br />
1909 – 15 ianuarie 2ooo), fiu al<br />
<strong><strong>Gorj</strong>ului</strong>, o mare personalitate<br />
cultural – şti<strong>in</strong>ţifică <strong>şi</strong> un exemplu<br />
de dăruire <strong>şi</strong> pasiune faţă de valorile<br />
spirituale ale poporului român,<br />
care a fost mândru de obâr-<br />
<strong>şi</strong>a sa gorjenească. Avea vârsta de<br />
şapte ani pe atunci, când a partici-<br />
pat la luptele de la Podul Jiului<br />
alături de alţi copii cerceta<strong>şi</strong> sani-<br />
tari, în frunte cu ero<strong>in</strong>a Ecater<strong>in</strong>a<br />
Teodoroiu, urmaţi de <strong>se</strong>rgenţii de<br />
stradă <strong>şi</strong> mai mulţi bătrâni <strong>şi</strong> femei.<br />
Cele istorisite la acea vreme<br />
sunt con<strong>se</strong>mnate în cartea<br />
Am<strong>in</strong>tirile oraşului, Editura<br />
Măiastra, Târgu-Jiu, 2006 (volum<br />
îngrijit de Titu Pânişoară <strong>şi</strong> <strong>se</strong>m-<br />
natarul acestor rânduri).<br />
La începutul lunii mai 2009,<br />
scriitorul Alexandru Doru Şerban<br />
mi-a <strong>se</strong>mnalat un fapt foarte im-<br />
portant, pe care îl ştiam deja, ce<br />
reie<strong>se</strong> d<strong>in</strong> relatarea lui Dan<br />
Smântânescu, ne<strong>se</strong>sizat de alţi is-<br />
torici sau chiar cititori de rând, <strong>şi</strong><br />
a făcut la acea vreme să întârzie<br />
ofensiva germană cu trei zile <strong>şi</strong><br />
două nopţi, timp în care s-a putut<br />
replia întreaga armată română.<br />
ISTORIA ÎŞI SPUNE<br />
CUVÂNTUL<br />
„Popilian a trimis doi copii<br />
d<strong>in</strong>colo de Jiu, cu două mârţoage<br />
tra<strong>se</strong> de dârlogi, ca să iasă în<br />
calea ulanilor, adică a trupelor<br />
de recunoaştere germane. Şi<br />
aceşti copii, arătând spre oraş,<br />
le-au făcut primele <strong>se</strong>mne, să înţeleagă,<br />
că aici, în oraşul Târgu-<br />
Jiu, <strong>se</strong> află o armată grozav or-<br />
ganizată, având în fruntea ei pe<br />
generalul Averescu.<br />
Ce <strong>se</strong> întâmplă. Generalul<br />
Averescu a făcut Şcoala de Război<br />
Militară la Berl<strong>in</strong>, acolo fi<strong>in</strong>d coleg<br />
de şcoală cu Manke<strong>se</strong>n <strong>şi</strong> cu<br />
Falkenhait. Cei doi mareşali ger-<br />
mani, care aveau misiunea să atace<br />
frontul românesc, ştiau pe genera-<br />
lul Averescu, care a ie<strong>şi</strong>t primul în<br />
promoţie, făcându-i praf pe ceilalţi<br />
militari germani.<br />
În acest timp, Popilian, care ur-<br />
mărea cu b<strong>in</strong>oclul tot ce <strong>se</strong> petrecea<br />
d<strong>in</strong>colo de Jiu, da ord<strong>in</strong> ca toate femeile<br />
<strong>şi</strong> copiii să tragă cu armele.<br />
Făceau un zgomot teribil, un fum...<br />
De a speriat sant<strong>in</strong>elele germane,<br />
care au dus vestea mai departe.<br />
Care a fost rezultatul moral al<br />
acestui act? Care pare o naivitate...<br />
Dar, în realitate, a fost un act de în-<br />
ţeleaptă <strong>in</strong>spiraţie eroică a lui<br />
Popilian. Falkenhait, auz<strong>in</strong>d de<br />
Averescu că era cu întreaga armată,<br />
s-a speriat <strong>şi</strong> a zis: „Aoleo! Ăsta e<br />
un mare strateg! A ie<strong>şi</strong>t primul la<br />
noi, laureat în Germania. Trebuie să<br />
organizăm o <strong>se</strong>rioasă ofensivă con-<br />
tra Târgu-Jiului!”, povesteşte Dan<br />
Smântânescu.<br />
NUMELE LUI<br />
AVERESCU RĂMÂNE<br />
LEGAT DE GORJ<br />
La sfâr<strong>şi</strong>tul lunii mai 2009, cu<br />
ocazia celei de-a VII-a ediţii a<br />
Simpozionului „Muzicologul Petre<br />
Brâncu<strong>şi</strong>” (22 mai 2009, la sala<br />
Teatrului Dramatic „Elvira<br />
Godeanu” Târgu-Jiu), d<strong>in</strong> comuni-<br />
carea prof. univ. dr. George<br />
Niculescu, de la UCB Târgu-Jiu,<br />
vorb<strong>in</strong>d despre bunicul său, dascălul<br />
Gheorghe Niculescu, de la<br />
Şcoala primară d<strong>in</strong> Brădiceni, a<br />
mărturisit pr<strong>in</strong>tre altele: „ Bunicul<br />
meu a fost un averescan de marcă.<br />
Cu generalul Averescu a înfi<strong>in</strong>ţat<br />
Liga Poporului, <strong>şi</strong> după aceea, d<strong>in</strong><br />
1920, s-a transformat în Partidul<br />
Poporului. Istoria este legată de generalul<br />
Averescu. El a reu<strong>şi</strong>t să încheie<br />
un pact de neagresiune mili-<br />
tară, în vila Sfetea d<strong>in</strong> Tismana, cu<br />
colegul de şcoală militară Well<br />
Mareşalul Von Manke<strong>se</strong>n...”<br />
Ion ŞOLDEA<br />
Generalul Ispas caută troiţa dispărută<br />
În astfel de situaţii îţi este<br />
foarte greu să te mai ex-<br />
primi în scris <strong>şi</strong> chiar verbal,<br />
alegându-ţi cuv<strong>in</strong>tele. Este ceva revoltător!<br />
Mă obişnui<strong>se</strong>m cu troiţa<br />
acolo, în faţa CEC-ului cel vechi,<br />
<strong>unde</strong> în prezent funcţionează o ban-<br />
că, la <strong>in</strong>ter<strong>se</strong>cţia Bulevardului<br />
Ecater<strong>in</strong>a Teodoroiu cu strada<br />
Traian d<strong>in</strong> municipiul Târgu-Jiu.<br />
Îmi era dragă, fi<strong>in</strong>d obişnuit cu ea <strong>şi</strong><br />
mai ales cu unele imag<strong>in</strong>i pe care<br />
cei mai mulţi nici nu le iau în <strong>se</strong>a-<br />
mă, pur <strong>şi</strong> simplu ne<strong>in</strong>teresându-i.<br />
Aşa am ob<strong>se</strong>rvat că la acest mic<br />
monument depuneau flori sau<br />
apr<strong>in</strong>deau câte o lumânare numai<br />
persoanele vârstnice, pr<strong>in</strong>tre care <strong>şi</strong><br />
veteranii de război.<br />
Într-o zi, am surpr<strong>in</strong>s o scenă<br />
emoţionantă care m-a făcut să-i iu-<br />
besc <strong>şi</strong> mai mult pe aceşti bătrâni.<br />
Un veteran de război, cu părul vis-<br />
colit de atâţia ani, însoţit de soţia<br />
sa, au depus flori la baza soclului,<br />
cu frunţile plecate, înch<strong>in</strong>ându-<strong>se</strong><br />
cu smerenie, ca <strong>şi</strong> cum s-ar fi aflat<br />
în faţa unui sfânt altar. Apoi au sărutat<br />
troiţa...<br />
În primăvara acestui an, în ju-<br />
rul ei a apărut ca d<strong>in</strong> pământ un<br />
paravan d<strong>in</strong> panouri înalte <strong>şi</strong> un<br />
mic excavator care a început să<br />
sape. La scurt timp, a apărut un<br />
uriaş panou publicitar plantat chiar<br />
în locul troiţei.<br />
Ca orice om de bună cred<strong>in</strong>ţă,<br />
am aşteptat ca <strong>şi</strong> troiţa să fie reamplasată<br />
tot pe acea alee, însă a tre-<br />
cut prea mult timp pentru a mai<br />
spera într-o astfel de m<strong>in</strong>une. Până<br />
când am <strong>in</strong>trat la idei. Bătrânii<br />
chiar o caută d<strong>in</strong> priviri nedume-<br />
riţi, cu <strong>in</strong>ima strânsă,ori de câte ori<br />
trec pe acolo, conv<strong>in</strong><strong>şi</strong> că mâ<strong>in</strong>ile<br />
acelor necunoscuţi fără suflet au<br />
profanat a<strong>se</strong>menea monument,<br />
sf<strong>in</strong>ţit de un sobor de preoţi, aruncând<br />
troiţa c<strong>in</strong>e ştie pe <strong>unde</strong>.<br />
Într-o discuţie purtată cu<br />
Generalul de brigadă (r.)<br />
Constant<strong>in</strong> Ispas, omul care a fost<br />
<strong>şi</strong> este legat pr<strong>in</strong> toate fibrele existenţei<br />
sale de oştirea română, sidomnia-sa<br />
<strong>şi</strong>-a exprimat nedume-<br />
rirea <strong>şi</strong> amărăciunea, conv<strong>in</strong>s că<br />
este opera firmei care a <strong>in</strong>stalat panoul<br />
publicitar: „E pusă de pe vre-<br />
mea domnului primar Petrică<br />
Nanu <strong>şi</strong> numai eu ştiu cât am umblat<br />
pentru a face demersurile ne-<br />
cesare în vederea realizării ei.<br />
Acum nu ştiu <strong>unde</strong> <strong>se</strong> află, îmi este<br />
teamă că au distrus-o. Intenţionez<br />
să o gă<strong>se</strong>sc <strong>şi</strong> să o pun într-un sat,<br />
nu m-am hotărât încă în care, de<br />
<strong>unde</strong> au plecat foarte mulţi bărbaţi<br />
pe front <strong>şi</strong> s-au mai întors doar<br />
câţiva, vărsându-<strong>şi</strong> sângele pe<br />
câmpul de luptă <strong>şi</strong> acoper<strong>in</strong>du-<strong>se</strong><br />
de glorie. S-a dorit ca acest monument,<br />
ca multe altele de pe cupr<strong>in</strong>-<br />
sul judeţului nostru, dar <strong>şi</strong> al patri-<br />
ei, să reprez<strong>in</strong>te atât un act de<br />
cultură, cât <strong>şi</strong> unul de restituţie is-<br />
torică, un <strong>se</strong>mn de înaltă c<strong>in</strong>stire<br />
adus tuturor acelora care pe câmpuriule<br />
de luptă au dat probe de<br />
jertfă supremă pe altarul sfânt al<br />
Ţării”.<br />
N.R. Aşa cum <strong>se</strong> vede <strong>şi</strong> în fotografie,<br />
soclul fostului monument<br />
aşteaptă ca troiţa să fie repusă la<br />
locul cuvenit, pr<strong>in</strong>tr-o reparaţie<br />
morală, chiar de cei care au săvâr<strong>şi</strong>t<br />
acel gest necugetat.<br />
E. TERENTE
Ghid în Ţara<br />
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 11<br />
CULTUR<br />
lui Brâncu<strong>şi</strong><br />
Pe Iulia Petre am remarcat-o uşor în mij-<br />
locul unui grup de elevi poposit în faţa Porţii<br />
Sărutului. Purta la gât un ecuson pe care scria<br />
Ghid. Iulia are 18 ani <strong>şi</strong> este elevă în clasa a<br />
XI-a la Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu<br />
Târgu-Jiu. Când Primăria municipiului<br />
Târgu-Jiu a organizat un program de volunta-<br />
riat, ce <strong>se</strong> va derula până la toamnă, când vor<br />
susţ<strong>in</strong>e un atestat pr<strong>in</strong> care li <strong>se</strong> va recunoaşte<br />
calitatea de ghid, ea nu a ezitat să <strong>se</strong> înscrie.<br />
atracţie a Ansamblului sculptural. Este tulbu-<br />
rătoare <strong>şi</strong> <strong>in</strong>f<strong>in</strong>ită, trădând geniul sclipitor, ca<br />
<strong>şi</strong> vorbele lui îndelung rotunjite <strong>şi</strong> şlefuite <strong>şi</strong><br />
trecute d<strong>in</strong> gură în gură, d<strong>in</strong> gură de statuie în<br />
gură de statuie. Căci aşa cum îl vedea un alt<br />
cronicar la acea vreme, neântrecut în alege-<br />
rea „cuv<strong>in</strong>telor potrivite” – Tudor Arghezi -,<br />
în 1914, <strong>se</strong> mărturi<strong>se</strong>a uimit, descoper<strong>in</strong>d<br />
acel univers în care artistul a făcut piatra să<br />
cânte pentru Umanitate: „d<strong>in</strong>tr-un atelier<br />
Suveniruri<br />
„Brâncu<strong>şi</strong>”<br />
Mai ales că a citit foarte mult despre Titanul<br />
de la Hobiţa : „Mă simt atrasă de misterul<br />
brâncu<strong>şi</strong>an, omul mag care s-a apropiat atât<br />
de mult de Dumnezeu încât, atunci când lucra<br />
în atelier, parcă îi simţea peste umăr res-<br />
piraţia uşoară, mânat de curiozitate, dar mai<br />
ales uimirea în faţa acelor m<strong>in</strong>uni, când păsă-<br />
rile măiestre erau eliberate d<strong>in</strong> strânsoarea<br />
cuiburilor de piatră. Numai aici, pe această<br />
alee, am realizat cât de mare este puterea de<br />
multă vreme sărac (el) aruncă d<strong>in</strong> când în<br />
când pe fereastră câte un bolovan scobit,<br />
care, ciudat, începe îndată să umble <strong>şi</strong> să impresioneze,<br />
ca o fi<strong>in</strong>ţă vie...”<br />
Iulia este unul d<strong>in</strong>tre m<strong>in</strong>unaţii t<strong>in</strong>eri ai<br />
<strong><strong>Gorj</strong>ului</strong> care <strong>se</strong> mândreşte, după cum spune<br />
ea, „că trăieşte pe aceste meleaguri <strong>unde</strong><br />
poate să vadă, zi de zi, operele lui Brâncu<strong>şi</strong>,<br />
ca într-un ta<strong>in</strong>ic ritual de suflet.”<br />
P. MAXIM<br />
Este lăudabilă <strong>in</strong>iţiativa Primăriei <strong>şi</strong><br />
Consiliului Local al municipiului Târgu-Jiu,<br />
în colaborare cu Centrul de Cultură <strong>şi</strong> Artă<br />
„Constant<strong>in</strong> Brâncu<strong>şi</strong>”, de a organiza un<br />
punct de vânzare suveniruri „Brâncu<strong>şi</strong>”<br />
chiar în <strong>in</strong>c<strong>in</strong>ta Parcului Central, lângă foi-<br />
şorul în care cântă, aşa cum ne-a<br />
obişnuit, în zilele de weekend,<br />
fanfara oraşului, Armonia.<br />
Aici, turiştii <strong>şi</strong> nu numai, pot<br />
obţ<strong>in</strong>e, la preţuri acceptabile,<br />
cărţi poştale cu operele lui<br />
Brâncu<strong>şi</strong> sau imag<strong>in</strong>i d<strong>in</strong> munici-<br />
piu, pliante cu <strong>in</strong>formaţii despre<br />
viaţa <strong>şi</strong> opera artistului, brelocuri<br />
ş.a. Ar fi de dorit ca această gamă<br />
de suveniruri să fie diversificată<br />
<strong>şi</strong> cu alte lucrări mai... „grele”,<br />
reviste, cărţi <strong>şi</strong> chiar un ghid al<br />
municipiului, cu hărţi <strong>şi</strong> multe<br />
<strong>in</strong>formaţii la fel de preţioa<strong>se</strong>, aşa<br />
cum a fost cel îngrijit de regretatul Emil<br />
Ijeac <strong>şi</strong> tipărit în anul 2005 (182 pag<strong>in</strong>i), tot<br />
cu sprij<strong>in</strong>ul Primăriei Târgu-Jiu, dar <strong>şi</strong> al<br />
<strong>in</strong>imosului gospodar Flor<strong>in</strong> Cârciumaru,<br />
care încurajează a<strong>se</strong>menea <strong>in</strong>iţiative în acest<br />
colţ străvechi de vatră românească, încât pe<br />
bună dreptate urbea noastră <strong>şi</strong>-a câştigat <strong>şi</strong><br />
numele de „Oraşul Florilor”, parcă radi<strong>in</strong>d<br />
un efect de magnetism ce te încântă <strong>şi</strong> te<br />
atrage nu numai să-l vizitezi, ci chiar să te<br />
stabileşti aici, simţ<strong>in</strong>d acea atracţie a rădăc<strong>in</strong>ilor<br />
milenare a căror <strong>se</strong>vă îţi redă acea li-<br />
nişte <strong>şi</strong> bucurie a statorniciei.”<br />
Ro<strong>se</strong> TALL<br />
Ca de fiecare dată, cu fiecare apariţie, revista<br />
Caietele COLUMNA surpr<strong>in</strong>de cu con-<br />
ţ<strong>in</strong>utul său, cu fiecare <strong>se</strong>mnătură, cu fiecare<br />
material, trădând universul efervescent cu<br />
care ne-a obişnuit de mai mulţi ani aşa numi-<br />
ta Şcoală de literatură d<strong>in</strong> Târgu-Jiu, aşa cum<br />
mai este cunoscut Cenaclul<br />
COLUMNA, lăsat moştenire<br />
de regretaţii: magistrul Titu<br />
Rădoi, Tudor Vo<strong>in</strong>ea, Athur<br />
Bădiţa, Nicolae Diaconu, Ion<br />
Tarbac ş.a., Dumnezeu să-i<br />
odihnească! – aceştia acti-<br />
vând în alt cenaclu acolo sus,<br />
în Împărăţia Cerurilor.<br />
Sunt 13 ani de apariţie,<br />
care a ajuns la numărul 58/2,<br />
2009, publicaţie editată de<br />
Fundaţia Columna Târgu-Jiu,<br />
în colaborare cu Centrul de<br />
Cultură <strong>şi</strong> Artă „Constant<strong>in</strong><br />
Brâncu<strong>şi</strong>” Târgu-Jiu; o revistă<br />
trimestrială de literatură <strong>şi</strong><br />
Caietele COLUMNA<br />
artă ca toate revistele, cu care <strong>in</strong>imosul colectiv<br />
de redacţie ne-a obişnuit să ne delectăm<br />
cu creaţiile colegilor noştri de cenaclu,<br />
parte d<strong>in</strong>tre ei membri ai Uniunii Scriitorilor<br />
d<strong>in</strong> România, iar cei mai mulţi autori de cărţi<br />
cunoscuţi <strong>şi</strong> apreciaţi atât pe plan local, cât <strong>şi</strong><br />
naţional.<br />
Reţ<strong>in</strong>em d<strong>in</strong> sumarul revistei: Lumea fără<br />
Nonu (Lazăr Popescu), Op<strong>in</strong>ii <strong>in</strong>troductive<br />
(Ion Trancău), Castelul (Aurel Antonie),<br />
Fişele unui memorialist (Gheorghe Grigurcu),<br />
Tudor Arghezi <strong>şi</strong> vocaţia prieteniei (Eugen<br />
Velican), România picare(a)scă (Paula<br />
Romanescu), Poeme (Ioan Ţepelea), O croni-<br />
că întârziată la o carte tulburătoare (Grigore<br />
Smeu), Pe piatra cred<strong>in</strong>ţei întăr<strong>in</strong>du-mă (Ion<br />
Şoldea), Poeme (Petre Gigea-Gorun), Grigore<br />
Vieru, sub <strong>se</strong>mnul de aur al lui Mihai<br />
Em<strong>in</strong>escu (Ion Popescu-Brădiceni),<br />
Simbolismul păsărilor (Sor<strong>in</strong> Lory Buliga),<br />
Vasile Oproiu – liric gorjean (Ion Mocioi),<br />
Simboluri antropomorfe monumentale fune-<br />
rare de la Săpânţa (Petrică Birău), Ciocolată<br />
amăruie (Voichiţa Pălăcean-Vereş), Poeme<br />
(Florian Saioc), Spre neuitarea bunului gust<br />
(Anghel-Nicolae Păunescu), O parte de suflet<br />
(Vasile Ponea), Universul imag<strong>in</strong>ar – simbolic<br />
(Ionel Buşe), Trilogia desf<strong>in</strong>ţării (Viorel<br />
Surdoiu), Traduceri (Jean Poncet) ş.a.<br />
Suntem hrăniţi cu atâtea creaţii <strong>şi</strong>, la rân-<br />
du-ne, putem fi hrănitori, căci, aşa cum sunt,<br />
ele <strong>se</strong> vor <strong>şi</strong> <strong>se</strong> propun o preţioasă mărturie<br />
peste timp nu numai a unei lumi, ca nişte<br />
umbre risipite d<strong>in</strong>colo de umbra Cetăţii, ci <strong>şi</strong><br />
a unor suflete. E vorba de sufletele noastre,<br />
ademenite de armonia trăirilor în <strong>in</strong>teriorul<br />
Cetăţii de pe Jiul de Sus <strong>şi</strong> ale oaspeţilor care<br />
bat d<strong>in</strong> când în când la porţile ei, dornici să-<br />
<strong>şi</strong> potolească <strong>se</strong>tea la izvorul de aici.<br />
CRONICAR
12 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009<br />
TINERET<br />
BAFTĂ LA BAC!<br />
Calendarul bacalaureat 2009<br />
22 - 23 iunie 2009 Limba si literatura română – proba A – proba orală;<br />
23 - 24 iunie 2009 Limba si literatura maternă – proba C – proba orală;<br />
24 - 25 iunie 2009 Limba si literatura modernă – proba B – proba orală;<br />
26 iunie 2009 Limba si literatura română – proba A – proba scrisă;<br />
29 iunie 2009 Limba si literatura maternă – proba C – proba scrisă;<br />
30 iunie 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă;<br />
1 iulie 2009 O probă la alegere d<strong>in</strong> aria curriculară corespunzătoare<br />
specializării – proba E – probă scrisă sau practică;<br />
2 iulie 2009 O probă la alegere d<strong>in</strong>tre discipl<strong>in</strong>ele d<strong>in</strong> celelalte arii<br />
curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau<br />
practică;<br />
5 iulie 2009 Afisarea rezultatelor (până la orele 16:00) si depunerea<br />
contestatiilor(orele 16:00 – 20:00);<br />
7 - 8 iulie 2009 Rezolvarea contestatiilor<br />
9 iulie 2009 Afisarea rezultatelor f<strong>in</strong>ale.<br />
T<strong>in</strong>erii care vor susţ<strong>in</strong>e în acest<br />
an examenul de bacalaureat, nu vor<br />
avea voie să <strong>in</strong>tre în sala de examen<br />
cu telefoane mobile sau cu orice alt<br />
mijloc electronic de comunicare.<br />
Dacă elevii vor fi pr<strong>in</strong><strong>şi</strong> ca au asupra<br />
lor aceste obiecte vor fi exclu<strong>şi</strong> d<strong>in</strong><br />
examen. Anul acesta vor da bacalau-<br />
reatul peste 5.100 de absolvenţi, atât<br />
d<strong>in</strong> promoţia 2009, cât <strong>şi</strong> absolvenţii<br />
d<strong>in</strong> anii trecuţi care nu au reu<strong>şi</strong>t să<br />
promoveze examenul de maturitate.<br />
În judeţul <strong>Gorj</strong> examenul de bacala-<br />
ureat <strong>se</strong> va desfăşura în 15 centre de<br />
examen, atât d<strong>in</strong> municipiul Târgu-<br />
Jiu, cât <strong>şi</strong> d<strong>in</strong> Motru, Rov<strong>in</strong>ari,<br />
Novaci <strong>şi</strong> Târgu-Cărbuneşti. Vasile<br />
Antonie, <strong>in</strong>spector general adjunct<br />
în cadrul Inspectoratului Şcolar<br />
Judeţean <strong>Gorj</strong>, a declarat că s-a luat<br />
decizia de a <strong>se</strong> organiza 15 centre<br />
pentru a scurta, pe cat posibil, distanţa<br />
pe care elevii trebuie să o par-<br />
curgă pentru susţ<strong>in</strong>erea probelor.<br />
Ema Iordache<br />
De ce îmi iubesc oraşul<br />
Cu toate că ni <strong>se</strong> întâmplă ade-<br />
vorb<strong>in</strong>d cu un prieten pe<br />
să ne simplificăm viaţa, să lăsăm<br />
<strong>se</strong>a să ne plângem de locul în care<br />
trăim, trebuie să recunoaştem cu<br />
toţii că oraşul de pe Jiu are farmecul<br />
său care multumeşte, în acela<strong>şi</strong><br />
timp, toate categoriile de vârstă.<br />
Noi, adolescenţii ne exprimăm<br />
cel mai des nemulţumirea faţă de<br />
ceea ce nu găsim în oraşul<br />
Mes<strong>se</strong>nger sau obos<strong>in</strong>du-<strong>şi</strong> m<strong>in</strong>-<br />
tea în lumea virtuala a jocurilor.<br />
Interacţionând cu t<strong>in</strong>eri d<strong>in</strong><br />
mai multe oraşe, mi-am dat <strong>se</strong>ama<br />
ca pentru sfâr<strong>şi</strong>turile de săptămână,<br />
în special pentru arhicunoscuta<br />
„Saturday night”, cluburile ora-<br />
stresul la o parte <strong>şi</strong> să petrecem<br />
timp cu cei dragi, să ne analizăm<br />
prioritătile, să fim naturali, să ne<br />
relaxăm <strong>şi</strong> măcar la sfâr<strong>şi</strong>t de săptămână<br />
să ie<strong>şi</strong>m la o padure pentru<br />
ca acest lucru te relaxeaza <strong>şi</strong> te<br />
face să începi săptămâna pl<strong>in</strong> de<br />
energie.<br />
nostru.Targu-Jiul<br />
oferă<br />
Slavă Domnului,<br />
prea puţ<strong>in</strong>e alternative pentru<br />
a ne petrece timpul liber.<br />
Spre exemplu, adoles-<br />
cenţii c<strong>in</strong>efili care aşteaptă<br />
cu sufletul la gură să vadă<br />
un c<strong>in</strong>ematograf care să <strong>se</strong><br />
ridice cât de cât la standarde<br />
naţionale, trebuie să aş-<br />
tepte ceva timp. Oraşul<br />
nostru mai are un s<strong>in</strong>gur c<strong>in</strong>ematograf<br />
funcţionabil <strong>şi</strong><br />
anume <strong>C<strong>in</strong>e</strong>ma Victoria, <strong>şi</strong><br />
să fim s<strong>in</strong>ceri nu mulţi <strong>se</strong><br />
încumetă să treacă pragul<br />
c<strong>in</strong>ematografului d<strong>in</strong> cauza<br />
condiţiilor în care <strong>se</strong> află în<br />
prezent clădirea culturală.<br />
Vedem, deci că un ado-<br />
lescent normal în Targu-Jiu<br />
nu-<strong>şi</strong> poate lua doza de cultură<br />
de la c<strong>in</strong>ema. Poate că<br />
ar fi b<strong>in</strong>e să-<strong>şi</strong> încerce noro-<br />
Târgu-Jiul este un oraş în<br />
care poţi cu uşur<strong>in</strong>ţă să te<br />
relaxezi. O plimbare pr<strong>in</strong><br />
parc fară să te gândeşti la<br />
probleme, şcoală, la bac<br />
că tot <strong>se</strong> apropie, echiva-<br />
leaza cu 40 de m<strong>in</strong>ute de<br />
somn <strong>şi</strong> după cum ştim<br />
face b<strong>in</strong>e pentru sănătate.<br />
Mai ales că parcul nostru<br />
central este împânzit de<br />
copaci <strong>şi</strong> verdeaţă. De<br />
a<strong>se</strong>menea te poţi elibera<br />
de stres pr<strong>in</strong> plimbări cu<br />
rolele, bicicleta ţi skate-<br />
board-ul. Până la urmă,<br />
ob<strong>se</strong>rvăm că Târgu-Jiul<br />
ne oferă multe căi de a ne<br />
petrece timpul liber, pu-<br />
tem chiar să mergem pe<br />
stadion să urmărim „live”<br />
meciurile echipei noastre<br />
cul la Teatrul Naţional<br />
locale.<br />
„Elvira Godeanu”, <strong>unde</strong> în<br />
unele <strong>se</strong>ri poat merge la ade-<br />
Bătând zilnic oraşul la<br />
pas, îţi dai <strong>se</strong>ama că foarte<br />
varate spectacole. Se ştie că<br />
mulţi turisti viziteaza<br />
t<strong>in</strong>erii de la cele mai bune licee d<strong>in</strong><br />
Târgu-Jiu <strong>se</strong> abonează anual la<br />
spectacolele oferite de Teatrul<br />
Naţional „Elvira Godeanu”.<br />
Adolescentul de azi, rebel<br />
cum îl stim, vrea să-si descarce<br />
energia pr<strong>in</strong> activităţile întrepr<strong>in</strong><strong>se</strong><br />
zilnic. La acest capitol, Târgu-<br />
Jiul <strong>se</strong> poate spune că prez<strong>in</strong>tă<br />
unele lacune. D<strong>in</strong> cauza lip<strong>se</strong>i locurilor<br />
de distracţie, t<strong>in</strong>erii preferă<br />
să rămână acasă în faţa televi-<br />
şului nostru nu oferă multe<br />
activităţi. Când mergi într-un club<br />
în Târgu-Jiu, îţi dai <strong>se</strong>ama că în<br />
afară de dansat <strong>şi</strong> obişnuitele băuturi<br />
pe care le savurezi, alte activi-<br />
tăţi nu poţi întrepr<strong>in</strong>de. Ce-ar fi<br />
dacă t<strong>in</strong>erii ar găsi în cluburile de<br />
pe la noi ore de karaoke, concursuri…sau<br />
ce ar fi dacă în Târgu-<br />
Jiu ar exista săli de bowl<strong>in</strong>g, arun-<br />
care cu săgeti <strong>şi</strong> cercuri sau alte<br />
sporturi antrenante.<br />
Târgu-Jiul pentru a vedea nemuritoarele<br />
opere ale lui Brâncu<strong>şi</strong>. Miam<br />
dat <strong>se</strong>ama ca la capitolul cură-<br />
ţenie <strong>şi</strong> organizare, oraşul nostru<br />
stă d<strong>in</strong> ce în ce mai b<strong>in</strong>e.<br />
Chiar daca ne dorim <strong>şi</strong> „altceva”<br />
pentru petrecerea orelor libe-<br />
re mulţi d<strong>in</strong>tre noi, t<strong>in</strong>erii, iubim<br />
acest oraş aşa cum este …îl avem<br />
pe Brâncu<strong>şi</strong> <strong>şi</strong> avem multele<br />
aproape. Pentru mulţi d<strong>in</strong>tre noi<br />
este de ajuns.<br />
zorului sau a calculatorului, Noi, t<strong>in</strong>erii trebuie să învăţăm Nad<strong>in</strong>a Cîrţână<br />
Gânduri <strong>in</strong>utile…<br />
Uneori mă gândesc cu nespu-<br />
să părere de rău la generaţia mea<br />
<strong>şi</strong> la generaţiile actuale de t<strong>in</strong>eri.<br />
Da, tuturor ni <strong>se</strong> pare ciudat când<br />
ne auzim păr<strong>in</strong>ţii cu replici de ge-<br />
nul „Pe vremea mea aşa ceva nu<br />
<strong>se</strong> întâmplă!” sau „Ce carte fă-<br />
ceam pe vremea mea, nu ca<br />
acum!”, dar adevărul este că au<br />
dreptate. Mă uit la colegii <strong>şi</strong> prie-<br />
tenii mei <strong>şi</strong> îmi dau <strong>se</strong>ama că nu<br />
suntem decat nişte personaje su-<br />
perficiale. Nu avem personalitate.<br />
Nu ne pasă de ce <strong>se</strong> întâmplă<br />
acum <strong>şi</strong> nu ne pasă de viitorul<br />
nostru. O dată la câteva generaţii<br />
există şansa de a schimba ceva, de<br />
a lua atitud<strong>in</strong>e în faţa mizeriilor<br />
care deja au devenit „normale”.<br />
Se pare că <strong>şi</strong> noi ne-am ratat şan-<br />
sa. Celor mai mulţi nu le pasă, iar<br />
celorlalţi li s-a <strong>in</strong>suflat deja ideea<br />
ca orice luptă împotriva rut<strong>in</strong>ei e<br />
<strong>in</strong>utilă. Atunci cum să mai <strong>in</strong>draznim<br />
să visăm? Cum să mai spe-<br />
răm că <strong>se</strong> va schimba ceva, când<br />
noi nu facem nimic în direcţia<br />
aceasta? Dacă mie mi <strong>se</strong> pare ciu-<br />
dat când văd copii de 10-12 ani cu<br />
telefoane mobile <strong>şi</strong> care au id-uri<br />
de mes<strong>se</strong>nger, păr<strong>in</strong>ţilor noştri,<br />
care în copilarie aveau 2 ore de<br />
program la tv, oare cum li <strong>se</strong> pare?<br />
Lucrurile au deviat complet de la<br />
direcţia normala. Sunt curioasă<br />
câţi d<strong>in</strong>tre noi ştiu să facă un referat,<br />
nu să îl „scoată” de pe <strong>in</strong>ter-<br />
net. Sunt curioasă câţi d<strong>in</strong>tre noi<br />
<strong>se</strong> gândesc la generaţiile viitoare,<br />
care vor fi d<strong>in</strong> ce în ce mai „teleghidate”?<br />
Acum am o nouă dile-<br />
mă. De ce mă obo<strong>se</strong>sc scri<strong>in</strong>d<br />
acest articol, pe care poate foarte<br />
puţ<strong>in</strong> îl vor citi <strong>şi</strong> mult ai puţ<strong>in</strong>i îl<br />
vor înţelege? De ce să nu închid<br />
ochii <strong>şi</strong> să urmez <strong>şi</strong> eu drumul<br />
stabilit pentru t<strong>in</strong>eretul d<strong>in</strong><br />
România? Desigur, sunt <strong>şi</strong> alţii,<br />
care îmi împărtăşesc ideile <strong>şi</strong> nemulţumirea,<br />
dar putem noi cu<br />
adevărat să schimbăm ceva? Nu<br />
putem afla decât într-un s<strong>in</strong>gur<br />
mod: încercând.<br />
Maria-Alexandra Chiţu
MIC PUBLICITATE<br />
GARSONIERE<br />
- Str. Agriculturii, parter, 27 mp, p.f.g.,<br />
convector, boiler, T<br />
- Str. 23 August, 35-38 mp, CT, T, p.g.f.,<br />
totul nou, modernizat, cab<strong>in</strong>a dus<br />
- Str. 23 August, 23-24 mp, CT, T, p.f.g.,<br />
cab<strong>in</strong>a dus, totul nou, modernizat<br />
- Str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri, boiler<br />
- Str. Dacia, et.1, CT, T, AC, mobilata, utilata,<br />
totul nou<br />
- Str. Str. Macului, et.2, 29 mp, CT, T, p.f.g.,<br />
tocaria noua, <strong>in</strong>stalatiile noi, buc. Maobilata.<br />
- Str. Hidrocentralei, et.2, 27 mp, CT, T, usa<br />
metalica, varianta mobilata<br />
- Str. M.C. Oancea, et.3, 30 mp, CT, p.f.g.<br />
- Str. Constructorilor, et.1, 27 mp, bacon<br />
<strong>in</strong>chis <strong>in</strong> cornier, boiler, fara imbunatatiri<br />
- Str. Constructorilor, et.2, mobilata, utilata,<br />
boiler, p.f.g.<br />
- Str. Lotrului, et.4, boiler, convector, fara<br />
imbunatatiri<br />
- Str. Confederatiei, et.1, 30 mp, T (buc.),<br />
balcon <strong>in</strong>chis <strong>in</strong> cornier<br />
- Str. Hidrocentralei, et.1, 27 mp, CT, T,<br />
p.f.g., buc. mobilata.<br />
- Str. Lotrului, parter, 33 mp, multiple imbunatatiri<br />
- Str. Dacia, parter, boiler, convector<br />
- Str. Victoria, et.1, 20 mp, boiler electric<br />
- Str. Hidrocentralei, et.1, CT, T, mobilat,<br />
p.f.g, izolatie ext. si <strong>in</strong>t.<br />
- Str. Constroctorilor, et.2, 27 mp<br />
- Str. Lotrului, CT, T, p.f.g., totul nou, buc.<br />
pe balcon<br />
- Str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g., 30mp<br />
- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multiple<br />
imbunatatiri<br />
- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri<br />
- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,<br />
- Str. Lotrului, parter, p..f.g., T, 30 mp<br />
- Str. Revolutiei, et.1, CT, T, AC, p.f.g.<br />
- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.<br />
- Str. Comuna d<strong>in</strong> Paris, et.4, fara imbunatatiri,<br />
acoperis<br />
- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,<br />
usi schimbate<br />
- Str. M. C. Oancea, parter, CT, T, p.g.f., imbunatatiri<br />
- Str.Zambilelor,et.3,CT, T,p.f.g.<br />
- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri<br />
- Str. Victoria Centru, et.1, multiple imbunatatiri<br />
- Str. M.C. Oancea , et.1, T, CT, g.f.p., usi<br />
schimbate, mobilata, utilata<br />
- Str. Zambilelor, et.3, CT, bucataria unita<br />
cu balconul<br />
- Str. Lotrului, et.3, 36 mp, multiple imbunnatatiri<br />
- Str. Plopilor, et.10, CT, T, AC, multiple<br />
imbunatatiri<br />
- Str. Comuna d<strong>in</strong> Paris, et.3, 27 mp, acoperis,<br />
p+g, boiler.<br />
- Str. Comuna d<strong>in</strong> Paris, parter, CT, T, p.f.g.<br />
- Str. Comuna d<strong>in</strong> Paris, et.4, acoperi, 35 mp<br />
- Str. Zambilelor, et.1, fara imbunatatiri<br />
- Str. Revolutiei, et.4, convector, boiler,<br />
AC., termopan.<br />
- Str. Macului, et.2, centrala, p+g+f, <strong>in</strong>stalatie<br />
sanitara noua, termopan.<br />
- Str. Constructorilor, et.4, boiler, convector,<br />
termopan, hidroizolatie.<br />
CONFORT II<br />
- Str. Mioritei, et.1, boiler, convector, p.f.g.<br />
- Str. Olari, et.4, convector, boiler, hidroizolatie,<br />
termopan, boiler eletric.<br />
- Str. Lotrului, et.4, acoperis, izolatie, boiler,<br />
usa metalica, bucatarie si baie<br />
- Str. Hidrocentralei, et.2, 22 mp, convector,<br />
T, p.f.g.<br />
- Str. N.Titulescu, et.5<br />
- Str. Lotrului, parter, multiple imbunatatiri<br />
- Str. Lotrului, et.1, p+g+f, termopan,<br />
tocarie noua.<br />
- Str. Lotrului, parter, convector.<br />
- Str. Al. Teilor, et.2, T, f.g<br />
- Str. Ale. Teilor, et.4, g+p+f.<br />
- Str. Al. Teilor,et.3,boiler<br />
- Str. Constructorilor,et.3,multiple imbunatatiri<br />
- Str. Lotrului, et.4, g+f+p, termopan,<br />
boiler, convector.<br />
- Str. N.Titulescu, et.4, convector, boiler, g+f.<br />
- Str. Lotrului, et.1, T, bucatarie, cab<strong>in</strong>a<br />
dus, boiler electric, p.f.g.<br />
- Str. Constructorilor, et.2, T, p.f.g., 20 mp<br />
ROVINARI – GARS CF I<br />
- TG-CARBUNESTI, str. Padurea Macului,<br />
et.2, CT, T, p.f.g., 30 mp<br />
- Str. N.Titulescu, et.2, fara imbunatatiri<br />
- Str. Aleea Scoli, et.3, termopan, p+g+f,<br />
boiler electric.<br />
- Str. Aleea Scoli, et.2, fara imbunatatiri.<br />
ROVINARI – APARTAMENTE<br />
- Str. Plopilor, et.1, <strong>se</strong>midec., 70 mp, CT, T,<br />
p.f.g.<br />
- Str. Muncii, et.1, ap. 2 cam., dec., balcon<br />
<strong>in</strong>chis <strong>in</strong> cornier, CT, cadastru<br />
- Str. Castanilor, et.2, ap., 2 cam., <strong>se</strong>midec.,<br />
T, izolatie termica, cadastr<br />
- Str. T<strong>in</strong>eretului, et.4, ap. 2 cam., <strong>se</strong>midec.,<br />
67 mp, CT, T, totul nou, cadastru<br />
- Str. Termocentralei, parter, ap. 3 cam.,<br />
68 mp, CT, T, p.f.g., garaj, cadastru<br />
- Str. Al. Parcului, parter, ap. 3 cam., 2 balcoane,<br />
CT pe cupru<br />
- Str. Florilor, et.1, ap. 3 cam., 70 mp, CT,<br />
p..f.g., cadastru<br />
- Str. Plopilor, et.1, ap.3 cam., <strong>se</strong>midec., 2<br />
bai, T, convector, boiler.<br />
APARTAMENTE<br />
2 CAMERE<br />
- Str. Agriculturii, et.1, <strong>se</strong>midec., CT, T<<br />
p.f.g.<br />
- Str. M.C.Oancea. parter, <strong>se</strong>midec., 52<br />
mp, p.f.g., CT, T<br />
- Str. Teilor, et.4, dec., 52 mp, CT, p.f.g,<br />
ACCEPT PLATA IN 2 RATE<br />
- Str. Unirii-Siret, et.7, 54 mp, dec., CT, T,<br />
balcon <strong>in</strong>chis<br />
- Str. C.Copusu, et.3, dec., CT, T, f.g.p., buc.<br />
Pe balcon, dress<strong>in</strong>g, usi schimbate<br />
- str. Cerna, et.3, dec., 54 mp, CT, T, m<strong>in</strong>iliv<strong>in</strong>g,<br />
dres<strong>in</strong>g, totul nou<br />
- str. 1 Mai-Vest, parter, <strong>se</strong>midec., convector,<br />
boiler , fără îmbun.<br />
- str. M<strong>in</strong>erilor, et.4, nedec., p.f.g., izolaţie,<br />
fără îmbun<br />
- str. Gh. Bărboi, et.3, <strong>se</strong>midec., 50 mp,<br />
boiler, balcon, p.f.g.<br />
- Str. Slt.M.Cristian Oancea, <strong>se</strong>midec.,<br />
et.3, p+g+f, centrala, termopan.<br />
- Str. Dacia, et.1, dec., p+g+f, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. N. Titulescu, et.8, centrala, termopan.<br />
- Str. 1 Dec. 1918, parter, dec., centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Izlaz, et.1, p+g+f, renovat complet.<br />
- Str. Corneliu Coposu, parter, dec.,<br />
p+g+f, centrală, termopan.<br />
- Str. N. Titulescu, et.4, <strong>se</strong>midec., centrala,<br />
p+g+f.<br />
- Str. Grivita, et.2, <strong>se</strong>midec., centrala, p+f.<br />
- Str. C. Brancusi, et.1, dec., g+f, centrala.<br />
- Str. M<strong>in</strong>erilor, et.4, dec., acoperis, fara<br />
imbunatatiri.<br />
- Str. Termocentralei, parter, dec., toate<br />
imbunatatirile, mobilat.<br />
- Str. Grivita, parter, <strong>se</strong>midec., g+f+p,<br />
termopan.<br />
- Str. Ale. Teilor, et.2, nedec., g+f+, boiler,<br />
convector.<br />
- Str. N. Titulescu, et.3, <strong>se</strong>midec., centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Mioritei, parter, dec., p+g+f, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. M<strong>in</strong>erilor, et.4, nedec., boiler, convector,<br />
usa metalica.<br />
- Str. 1 Dec. 1918, parter, g+f+p, termopan,<br />
centrala, AC.<br />
- Str. Ghe. Barboi, parter, p+g+f, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Uniri, et.1, <strong>se</strong>midec., g+f+p, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Republici, et.3/3, <strong>se</strong>midec., fara imbunatatiri.<br />
- Str. Brandu<strong>se</strong>i, et.4, <strong>se</strong>midec., g+f+p,<br />
acoperis, centrala.<br />
- Str. Bicaz, parter, dec., garaj, boiler, convector.<br />
- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala.<br />
- Str. N. Titulescu, parter, dec., g+f+p,<br />
centrala.<br />
- Str. Republicii, et.3/3, <strong>se</strong>midec., p+f,<br />
centrala.<br />
- Str. Republicii, et.2, circular, fara imbunatatiri.<br />
- Str. Energeticienilor, et.4, <strong>se</strong>midec., centrala,<br />
p+g+f.<br />
- Str. Corneliu Coposu, parter, g+f+p,<br />
centrala.<br />
- Str. Lotrului, parter, dec., centrala, g+f+p.<br />
- Str. Grivita, parter, <strong>se</strong>midec., centrala, g+f+p.<br />
- Str. Unirii, parter, dec., g+f.<br />
- Str. Victoria (Dantex), et.1, dec., g+f+p,<br />
termopan, centrala.<br />
- Str. Unirii, et.4, <strong>se</strong>midec., centrala, termopan,<br />
p+g+f.<br />
- Str. M<strong>in</strong>erilor, et.4, <strong>se</strong>midec., p+g+f,<br />
centrala, AC.<br />
- Str. Republicii, et.2, nedec., g+f+p, centrala.<br />
APARTAMENTE<br />
3 CAMERE<br />
- Str. Plopilor, et.2, <strong>se</strong>midec., fara imbunatatiri<br />
- str. Republicii, et.2, multiple îmbun.,<br />
tocărie si parchet lemn masiv<br />
- str. Unirii, et.4, CT, T, p.f.g.<br />
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 13<br />
- Str. Victoria, et.2, dec., 90 mp, p.f.g., accept<br />
plata <strong>in</strong> 2 tran<strong>se</strong>e.<br />
- Str. Traian, et.3, dec., 70 mp, CT, T .<br />
- Str. Ana Ipatescu, et.1, CT, T, AC, p.f.g.,<br />
<strong>in</strong>stalatia sanitara noua, tocaria nuoa, usa<br />
metalica.<br />
- Str. Victoria, parter, liv<strong>in</strong>g, CT, T, p.f.g.,<br />
canalizare <strong>se</strong>parata<br />
- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T, p.f.g.,<br />
toate imbunatatirile<br />
- Str. G-ral Christian Tell, et.4, dec., CT, T,<br />
multiple imbunatatiri<br />
- Str. A.I.Cuza, et.3, dec., 75 mp, 2 bai, utilat,<br />
mobilat<br />
- Str. V.Militaru, et.1, dec., 71 mp, CT, T,<br />
g.f.p., izolatie exterioara<br />
- Str. Traian, et.3<br />
- Str. Revolutiei, parter, dec., 70 mp, 2 bai,<br />
CT, T, balcon, izolatie<br />
- Str. Zambilelor, et.2, dec., 67 mp, CT, T,<br />
AC, g.f.p., mobilat, cadastru<br />
- Str. 23 August, et.3, dec., multiple imbunatatiri,<br />
2 bai.<br />
- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter, p.f.,<br />
centrala, cadastru<br />
- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri,<br />
2 bai, 2 balcoane, izolat<br />
- Str. 23 August, et.3, toate imbunatatirile<br />
- Str. N. Titulescu, <strong>se</strong>midec., 2 balcoane,<br />
g+f, centrala.<br />
- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f, centrala.<br />
- Str. Bld.Ec.Teodoroiu, et.1, g+f+p, centrala,<br />
termopan. 3 balcoane.<br />
- Str. Republicii, parter, <strong>se</strong>miec., fara imbunatatiri.<br />
- Str. Zambilelor, et.3, dec., g+f, centrala.<br />
- Str. Bicaz, dec., centrala, g+f.<br />
- Str. Victoria (Bradului), et.2, centrala.<br />
- Str. Castanilor, et.1, g+f, centrala.<br />
- Str. Victoria (hotel gorj), et.1, g+f+p,<br />
centrala, termopan.<br />
- Str. Teilor, et.2, <strong>se</strong>midec., g+f+p, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Ale. Fantani, et.3, p+g+f, centrala,<br />
termopan, AC.<br />
- Str. 22 Decembrie, et.4, dec, g+f+p,<br />
centrala, termopan.<br />
- Str. Olari, et.2, dec., g+f, centrala, termopan,<br />
AC., balcon.<br />
- Str. M.C Oancea, et.1, g+f+p, centrala,<br />
termopan<br />
- Str. C-t<strong>in</strong> Brancusi, et.4, dec., 2 balcoane,<br />
centrala, imbunatatiri.<br />
- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Hidrocentralei, et.1, 2 bai, p+g+f,<br />
centrala, termopan.<br />
- Str. Agriculturii, et.1, <strong>se</strong>midec., p+g+f,<br />
centrala, termopan.<br />
- Str. M<strong>in</strong>erilor, et.2, dec., p+g+f, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Plopilor, et.1, dec., p+f+g, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Garofitei, parter,parchet, centrala,<br />
usa metalica.<br />
- Str. G-ral Tell,et.4, dec., acoperis, g+f,<br />
termopan, centrala.<br />
- Str. Plopilor, et.8, <strong>se</strong>midec., g+f+p, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Energeticienilor, et.4, <strong>se</strong>midec.,<br />
p+g+f, centrala.<br />
- Str. N.Balcescu, et.4, <strong>se</strong>midec., centrala,<br />
multiple imbunatatiri.<br />
- Str. Brandu<strong>se</strong>i, et.4, <strong>se</strong>midec., multiple<br />
imbunatatiri.<br />
- Str. Ale. Smardan, parter, dec., cenrala,<br />
imbunatatiri.<br />
- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2 balcoane,<br />
centrala.<br />
- Str. C.Bucuresti, et.2, dec., 2 balcoane,<br />
schimb cu ap.3-4 camere.<br />
- Str. Ale. Plopilor, et.1, <strong>se</strong>midec., centrala,<br />
g+f+p.<br />
- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala, 2<br />
bai, balcon <strong>in</strong>chis.<br />
- Str. Hidrocentralei, parter, <strong>se</strong>midec,<br />
g+f+p, centrala, termopan.<br />
- Str. Castanilor, et.4, dec., 2 bai, centrala,<br />
termopan.<br />
- Str. Hidrocentralei, et.1, 2 bai, p+g+f,<br />
centrala, termopan.<br />
APARTAMENTE<br />
4 CAMERE<br />
- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g., SCHIMB<br />
CU CASA<br />
- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2<br />
AC, varianta mobilata<br />
- Str. Al. Castanilor, parter, dec., 80 mp, CT,<br />
T, p.f.g., izolatie <strong>in</strong>terioara, cadastru<br />
- Str. Victoria Centru, multiple imbunatatiri<br />
- Str. Siretului, CT, 100 mp<br />
- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multiple<br />
imbunatatiri, modern<br />
- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,<br />
multiple imbunatatiri<br />
- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,<br />
CT, g.f. VEDERE BILATERALA, bolc pe cadre<br />
(stalpi si gr<strong>in</strong>zi)<br />
- Str. Hidrocentralei, parter, 2 bai, dec., 77<br />
mp, CT, izolatie, g.f.p.<br />
- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,<br />
2 bai, g+f+p.<br />
- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.<br />
- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector,<br />
acoperis.<br />
- Str. Ale. Teilor, et.4, dec., 2 bai, g+f+p,<br />
centrala, mobilat.<br />
- Str. Victoria, et.1, g+f+p, 2 bai, AC, termopan,<br />
tavan fals.<br />
- Str. 1 Decembrie 1918, et.1, dec., 2 balcoane,<br />
fara imbunatatiri.<br />
- Str. Victroia Centru, et.4/7, dec., p+g+f,<br />
2 bai, 4 balcoane.<br />
- Str. B-dul Ec.Teodoroiu, parter, dec., 2<br />
bai, centrala, imbunatatiri.<br />
- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f,<br />
centrala, termopan, AC, boxa.<br />
- Str. Ale. Smardan, parter, dec., centrala,<br />
termopan, boxa, g+f+p.<br />
- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoa<br />
Terenuri<br />
- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere<br />
35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon<br />
0722/399.225.<br />
- Al. Mehed<strong>in</strong>ti, t:1060 mp, d:15m, util<br />
- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati<br />
- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300 mp, d:16m<br />
- str. <strong>in</strong>tre str. Lotrului si Barajelor, t:12900<br />
mp (3800 mp lacul)<br />
- str. Prelungirea Panduri, t:550 mp d:25 m<br />
- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturi a<br />
500 mp d:23m, DS de 6m<br />
TALON DE MIC PUBLICITATE<br />
1<br />
Nume .......................................<br />
Prenume ..................................<br />
Seria C.I. ..................................<br />
Telefon ................................................<br />
11-17 iunie 2009<br />
Semnătura: ..........................................<br />
Text anunţ: ..............................................................................................<br />
.................................................................................................................<br />
.................................................................................................................<br />
Talonul este valabil pentru o s<strong>in</strong>gură apariţie <strong>şi</strong> <strong>se</strong> depune la chioşcurile de<br />
ziare sau la adresa redacţiei.
HANDBAL/VASILE STÂNG:<br />
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 11-17 iunie 2009 • 15<br />
SPORT<br />
„Am început cu dreptul<br />
campania de transferări”<br />
Odată cu începutul<br />
lunii mai, handbaliştii<br />
de la Energia au <strong>in</strong>trat<br />
oficial în vacanţa de<br />
vară. Pauza competiţională<br />
le-a pr<strong>in</strong>s totu<strong>şi</strong>,<br />
destul de b<strong>in</strong>e oficialilor<br />
clubului gorjean,<br />
Energia obţ<strong>in</strong>ând deja<br />
<strong>se</strong>mnătura a doi jucători<br />
stră<strong>in</strong>i, un conducător<br />
de joc cubanez <strong>şi</strong><br />
un <strong>in</strong>ter maghiar.<br />
Responsabilii Energiei<br />
nu <strong>se</strong> vor opri însă, deloc<br />
aici, mai mulţi jucători<br />
d<strong>in</strong> curtea echipei<br />
D<strong>in</strong>amo Bucureşti fi<strong>in</strong>d<br />
<strong>in</strong>tens curtaţi de cei de<br />
la Tg-Jiu.<br />
Aşa cum au promis odată cu term<strong>in</strong>area<br />
<strong>se</strong>zonului 2008-2009 al li-<br />
gii Naţionale <strong>şi</strong> <strong>in</strong>trarea în vacanţă,<br />
pr<strong>in</strong>cipalii responsabili ai Energiei<br />
au reu<strong>şi</strong>t să facă deja primele mutări<br />
„de vară”, în dreptul transferurilor.<br />
Săptămâna trecută, gruparea de<br />
handbal gorjeană a perfectat contracte<br />
cu doi valoro<strong>şi</strong> jucători stră-<br />
<strong>in</strong>i, care s-au înţeles deja cu Energia<br />
<strong>şi</strong> vor face parte d<strong>in</strong> lotul „panduri-<br />
lor” pentru <strong>se</strong>zonul următor. Este<br />
vorba despre un conducător de joc <strong>şi</strong><br />
un <strong>in</strong>ter, care au <strong>se</strong>mnat pentru un<br />
an cu Energia. Primul sosit este<br />
Humberto Julien, un cubanez în<br />
vârstă de 33 de ani, de 1,98 metri,<br />
care a evoluat pentru formaţia spa-<br />
niolă Puerto Sagunto, acolo <strong>unde</strong> a<br />
fost declarat cel mai bun jucător al<br />
echipei. Cel de al doilea transfer<br />
este Andreas Szabo, de 26 de ani,<br />
fost component al formaţii ungare<br />
Gyor. Cel care a făcut public perfectarea<br />
înţelegerii cu cei doi handba-<br />
lişti stră<strong>in</strong>i este chiar tehnicianul<br />
Vasile Stângă: „Deocamdată să spunem<br />
că am început cu dreptul cam-<br />
pania de transferări pentru că am<br />
obţ<strong>in</strong>ut <strong>se</strong>mnăturile a doi jucători.<br />
Atât Szabo, cât <strong>şi</strong> Humberto s-au în-<br />
ţeles cu clubul Energia <strong>şi</strong> vor fi<br />
handbaliştii noştri pentru cel puţ<strong>in</strong><br />
un <strong>se</strong>zon. Mă bucur că cei d<strong>in</strong> con-<br />
ducerea Energiei au înţeles că e b<strong>in</strong>e<br />
să începem de pe acum reconstrucţia<br />
echipei pr<strong>in</strong> aducerea a doi jucători<br />
destul de valoro<strong>şi</strong>. Pretenţiile f<strong>in</strong>an-<br />
ciare ale celor doi jucători care au<br />
<strong>se</strong>mnat cu noi sunt rezonabile, mai<br />
ales că ne pot fi foarte utili în <strong>se</strong>zonul<br />
următor.”<br />
Brazilianul Silva<br />
rămâne în aşteptare<br />
După ce a reu<strong>şi</strong>t să <strong>se</strong> înţeleagă<br />
cu cei doi handbalişti stră<strong>in</strong>i, tehni-<br />
cianul Energiei a dorit să precizeze<br />
că transferul unui alt „stranier”,<br />
brazilianul Alex Silva, aflat în ve-<br />
derile formaţiei gorjene, a <strong>in</strong>trat în<br />
stand-bye : „Pivotul Alex Silva este<br />
de a<strong>se</strong>menea un handbalist bun, are<br />
2,03 m, 22 de ani <strong>şi</strong> este component<br />
al naţionalei Braziliei, folosit în<br />
special pe faza defensivă. Dar, am<br />
hotărât să mai aşteptăm <strong>şi</strong> să nu ne<br />
grăbim pentru că mai suntem în ne-<br />
gocieri <strong>şi</strong> cu alţi jucători. Avem un<br />
buget de care trebuie să ţ<strong>in</strong>em <strong>şi</strong><br />
care trebuie folosit cât mai b<strong>in</strong>e.<br />
Dacă banii ne vor permite <strong>şi</strong> dacă<br />
mai negociem puţ<strong>in</strong>, poate îl vom<br />
lua <strong>şi</strong> pe brazilian.”<br />
Stângă vrea jucători <strong>şi</strong><br />
de la D<strong>in</strong>amo<br />
Pr<strong>in</strong>cipalii responsabili de la<br />
Energia nu vor să <strong>se</strong> oprească deloc<br />
cu transferurile după ce au reu<strong>şi</strong>t<br />
perfectarea înţelegerii cu ungurul<br />
Szabo <strong>şi</strong> cubanezul Humberto. În<br />
acela<strong>şi</strong> timp, atenţia celor de la<br />
Energia <strong>se</strong> îndreaptă acum către jucătorii<br />
d<strong>in</strong> Liga Naţională, mai pre-<br />
cis către câţiva componenţi de la<br />
formaţia D<strong>in</strong>amo Baumit Bucureşti,<br />
echipă aflată aproape de faliment.<br />
Antrenorul Vasile Stângă recunoaşte<br />
<strong>in</strong>tenţia Energiei de a pune mâna<br />
pe „ceva” jucători de la D<strong>in</strong>amo.<br />
„În afară de piaţa stră<strong>in</strong>ă noi urmărim<br />
cu <strong>in</strong>teres <strong>şi</strong> piaţa <strong>in</strong>ternă, cea<br />
d<strong>in</strong> Liga Naţională. Să spunem că<br />
una d<strong>in</strong> ţ<strong>in</strong>tele noastre ar fi echipa<br />
D<strong>in</strong>amo, acolo <strong>unde</strong> situaţia <strong>se</strong> îndreaptă<br />
către colaps. În atare condi-<br />
ţii vor fi ceva jucători pe care orice<br />
echipă <strong>şi</strong> i-ar dori <strong>şi</strong> vă daţi <strong>se</strong>ama<br />
că avem <strong>şi</strong> noi un <strong>in</strong>teres acolo.<br />
Sper să ne alegem <strong>şi</strong> noi cu ceva<br />
pentru că mai sunt câteva posturi<br />
cheie pe care trebuie să le acoperim,<br />
mă refer la portar, extremă, pi-<br />
vot <strong>şi</strong> aşa mai departe. Dar, mă re-<br />
pet, totul va dep<strong>in</strong>de de pretenţiile<br />
jucătorilor <strong>şi</strong> de banii pe care îi vom<br />
avea la dispoziţie.” Stângă nu s-a<br />
ferit să divulge <strong>şi</strong> jucătorii care îl<br />
<strong>in</strong>tere<strong>se</strong>ază cel mai mult de la<br />
D<strong>in</strong>amo: „Ne <strong>in</strong>tere<strong>se</strong>ază mai ales<br />
postul de portar <strong>şi</strong> având în vedere<br />
că mai mulţi jucători de la D<strong>in</strong>amo<br />
au depus memoriu la Federaţie pentru<br />
a deveni liberi de contract, evi-<br />
dent că atât Dragomir, cât <strong>şi</strong> Bârză<br />
<strong>in</strong>tră în vederile noastre. Am vorbit<br />
cu ei <strong>şi</strong> facem eforturi pentru a-i<br />
conv<strong>in</strong>ge să <strong>se</strong>mneze cu Energia. Ei<br />
mi-au spus că le mai trebuie o peri-<br />
oadă de gândire pentru a analiza<br />
toate ofertele pe care le au.” Odată<br />
cu sfâr<strong>şi</strong>tul campionatului, antrenorul<br />
Energiei, Vasile Stângă, <strong>se</strong>siza<br />
faptul că formaţia de handbal gorjeană<br />
are nevoie pentru <strong>se</strong>zonul ur-<br />
mător de aproape o întreagă echipă,<br />
având în vedere că nu mai puţ<strong>in</strong> de<br />
9 jucători au părăsit Tg-Jiul. Este<br />
vorba despre Veljkovic, Stojanovic,<br />
Kosanovic, Coelho, Stanciu, Vali<br />
Popescu <strong>şi</strong> Radu Costel, cărora nu<br />
li s-a mai prelungit contractul cu<br />
Energia, iar alţii doi, Vasiloiu <strong>şi</strong><br />
Motoi, vor fi împrumutaţi la alte<br />
echipe d<strong>in</strong> eşalonul <strong>se</strong>cund.<br />
Daniel Gârdu
SPORT<br />
Viaa în <strong>Gorj</strong>, • joi, 11-17 iunie 2009 • 16<br />
FOTBAL/PORTARUL PANDURILOR, RZVAN STANCA, SPER ÎNC LA NAIONAL:<br />
„Poate î<strong>şi</strong> va arunca ochii<br />
Răzvan Lucescu <strong>şi</strong> spre m<strong>in</strong>e...”<br />
S-a tras cort<strong>in</strong>a peste<br />
acest <strong>se</strong>zon al Ligii I de<br />
fotbal <strong>şi</strong> odată cu asta a<br />
venit <strong>şi</strong> ora bilanţurilor.<br />
De<strong>şi</strong> a trebuit de<br />
multe ori să-<strong>şi</strong> împartă<br />
postul de titular cu<br />
Pedro M<strong>in</strong>gote, goalkeeper-ul<br />
Pandurilor,<br />
Răzvan Stanca, este<br />
mulţumit de evoluţia sa<br />
d<strong>in</strong> acest campionat, ca<br />
<strong>şi</strong> de ceea a colegilor<br />
săi de echipă. Chiar<br />
dacă a trecut destul de<br />
mult timp de la ultima<br />
<strong>se</strong>lecţie la Naţională,<br />
Stanca are încredere în<br />
noul antrenor al primei<br />
reprezentative, Răzvan<br />
Lucescu, de la care aşteaptă<br />
un „<strong>se</strong>mn” pentru<br />
a <strong>in</strong>tra d<strong>in</strong> nou în<br />
„cărţile” pentru echipa<br />
României.<br />
Reporter: Tu eşti mulţumit de<br />
evoluţia ta d<strong>in</strong> acest campionat?<br />
Răzvan Stanca: În mare parte<br />
pot să zic că da. Este adevărat că au<br />
fost <strong>şi</strong> momente în care nu am fost<br />
mulţumit de prestaţia mea. Dar<br />
atunci am fost <strong>in</strong>fluenţat <strong>şi</strong> de alte<br />
probleme personale, să-i spunem.<br />
Mă refer la problemele d<strong>in</strong> famile,<br />
dar nu are rost să vorbesc acum<br />
despre asta.<br />
Rep.: Care crezi că a fost cel<br />
mai bun meci al tău în poarta<br />
Pandurilor <strong>şi</strong> care a fost cel mai<br />
prost?<br />
R.S.: Ced că cel mai bun meci a<br />
fost atunci când am jucat cu<br />
Craiova. Nu am apărat extraordi-<br />
nat, dar m-am bucurat mai ales că<br />
le-am dat peste nas la mulţi d<strong>in</strong> oraş<br />
care nu credeau în noi <strong>şi</strong> ţ<strong>in</strong>eau cu<br />
Universitatea. Iar cel mai prost<br />
meci al meu cred că a fost cu Unirea<br />
Urziceni <strong>şi</strong> apoi cu Timişoara, dar<br />
acolo nu mă acuz numai eu.<br />
Rep.: Îna<strong>in</strong>te de sfâr<strong>şi</strong>tul cam-<br />
pionatului, aproape toată lumea de<br />
la Pandurii <strong>se</strong> gândea doar la<br />
bani... Cum mai rămâne atunci, cu<br />
fotbalul d<strong>in</strong> plăcere?<br />
R.S.: Păi doar suntem jucători<br />
profesionişti, doar pe bani jucăm...<br />
Aşa că vrem să câştigăm câţi mai<br />
mulţi bani. Dar, jucăm <strong>şi</strong> d<strong>in</strong> plă-<br />
cere. Pentru că, eu unul, am jucat<br />
d<strong>in</strong> plăcere de când m-am apucat<br />
de fotbal. Şi pe deasupra pot să<br />
mai câştig <strong>şi</strong> nişte bani... Altfel mă<br />
apucam de volei, handbal sau de<br />
altceva.<br />
Rep.: În acest <strong>se</strong>zon <strong>se</strong> poate<br />
spune că a fost o poartă echilibrată<br />
la Pandurii, în ideea că, atât tu, cât<br />
<strong>şi</strong> M<strong>in</strong>gote, aţi avut cam tot timpul<br />
şansa să apăraţi.<br />
R.S.: Da aşa este. Atunci când<br />
greşeşte unul, apără celalalt <strong>şi</strong> <strong>in</strong>-<br />
vers. Mi <strong>se</strong> pare just. Ori acest lucru<br />
este valabil <strong>şi</strong> pentru jucătorii de<br />
câmp. Nu numai la portari.<br />
Rep.: Antrenorul Sor<strong>in</strong> Cârţu<br />
spunea că o parte d<strong>in</strong> punctele<br />
pierdute s-a datorat <strong>şi</strong> arbitrajului.<br />
Care-i părerea ta?<br />
R.S.: Dacă dânsul spune asta,<br />
în<strong>se</strong>amnă că aşa este. El poate ştie<br />
oricum mai b<strong>in</strong>e decât m<strong>in</strong>e. Este<br />
de mai mult timp în fotbal <strong>şi</strong> „vede”<br />
anumite lucruri... Dar nu vreau să<br />
discut prea mult despre arbitraj că<br />
aş avea cam mult de vorbit. Ni aveţi<br />
idee cât i-am înjurat de pe bancă<br />
sau d<strong>in</strong> teren. Numai eu ştiu! De<br />
multe ori chiar nu am fost lăsaţi să<br />
jucăm fotbal. Şi dacă stau b<strong>in</strong>e să<br />
mă gândesc, patru puncte am pierdut<br />
numai cu Tudor la centru.<br />
Rep.: Ai cumva vre-o ofertă în<br />
acest moment de a pleca de la<br />
Pandurii?<br />
R.S.: Nu <strong>şi</strong> deocamdată chiar<br />
nu mă gândesc să plec. Numai dacă<br />
aş fi forţat de împrejurări aş pleca.<br />
Rep.: E un lucru pozitiv faptul<br />
că Sor<strong>in</strong> Cârţu a rămas la Pandurii<br />
ca antrenor?<br />
R.S.: Mulţi ar spune că nu. Cei<br />
care l-au contestat ar spune că nu.<br />
Dar, a rămas <strong>şi</strong> s-a văzut că a făcut<br />
treabă. El <strong>şi</strong>-a văzut de treabă, poa-<br />
te <strong>şi</strong>-a închis ochii doar pe jumătate<br />
după tot ce s-a <strong>in</strong>tâmplat <strong>şi</strong> <strong>şi</strong>-a fă-<br />
cut treaba. Acum rămâne să vedem<br />
ce <strong>se</strong> întâmplă după ce <strong>se</strong> va termi-<br />
na campionatul, dacă ia măsuri sau<br />
nu. Oricum, măsuri s-au luat cu<br />
Rus <strong>şi</strong> Mândrean. Personal, nu ştiu<br />
dacă ne-a iertat <strong>şi</strong> pe restul... Că<br />
doar nu a venit la m<strong>in</strong>e să-mi spună<br />
„te iert”! Dar, cel puţ<strong>in</strong> d<strong>in</strong> punctul<br />
meu de vedere consider că te-a iertat<br />
dacă te-a băgat în teren. S-ar putea<br />
însă, ca după sfâr<strong>şi</strong>tul campio-<br />
natului să mai ia măsuri. Iar cei cu<br />
musca pe căciulă <strong>se</strong> ştiu.<br />
Rep.: Cum ai aprecia primul<br />
tău <strong>se</strong>zon alături de Pandurii?<br />
R.S.: D<strong>in</strong> moment ce nu am re-<br />
trogradat, eu zic că e b<strong>in</strong>e. Asta e<br />
cel mai important lucru. Aşa că a<br />
fost o experienţă plăcută. Recunosc<br />
că s-au întâmplat multe, chiar vrute<br />
<strong>şi</strong> nevrute, dar eu sunt mulţumit.<br />
Rep.: Când ai venit la Pandurii<br />
erai deja în vederile echipei naţio-<br />
nale. Acum te lupţi să fi titular la<br />
Pandurii... Crezi că odată cu veni-<br />
rea lui Răzvan Lucescu ai şan<strong>se</strong><br />
mai multe să pr<strong>in</strong>zi prima reprezentativă?<br />
R.S.: E b<strong>in</strong>e că s-a schimbat <strong>se</strong>-<br />
lecţionerul. S-ar putea să fie un<br />
avantaj faptul că Răzvan Lucescu<br />
este un fost portar. Răzvan <strong>şi</strong> cu<br />
m<strong>in</strong>e am fost colegi la Sportul<br />
Studenţesc. Dacă mă voi pregăti<br />
b<strong>in</strong>e <strong>şi</strong> voi apăra b<strong>in</strong>e în cont<strong>in</strong>uare,<br />
poate î<strong>şi</strong> va arunca ochii <strong>şi</strong> spre<br />
m<strong>in</strong>e. Oricum pentru m<strong>in</strong>e nu mai<br />
este un vis. Asta <strong>se</strong> întâmpla îna<strong>in</strong>te<br />
să fiu <strong>se</strong>lecţionat. Eu am fost porta-<br />
rul naţionalei, chiar <strong>şi</strong> pentru un<br />
m<strong>in</strong>ut <strong>şi</strong> jumătate, dar contează că<br />
am fost acolo. Normal că mi-aş<br />
dori să stau mai mult acolo. Dacă<br />
jucătorii vor avea meciuri bune, eu<br />
sunt conv<strong>in</strong>s că s-ar putea să <strong>se</strong> uite<br />
<strong>şi</strong> la echipe mai mici.<br />
A con<strong>se</strong>mnat Daniel Gârdu<br />
c m y k