De ce nu se amenajează Jiul? - Viata in Gorj

ViaţaînGorjSăptămânal independentAnul II, nr.44, 17-23 iunie 2010, Apare joi„Trebuie să airăbdare şivoinţă pentrua împlini ceeace ţi-ai dorit!”www.viataingorj.ro 16 pagini preţ 1 leu„Dacă poţi merge, de ce să te târăşti!″ N.IorgaDe ce nu seamenajează Jiul?pag.7„Jilţul şi Rovinariulse vor adapta lastructura SNLO”pag.3Angajaţii Societăţii Naţionalea Lignitului Oltenia (SNLO) auintrat, începând de azi, în şomajtehnic pentru alte două săptă-mâni, cu 75% din salariu, situaţiedatorată cererii scăzute de cărbu-ne. Minerii vor reveni la lucru pe1 iulie a.c. Pe toată perioada deşomaj, vor lucra doar angajaţiicare se ocupă... pag.3La Minerul Jilţ MătăsariLotul va suferischimbări radicaleConducerea ClubuluiMinerul Jilţ Mătăsari, întrunitîn şedinţă, sâmbătă,12.06.2010, nemulţumită de re-zultatele fotbaliştilor care auocupat mai mult decât un mo-dest loc 12 în serie, au hotărâtcă lotul va suferi schimbărimari, chiar radicale... pag.15Moţiunea a căzut... urmează Curtea ConstituţionalăToate sesizările privind legile de reduce-re a salariilor bugetarilor şi pensiilor vor fijudecate de CCR pe 24 iunie a.c. CCR a primitpatru sesizări care vizează neconstituţi-onalitatea celor două legi pentru careGuvernul şi-a asumat răspunderea în faţaParlamentului, respectiv Legea privind une-le măsuri necesare în vederea restabiliriiechilibrului bugetar şi Legea privind stabili-rea unor măsuri în domeniul pensiilor.Judecătorii Secţiilor Unite ale ÎCCJ au de-cis, luni, să trimită la Curtea Constituţionalădouă sesizări privind neconstituţionalitatealegilor care prevăd scăderea pensiilor şi asalariilor bugetarilor. Judecătorii instanţeisupreme consideră că printre prevederileconstituţionale încălcate de cele două legise numără articolul privind munca şi protec-ţia socială a muncii şi susţin că se încalcă şidispoziţiile care spun că cetăţenii au dreptulla pensie, la concediu de maternitate plătit,la asistenţă medicală în unităţile sanitare destat, la ajutor de şomaj şi la alte forme deasigurări sociale publice sau private, prevă-zute de lege. Judecătorii Înaltei Curţi maiinvocă în decizii că mai sunt încălcate pre-vederile din Constituţie care spun că legeadispune numai pentru viitor. CCR a primitşi sesizarea de neconstituţionalitate formu-lată de un grup de 37 senatori ai PSD-PC înlegătură cu Legea pentru stabilirea unor măsuridin domeniul pensiilor. PSD a mai depusla CCR o nouă contestaţie privind pa-chetul de legi pentru care Executivul şi-aasumat răspunderea în Parlament. PSD maisusţine că reducerea salariilor bugetarilor şia pensiilor echivalează, practic, cu institui-rea unui nou impozit, care va constitui venitla bugetul de stat, iar acest nou impozit ex-cede sferei impozitelor reglementate expresde Codul fiscal (Legea nr. 571/2003). AtâtPSD cât şi PNL au anunţat că au sesizatCurtea Constituţională cu privire la necon-stituţionalitatea celor două legi prin care sereduc salariile şi pensiile.c m y k

2 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010EDITORIALO, biet popor...Imagini şocante, terifiante. Poporula ieşit în stradă revoltat, supărat pânăla Dumnezeu, văzându-se batjocorittocmai de aleşii lui, nevenindu-i să-şicreadă ochilor şi urechilor. De ce le-afost frică românilor nu au scăpat.Chiar aşa suna pe timpul campanieiportocalii un slogan al preşedinteluiBăsescu la adresa tuturor celor care nuaveau de gând să-l urmeze. Încotrosă-l urmeze? Nimeni nu mai ştie, căci toţi se întreceau în promi-siuni şi minciuni , că se va face şi se va drege, de nu va mai ştibietul român ce să mai facă de atâta bine. Şi am mers pe mânalor, aşteptând marea schimbare. Am sperat că se vor crea locuride muncă, că pensionarii îşi vor primi drepturile cuvenite şi multealtele. Ca brusc să ne trezim în faţa marelui dezastru, îngenun-cheaţi de lovitură, năuciţi pur şi simplu, fără aer, nevenindu-nesă credem că lovitura venea tocmai de la ei, de la guvernanţiinoştri cei de toate zilele şi toate culorile, în fruntea cărora se aflăun pitic tare în clanţă, dar şi de cap, dar şi un corsar, mai multlup de apă dulce, care prăduieşte pe uscat, punându-şi în astfelde jafuri lentila din piele de porc peste ochiul stâng, agăţată cuelasticul de la bikineii doamnei Udrea, nefericita, care pune labătaie şampanie, în ceea ce priveşte soarta poporului, convinsăcă nu va avea nicicum sorţi de izbândă, meritându-şi soarta, în-tru fericirea lor, a a celor care ne conduc.Nimic nu i-a impresionat pe guvernanţi şi nici pe domnii parlamentaricare i-au susţinut necondiţionat. Nu au auzit nici strigăteledeznădăjduite de sub geamurile parlamentului, nici bles-temele, nici vaietele celor căzuţi pe caldarâm răpuşi de soare, defoame, dar mai ales de indiferenţa celor din marele for al ţării, însunetele stridente ale sirenelor ambulanţelor, nici mârâiturile defiară dezlănţuită ale celor care au tras în ţeapă pe cei corupţi,manechinele lor, lovindu-i fără milă şi călcându-i în picioare,revoltaţi, scuipându-i în faţă şi strigându-le toată suferinţa lor,până la a le da foc, nefiind decât un pas până la punerea lor înaplicare cu adevărat, gata să degenereze totul. Abia acum, prinrespingerea moţiunii, cu atâtea trucuri şi sfori trase, ei au reali-zat că le-a fost furată democraţia, fiind condamnaţi la moarte.Invitaţia lui Victor Ponta făcută premierului de a ieşi amândoi înstradă, pentru a vedea reacţia oamenilor, a fost primită cu aro-ganţă, cu acel rânjet al omului care nu se teme de nimic, după cea realizat că „oamenii au plecat...” şi nu mai există niciun pericolpentru pielea lui. Guvernanţii au mai câştigat o luptă „dreaptă”,având în arsenalul lor diabolic gume de mestecat şi piramidoanecare au fost introduse în urne, în faţa noastră, a tuturor, prostindu-neîn faţă, aşa cum au făcut-o întotdeauna. Arătându-şi ade-văratele chipuri, uitându-şi angajamentele asumate şi rostul loracolo, în cel mai înalt for, au dovedit că niciodată nu le-a fostgândul la cei de jos, la prostime şi ne-au condamnat la aceastăviaţă cumplită, transformând ţara într-un adevărat lagăr de ex-terminare. Ei sunt cei care au dovedit că nu au nici inimă, nicisuflet. Nici un muşchi de pe feţele lor împietrite nu s-a clintitcând au citit sentinţa, dovedind că oamenii de rând, pe care nicilegile nu-i mai apără şi nici Constituţia, au devenit o povară încalea lor, a guvernanţilor şi a afacerilor veroase, pe banii împru-mutaţi de la FMI şi de la alte organisme internaţionale, ţinând cudinţii de jilţurile în care se lăfăie fără ruşine.Împăratul, ar fi avut ocazia să facă gestul salvator într-o ast-fel de situaţie gravă. Ah, unde eşti tu, Ţepeş Doamne?!, unde eştitu, Tudore din Vladimiri, să nimiceşti tagma jefuitorilor, cândînsuşi Împăratul şi-a luat mâna de pe ei? Dar nu a făcut-o. Avăzut vasul propriului popor eşuat pe stânci, gata să fie dezmembrat,neputincios, în mijlocul furtunii, şi nu a avut niciun momentde ezitare, cu sufletul împietrit, nevrând să le arunce cola-cul de salvare. A stat acolo, ascuns după draperiile grele din pluşale hubloului, la câţiva paşi de ei, în cabina sa de pe vasul de luxal celor corupţi, pentru care poporul nu are nicio însemnătate,nici cât negru sub unghie. A lăsat să cadă la loc draperia, fărănicio remuşcare, lepădându-se de cei sortiţi morţii, simţind cumîn el scapără din nou acel sânge de corsar păgân şi de dorinţemai vechi de cuceritor. A făcut semn de pornire în larg, surd lastrigătele celor sortiţi pieirii, în numele cărora s-a ridicat petron. Blestemul lor abia se mai desluşeşte prin furtună...Ferească-i Dumnezeu de asemenea blestem, căci blestemul po-porului, mai greu decât un munte, îi va trage în adâncuri. Înadâncurile Iadului...Ion Şoldea- „Până la data de 1 iulie 2010,Ministerul Sănătăţii va finalizatransferul a peste 85% din unităţilesanitare aflate în sistemul public.Astfel, dintre cele 435 de unităţi sa-nitare publice existente în prezentpe teritoriul României se vor transferacătre autoritatea locală un nu-măr de 373'', informează MinisterulSănătăţii. În reţeaua MinisteruluiSănătăţii vor rămâne 62 de unităţiPOZA SĂPTĂMÂNIICNAS,pentru intenţiade a scumpimedicamenteleTinerilorfermieri interesaţide accesareaproiectelorVIAŢA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaţie editată de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaţiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor şef TehnoredactorMihaela Oarfă Ion Şoldea Vlad ConstantinRedactoriPauză demasă...sanitare de interes naţional, respectivinstitute publice, o serie de spita-le clinice judeţene de urgenţă (celedin centrele universitare importan-te), iar transferul managementuluispitalelor se va face către autorităţi-le administraţiei publice locale caredeţin proprietatea imobilului.- „La un deficit de până la 7% dinPIB, vom avea nevoie de 8-8,5 mili-arde de euro", a declarat VlădescuSEMNALVremeareporterilor, adăugând că venituriledin prima jumătate a anului vor fi subaşteptări. Surse guvernamentale audeclarat pentru MEDIAFAX că bu-getul general consolidat a înregistratun deficit de 16,5 miliarde de lei(aproape 4 miliarde de euro) dupăprimele cinci luni, echivalentul a3,23% din PIB, în creştere cu 4,4 mi-liarde lei (aproximativ un miliard deeuro) faţă de aprilie.Ana Irina Pop, Maria Băcescu, Gheorghe Băleanu,Alexandra Maria-Chiţu, Nadina Cîrţînă, Daniel GârduRĂSPUNDEREA PENTRU CONŢINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43

Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 3ACTUALITATE„Jilţul şi Rovinariul se voradapta la structura SNLO”Angajaţii Societăţii Naţionale aLignitului Oltenia (SNLO) au intrat, înce-pând de azi, în şomaj tehnic pentru altedouă săptămâni, cu 75% din salariu, situa-ţie datorată cererii scăzute de cărbune.Minerii vor reveni la lucru pe 1 iulie a.c.Pe toată perioada de şomaj, vor lucra doarangajaţii care se ocupă de livrări, pază şide menţinerea în siguranţă a utilajelor deexcavare-haldare. Minerii au mai stat acasăşi în perioada 17-31 mai.În această perioadă ortacii îşi pun speran-ţele în constituirea ELECTRA şi trăiesc cusperanţa că vor veni vremuri mai bune.Potrivit directorului general al SNLO,Daniel Burlan: „Sucursala Minieră dinOltenia va avea sediul în Târgu-Jiu, în actualulsediu al SNLO şi va avea în compo-nenţă carierele din cadrul SNLO, vor venişi carierele din Complexurile Turceni,Rovinari şi Craiova, Baza de Aprovizionare,Căile Ferate Uzinale şi Transport Cărbune,Unitatea de Valorificare a Accizelor (UVA)şi vom vedea dacă Centrul de Recuperareşi Perfecţionare a Forţei de muncă Săceluva rămâne la SNLO sau va fi sub patrona-jul ELECTRA”.Unităţile miniere care se află acum încomponenţa Complexurilor energetice nuvor intra în noua Sucursală minieră în for-ma actuală. Directorul General al SNLO aexplicat faptul că „s-a făcut o reorganizareîn luna martie a.c. Atunci s-a convenit castructuri asemănătoare să fie şi la Rovinarişi la Jilţ. Sunt făcute organigrame pentrufiecare dintre acestea. Atunci când va fitimpul vor funcţiona pe organigrame simi-lare SNLO. În ceea ce priveşte ELECTRA-în această perioadă se fac diverse analize,în această perioadă suntem în analiza per-sonalului. Vom vedea ce personal minierexistă în acest moment la Turceni şiRovinari, deoarece ar fi normal să nu vinăînapoi mai mult personal decât a plecat.Sperăm să fie personal chiar mai puţin, deoareceşi centrele energetice au făcut dis-ponibilizări în ultima perioadă”.Între timp, minerii din cadrul SNLO...mai iau o pauză. M.O.De ce nu se amenajează Jiul?Da, lacul din dreptul municipiului, de pefirul Jiului, poate fi numit pe drept cuvânt,aşa cum ne-au mărturisit mai mulţi pescaride pe dig, lada de gunoi a oraşului. Şi ni-meni nu ia nicio decizie, la niciun nivel, înprivinţa menţinerii apei curate, mai ales că oasemenea imagine respingătoare eclipseazăîntr-o oarecare măsură şi operele Titanuluide la Hobiţa. Dar toţi s-au obişnuit cu ea aşa,ba unii dau vina pe cei din Valea Jiului caredeversează astfel de gunoaie, peturi, cartoa-ne, pahare şi saci din plastic, borcane, alge,rădăcini şi alte ambalaje duse la vale şi adunatemai ales pe suprafaţa lacurilor amenajatede SC Hidroconstrucţia prin aceste ba-raje. Apele Române nu fac nimic, ProtecţiaMediului la fel, ca să nu mai vorbim despreedili şi celelalte oficialităţi locale şi judeţene.Nici cu insula nu se face nimic, aşteptân-du-se câte o nuntă de zile mari sau câte unspectacol de circ. Investitorii interesaţi deaceastă locaţie nu îndrăznesc să se implicedin cauza taxelor prea mari pe care ar trebuisă le suporte, nefiind ajutaţi cu nimic pentruîncurajarea şi demararea unor astfel de pro-iecte. Vă mai amintiţi zăvoiul de altădată, cuarbori seculari şi spaţii verzi atrăgătoarepentru cei care doreau să iasă la iarbă verde,la plaje sau chiar la un grătar? Ba aici se or-ganizau, de sărbători, petreceri în zăvoi, cumuzică, mititei şi bere, promiţându-se de ceidin fruntea obştei, de la an la an, că aici seva face un adevărat loc de agrement pentrutârgujieni şi nu numai, chiar cu un chei spe-cial dotat cu bărci, cu umbrele şi chioşcurietc. Uite că nu s-a făcut nimic...Noroc cu pescarii care roiesc pe ambelemaluri, care mai dau o vedere mai plăcutăacestui tablou pe care l-am putea asemui cuo natură moartă. Însă răbdarea lor e pusă laîncercare de gunoaiele din lac care se agaţăde cârlige creându-le probleme, ca să nuamintim şi de mirosurile pestilenţiale emanatede acestea, mai ales acum, când ele fer-mentează la aşa căldură. Mulţi dintre ei ar fidispuşi , dacă ar avea bărci la dispoziţie, săpresteze ore de muncă voluntară pentru apescui cu plasele aceste gunoaie, dar trebuieluate măsuri şi cu celelalte baraje din zonaoraşului Bumbeşti-Jiu, pentru filtrarea apeiîncât să nu se mai permită poluarea Jiului.De ce să nu pescuiască şi iubitorii acestuisport în alte condiţii, prin amplasarea unorumbrele sau prin ieşirea în larg cu barca, iarinsula să arate cu adevărat o „oază de dis-tracţie”, la umbra pomilor falnici, cu teraseamenajate special, cu muzică, alei şi bănci,şi chiar cu spaţii de joacă pentru copii. Astfelîncât turiştii să fie atraşi de larma de aici darşi de frumuseţea lacului, cu balize luminoa-se pe timp de noapte, cu bărcuţe, cu plimbăriorganizate pe cursul apei, cu şalupe sau altevase speciale, de croazieră, cu ora. Dar câtenu se pot organiza aici? Uite că idei sunt şiîncă gratuite, dar cine să le aplice? Asta-iproblema principală. Şi ar mai fi una, teamacelor care ar vrea să facă ceva, puţini la nu-măr, care se tem de ceilalţi care le vor punebeţe în roate. Că aşa se obişnuieşte la noi...K. Iannis- Până la data de 1 iulie2010 trebuie realizattransferul spitalelor cătreautorităţilepublice.Săptămâna trecută a fostaprobat modelul de pro-tocolpredare-preluareprin Ordin al ministruluiSănătăţii.- La şedinţa cu şefiiserviciilor deconcentratedin judeţul Gorj, care aavut loc Prefectură, a fostanalizat stadiul verifică-rilor modului de acordarea ajutorului social şi agradelor de handicap.ReprezentanţiiInspectoratului Teritorialde Muncă Gorj au con-trolat 16 primării şi auaplicat 10 sancţiuni.- Direcţia Generală aFinanţelor Publice Gorja demarat acţiunea deverificare a firmelor careau mai mult de cinci an-gajaţi la punctele de lu-cru şi nu sunt declarate.Urmează ca autorităţilelocale să semnaleze pro-blemele, iar reprezentan-ţii DGFP Gorj să facăverificări. S-a luat aceas-tă hotărâre deoareceexistă firme din alte ju-deţe decât judeţul Gorj,care au puncte de lucrucu mai mult de cinci an-gajaţi nedeclarate, care,în loc să plătească impo-zit la bugetul local, plă-tesc impozite în judeţulunde este înregistrată so-cietatea.

4 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010POLITICĂGuvernul a fost salvat devotul a 8 parlamentariLiderul PSD Victor Ponta adeclarat, după votul dinParlament, că opoziţia mai aredreptul la o moţiune de cenzurăîn această sesiune şi că va facetot posibilul pentru a lupta să-iajute pe oameni, va ataca laCurtea Constituţională legea şiva introduce o nouă moţiune decenzură.Întrebat când va depune PSDnoua moţiune de cenzură, Pontaa spus: „În cursul acestei sesiuni.Putem convoca o sesiune extraor-dinară. În momentul în care, deazi, majoritatea parlamentarăaparţine Opoziţiei cu 228 de vo-turi, trebuie să ne batem pentruoameni prin toate mijloacele de-mocratice posibile”.Ponta a declarat, după ce moţiuneade cenzură a picat, întru-nind doar 228 de voturi „pentru”faţă de 236 necesare pentruadoptare, că actualul Guvern numai are legitimitate, iar şefulstatului ar trebui să îi ceară de-misia lui Emil Boc.„Ne aflăm într-o criză politi-că. Un Guvern care mai are doar197 de susţinători, în timp ce228 de parlamentari au votat îm-potrivă, este nelegitim. Nu vareuşi să facă niciun lucru bunpentru România. Cred că este dedatoria preşedintelui TraianBăsescu să-i ceară domnuluiBoc să-şi dea demisia şi să che-me toate forţele politice pentru agăsi o soluţie de ieşire din aceas-tă criză”, a spus Ponta.El a precizat că este foartedezamăgit şi supărat pentru căviaţa a opt milioane de români astat în mâna a opt parlamentaride la PDL, UDMR şi indepen-denţi, care ar fi întors rezultatulvotului dacă votau moţiunea.„Faptul că opt oameni maitrebuiau să voteze această moţiunepentru ca să nu se taie pen-siile şi salariile e un lucru carenu poate decât să mă întristezefoarte tare”, a spus Ponta.Moţiunea a căzutParlamentul român amează să deblocheze săprespins,marţi, o moţiu-tămâna viitoare noi tranşenea de cenzură depusădin ajutorul total de 20 dede PSD, deschizând ca-lea punerii în aplicare aunui plan de austeritatemiliarde de euro încheiatîn 2009.În timpul dezbaterilor,propus de Guvern, darcâteva mii de sindicalişticontestat de opoziţie şişi pensionari nervoşi aude sindicate.Un total de 228 de par-lamentari au votat pentruprotestat în faţa parla-mentului, cerând demisiapremierului Emil Boc şi amoţiune şi 197 împotrivă,preşedinteluiTraianînsă pentru adoptarea tex-Băsescu.tului era nevoie de 236 devoturi.După o perioadă de anibuni cu creştere, PIB-ulRespingereamoţiuniiRomâniei, una dintre ţăriîipermite, astfel, guverlecel mai afectate de cri-nului să implementezeză din UE, a scăzut cuhotărârea de diminuare cu25% a salariilor în siste-7,1% anul trecut. În pri-măvara lui 2009, cu multmul public şi cu 15% aînaintea Greciei, aceastăpensiilor.ţară a obţinut un ajutorÎn contrapartidă cucrucial de la FMI şi de laaceste măsuri, FMI ur-UE pentru a depăşi criza.Ordonanţa care prevedeverificarea modului în carese acordă concediilemedicale, a trecut de SenatOrdonanţa de urgenţă careprevede verificarea modului încare se acordă concediile medi-cale a trecut, miercuri, tacit deSenat, prima Cameră sesizată,deoarece nu a întrunit numărulnecesar de voturi unei legi orga-nice, potrivit NewsIn.Preşedintele Comisiei pentrudrepturile omului, GyorgyFrunda (UDMR), acerutprelungireatermenului de dez-batere de la 45 la60 de zile, pentru ase rediscuta ordonanţa,variantă res-pinsă de plen. Înfinal, supus la vot,proiectul de adop-tare a OUG nu aputut fi nici adop-tat, nici respins,pentru că nu a în-trunit numărul devoturi necesar uneilegi organice.Variantapropusăde Guvern va treceastfel, prin adopta-re tacită, la CameraDeputaţilor, termenulalocat dezbate-rii în Senat fiind 16iunie.Noul sistem de acordare aconcediilor medicale a fost pusîn aplicare din 15 mai, dată de lacare pacienţii care vor sta acasădin motive medicale vor fi nevo-iţi să completeze o declaraţie peproprie răspundere prin care seangajează să fie la domiciliul in-dicat. În aceeaşi declaraţie paci-entul se angajează să anunţe întermen de 24 de ore angajatorulcu privire la incapacitatea sa demuncă. Reprezentanţii plătitori-lor indemnizaţiei - angajatorulsau CNAS - vor putea fi însoţiţide reprezentanţi ai poliţiei, dacăva fi cazul. Aceştia vor verificala uşa domiciliului dacă persoa-na este acasă sau nu. Nu se vaintra în locuinţă.Pacientul trebuie să indiceadresa de reşedinţă la care va fiprezent pe toată perioada conce-diului medical, care nu trebuieneapărat să fie aceeaşi cu adresade domiciliu din buletin. Prin ace-eaşi declaraţie pacientul se angajeazăsă fie prezent la adresa indi-cată şi ia la cunoştinţă faptul căpoate fi vizitat de reprezentanţiiplătitorilor de indemnizaţie în in-tervalele orare 8-11, 12-17 şi 18-20. Pacientul va semna de aseme-nea că este de acord ca în cazulnerespectării condiţiilor să i sesisteze plata indemnizaţiei. Dacăpacientul nueste găsit la do-miciliu, plataindemnizaţieiva fi sistată adoua zi de laîncheierea pro-cesului verbal.Noile regle-mentărisuntgândite pentrua diminua numărulconcedi-ilormedicaleacordateabu-ziv,concediiale căror cheltuieliau deve-nit o adevăratăpovară la bu-get,potrivitMinisteruluiSănătăţii.Înanul 2009,concediile me-dicale au costat statul peste 923de milioane de lei, dublu faţă de2006. Numărul certificatelormedicale eliberate anul trecut afost de peste 2,7 milioane, ceeace înseamnă că, anul trecut, celpuţin unul din doi angajaţi a be-neficiat de un concediu medical.

Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 5ADMINISTRAŢIEComisionul de rambursare anticipatăa fost limitat sau, după caz, eliminatla creditele persoanelor fiziceGuvernul a adoptat Ordonanţade Urgenţă privind contractele decredit pentru consumatori, act nor-mativ care stabileşte limitarea sau,după caz, eliminarea comisionuluide rambursare anticipată pentrutoate creditele persoanelor fizice,indiferent dacă sunt garantate imo-biliar sau nu, dacă urmează a fiacordate, sau sunt deja în derulare.Una dintre cele mai importantereglementări incluse în proiect vi-zează limitarea comisionului derambursare anticipată la maximum1%, în condiţiile în care, în prezent,această compensaţie variază între4-5%. Astfel, va fi limitat comisio-nul de rambursare anticipată la 1%din valoarea creditului rambursatanticipat, dacă perioada de timpdintre rambursarea anticipată şidata convenită pentru încetareacontractului de credit este mai marede un an şi la 0,5% dacă această pe-rioadă este mai mică de un an.Comisionul de rambursare anti-cipată va fi diminuat din momentulintrării în vigoare a acestei OUG,iar creditorii vor trebui, prin acteadiţionale, în termen de 90 de zilede la intrarea în vigoare, să modifi-ce contractele de credit.Un alt beneficiu al noilor reglementăriconstă în faptul că modalitateade comunicare către consu-matori a informaţiilorpre-contractuale se face prin inter-mediul unui formular standardizat,astfel încât persoanele care dorescsă obţină un credit să poată compa-ra mult mai uşor ofertele diferitelorbănci. De asemenea, actul normativadoptat de Guvern permite consu-matorului de credite să se retragădintr-un contract, fără a invoca vreunmotiv, în termen de 14 zile calendaristicede la semnarea acestu-ia. O altă reglementare inclusă înactul normativ vizează eliminareacomisionului de analiză a dosaruluide credit, în situaţiile în care nu seîncheie contractul cu banca.Potrivit noilor reglementări, co-misionul de rambursare anticipatăva fi eliminat şi pentru situaţiile încare: rambursarea a fost realizată caurmare a executării unui contractde asigurare care are drept scop asigurareariscului de neplată şi în ca-zul în care contractul de credit esteacordat sub forma unei facilităţi„descoperire de cont”.Ordonanţa de Urgenţă va intraîn vigoare în 10 zile de la publicareaîn Monitorul Oficial, dar bănci-le vor avea la dispoziţie 90 de zilede la data la care va intra în vigoareacest act normativ să modifice, prinacte adiţionale, contractele aflate încurs de derulare.O altă reglementare inclusă înactul normativ vizează eliminareacomisionului de analiză a dosaruluide credit, în situaţiile în care nu seîncheie contractul cu banca.Contracte de finanţare dindomeniul social la nivelulregiunii Sud-Vest OlteniaPrimării din Gorjamendate de ITMÎn urmă cu două zile, Agenţiapentru Dezvoltare RegionalăSud-Vest Oltenia, în calitate deOrganism Intermediar pentruProgramul Operaţional Regionala organizat, la sala de şedinţe aConsiliului Judeţean Gorj, uneveniment care a marcatsemnarea a trei noi con-tracte de finanţare, dincare două sunt proiecteale Consiliului JudeţeanGorj.- Primul proiect alConsiliului JudeţeanGorj „Extindere capaci-tate prin amenajare şimodernizare etaj III lacomplexul de recuperareşi reabilitare neuro-psihiatrică pentru adulţi„Bâlteni”, în valoare to-tală de 972.931,41 lei(din care valoarea finan-ţării nerambursabile estede 697.666,51 lei), îşipropune creşterea calităţii îngri-jirii de tip rezidenţial pentru ceipeste 130 de beneficiari aflaţi înîngrijire. Pentru asigurarea uneibune funcţionalităţi a acestuicentru vor fi necesare următoa-rele activităţi: modernizarea grupurilorsanitare, înlocuirea tâm-plăriei de lemn cu tâmplăriePVC pentru uşi, zugrăveli interioareîn dormitoare, cabinete, holuri,magazii, casa scării, reface-rea pardoselilor, înlocuireainstalaţiilor interioare de încălzi-re, realizarea unui lift exteriorcu acces la toate etajele.- Al doilea proiect alConsiliului Judeţean Gorj„Extindere şi dotare Centrul deîngrijire şi asistenţă - Dobriţa,judeţul Gorj” în valoare totalăde 3.494.886,38 lei (din care va-loarea finanţării nerambursabileeste de 2.655.334,94 lei), îşipropune creşterea accesibilităţiipersoanelor din judeţul Gorj laserviciile sociale oferitede Centrul de în-grijire şi asistenţăDobriţa prin construi-rea unui nou pavilioncu o capacitate de 50locuri. Noul corp declădire, cu o suprafaţăde 1.011,26 mp, vaadăposti sala de mesevestiare,depozitepentru alimente, spă-lător veselă, oficiu şiun spaţiu de sociali-zare.La nivelul regiuniiSud-Vest Oltenia aufost semnate 84 decontracte de finanţare.Pentru investiţiile ce urmează a firealizate în cadrul acestor proiectesunt solicitaţi aproximativ 220 mi-lioane euro (situaţia include şicele trei proiecte semnate în ca-drul acestei întâlniri).Inspectorii din cadrulInspectoratului Teritorial deMuncă Gorj au sancţionat, săp-tămâna trecută, primăriile dinLogreşti şi Cruşeţ cu câte 5.000lei, în urma controalelor efectu-ate pentru respectarea moduluide acordare a ajutoarelor socialeprevăzute de Legea 416/2001.În ceea ce priveşte neregulile,s-a constatat că lipseau listelecu persoanele care primesc aju-tor social, ele trebuie afişate laavizierul primăriei, anchetelesociale nu erau făcute din 6 în 6luni, astfel că angajaţii primărieinu ştiau dacă persoanele re-spective se mai încadrează saunu la condiţiile legii 416.Verificareava continuapână ce ITM va vedea toate situaţiiledin cele 70 de localităţi.Până acum au fost verifi-cate 16 primării dintre celecare acordă ajutoare sociale,două fiind sancţionate, iar alte9 primind avertisment.La nivelul judeţului Gorjexistă aproape 11 mii de bene-ficiari ai ajutorului social. Dela începutul anului şi până înprezent ajutoarele sociale,acordate în baza legii416/2001, au fost sistate pentru133 de persoane pentru ne-reguli în întocmirea actelor.

8 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 9COMUNITATESăptămâna trecută, Băile de la Săcelu şi-auSăptămâna trecută, Băile de la Săcelu şi-audeschis oficial porţile pentru turiştii care vor, şideschis oficial porţile pentru turiştii care vor, şiîn această vară, să le treacă pragul. Plaja curatăîn această vară, să le treacă pragul. Plaja curatăşi staţiunea aranjată ca de sărbătoare aşteptaşi staţiunea aranjată ca de sărbătoare aşteptaprimii turişti care nu au întârziat să apară.primii turişti care nu au întârziat să apară.Conducerea Bazei de Tratament Săcelu, alăturiConducerea Bazei de Tratament Săcelu, alăturide reprezentanţi ai Societăţii Naţionale a Lignituluide reprezentanţi ai Societăţii Naţionale a LignituluiOltenia, de reprezentanţi ai autorităţii judeţene, deOltenia, de reprezentanţi ai autorităţii judeţene, deoameni politici şi de cetăţeni ai judeţului aflaţi înoameni politici şi de cetăţeni ai judeţului aflaţi înzonă, au participat la deschiderea sezonului estival.zonă, au participat la deschiderea sezonului estival.Cu această ocazie a fost lansat volumulCu această ocazie a fost lansat volumul„Băile Săcelu, un tezaur natural” scris de„Băile Săcelu, un tezaur natural” scris deConstantin Câşlaru, lansat odată cu împlinirea aConstantin Câşlaru, lansat odată cu împlinirea a1735 de ani de la prima atestare documentară a1735 de ani de la prima atestare documentară astaţiunii (275-2010).staţiunii (275-2010).Nicolae Rotaru, directorul Bazei deNicolae Rotaru, directorul Bazei deTratament Săcelu, a fost gazda evenimentului,Tratament Săcelu, a fost gazda evenimentului,menţionând faptul că, anual, prin Săcelu trec înmenţionând faptul că, anual, prin Săcelu trec înjur de 30.000 de persoane pentru a-şi îngriji săjurde 30.000 de persoane pentru a-şi îngriji sănătatea.A mai specificat şi faptul că sunt depunătatea.A mai specificat şi faptul că sunt depuseeforturi deosebite pentru a spori capacitatease eforturi deosebite pentru a spori capacitateade funcţionare a staţiunii şi pentru a putea dedefuncţionare a staţiunii şi pentru a putea deserviîn număr cât mai mare diferite categoriiservi în număr cât mai mare diferite categoriide persoane. „Băile Săcelu au fost cândva o ledepersoane. „Băile Săcelu au fost cândva o legendă”spune Nicole Rotaru… „Veniţi la Săcelugendă” spune Nicole Rotaru… „Veniţi la Săceluşi veţi vedea că legenda este adevărată”.şi veţi vedea că legenda este adevărată”. M.O.M.O.Băile Săcelu şi-audeschis porţileÎncepe recensământul agricol 2010În urmă cu o săptămână, Prefectura Gorj aÎn urmă cu o săptămână, Prefectura Gorj aţinut şedinţa de instruire a secretarilor şi agenţinutşedinţa de instruire a secretarilor şi agenţiloragricoli din cadrul primăriilor cu privire laţilor agricoli din cadrul primăriilor cu privire laîmpărţirea teritoriului localităţilor în sectoare şiîmpărţirea teritoriului localităţilor în sectoare şisecţii de recensământ, în vederea efectuăriisecţii de recensământ, în vederea efectuăriiRecensământului General Agricol 2010.Recensământului General Agricol 2010.Celor prezenţi la instruire le-a fost pre-Celor prezenţi la instruire le-a fost prezentatconţinutul şi modul de completare azentat conţinutul şi modul de completare acelor patru tipuri de formulare necesare acticelorpatru tipuri de formulare necesare activităţilorde delimitare a teritoriului localităţivităţilorde delimitare a teritoriului localităţilorîn sectoare şi secţii de recensământ, delor în sectoare şi secţii de recensământ, deasemenea, reprezentanţii Direcţiei Judeţeneasemenea, reprezentanţii Direcţiei Judeţenede Statistică Gorj au arătat celor prezenţi prodeStatistică Gorj au arătat celor prezenţi procedurade stabilire a numărului de sectoare şicedura de stabilire a numărului de sectoare şisecţii de recensământ. La delimitarea acestuisecţii de recensământ. La delimitarea acestuinumăr s-a ţinut seama de prevederile din nornumărs-a ţinut seama de prevederile din normeleprivind împărţirea localităţilor în secmeleprivind împărţirea localităţilor în sectoareşi secţii de recensământ aprobate detoare şi secţii de recensământ aprobate deComisia Centrală, prin care se precizează căComisia Centrală, prin care se precizează căun sector de recensământ se constituie dinun sector de recensământ se constituie din180-200 gospodării individuale, iar o secţie180-200 gospodării individuale, iar o secţiedin 5-7 sectoare. S-a atras atenţia că estedin 5-7 sectoare. S-a atras atenţia că esteobligatorie încadrarea în numărul de sectoareobligatorie încadrarea în numărul de sectoarealocate şi numai în cazuri cu totul deosebite,alocate şi numai în cazuri cu totul deosebite,cu motivaţii întemeiate, se poate apela la seccumotivaţii întemeiate, se poate apela la sectoarelede rezervă.toarele de rezervă.În perioada iulie 2010 - martie 2011, auto-În perioada iulie 2010 - martie 2011, autorităţileadministraţiei publice locale nu mairităţile administraţiei publice locale nu maiefectuează schimbări de denumiri ale străzilorefectuează schimbări de denumiri ale străzilorsau renumerotări ale clădirilor.sau renumerotări ale clădirilor.Stimată doamnă director, aş vrea să ne re-Stimată doamnă director, aş vrea să ne reîntoarcemîn timp, când eraţi o tânără absolîntoarcemîn timp, când eraţi o tânără absolventăa Facultăţii de filologie, optimistă, înventă a Facultăţii de filologie, optimistă, încăutarea unui loc de muncă pe măsura aştepcăutareaunui loc de muncă pe măsura aşteptărilordar şi a pregătirii...tărilor dar şi a pregătirii...Eu am fost dascăl şi am crezut că rămân das-Eu am fost dascăl şi am crezut că rămân dascăltoată viaţa. După zece ani de învăţământ, încăl toată viaţa. După zece ani de învăţământ, înjudeţul Vâlcea, învăţământ în mediul rural şi înjudeţul Vâlcea, învăţământ în mediul rural şi încondiţiile acelea în care toamna şi vara făceaicondiţiile acelea în care toamna şi vara făceaipractică agricolă cu elevii, de plăcere şi de drag, apractică agricolă cu elevii, de plăcere şi de drag, afost aşa un soi de revoltă, mi se părea că suntem lafost aşa un soi de revoltă, mi se părea că suntem ladispoziţia administraţiei locale. Aveai uneori pridispoziţiaadministraţiei locale. Aveai uneori primaricu şapte clase şi veneau să-ţi dea lecţii demari cu şapte clase şi veneau să-ţi dea lecţii dedidactică şi de tot ce vrei. Şi am spus: „probabil, îndidactică şi de tot ce vrei. Şi am spus: „probabil, înmediul citadin lucrurile stau altfel...” Şi atunci mimediulcitadin lucrurile stau altfel...” Şi atunci miamdorit schimbarea din rural în citadin. Dar nuam dorit schimbarea din rural în citadin. Dar nuera uşor să intri în mediul citadin în învăţământ,era uşor să intri în mediul citadin în învăţământ,posturile erau puţine şi pentru limbi străine, la vreposturileerau puţine şi pentru limbi străine, la vremeaaceea. Şi pentru că soţul era gorjean, până lamea aceea. Şi pentru că soţul era gorjean, până laurmă, din Vâlcea am ajuns în judeţul Gorj. Dar nuurmă, din Vâlcea am ajuns în judeţul Gorj. Dar nuam ajuns în învăţământ. Am şi făcut o plimbare peam ajuns în învăţământ. Am şi făcut o plimbare pela sediul Inspectoratului Şcolar şi nici vorbă. Amla sediul Inspectoratului Şcolar şi nici vorbă. Amvăzut aglomeraţia, am înţeles cum stau lucrurile.văzut aglomeraţia, am înţeles cum stau lucrurile.Şi, în final, am ajuns în industrie. E adevărat că,Şi, în final, am ajuns în industrie. E adevărat că,printr-o cunoştinţă, am aflat de postul de laprintr-o cunoştinţă, am aflat de postul de laRovinari, de la Termocentrala Rovinari. Era unRovinari, de la Termocentrala Rovinari. Era unpost de translator pentru asistenţa tehnică francepostde translator pentru asistenţa tehnică franceză.Era perioada în care se construiau grupurile deză. Era perioada în care se construiau grupurile de2x330 kw la Rovinari, grupurile franco-germane,2x330 kw la Rovinari, grupurile franco-germane,Şi erau două asistenţe tehnice care asigurau con-Şi erau două asistenţe tehnice care asigurau construcţia,o asistenţă tehnică germană şi una francestrucţia,o asistenţă tehnică germană şi una franceză.Fiecare avea câte un translator pentru traduceză.Fiecare avea câte un translator pentru traducereadocumentaţiei tehnice, pentru traduceri înrea documentaţiei tehnice, pentru traduceri înşedinţele cu toţi factorii de răspundere. Şi atunci,şedinţele cu toţi factorii de răspundere. Şi atunci,doi ani de zile mi-am petrecut la Rovinari, făcânddoi ani de zile mi-am petrecut la Rovinari, făcândnaveta şi văzând ce înseamnă munca în industrie,naveta şi văzând ce înseamnă munca în industrie,nu neapărat pe platformă, pe care am cunoscut-onu neapărat pe platformă, pe care am cunoscut-odoar în postura de interpret, de translator. A fost odoar în postura de interpret, de translator. A fost oexperienţă extraordinară pentru mine. Noroculexperienţă extraordinară pentru mine. Noroculmeu a fost că venisem după cursuri internaţionalemeu a fost că venisem după cursuri internaţionalede la Braşov, de trei săptămâni de zile, cu dascălide la Braşov, de trei săptămâni de zile, cu dascălifrancezi. Mi-au prins foarte bine acele cursuri,francezi. Mi-au prins foarte bine acele cursuri,deşi erau teoretice şi erau prin învăţământ şi nudeşi erau teoretice şi erau prin învăţământ şi nuaveau nimic comun cu industria, însă din punct deaveau nimic comun cu industria, însă din punct devedere al limbajului, al exprimării în limba franvedereal limbajului, al exprimării în limba franceză,al dialogului, au fost extraordinare. Aici eraceză, al dialogului, au fost extraordinare. Aici erao îmbinare între limbajul tehnic dar şi cel obişnuit,o îmbinare între limbajul tehnic dar şi cel obişnuit,în care să asigure acea relaţie între români şi franîncare să asigure acea relaţie între români şi franceziori de câte ori era nevoie.cezi ori de câte ori era nevoie.Şi totuşi, cum aţi ajuns la bibliotecă?Şi totuşi, cum aţi ajuns la bibliotecă?La bibliotecă, după ce s-a încheiat misiuneaLa bibliotecă, după ce s-a încheiat misiuneaasistenţei tehnice, nu-mi găseam rostul laasistenţei tehnice, nu-mi găseam rostul laRovinari. Eram de formaţie filolog şi atunci aRovinari. Eram de formaţie filolog şi atunci atrebuit să-mi caut în altă parte. Învăţământul eratrebuit să-mi caut în altă parte. Învăţământul eranepermisiv şi am ajuns la bibliotecă, ca biblionepermisivşi am ajuns la bibliotecă, ca bibliotecar,direct la sala de lectură. Acela a fost locultecar, direct la sala de lectură. Acela a fost loculmeu de muncă până în 1990, din 1978, ca simmeude muncă până în 1990, din 1978, ca simplubibliotecar, şi în care, culmea ironiei!... deşiplu bibliotecar, şi în care, culmea ironiei!... deşinu eram membru de partid, răspundeam şi denu eram membru de partid, răspundeam şi deceea ce numim noi acum valorificarea colecţiiceeace numim noi acum valorificarea colecţiilor,activitatea culturală. Atunci se numea prolor,activitatea culturală. Atunci se numea propagandăa cărţii. Eu făceam şi acele activităţi şipagandă a cărţii. Eu făceam şi acele activităţi şiaşa am cunoscut fabricile şi uzinele din vremeaaşa am cunoscut fabricile şi uzinele din vremeaaceea. Deci nu-mi este străin nici Combinatulaceea. Deci nu-mi este străin nici Combinatulde prelucrare a lemnului şi Fabrica de confecţii,de prelucrare a lemnului şi Fabrica de confecţii,nici Maşini-Unelte, nici Bârseştiul, nici Sadu.nici Maşini-Unelte, nici Bârseştiul, nici Sadu.Am cunoscut activitatea tinerilor mai ales, pen-Am cunoscut activitatea tinerilor mai ales, pentruei se făceau toate activităţile culturale, pentruei se făceau toate activităţile culturale, pentrutineri şi pentru femei, în general. Şi am stattru tineri şi pentru femei, în general. Şi am statcuminte la sala de lectură, ca bibliotecar, pânăcuminte la sala de lectură, ca bibliotecar, pânăîn ianuarie 1990, când s-a întâmplat ce s-a înînianuarie 1990, când s-a întâmplat ce s-a întâmplat...Se întâmplase, de fapt, în decembrie,tâmplat... Se întâmplase, de fapt, în decembrie,şi, în absenţa mea, am devenit directorulşi, în absenţa mea, am devenit directorulBibliotecii judeţene. Au fost şi din cei care mi-Bibliotecii judeţene. Au fost şi din cei care miauapreciat activitatea iar colectivul de aici aau apreciat activitatea iar colectivul de aici afost majoritar de partea mea. Iar din parteafost majoritar de partea mea. Iar din parteaFSN-ului, cred că aşa se numea pe atunci, re-FSN-ului, cred că aşa se numea pe atunci, reprezentantulnumărul unu a fost regretatul proprezentantulnumărul unu a fost regretatul profesorTitu Rădoi. A fost o muncă frumoasă, înfesor Titu Rădoi. A fost o muncă frumoasă, înaceastă relaţie cu cărţile şi cititorii, plină de saaceastărelaţie cu cărţile şi cititorii, plină de satisfacţii,cu atâtea acţiuni frumoase, mereu întisfacţii, cu atâtea acţiuni frumoase, mereu înmijlocul cititorilor dar şi al scriitorilor, căreiamijlocul cititorilor dar şi al scriitorilor, căreiam-am dedicat fără nicio reţinere, încât nici num-am dedicat fără nicio reţinere, încât nici nuam observat cum trec anii, încât să realizez căam observat cum trec anii, încât să realizez cătoate au şi un final neaşteptat...toate au şi un final neaşteptat...Exact. Aţi ajuns la un punct de la care pri-Exact. Aţi ajuns la un punct de la care priviţiînapoi tot drumul străbătut, un drum alviţi înapoi tot drumul străbătut, un drum alvieţii dvs., când parcă trăiţi acea emoţie a abavieţiidvs., când parcă trăiţi acea emoţie a abateriide la acest drum, cu care eraţi obişnuită,terii de la acest drum, cu care eraţi obişnuită,străbătându-l zi de zi, urmând de data aceastastrăbătându-l zi de zi, urmând de data aceastasă faceţi un popas pentru odihnă, atât de binesăfaceţi un popas pentru odihnă, atât de binemeritat,lăsând pe altcineva să preia ştafeta.meritat, lăsând pe altcineva să preia ştafeta.Ce emoţii vă încearcă la acest ceas?Ce emoţii vă încearcă la acest ceas?Încerc să-mi imaginez cum va fi şi încercÎncerc să-mi imaginez cum va fi şi încercsă-mi organizez timpul. Îmi dau seama că amsă-mi organizez timpul. Îmi dau seama că amnevoie de o perioadă de... tranziţie, cum se spunevoiede o perioadă de... tranziţie, cum se spune,să mă ferească Dumnezeu de tranziţia rone,să mă ferească Dumnezeu de tranziţia românească!,să nu dureze atât de mult. Sper sămânească!, să nu dureze atât de mult. Sper săfie o tranziţie scurtă. Adică să trec de la un tipfie o tranziţie scurtă. Adică să trec de la un tipde activitate, de zece-douăsprezece ore pe zi, dede activitate, de zece-douăsprezece ore pe zi, decele mai multe ori, în care nu aveam vreme săcele mai multe ori, în care nu aveam vreme sămă gândesc când ajung acasă sau la ai mei, cemă gândesc când ajung acasă sau la ai mei, cefac, unde se află, dacă se descurcă, norocul meufac, unde se află, dacă se descurcă, norocul meucă m-au înţeles şi m-au sprijinit, la cu totul altcăm-au înţeles şi m-au sprijinit, la cu totul altceva...în extrema cealaltă, în care casa şi famiceva...în extrema cealaltă, în care casa şi familiaajung de data asta pe primul plan, pentru călia ajung de data asta pe primul plan, pentru căacei douăzeci de ani, ca director al bibliotecii,acei douăzeci de ani, ca director al bibliotecii,nu prea au fost şi nu aveau cum să fie pe primulnu prea au fost şi nu aveau cum să fie pe primulplan, ca gospodină, uneori atingând poate oplan, ca gospodină, uneori atingând poate ouşoară egalitate, dar pe primul plan niciodată.uşoară egalitate, dar pe primul plan niciodată.Întâi îmi doresc să mă liniştesc, să mă odih-Întâi îmi doresc să mă liniştesc, să mă odihnesc,simt nevoia să mă şi odihnesc. După atâtanesc, simt nevoia să mă şi odihnesc. După atâtavreme, nu am avut nici concedii... Nu reproşezvreme, nu am avut nici concedii... Nu reproşeznimănui că nu am avut concedii mai mult denimănui că nu am avut concedii mai mult decinci, şase zile într-un an, din cele douăzeci şicinci, şase zile într-un an, din cele douăzeci şicinci din câte aveam dreptul. De fiecare dată îmicinci din câte aveam dreptul. De fiecare dată îmispuneam: „o să le iau în luna următoare... o să lespuneam: „o să le iau în luna următoare... o să leiau în luna următoare...” Şi intervenea altceva şi,iau în luna următoare...” Şi intervenea altceva şi,dacă intervenea, ajungeam la serviciu şi renundacăintervenea, ajungeam la serviciu şi renunţamla acele zile, amânând mereu. Nu aş mai sfăţamla acele zile, amânând mereu. Nu aş mai sfătuiacum, drept să spun, privind înapoi, nu aş maitui acum, drept să spun, privind înapoi, nu aş maisfătui pe nimeni să facă... chiar atâtea sacrificii.sfătui pe nimeni să facă... chiar atâtea sacrificii.Pentru că, din păcate, nu vreau să fiu înţeleasăPentru că, din păcate, nu vreau să fiu înţeleasăgreşit, nu regret că am procedat astfel, dar nici nugreşit, nu regret că am procedat astfel, dar nici nusunt foarte încântată că... procedând aşa, prisuntfoarte încântată că... procedând aşa, primeştialtceva în schimb... Nu m-am aşteptat şimeşti altceva în schimb... Nu m-am aşteptat şinici nu am avut nişte aşteptări formidabile de lanici nu am avut nişte aşteptări formidabile de lanimeni, suntem români, suntem oameni, cu prenimeni,suntem români, suntem oameni, cu pre-Vine vremea, vremea trece... Nici nu observi cum trece timpul, preocupat de atâtea lucruri, mereu în criză de timp, dornic să rezolvi cât mai multe, dacăVine vremea, vremea trece... Nici nu observi cum trece timpul, preocupat de atâtea lucruri, mereu în criză de timp, dornic să rezolvi cât mai multe, dacănu cel puţin pe cele pe linie de serviciu, care nu suferă amânare. Căci de restul, cum ar fi cele personale, ai zis mereu că este timp. Nici nu ţi-ai dat seamanu cel puţin pe cele pe linie de serviciu, care nu suferă amânare. Căci de restul, cum ar fi cele personale, ai zis mereu că este timp. Nici nu ţi-ai dat seamacând copilul a crescut, printre străini, şcolindu-se. Când soţului i-au dat primii ghiocei la tâmple... Şi brusc, te trezeşti în faţa unui fapt împlinit, pe carecând copilul a crescut, printre străini, şcolindu-se. Când soţului i-au dat primii ghiocei la tâmple... Şi brusc, te trezeşti în faţa unui fapt împlinit, pe carenu-l mai poţi amâna. Ieşirea în pensie. Ciudate sentimente. Te trezeşti la marginea unei lumi cu care te obişnuisei, trăind în ea zi de zi, dăruindu-te cu trupnu-l mai poţi amâna. Ieşirea în pensie. Ciudate sentimente. Te trezeşti la marginea unei lumi cu care te obişnuisei, trăind în ea zi de zi, dăruindu-te cu trupşi suflet, cu sacrificii şi bucurii, cu realizări şi nerealizări. Parcă ar fi o oră de bilanţ. Şi brusc pe buze îţi încolţeşte această întrebare: ce voi face de mâine?,şi suflet, cu sacrificii şi bucurii, cu realizări şi nerealizări. Parcă ar fi o oră de bilanţ. Şi brusc pe buze îţi încolţeşte această întrebare: ce voi face de mâine?,fiind luat pe nepregătite, aşa, dintr-o dată. Când va trebui să te desparţi de această lume, realizând că de mâine va începe altă viaţă, de la zero. De datafiind luat pe nepregătite, aşa, dintr-o dată. Când va trebui să te desparţi de această lume, realizând că de mâine va începe altă viaţă, de la zero. De dataaceasta ca pensionar. Şi te năpădesc tot felul de gânduri, de regrete, de tristeţe înăbuşită, de neputinţă. Asta este viaţa, concluzionăm, revenind la realitate.aceasta ca pensionar. Şi te năpădesc tot felul de gânduri, de regrete, de tristeţe înăbuşită, de neputinţă. Asta este viaţa, concluzionăm, revenind la realitate.Cam la aceste încercări este supusă acum şi Alexandra Andrei, încă director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, la ora când am invitat-o la acest di-Cam la aceste încercări este supusă acum şi Alexandra Andrei, încă director al Bibliotecii Judeţene „Christian Tell”, la ora când am invitat-o la acest dialog,parcă regretând ceva anume, ce nu se mai spune într-o astfel de împrejurare, când ai senzaţia că unii „apropiaţi” şi-au întors faţa de la tine...alog, parcă regretând ceva anume, ce nu se mai spune într-o astfel de împrejurare, când ai senzaţia că unii „apropiaţi” şi-au întors faţa de la tine...O VIAŢĂ, ÎN SLUJBA CĂRŢII ŞI A CITITORILOR„A fost o muncă frumoasăşi plină de satisfacţii”Sperăm ca rândurile de faţă să nu deranjezeSperăm ca rândurile de faţă să nu deranjezepe nimeni, ci mai curând să constituie un impenimeni, ci mai curând să constituie un imboldpentru cei în drept să-l reamenajeze saubold pentru cei în drept să-l reamenajeze saupoate or fi uitat de existenţa lui, luaţi cu altepoate or fi uitat de existenţa lui, luaţi cu altetreburi mult mai arzătoare, existând şi o a douatreburi mult mai arzătoare, existând şi o a douaalternativă, scoaterea la licitaţie pentru ca bazialternativă,scoaterea la licitaţie pentru ca bazinulsă fie preluat de un investitor interesat sănul să fie preluat de un investitor interesat săfacă ceva în acest sens.facă ceva în acest sens.Documentarea noastră a pornit de la sesiză-Documentarea noastră a pornit de la sesizărileunor târgujieni interesaţi de funcţionarearile unor târgujieni interesaţi de funcţionareaacestui ştrand atât pentru ei cât şi pentru copiiacestui ştrand atât pentru ei cât şi pentru copiimai mici, aici fiind mai linişte şi în... aer liber,mai mici, aici fiind mai linişte şi în... aer liber,faţă de celălalt ştrand, „al fostului partid”. Înfaţă de celălalt ştrand, „al fostului partid”. Înceea ce îi priveşte pe copii, sub 10 ani, mai alesceea ce îi priveşte pe copii, sub 10 ani, mai alescei interesaţi să înveţe înotul, se poate amenajacei interesaţi să înveţe înotul, se poate amenajao parte a bazinului spre celălalt capăt, unde apao parte a bazinului spre celălalt capăt, unde apaeste mai mică, şi pot fi supravegheaţi de un inestemai mică, şi pot fi supravegheaţi de un instructorsau chiar de părinţi, ne sugerează aceşstructorsau chiar de părinţi, ne sugerează aceştiaconvinşi că încă nu este prea târziu şi se maitia convinşi că încă nu este prea târziu şi se maipoate face ceva.poate face ceva.Deplasându-ne la faţa locului, am constatatDeplasându-ne la faţa locului, am constatatcu amărăciune că ştrandul cel vechi, din incintacu amărăciune că ştrandul cel vechi, din incintaStadionului Municipal, a fost dat uitării, bazi-Stadionului Municipal, a fost dat uitării, bazinulfiind gol, iar de jur-împrejur, în locul plajeinul fiind gol, iar de jur-împrejur, în locul plajeicu nisip, terenul a fost năpădit de bălării, cum lacu nisip, terenul a fost năpădit de bălării, cum lafel de bine rugina a înflorit pe trambuline, ca săfel de bine rugina a înflorit pe trambuline, ca sănu mai vorbim de partea din lemnărie, grătarelenu mai vorbim de partea din lemnărie, grătarelede la duşuri, cabinele şi iar trambulinele.de la duşuri, cabinele şi iar trambulinele.Sperăm şi noi că încă nu este prea târziu,Sperăm şi noi că încă nu este prea târziu,încât cei în drept să facă acest pas, să facă oîncât cei în drept să facă acest pas, să facă oadevărată surpriză pentru iubitorii de înot, prinadevărată surpriză pentru iubitorii de înot, prindarea în folosinţă a ştrandului. Dar anul acestadarea în folosinţă a ştrandului. Dar anul acestaşi nu la anul...şi nu la anul...Vom reveni neapărat, cu o relatare mai am-Vom reveni neapărat, cu o relatare mai amplăde la faţa locului.plă de la faţa locului.E. TerenteE. TerenteŞtrandul municipal– o relicvă a nepăsării?!Ah, căldura de laetajele superioareIng. Bebe Voinescu, pensionar, Târgu-Jiu:Ing. Bebe Voinescu, pensionar, Târgu-Jiu:Înţeleg că aproape toate blocurile din municipiulÎnţeleg că aproape toate blocurile din municipiulnostru sunt făcute de pe vremea Împuşcatului,nostru sunt făcute de pe vremea Împuşcatului,dar nu avem ce să le reproşăm atâta timp cât îndar nu avem ce să le reproşăm atâta timp cât înregimul de tristă amintire aşa lucrau constructoregimulde tristă amintire aşa lucrau constructorii,în viziunea arhitecţilor de la acea vreme. Darrii, în viziunea arhitecţilor de la acea vreme. Darse pare că şi în cei 20 de ani de la revoluţie încoasepare că şi în cei 20 de ani de la revoluţie încoaceau rămas aceiaşi specialişti, ai lui Peşte, fiindceau rămas aceiaşi specialişti, ai lui Peşte, fiindcănu s-a văzut nimic nou în oraşul nostru. Parcăcă nu s-a văzut nimic nou în oraşul nostru. Parcănici nu-i interesează soarta noastră. Şi vin cu urnicinu-i interesează soarta noastră. Şi vin cu următoareaproblemă cu care se confruntă locatariimătoarea problemă cu care se confruntă locatariide la etajele superioare şi nu-i aude nimeni, dede la etajele superioare şi nu-i aude nimeni, deparcă ei ar fi ai nimănui. Este vorba despre teraparcăei ar fi ai nimănui. Este vorba despre teraseleblocurilor, aşa zisele acoperişuri, care varasele blocurilor, aşa zisele acoperişuri, care varadevin adevărate „cuptoare cu microunde”, de nudevin adevărate „cuptoare cu microunde”, de numai poţi sta în casă din cauza căldurii înăbuşitoamaipoţi sta în casă din cauza căldurii înăbuşitoare,insuportabile. Te uiţi cum te deshidratezi dere, insuportabile. Te uiţi cum te deshidratezi deviu, ca o cârpă la... storcător, transpiraţia ţâşnindviu, ca o cârpă la... storcător, transpiraţia ţâşnindprin toţi porii, simţind că nu ai aer, neajutorat, caprin toţi porii, simţind că nu ai aer, neajutorat, capeştele pe uscat, cu uşile şi ferestrele la perete,peştele pe uscat, cu uşile şi ferestrele la perete,expus curentului, răcind cobză şi cu ochii cât sarexpuscurentului, răcind cobză şi cu ochii cât sarmaua.Iar pe timp de iarnă apartamentele noastremaua. Iar pe timp de iarnă apartamentele noastredevin adevărate lăzi frigorifice, de tremuri cadevin adevărate lăzi frigorifice, de tremuri cavarga, din cauza planşeului rece, iar centrala tervarga,din cauza planşeului rece, iar centrala termică,cu toate eforturile „financiare” de a ardemică, cu toate eforturile „financiare” de a ardemai mult gazul, nu face faţă pentru a crea acelmai mult gazul, nu face faţă pentru a crea acelclimat ambiental în locuinţă, fiindcă la sfârşit declimat ambiental în locuinţă, fiindcă la sfârşit delună te ia cu călduri la primirea facturii de plată.lună te ia cu călduri la primirea facturii de plată.De ce nu se face nimic în acest sens? NuDe ce nu se face nimic în acest sens? Nucred că vor ajunge şi blocurile noastre să prindăcred că vor ajunge şi blocurile noastre să prindăreabilitarea, când îi văd pe cei din comitetulreabilitarea, când îi văd pe cei din comitetulasociaţiei de proprietari dezinteresaţi de acestasociaţiei de proprietari dezinteresaţi de acestlucru. De ce nu se ia iniţiativa la nivel mai înalt,lucru. De ce nu se ia iniţiativa la nivel mai înalt,al oficialităţilor locale sau judeţene, de a se găsial oficialităţilor locale sau judeţene, de a se găsio soluţie, un proiect, un om de iniţiativă, care săo soluţie, un proiect, un om de iniţiativă, care sărezolve cumva şi această problemă. Mai ales cărezolve cumva şi această problemă. Mai ales căla multe terase a început să se infiltreze apa dela multe terase a început să se infiltreze apa deploaie inundând apartamentele, încât bieţii loploaieinundând apartamentele, încât bieţii locatarirecurg la tot felul de improvizaţii şi acocatarirecurg la tot felul de improvizaţii şi acoperişuri,care arată şi urât dar sunt luate şi deperişuri, care arată şi urât dar sunt luate şi devânt, producând fel de fel de accidente umanevânt, producând fel de fel de accidente umaneşi pagube materiale...şi pagube materiale...Redactorul de serviciuRedactorul de serviciuTelefonul cititoruluijudecăţi, cu sentimente, cu invidii, cu orgolii şijudecăţi, cu sentimente, cu invidii, cu orgolii şicu tot ce ţine de natura umană. Dar, parcă unecutot ce ţine de natura umană. Dar, parcă uneori...parcă uneori specificul românesc tinde multori... parcă uneori specificul românesc tinde multspre zona negativă, spre polul negativ şi...spre zona negativă, spre polul negativ şi...Ce vă propuneţi să faceţi de acum încoloCe vă propuneţi să faceţi de acum încoloca pensionară?ca pensionară?Să mă ocup acum de familie şi, odată cu ple-Să mă ocup acum de familie şi, odată cu plecareala Timişoara, să-mi găsesc acolo un echilicareala Timişoara, să-mi găsesc acolo un echilibru...Să fim alături de fiica noastră, care estebru... Să fim alături de fiica noastră, care estedeja stabilită definitiv în Timişoara. Ea este judedejastabilită definitiv în Timişoara. Ea este judecătorla Tribunalul Timiş şi e căsătorită cu preşecătorla Tribunalul Timiş şi e căsătorită cu preşedinteletribunalului de acolo. Bineânţeles că amdintele tribunalului de acolo. Bineânţeles că amsă mai revin şi la Gorj, de care mă simt atât desă mai revin şi la Gorj, de care mă simt atât delegată... Am să revin pentru cei care merită, şilegată... Am să revin pentru cei care merită, şisper să mai am prieteni şi după ani de zile. Însper să mai am prieteni şi după ani de zile. Înacest moment, sau mai bine spus în aceste luniacest moment, sau mai bine spus în aceste lunide zile, am simţit solidaritatea colaboratorilorde zile, am simţit solidaritatea colaboratorilormei, vorbesc de dăscălime, vorbesc de cei caremei, vorbesc de dăscălime, vorbesc de cei careau trecut de atâtea ori pragul bibliotecii noastre,au trecut de atâtea ori pragul bibliotecii noastre,vorbesc de asemenea de reprezentanţii mass-mevorbescde asemenea de reprezentanţii mass-mediacărora le mulţumesc cu multă sinceritate şidia cărora le mulţumesc cu multă sinceritate şirecunoştinţă. Eu trebuie să recunosc, aproaperecunoştinţă. Eu trebuie să recunosc, aproapefără excepţii, că am avut o relaţie superbă cufără excepţii, că am avut o relaţie superbă cumass-media locală şi nu numai. Nu ştiu al cuimass-media locală şi nu numai. Nu ştiu al cuieste meritul, poate al ambelor părţii, dar le mulestemeritul, poate al ambelor părţii, dar le mulţumesctuturor pentru colaborarea noastră de atâţumesctuturor pentru colaborarea noastră de atâţiaani de zile, în care nu cred să fi existat fisuriţia ani de zile, în care nu cred să fi existat fisuricare să lezeze demnitatea vreuneia dintre părţi.care să lezeze demnitatea vreuneia dintre părţi.Din tonul vocii dvs. reţin totuşi acea undăDin tonul vocii dvs. reţin totuşi acea undăde regret şi supărare, pe care încercaţi să nu ode regret şi supărare, pe care încercaţi să nu oafişaţi, dar glasul tot vă trădează amărăciuneaafişaţi, dar glasul tot vă trădează amărăciuneaîncolţită în suflet...încolţită în suflet...Nu ştiu, îmi este greu să vorbesc despre totNu ştiu, îmi este greu să vorbesc despre totce s-a întâmplat în ultima vreme... Mi-aş fi doritce s-a întâmplat în ultima vreme... Mi-aş fi doritsă fiu eu mai inspirată şi... să decid până lasă fiu eu mai inspirată şi... să decid până laurmă. În final, în aceste luni de zile am tot penurmă.În final, în aceste luni de zile am tot pendulatdacă să mă pensionez din proprie iniţiatidulatdacă să mă pensionez din proprie iniţiativă,dacă să continui... Mai ales că au intervenitvă, dacă să continui... Mai ales că au intervenitşi în familie nişte probleme de sănătate ale soşiîn familie nişte probleme de sănătate ale soţului,mă rog, erau mai multe indicii. Plus oboţului,mă rog, erau mai multe indicii. Plus obosealaşi, la urma urmei, este o limită în toate.seala şi, la urma urmei, este o limită în toate.Colegii mei însă, 98-99% , nu erau pregătiţiColegii mei însă, 98-99% , nu erau pregătiţipentru acest moment şi ei m-au convins să conpentruacest moment şi ei m-au convins să continui.Şi până la urmă ajungem să regretăm cutinui. Şi până la urmă ajungem să regretăm cutoţi că nu am rezolvat nimic... Nici eu, nici ei...toţi că nu am rezolvat nimic... Nici eu, nici ei...Ion ŞoldeaIon Şoldea

10 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010CULTURĂOmagiu Eroinei de la JiuSăptămâna trecută, cu ocaziaîmplinirii a 89 de ani de la înhuma-rea Ecaterinei Teodoroiu în faţaPalatului Administrativ din muni-cipiul Târgu-Jiu, mai exact în ziuade 9 iunie 1921, şi a 93 de ani decând eroina a rostit ultimele cuvin-te de îmbărbătare a soldaţilor pecâmpul de luptă, au fost depuseflori şi coroane la MausoleulEroinei de la Jiu, fiind lansată toto-dată şi cartea „Cătălina, Eroina dela Jii”, scrisă de preotul paroh IoanMălăescu şi scriitorul DorinBrozbă, „carte interzisă între anii1940-1990!”, aşa cum se menţio-nează şi pe copertă. „În primăvaralui 1937 – aşa cum ne mărturiseşteDorin Brozbă -, preotul IoanMălăescu se stinge din viaţă, ca ur-mare a unei bronhopneumonii, ladoar 64 de ani, fără să aibă ferici-rea să-şi vadă cartea tipărită.Munca de realizare a cărţii s-a des-făşurat pe o perioadă de mai binede un deceniu, astfel încât, la sfâr-şitul anului 1936, era gata pentru avedea lumina tiparului, însă, dinpăcate, editurile au refuzat să facăacest lucru, fiindcă în conţinutulsău erau proslăviţi, pe bună drepta-te, foştii suverani şi întemeietori aiRomâniei Mari, regele Ferdinand Işi regina Maria. Totuşi, după aproa-pe trei ani de dictatură regală, îndecembrie 1940, în sfârşit, o editu-ră consimte să tipărească aceastălucrare a vestitului cărturar. Dar,nici de această dată lucrurile nu de-curg normal, pentru că, la rândullui, generalul Ion Antonescu, noulconducător al Statului, ostil făţişdinastiei regale, care-i stabilise înultimii ani domiciliu forţat la mâ-năstirea Bistriţa, din judeţulVâlcea, instituie la rândul său odictatură personală iniţial alături delegionarii lui Horia Sima, interzicândactivităţile culturale şi editorialefără aprobarea şi avizul cen-zurii de la Ministerul Culturii...”Dorin Brozbă speră ca, odată cuapariţia acestei cărţi, autorităţile lo-cale şi judeţene, cât şi profesioniştiîntr-ale istoriei, dimpreună cu eleviişi studenţii, oamenii de rând, trebuiesă fie mult mai receptivi şi edu-caţi în cultul şi respectul marilorpersonalităţi ale istoriei de la careavem foarte multe de învăţat şi deurmat. Doar ele sunt şi vor fi pentrutotdeauna esenţa supravieţuiriinoastre!În încheiere, Dorin Brozbă apus în discuţie şi urgentarea restau-rării mausoleului din PiaţaVictoriei, care se află într-o stareavansată de degradare, fără ca acestlucru să fi fost observat de cineva.Ionel MiuÎnceputurile învăţământuluipublic în satele comuneiPadeş (1838-1839)Relativ recentele publicaţii„Monografia comunei Padeş”,Editura Măiastra, Târgu-Jiu,2005, autori Constantin Moregaşi Niţă Argintaru, şi „Motru-Sec – studiu istoric şi etnografic”,Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2007, autor Victor Troacă,deşi aduc unele contribuţii im-portante privind evoluţia şcoliiîn satele comunei Padeş, de-alungul timpului, nu reuşesc săfocalizeze momentul începutu-rilor învăţământului public şinici să desprindă, din documentelevremii, numele primi-lor dascăli.Aşa după cum se ştie, prinadoptarea, în mai 1831, a textu-lui Regulamentului Organic, decătre Obşteasca Adunare a ŢăriiRomâneşti, începând cu 1 iulie,a aceluiaşi an, se pun în aplicareşi prevederile referitoare la înfiinţareaşi organizarea învăţă-mântului public, structurată îndouă etape. Prima etapă debu-tează în septembrie 1831 şi seadresa, conform art. 366 dinRegulament, la înfiinţarea deşcoli publice în fiecare capitalăde judeţ, iar a doua, începând cuianuarie 1838, concretizatăprintr-o circulară aDepartamentului Treburilor dinLăuntru, prin care se hotăra în-fiinţarea de şcoli publice la sate.Lucrarea „Învăţământul pu-blic gorjean la început de drum(1831-1848)”, Editura MăiastraTârgu-Jiu, 2009, autor DanNeguleasa, aduce în faţa celorinteresaţi şi nu numai, pe bazaa nu mai puţin de 1698 de documentedin fondurile arhivis-tice gorjene, o lumină clarăasupra învăţământului publicdin Gorj în perioada 1831-1848, din care însă lipseşte,justificat, situaţia referitoare lasatele Apa Neagră, Padeş,Văieni, Orzeşti, Cloşani, com-ponente astăzi ale comuneiPadeş, aparţinătoare, în primajumătate a secolului al XIX-lea, judeţului Mehedinţi.Lămuritoare pentru tema articoluluinostru, este însă publicaţia„Începutul învăţămân-tului public, la sate, în judeţulMehedinţi (1838-1848)”,Editura Drobeta, 1976, autorG.D. Iscru, care, după uneleaprecieri generale, se opreşteasupra fiecărei localităţi mehe-dinţene arătând într-o anexă(Tabelul nr.1 – primul an de învăţământpublic în satele jude-ţului Mehedinţi – 1838-1848):satul în care s-a înfiinţat şcoa-la, candidatul de învăţător, dataînceperii învăţăturii, numărulelevilor şcolarizaţi.Astfel, la paginile 191, 192se precizează: „1. Şcoala din sa-tul Padeşu, Plaiul Cloşani, arecandidatul de învăţător pe VasilePopa Seme (o - ?)n, este înfiin-ţată la data de 1 decembrie 1838şi învaţă 22 de elevi; 2. Şcoaladin satul Văieni, Plaiul Cloşani,are candidat de învăţător peVintilă Stoican, se înfiinţează la10 decembrie 1838, cu 8 elevi;3. Şcoala din satul Orzeşti,Plaiul Cloşani, are candidat deînvăţător pe Pătru Popescu, şi eînfiinţată la 12 decembrie 1838,cu 25 de elevi; 4. Şcoala din sa-tul Cloşani, Plaiul Cloşani, arecandidatul de învăţător pe IonFrănţăscu, e înfiinţată la 1 de-cembrie 1838, cu 22 de elevi; 5.Şcoala din satul Apa Neagră,Plasa Baia (de Aramă), are can-didat de învăţător pe Ion sinBarbu Selar, este înfiinţată la 17noiembrie 1838, cu 11 copii.Având această atestare clară,considerăm că fiecare şcoa-lă menţionată, din comunaPadeş, îşi poate reconstitui istoriculşi completa galeria dascălilorce s-au perindat pe dru-mul apostolicesc al propăşiriiînvăţământului şi culturii pânăîn zilele noastre. Totodată semnalareanoastră se vrea şi umplereaunui gol din monografii-le locale.Prof. Adrian PopescuOptzeci şi treisunt de toţi... Peisajul antologiilor dincesară unui alt „proiectil” de genspaţiul epigramei româneşti s-a( şi de geniu).îmbogăţit, recent, în chip fericit,Dacă epigramiştii sunt consicuinspirata apariţie editorială, inderaţi,în general, doar nişte inotitulată„Când pleca odată, la răz-fensivi „floretişti”, cei din tagmaboi, un om...”, lucrarea fiind demilitarilor sunt, în viziunea scriitofaptun „Dicţionar selectiv de mi-rului, scenaristului şi poetuluilitari epigramişti şi... epigramiştiMihail Nicolae-Paul (ofiţer de jan-militari”. Autorul originalei „cărţidarmi), prefaţatorul plin de duh alcu epoleţi” nu putea fi altul decâtacestei antologii, „epigramişti laingeniosul artilerist din Divizia debaionetă”. Afirmaţia este întărită –umorişti ai Gorjului, col. (r.) Grigpunctual, decisiv şi cu duh – de ce-M. Dobreanu care, ca într-o acţiu-lebrul caricaturist Şuţă Aurelianne de cercetare în adâncimea tea-Iulius – ŞAI (aici, poliţist sub acotruluide luptă pe specific, proce-perire), autorul „ştampilei” de gendează legendar sub pseudonimele:de pe coperta cărţii de faţă.Pann Duru, Panduru, Durpann,adică Gogu din bogatul în talenteOptezeci şi trei sunt de toţiMaghereştii de Gorj.În „cartea cu... epoleţi,Fiinţă esenţialmente umoris-Care – ca atâtea arte –tică, abordările din publicisticaE doldora de... carate.locală îl divulgă pe spiritualulcombatant a fi şi un incisiv şi laÎntre bravii militari,obiect gazetar, producţia în do-Optzeci şi doi sunt cei tari,meniu asigurându-i muniţia ne-D.D. fiind ca să fie(Din greşeală de la... „SIE”).Oricum, nu pot să nu strigUrări pentru domnul Grig,Căci el este autorul„Tragerilor” cu... umorul!Col. (r.) D.D.* ERATĂ: „Epigramistul” dela pag. 45 este ofiţer SRI (în rezer-vă) şi a fost redactor-şef adjunct la„Adevărul de Gorj”, de unde aplecat de „bună voie”, fiind consi-derat „securist sub acoperire”.Aşa era atunci (august 2000). Orepetabilă (regretabilă) psihoză...D.D.

Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 11ÎNVĂŢĂMÂNTEmpatia la copiiEmpatia apare în viaţa noas-tră ca o necesitate subiectivă deintercunoaştere, care, fără a firiguroasă, precum cunoaştereaştiinţifică, ci mai curând intuiti-vă, se bazează pe o experienţăindividuală ce permite apropierisau depărtări, simpatii sau anti-patii, ca reflex al unei posibilepenetraţii psihice în psihologiaceluilalt. Adică, individul umanare capacitatea de a fi empatic,fără pierderea identităţii pro-priului eu, a identităţii totale, ciparţiale, prin care o persoanăpoate deveni „temporar” o altăpersoană, gândind sau simţindca ea. Prin transpunerea în psi-hologia celuilalt, e ca şi cum ar„intra în pielea lui”, pătrunzândcognitiv şi afectiv în cadrul dereferinţă al partenerului, identi-ficându-se parţial cu el, „ca şicum” ar fi el, dar fără a pierdecondiţia de „ca şi cum”. Într-uncuvânt, individul uman are capa-citatea de a fi empatic, reuşindca prin această modalitate să-lînţeleagă mai bine pe celălalt,să-i anticipeze comportamentulşi, de ce nu, chiar unele reacţiiîn anumite momente de solicita-re maximă. Situaţie în care el îşipoate fixa o strategie corespunzătoarede acţiune faţă de parte-ner, cu voia sau fără voia lui,încât empatia devine baza uneistrategii special adoptate, necesarăîn vederea unei bune comunicăriinterpersonale, o comuni-care implicită de care, în celemai multe cazuri, depind multi-plele relaţii între oameni.Nevoia de empatie este ca şinevoie de comunicare, pe care oputem identifica în diferite for-me, la o vârstă încă precoce acopilului care, în multitudineajocurilor cu rol, încearcă să or-ganizeze, de exemplu, grupa degrădiniţă, copiind rolul de edu-catoare cu păpuşile, aşa cum avăzut-o el, cu toată convingereaşi autenticitatea permise de pre-cara sa experienţă. Sau joculde-a soldaţii şi războiul, jucândrolul unui mare comandir văzutprin filme. Fapt ce atestă nevoiacopilului de a empatia cu uniiadulţi, ce se suprapune cu nevo-ia de joc, de a veni cu ceva nou,Şcoala mea aproape de sufletul meupentru a stârni interesul copiilordin jur. Totul în limitele unortrăiri nesupravegheate, ca atuncicând realizează că este urmăritde educatoare sau altă persoanăadultă, copilul îşi iese brusc dinrol, refuzând să mai continue ju-carea lui. Aceasta constituie şi oprimă delimitare specifică faţăde nevoia de empatie manifestatăde actorul dramatic care, ju-cându-şi rolul, acţionează cumai multă dăruire cu cât realizeazăcă a stârnit mai mult inte-resul spectatorilor.O serie de studii şi cercetăriau evidenţiat precocitatea empaticăprivitoare la relaţiile inter-personale în grupele de copiipreşcolari aflaţi în colectivitate,mai exact la o componentă comunăa empatiei – cea motivaţională.Au fost urmărite, în spe-cial, stările de tristeţe, fericire,supărare, durere ale copiilor dincolectivitate, urmărindu-se înacelaşi timp şi reacţiile celor dinjur, ca: participarea la emoţii,încercarea de a-l felicita pe partenersau de a-l încuraja, oferireaajutorului, comentarii de îm-bărbătare şi liniştire. În unelesituaţii, cei de faţă se asociazăcu partenerul, manifestând o ati-tudine duşmănoasă faţă de cel cei-a produs acestuia durerea sau,în alte împrejurări, îi întorcacestuia spatele, nedându-idreptate, şi pactizând chiar cuadversarul lui.Se poate concluziona, deci,că nevoia de comunicare impli-cită prin empatie cuprinde ogamă foarte largă de manifesta-re, de la comportamentul comunal oricărei persoane, până lacomportamentul specializat înanumite profesii, punându-seaccent în mod deosebit pe formareaşi dezvoltarea acestei ca-pacităţi atât de necesare omuluiîn relaţiile sale interpersonale.Fenomenul empatic poate fiexercitat natural, ca o consecin-ţă a integrării personalităţiiomului în contextul vieţii salede relaţie. Însă să nu privimaceastă capacitate ca o simplănevoie umană, ci ca pe o condi-ţie a reuşitei în viaţă. Dorinţa deperfecţionare şi afirmare înacest domeniu constituie o pre-ocupare majoră a specialiştilor,în dorinţa de a veni în întâmpi-narea unei nevoi fireşti, specificumane – nevoia de empatie.Institutor Inelia TENTEANu ne e mereu la îndemânăputerea şi zăbava de a cerne va-lorile şi de a le pune deoparte,spre rodirea lor şi spre îmbogăţi-rea noastră spirituală. Şcoalaeste locul în care învăţăm, înain-te de toate, că spiritul şi bogăţialui sunt cele care dau măsuranoastră şi a faptelor noastre.Învăţăm unii de la alţii că adevă-ratele valori transcend vremurileşi nu pier odată cu ele. Învăţămunii de la alţii că împărtăşindadevăratele valori devenim maibogaţi.Sărbătoarea SfinţilorÎmpăraţi Constantin şi Elenaeste un prilej pentru toţi oameniiŞcolii Generale „ConstantinSăvoiu” din Târgu-Jiu de a împărtăşibucuria lucrului bine fă-cut şi de a contura perspectivece vor deveni, prin munca deechipă, realităţi pe care şi le do-resc. Elevii şi profesorii pun înpaginile activităţii lor comune,ca temelie pentru noi speranţe,ce vor să facă, din anii de şcoală- un timp şi un spaţiu al fiecăruiaşi al tuturor. Cu ocazia „Zileişcolii”, s-au desfăşurat o seriede activităţi interesante care aucaptat interesul elevilor. În cur-tea şcolii s-au realizat desene peasfalt, produse prin care şi-aumanifestat mândria de a fi eleviai acestei şcoli, iar în fiecaresală de clasă s-au organizat diferiteconcursuri. Doamnele învă-ţătoare Popescu Simona şiCambrea Maria au susţinut cuelevii claselor a IV-a F şi a IV-aA un program artistic „Şcoalamea-aproape de sufletul meu” şiau desfăşurat un concurs de cul-tură generală între clase. De câteori ni se întâmplă ceva deosebitîn viaţă, primim acest fapt cubucuria împlinirii noastre ca fi-inţe efemere, într-o lume în carevârtejul cotidian ne amestecăameţitor zile şi nopţi, valori şideşertăciuni, amăgiri şi certitu-dini.La ceas aniversar, elevii şiprofesorii dau trecutului ce esteal lui, împliniri, nostalgii, şi, înacelaşi timp, deschid porţile vii-torului cu tot ce înseamnă el.Curajul, dorinţa şi dorinţa dea reuşi în viaţă a elevilor, clăditepe experienţa şi valoarea profe-sorilor lor, vor face din ŞcoalaGenerală „Constantin Săvoiu” oinstituţie ce-şi merită locul câş-tigat în rândul instituţiilor de în-văţământ gorjene. Un vis atinsnu înseamnă altceva decât naştereaaltuia nou, un sfârşit ce prin-de formele unui nou început,căci cum altfel putem împuţinadistanţa dintre noi şi propriulnostru vis spre desăvârşire?Institutor Popescu Simona,Şcoala Generală „C. Săvoiu”

12 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010MICĂ PUBLICITATEASIROM VINE CU PREŢURI DE CRIZĂ –până la 25% REDUCEREDin 04.06.2010 ASIROM te întâmpină cu onouă ofertă RCAAlege ASIROM ŞI VEI BENEFICIA DESIGURANŢĂ ŞI CALITATEReducere 25% la primele de bazăPensionari – reducere 35%Reînoire ASIROM – 5% bonus fidelitateAlte asigurări non auto reducere de 5%- bonus comboReînoire cu 20 de zile înaintede expirare 5% - bonus reînoireanticipatăUn nou produsCASCO – PARTENER– MAI AVANTAJOSrea şi în cazul când vinovat de ac-cident este un terţ asigurat RCA(asigurat la altă societate de asi-gurări), subrogându-se în toatedrepturile asiguratului nostru.Poliţa CASCO se încheie con-comitent cu RCA pe o perioadăde 6 luni sau 1 an, suma asiguratăfiind cea declarată de asigurat.A fost conceput pentru a rea-liza o ofertă de servire completăSocietateanoastrăa clientului ASIROM pe RCA,care nu are încheiată asigurareCASCO.ASIROM plăteşte despăgubi-ANGAJEAZĂ – INSPECTORCOORDONATOR cu grupa;asigură salariu motivant, bo-nuri de masă şi SIGURANŢAZILEI DE CRIZĂ.

MICĂ PUBLICITATEGARSONIERE- Str. Zambilelor, parter, centrală, g+f,parţial mobilată- Str. Revoluţiei,et.4, p+g+f, boiler, convector,termopan.- str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri.- Str. Hidrocentralei, CT, T, f.g.p., AC.- str. Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T;p.f.g., toate îmbun.- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, mochetă, boiler,convector- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- str. C. Brâncuşi, parter, cu îmbunătăţiri- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, parter, CT, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, parter, ieşire separată,teren concesiune, convector, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, et.2, f.g., boiler, convector,usi schimbate- Str. Constructorilor, fara imbunatatiri- Str. Dacia, et.3, fără îmbunătăţiri- Str. Dacia, et.3, CT, T, p.f.g.- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T,p.f.g., balcon inchis- Str. Garofitei, parter, 30 mp, multipleimbunatatirile, totul nouAPARTAMENTE2 CAMERE- Vând urgent apartament 2 camere,Sâmboteanu, complet utilat, pretabil firmă(parter). Relaţii la telefon:0764/810.153, 0726/380.988.- Str. Plopilor, et.3, semidec., . centrală,T, p.f.g.- Str. Grivitei, parter, multiple îmbunătăţiri.- str. N. Titulescu, et.3, dec, CT, T, p.f.g.- str. 8Mai, parter, balcon, CT., pretabilsp. com. .- str. Ec. Teodoroiu, et.2, dec, 55 mp, T,parchet, balcon închis, beci, SCHIMB CUCASA 2 CAM- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- Str. 23 August, et.3, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, p+g+f, dec.,centrala, termopan.- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.3, dec., CT, T, 2 balcoane- str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T,p.f.g.- str. Al. Plopilor, et.4/10, dec, 40 mp,fără îmbunătăţiri- str, AL. Plopilor, et.3, semidec, CT, T;AC, p.f.g,. mobilat.APARTAMENTE3 CAMERE- Str. AL. Smârdan, et.3, dec, 80 mp, CT,T, p.f.g.- Str. Plevnei, et. 1, dec., CT, T; p.f.g.- Str. Garofiţei, et.1, CT, T.Pret 180,000 lei- Str. 9 Mai, CT, T, p.g.f.Pret 175,000 lei- str. Brânduşei, et.2, 2 balcoane, semidec,CT, p.f.g.- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT, faraimbunatatiri- Str. Enegeticienilor, parter, dec., 80mp, CT, T.- str. Garofiţei, p., semidec., 60 mp, CT,p.f.g.,fără îmbun., balcon- Vând apartament 3 camere, ZonaAbator, etaj 3. Preţ 65.000 euro negociabil.Relaţii la telefoanele: 0752/186.633sau 0765/648.284.- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et.4, semidec.,acoperiş,, CT, T, p.f.g.- Str. 22 Dec. 1989, et.2, dec., CT, T,p.f.g.- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, parter, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- str. Al. Smîrdan, et.3, dec., 80 mp,CT, T, p.f.g.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- Str. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT,p.f.g.APARTAMENTE4 CAMERE- Str. Ecaterina Teodoroiu, et.3, dec., 3 balcoane,2 bai, imbunatatiri.- str. Dacia, parter, dec., CT, T, p.f.g.- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- Str. Gh. Barboi, et.4, semidec., CT, T,AC,2 băi, p.f.g.- str. Plevnei, parter, dec, CT; T, AC, p.f.g.- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,2 bai, g+f+p.- Str. Victoria Centru, et.4, dec., p+g+f,centrala, termopan, AC, boxa.- Str. 23 August, et.3 ,dec., 2 bai, 2 balcoane,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Teilor, et.1, dec., p+g+f, centrala,termopan.CASE- Turceni, P+M, 3 cam, living, baie, buc, tocărielemn contrucţie nouă cărămidă, centură, acoperiştablă galvanizată, livadă, gard din piatră,t:1000 mp d:20m, util., curent, gaz la poartă- Băleşti, 2 cam, teren 2000 mp d:18m- Vârţ, 4 cam, baie, buc, 4 holuri, anexe Sc:130mp, t:2271 mp d:35m, curent, gaze si apă la poartă.- str. Mesteacănului, D+P+M, garaj, 3 dorm,living, buc, hol, 2 intrări, SCHIMB CU AP. 2CAM+DIF- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- str. 11 Iunie, P+1, 3 dorm, 2 băi, buc, 2 hol,living, CT, boiler, termoiz, CT, t:236 mp, d:8m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200Viaţa în Gorj • joi, 3-9 iunie 2010 • 13mp., deschidere 15m.- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. Mesteacănului, D+P+M, 100 mp/nivel, 3dromitoare, living, bucătărie, garaj, CT, T, p.f.g.- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, d:25m- str. Primăverii, P+1, 3 dorm, baie, buc, t:280mp, d:14m- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarielemn- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp- str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apă curentă,canalizare, t:600 mp- Str. Vaduri, 3 cam, baie, bu,c, sala mare, CT,toate util., t:700mp- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp- TG.CARBUNESTI, str Castanilor, casa+sp.com+terasa, t:450mpLA TARA, ALTE ORASE- Baia de Fier, 3 cam, hol, buc, garaj, recentrenov., t:1200 mp, d:20m, sobe, curent apă- Baia de Fier, 5 cam., D+P+1, 2 bai, 2 buc.,300 mp. construiti.- Băleşti, Stolojani, 3 cam, baie, bucătărie,Sc:200 mp, garaj, CT, T maro, terasă acoperită,teren 2000 mp d:23m- Băleşti, 6 cam., baie, buc., 2 beciuri, garaj,teren 4000 mp.- Băleşti,, sat Ceauru, 3 cam., caramida, t:800mp, toate utilitatile- Băleşti, sat Ceauru, casa, anexe, gaze, curent- Băleşti,, sat Cornesti, 4 cam, buc., 3 anexe,t:2000 mp, d:36 m- Băleşti,,sat Ceauru, 3cam., buc., beci, t:1020mp, livada, vie- Budieni, 5cam., caramida, t:2600 mp- Drăguţeşti, t:600 mp d:18,5m. Preţ6000 euro- Preajba, parcele de 500-1000 mp.- Bicaz, parcele de 400-500 mp- Vând teren în Drăgoieni (CartierNou - lângă fostele grajduri) - 4500 mpcu deschidere de 29,6 m. Preţ 30 euro/mp negociabil. Relaţii la telefoanele:0752/186.633 sau 0765/648.284.- Al. Digului, min 250 mp - max.500mp- Al. Dumbrava, t:2500 mp, d:19m- Al. Dumbrava, teren 3500 mp,d:35m- Al. Mehedinti, 3 parcele de 500 mp- Al. Mehedinţi, t:20.000 mp, parcelabil(2500 mp, 5000mp), toate util.- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- Al. Mehedinti, 4 parcele a 700 mp- Al. Mehedinti, Poloaga, teren 1600mp, d>91m, parcelabil- Al. Mehedinţi, t:1060 mp, d:15m,DS, gard, apă, gaze curent la 25 m- Al. Mehedinţi, t:550 mp- Al. Mehendinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil- Al. Mehendinţi, linia II, teren 926mp, d:25m- Poloaga, 12000 mp., 50 m deschidere,utilitati.- Poloaga, între Jieţe, 600 mp d:34, 2parcele de 300 mp cu d:17 m- Închiriez apartament 3 camere,str. Victoriei, bl.29, et.1, ap.4.Relaţii la telefon: 0742/268.651.- Spatiu comercial in Rovinari, 40mp,deschidere la 2 strazi, vad comercial.- Ofer spre inchiriere ap. 2-3 cam.,completutilate si mobilate, pt locuit sau sp. com.- Ofer spre inchiriere spatii comerciale inTg-Jiu- Închiriez gars., ap. 2-3 cam., mobilate/nemobilate,utilate, în Tg-Jiu- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar,curent electric), zona zero. Spaţiul seaflă la etajul I, deasupra baruluiEclipsa în clădirea cu SNLO. Relaţii latelefon: 0766309306 sau la barulEclipsa.- Transport zilnic persoane în Italia,Spania, Portugalia, Franţa, Belgia,Anglia, Irlanda şi Germania la destinaţie,cu maşini moderne climatizate. Tel.0721/285.100.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.- Vând semănătoare SUP 21, în perfectăstare (pentru păioase). Relaţii latelefon:0765679939.TALON DE MICĂ PUBLICITATE17-23 iunie 2010TerenuriÎnchirieriDiverse44Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010ZIG ZAGŢelinaPe lângă faptul că multe mâncăruri n-ar mai fi la fel fărăea, ţelina are şi nişte proprietăţi medicale. Sunteţi tentaţi poa-te să credeţi că ţelina este doar o legumă banală, dar nu esteaşa. Consumul de ţelină creşte nivelul imunităţii. Astfel, văveţi îmbolnăvi mai rar şi bolile vor trece mai uşor. Dacă sepoate, cât mai multă ţelină în stare crudă.Sucul de ţelină combate frigiditatea şi impotenţa. Ţelinacreşte nivelul androsteronului, un hormon produs de bărbaţicare este eliberat sub formă de feromoni.Aceştia stimulează atracţiasexuală. Datorită proprietăţi-lor diuretice, ţelina se poate folosişi în tratarea afecţiunilor renale(colică, litiază), cardiace (edemecardiace) şi pentru diabetici (areproprietăţi hipoglicemice). Dinmotivele expuse mai sus, ţelinaeste indicată şi în curele de slăbireşi tratarea obezităţii. De ase-menea, ţelina este un ajutor denădejde şi în caz de retenţie uri-nară, artrită şi gută, răguşeală,inflamaţii, tuse, lipsa poftei demâncare. Această legumă este şiun cunoscut vermifug, folosit intens în medicina tradiţională.Femeilor însărcinate nu le este indicat consumul de ţelinădecât în cantităţi mici.Atunci când este recomandat consumul de ţelină crudă(conţine cele mai multe substanţe utile pentru sănătateanoastră), puteţi să o folosiţi sub formă de salată (ţe-lină rasă, combinată cu morcov, mere, măsline şi puţinulei de bună calitate).MărarulAre proprietatea magică de a menţine tinereţea nealteratăde trecerea timpului, este ieftin şi creşte chiar şi pe margineaUn american şi un român stau de vorbă.Americanul spune mândru:- We have Barack Obama, Stevie Wonder, Bob Hopeand Johnny Cash!Românul spune şi el:- We have Traian Băsescu, no wonder, no hope, nocash!*******************************************După o aventură de două luni, o tânără îl întreabăplină de emoţie pe iubitul ei:- Când o să mă prezinţi rudelor tale?- Draga mea, deocamdată e imposibil. Copiii suntla ţară, iar nevastă-mea e plecată într-o delegaţie!*******************************************Un om sparge o Bancă şi ia câţiva ostateci. Întreabăagresiv pe primul reţinut:Vine vara şi avem nevoie de energie şi un mic dejun să-nătos e cel mai indicat pentru o zi toridă! Totodată vrem şiceva care să ne ajute să nu luăm kilograme în plus.1. Biscuiţi dietetici, o cană de lapte sau suc natural şi obanană sunt perfecte pentru un mic dejun.2. Deja renumitele cereale cu lapte, dar încercaţi-le dedata asta pe cele fără zahăr.3. Felii de banană şi căpşuni într-un iaurt ajută la diges-tie şi este un desert răcoros.4. Un amestec de ouă, scorţişoară şi zahăr brun, prin carese dă o felie de pâine integrală, prăjită cu puţină brânză nesă-rată şi felii de piersică, sună deja delicios pentru un mic dejun.5. 2 linguri tărâţe, 3 curmale tăiate, un măr tăiat cubule-ţe, o lingură iaurt şi 3 sferturi cană de lapte şi amestecate cuo linguriţă de miere sunt un deliciu de vară.Ţelina şi mărarulBANCURIdrumurilor, doar că oamenii nu ştiu toate întrebuinţările lui.Este o plantă cu acţiune de intensitate mare, mai ales lanivel endocrin. Are un efect puternic şi extrem de favorabilasupra femeilor cu o vitalitate mai scăzută sau care se con-fruntă cu o estompare a caracterelor feminine. Pulberea şitinctura din seminţele de mărar stimulează şi reglează circuitulhormonal. Cercetătorii adaugă că glandele care beneficia-ză cel mai mult de această stimulare sunt gonadele (glandesexuale). Şi dacă înţelepciunea populară este confirmată decercetările ştiinţifice, rezultă că mărarul ne scapă de comple-xele sânilor mici sau inestetici,dar şi de bisturiul chirurgului; defrecventarea aproape zilnică asaloanelor de cosmetică, din cau-za ritmului accelerat de creşterea pilozităţilor; de complexul in-hibării erotice sau al frigidităţii;de simptomele atât de neplăcuteale menopauzei - bufeuri de căl-dură şi transpiraţii nocturne.Proprietăţile sale diureticeîmpiedică retenţia de lichide dinorganism şi acţionează asupradepunerilor în zonele celulitice.Prin vitamina C pe care o conţi-ne, se constituie într-un ajutorvaloros pentru întărirea sistemului imunitar. În plus, este re-comandat în regimurile pentru slăbit, deoarece are calitateade a aplatiza abdomenul. Calităţile carminative pe care le aremărarul calmează durerile abdominale, limitează acumulareade gaze şi scuteşte nou-născutul de colici.Mărarul mai este un puternic tonic fizic şi psihic, combatedepresia şi readuce bucuria de a trăi. Iată că avem în grădinilenoastre o adevărată comoară, un ajutor nepreţuit care ne scuteştede o mulţime de probleme, costă foarte puţin, iar efecte-le sunt incredibile. Calităţile terapeutice au fost apreciate dincele mai vechi timpuri de egipteni, greci, chinezi, care-l foloseauîn special pentru întărirea organismului, reglarea hormo-nală şi înlăturarea efectelor bătrâneţii.„Spune-mi, m-ai văzut jefuind Banca?”Ostatecul răspunde:„Da!”Fără să mai stea pe gânduri, hoţul îl împuşcă încap. Apoi întreabă acelaşi lucru pe cel de-al doilea os-tatec. Al doilea ostatec răspunde:„Eu nu te-am văzut... dar te-a văzut soacră mea!”*******************************************Un om avea şi el un teren pe care plantase pepeni,şi când au început să se coacă, ca să nu-i fure nimeni,pune o pancardă pe care scria:„Printre aceşti pepeni este unul injectat cucianură”.A doua zi când se întoarce, găseşte pe pancardăscris:„Acum sunt doi!”5 idei pentru un mic dejun sănătos!Pagină realizată de Ana-Irina PopHOROSCOPBERBECÎnceputul de perioadă vă face să fiţidestul de confuz. Totuşi, concentrarea şiambiţia de care daţi dovadă vă aduc inspi-raţie şi iluminare.TAURÎnceput nu tocmai bun de săptămână,cu unele blocaje în cunoaştere. De miercuri,„cerul” se detensionează, şi multitudineaaspectelor benefice pe care le pri-miţi vă aduce în preajmă şanse nebănuite.GEMENILiniştea începutului de perioadă vă„mângâie” cu razele cele mai suave, dareste bine să fiţi foarte precauţi pentru căatât starea afectivă cât şi comunicarea nuse regăsesc printre atuurile dv.RACDacă sunteţi foarte receptivi în aceastăperioadă, finalul de săptămână vă va adu-ce multiple oportunităţi. Este bine să văplanificaţi acţiunile principale în primaparte a intervalului.LEUSăptămâna 17-23 iunieLuna vă îndeamnă la acţiuni idilice,„joc” în care veţi încerca să vă puneţi învaloare personalitatea eclatantă. Nu ezi-taţi! Magnetismul pe care îl aveţi înaceastă perioadă nu este de neglijat.FECIOARĂO săptămână începută excelent văaduce, spre mijlocul ei, unele derapaje le-gate de viaţa personală (cea afectivă). Nudispuneţi de resurse financiare şi totulpleacă de aici.BALANŢĂJoi veţi trece prin momente de cumpănă,astfel că viaţa relaţională şi comunica-rea cu ceilalţi va fi, temporar, în impas.Încercaţi să vă odihniţi mai mult la sfârşitde săptămână.SCORPIONDouă perioade distincte: prima parte asăptămânii este destul de ternă (vă faceţi gri-ji pentru lipsa banilor), pentru ca, în partea adoua, să va aducă în planul trăirilor o fervoa-re benefică pentru materializarea şanselor.SĂGETĂTORNu aveţi nici mari motive de bucurie,dar nici gânduri care să vă doboare prinpresiunea lor psihică. Viaţa decurge nor-mal, chiar dacă stresul ultimei perioadeinduce unele tensiuni în relaţiile de cuplusau la serviciu.CAPRICORNSăptămâna prezintă două „stări defapt” prin care treceţi, prima jumătate esteexcelentă iar cea de-a doua insuportabilă.Şi tensiunea datorată faptului că treburilenu vă merg aşa cum doriţi vă va afecta.VĂRSĂTORContradicţia perioadei o constituiediscrepantă dintre stările de linişte şi celede tensiune prin care veţi trece. E o peri-oadă în care trebuie să lăsaţi lucrurile sătreacă de la sine. Nu sunteţi singurul carenu vă puteţi plăti ratele la timp.PEŞTIInfluxurile benefice sunt de natură a văpredispune la acţiuni în care se vor con-frunta energia şi raţiunea, cu dialogul şiinima. Marţi şi miercuri sunt zile când vatrebui să vă stăpâniţi pornirile răutăcioase.

LA MINERUL JILŢ MĂTĂSARIViaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 15SPORTLotul va suferi schimbări radicaleConducereaConducerea Clubului Minerul JilţMătăsari, întrunit în şedinţă, sâmbătă,12.06.2010, nemulţumită de rezultatele fot-baliştilor care au ocupat mai mult decât unmodest loc 12 în serie, au hotărât că lotul vasuferi schimbări mari, chiar radicale.Ion Şolea, directorul sportiv al Clubului,ne-a precizat faptul că „în Consiliul Directors-a hotărât ca lotul de jucători să fie remaniat,iar antrenorii şi directorul sportiv au sarci-na de a construi o nouă echipă în această varăşi care are ca obiectiv principal promovareaîn campionatul viitor. Este adevărat că toţijucătorii sunt pe lista de transferuri, iar în pe-rioada următoare se va hotărî soarta lor.Conducerea Clubului nu este mulţumită derezultatele echipei şi pe bună dreptate”.Aşteptăm să vedem care vor fi schimbări-le făcute şi care va fi noul lot de jucători alMinerului Jilţ Mătăsari.„Îmi propun să fac o echipă competitivăşi să ne batem la promovare”Clasament - Liga a III-a, seria a IV-aLoc Echipa M V E I Gol +/- Pct1. AS ALRO Slatina 34 23 9 2 75-27 48 782. SC FCM Târgovişte SA 34 24 4 6 58-20 38 763. CS Triumf Barca 34 18 5 11 53-37 16 594. CS Vişina Nouă 34 17 4 13 45-32 13 555. FC Oltchim Râmnicu Vâlcea 34 17 4 13 54-51 3 556. CS Prometeu Craiova 34 14 12 8 44-27 17 547. FC Argeş II 34 16 5 13 54-48 6 538. FCM Alexandria 34 13 10 11 39-31 8 499. CS Albota 34 13 9 12 41-36 5 4810. FC Caracal 34 14 6 14 44-42 2 4811. CFC Ghecon Lăpuşata 34 14 6 14 48-44 4 4812. SC Minerul Jilt Mătăsari 34 14 5 15 37-40 -3 4713. CS Progresul Corabia 34 14 4 16 57-55 2 4614. CS Ralbex Turcineşti 34 12 7 15 44-49 -5 4315. CS Minerul Motru 34 12 5 17 72-63 9 4116. CS Armata Craiova 33 7 8 18 30-55 -25 2917. SC FC U Craiova SA II 34 6 3 25 33-73 -40 2118. CS Juventus Bascov 33 3 2 28 12-110 -98 11Noul tehnician al minerilor de la Mătăsari, Marcel Ploaie, ne-arăspuns la câteva întrebări legate de viitorul formaţiei de suflet a mă-tăsărenilor. În acest moment, la final de etapă, Minerul Mătăsari seaflă pe locul 12 al seriei a IV-a, având 39 de puncte.Cu ce gânduri aţi venit la echipa din Mătăsari?Ştiam că vin pentru ultimele etape şi doream să ne clasămcât mai sus. Sunt puţin dezamăgit că nu am reuşit clasarea peun loc mai bun.Ce aţi găsit la Minerul Jilţ-Mătăsari?Clubul stă foarte bine din punct de vedere organizatoric.Rar mi-a fost dat să întâlnesc o organizare atât de bună a unuiClub sportiv, şi am văzut câteva. Din punct de vedere al lo-tului, cunoscându-i pe jucători în aceste 7 partide, am rămaspuţin dezamăgit de spiritul slab pe care l-am găsit la jucători.Înainte aveau un spirit de luptători, dar acum probabil că nicieu n-am reuşit să intru, într-un timp atât de scurt în mintea lor,pentru a schimba ceva. Sper ca pe viitor să insuflu spiritual deînvingător care a existat la Minerul Mătăsari.Totuşi, ce credeţi că lipseşte jucătorilor?Tehnicitatea este destul de bună. Trebuie lucrat la aspectultactic al echipei. Trebuie făcut un joc mai organizat, mai ela-borat. Ei aveau un joc mai mult bazat pe forţă.Ce vă propuneţi pentru viitor?Îmi propun să fac o echipă competitivă şi să ne batem lapromovare. Asta mi-am propus oriunde am lucrat. Cu sigu-ranţă lotul va fi reîmprospătat. Sunt câţiva jucători în atenţianoastră, dar până când nu vor semna cu Minerul Jilţ Mătăsari,nu vom da nume.De la ultimul Consiliul Director al Clubului , toţi jucătoriisunt pe lista de transferuri, iar în perioada următoare se vastabili cine are oferte, cine rămâne.Ce jucători tineri aveţi în atenţie?Nicolovici şi Scânteie sunt doi jucători care promit, darnumai de ei depinde rămânerea la lotul din Mătăsari.Acum ce urmează?O să ne vedem tot lotul nou pe 5 iulie a.c. Urmează vizitamedicală pe 12 iulie, după care vom pleca în cantonament,pentru 10 zile, la Băile Herculane.Vă urez success!Clasament - Liga a III-a, seria a V-aLoc Echipa M V E I Gol +/- Pct1. CS Pandurii Lignitul II Târgu Jiu 30 21 7 2 60-18 42 702. CS Atletic Club Univ. V.Goldis Arad 30 19 7 4 43-16 27 643. ACS Recaş 30 20 2 8 46-24 22 624. CS Marmosim Simeria 30 14 10 6 43-23 20 525. CS National Sebiş 30 16 3 11 49-39 10 516. CS Minerul Mh. Valea Copcii 30 13 9 8 46-32 14 487. CS Jiul Rovinari 30 11 9 10 43-37 6 428. FC Scolar Reşiţa 30 12 5 13 38-36 2 419. Millenium Giarmata 30 12 5 13 40-47 -7 4110. CS FC Timişoara SA II 30 11 6 13 32-36 -4 3911. CS Nuova Mama Mia Becicherecul Mic 30 10 8 12 41-39 2 3812. CS Gloria CTP Arad 30 11 3 16 42-49 -7 3613. CS Ineu 30 10 2 18 31-57 -26 3214. CS Unirea Sânnicolau Mare 30 8 7 15 42-43 -1 3115. CS Muncitorul Reşiţa 30 7 4 19 30-65 -35 2516. CS Retezatul Haţeg 30 1 1 28 10-75 -65 417. CS FC Viitorul Sânandrei 0 0 0 0 0-0 0 018. CS Progresul Gătaia 0 0 0 0 0-0 0 0

Viaţa în Gorj • joi, 17-23 iunie 2010 • 16SPORTMarius Salan – pugilistul de aural Minerului Jilţ MătăsariÎn perioada 31 mai – 5 iuniea.c. , a avut loc CampionatulNaţional de box la tineret, găz-duit în Sala Sporturilor „IonConstantinescu” din Craiova.Competiţia pugilistică în sinea demonstrat o bună pregătire fizicăşi tehnică a tinerilor pum-naci. Gorjenilor li s-a înmânatmedalia de aur prin boxerulMarius Salan (64 kg) de laMinerul Jilţ Mătăsari.Marius Salan a primit pentrua patra oară medalia de aur la ca-tegoria sa. El este antrenat denouă ani de maestrul IonDrăghici. În drumul nostru prinTurceni l-am găsit pe antrenorullui care ne-a spus o mică partedin povestea unui posibil viitorcampion naţional la seniori. „Da,de nouă ani sunt antrenorul luiMarius. Este un sportiv deosebit.L-am ajutat foarte mult de-a lungulanilor, a ieşit de 3 ori campi-on naţional, acum este a patraoară când câştigă. Nu ştiu dacăvom mai lucra şi în continuareîmpreună. Marius a fost pânăacum component al lotului naţio-nal de juniori. Acum a trecut launiversitari şi urmează să mear-gă, mai apoi, la seniori. L-amcontactat pe Dorel Simion, care alucrat cu el când era la lotul detineret şi căruia îi place foartemult de el. La CampionatulNaţional de box rezervat tinere-tului de la Craiova, Marius s-aprezentat foarte bine. În primulmeci şi-a învins adversarul înprimele 30 de secunde. Al doileameci l-a avut cu un sportiv de laDinamo, dar nu a fost nici o pro-blemă şi l-a învins până în 30 desecunde. În semifinală a luptat cuun sportiv de la Ploieşti, Club curenume, dar Marius a câştigat lapuncte - cu 3 puncte. În finală aluptat din nou cu un sportiv de laDinamo care era şi el componental lotului naţional, dar a fost în-vins de Marius Salan”.Dorim rezultate cât mai buneîn viitor pentru campionulMarius Salan, iar despre băieţiimaestrului Ion Drăghici sperămsă auzim cât mai multe lucrurifrumoase.ŞI PLAVII DE LA PANDURII AU FOST SCOŞI LA „MEZAT”:Martinovic, Vranjes şi Basaraau primit „cota” de transferOdată cu anunţarea „curăţenieide vară” de la Pandurii, gruparea defotbal gorjeană ar putea renunţa defi-nitiv la „legiunea sârbă”. DupăRaskovic, care şi-a încheiat contrac-tul şi nu i-a mai fost prelungit, şiLazic, care şi-a reziliat înţelegerea cuPandurii (la capătul unui diferent financiarajuns până la Comisii), gru-parea olteană are toate şansele acumsă se despartă şi de ultimii trei jucătoriplavi pe care-i mai are la dispoziţie.Cum impresarul celor trei anunţa-se încă de acum câteva săptămâni cănu-şi va lăsa jucătorii să evolueze înLiga a II-a(în special atunci când vinevorba despre Martinovic), ZvonkoMilojkovic a sosit de ieri la Târgu Jiupentru a rezolva într-un fel lucrurile.Ghidându-se în funcţie de evoluţiilejucătorilor săi pe care le-a „observat”la Pandurii în ultimul sezon, Zvonkopare decis să-l convingă pe fundaşulNovak Martinovic să renunţe la fotbaldacă sârbului nu îi vor fi îndepli-nite condiţiile stabilite de el. „Basararămâne la Pandurii, Vranjes mergeîmprumut şi Martinovic se lasă defotbal”, a declarat impresarul jucăto-rilor sârbi. Dacă impresarul ZvonkoMilojkovic se află momentan laTârgu Jiu pentru a rezolva situaţia ju-cătorilor sârbi de la Pandurii, NovakMartinovic pare destul de „rupt” deincomodele discuţii vis-a-vis de vii-torul său. Martinovic a mărturisit cădeocamdată preferă să se bucure devacanţă la Dubrovnik în Croaţia, ală-turi de familie şi să uite de sezonulfoarte „stresant” avut la Pandurii .„După acest sezon cu Pandurii, măsimt foarte obosit din punct de vederepsihic. Sunt acum în vacanţă şi încercsă mă refac. Mai am ceva timp să mădecid ce voi face, până pe 28 iunie,când s-a anunţat reunirea lotului”, adeclarat Martinovic luând totuşi, cape un fel de glumă anunţul impresa-rului său că se va lăsa de fotbal.Fundaşul Novak Martinovic mai estesub contract cu Pandurii vreme de unan şi jumătate.Condescu a anunţat„preţurile”...După cum preciza odată cusfârşitul sezonului 2009-2010, că laPandurii se va urmări o reconstruc-ţie aproape totală a echipei înaceastă vară, preşedinteleConsiliului de administraţie al clu-bului gorjean, Marin Condescu, aţinut să facă „lumină” în cazul „le-giunii plave”. Condescu susţine căjucătorii impresariaţi de ZvonkoMilojkovic sunt destul de „transfe-rabili” în acest moment, cu atât maimult dacă aceştia îşi vor şi găsiechipe care să satisfacă condiţiilestabilite de club. „Îi dăm pe toţi ceicare sunt sub contract cu ZvonkoMilojkovic. Am discutat deja cu elşi l-am trimis să ia hârtie că toţi ju-cătorii săi pe care îi are la Târgu Jiusunt transferabili. Dacă am fost pri-etenoşi cu el asta nu înseamnă că nepoate face şi politica de transferuri.Preţul de transfer al lui Martinoviceste de 450.000 euro, Vranjes poatepleca pentru 300.000 euro, iarBasara costă 10.000 euro. Să nuzică că suntem nebuni!”, a ţinut săprecizeze Condescu. Imediat, replicalui Zvonko Milojkovic nu a în-târziat să apară: „Să fie sănătos! Osă fie telenovelă”.Daniel Gârduc m y k