Salvaļi râul Motru! - Viata in Gorj

ViaaînFestivalul deumor „IonCănăvoiu”GorjSptmânal independentAnul I, nr.20, 22-28 octombrie 2009, Apare joiEdiţia a XII-a23-25 octombrie 2009 pag.11www.viataingorj.ro„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorgapag.3pag.1116 pagini pre 1 leuÎncepe campaniaelectorală!Salvai râul Motru!Cum azi începe campaniaelectorală pentru alegerile prezi-denţiale, găsesc utilă o trecere înrevistă a celor 13 chemări la votce au avut loc până acum în perioadapostdecembristă. Două as-pecte semnificative se remarcă.Primul este perioada cuprinsăîntre ianuarie 1990... pag.2Pensionarii, taxaţi dinnou în sărăcia lor...„Bucurie” mare pentru pensio-nari, când au aflat că nu vor maiputea călătorii cu cupoanele talonde călătorie, conform Legii147/2000, pe mijloacele de trans-port auto, la care beneficiau de oreducere de 50 la sută. Vinovaţi deacest „scenariu” ticălos... pag.4Băloi candidatpentru şefia AJF!c m y kpag.4LA MĂTĂSARI ŞI DRAGOTEŞTI,Mai multe case sunt în pericolde a se prăbuşi din cauzaalunecărilor de teren28 de ani de la revolta dinMotruPreotul Constantin Runcanu– Gorjeanul Anului 2009Gorjul sărbătoreşte 145 de ani deadministraţie publică modernăpag.3pag.8pag.3După declanşarea „războiu-lui” de la CS Pandurii Tg-Jiu,Mihai Prunariu este nevoit acumsă lupte pe două fronturi cu MarinCondescu. Şi asta pentru că şipostul de preşedinte al AJF Gorj îieste pus în pericol lui Prunariuodată cu anunţarea candidaturii,luni, a lui Daniel Băloi...pag.16

2 • Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009EDITORIALÎncepe campaniaelectorală!Cum azi începe campania electorală pentru ale-gerile prezidenţiale, găsesc utilă o trecere în revistă acelor 13 chemări la vot ce au avut loc până acum înperioada postdecembristă. Două aspecte semnificati-ve se remarcă. Primul este perioada cuprinsă întreianuarie 1990 şi mai 2007, când am fost chemaţi deopt ori la urme fie pentru alegeri generale (1990,1992, 1996, 2004), fie pentru alegeri locale (iunie2008) sau legislative şi prezidenţiale (noiembrie2004). Două referendumuri ne-au mai scos din casă,în 1991, pentru adoptarea Constituţiei, şi în 2003,pentru modificarea acesteia. Se remarcă o regularitate a votărilor până în 2004, când s-atrecut defazarea alegerilor locale de cele legislative şi mai apoi de cele prezidenţiale.Caracteristica perioadei este prezenţa la vot care a fost de peste 50% de fiecare dată, laprimele alegeri libere din mai 1990, prezenţa fiind cea mai mare, de 86,19%.Cu referendumul din mai 2007, pentru demiterea preşedintelui Băsescu,începe al doilea aspect al votărilor, când poporul a fost chemat la vot din şase înşase luni, sub diferite pretexte. Alegerile s-au defazat total, în mai 2008, alegerilocale, în noiembrie acelaşi an, alegeri legislative, iar acum în noiembrie 2009,alegeri prezidenţiale. Intrarea în Uniunea Europeană ne-a adus şi două scruti-nuri pentru Parlamentul European, în noiembrie 2007, odată cu referendumulpentru votul uninominal şi în iunie 2009. La toate aceste votări, poporul n-a maireacţionat ca până în 2004, prezenţa la vot fiind sub 50%, cea mai mică înregis-trându-se în acest an la alegerile europarlamentare, respectiv 27,67%.Prezenţa bianuală la vot a constituit începutul dezastrului politic pentru România.În loc să se strângă legătura dintre politician şi cetăţean, s-a ajuns la ruperea comunică-rii reale dintre aceştia. Politicienii au ţinut-o numai în promisiuni peste promisiuni, iarproblemele cetăţeanului nu şi-au găsit rezolvarea, ele amânându-se mereu până le-aînghiţit actuala criză, nu numai politică, ci şi economică. Mai mult, cetăţeanul a fost ţi-nut într-o adevărată hărţuire politică, mereu sub control, terminând prin refuzul de aparticipa la vot, iar dacă a fost nevoit s-o facă aceasta s-a datorat mai mult constrângerilorşi şantajului, nicidecum propriilor convingeri. Candidaţii şi partidele pe care aceş-tia le reprezintă au fost perfect conştienţi de această situaţie, înţelegând să recuperezedeficitul creat printr-o publicitate electorală cât mai scumpă. Parlamentarul, primarul,persoanele alese, dar şi cele numite politic pe funcţii, au făcut mereu politică de partidîndepărtându-se de problemele reale ale cetăţeanului. Acesta a fost dezinteresat deoferta electorală, indiferent de motivul chemării la urne. Până şi miza elegerilor europarlamentarea fost subsumată intereselor politice interne. Mai mult, rezultatul alegeri-lor pentru parlamentul european a devenit o verificare a potenţialului electoral înainteaunor confruntări cu miză internă superioară.De fapt, fiecare partid lucreză mult mai bine decât celebra ,,2 ş-un sfert”, înstituţiecare a stat la baza declanşării actualei crize guvernamentale. Partidele ştiu ce persoanese prezintă de regulă la vot, pe cine votează de obicei, câţi membri are fiecare familie,care le sunt necazurile, sensibilităţile sau aspiraţiile, ca să nu mai vorbim de adresă sauce număr de telefon au. Aceste informaţii, şi nu numai, le fac să procedeze în consecin-ţă. Partidele au propriul lor electorat şi fac totul pentru ca acesta să ajungă la vot.Acţiunea ,,autobuzul” nu e singulară. Cum oferta electorală bazată pe o doctrină şiprogram politic proprii nu mai există, au apărut discursuri demagogice, conflictuale,arogante, atacuri reciproce, circ politic într-un cuvânt. Atunci alegătorul practică votulemoţional, mita electorală devenind o constantă a politicii româneşti. Aceasta, prinmijloace directe sau ascunse, este prezentă la tot pasul , în tot ceea ce se întreprinde.Lipsa sancţiunilor, dosarele zăcând sub praful neputinţei, a condus la noi forme de alte-rare a alegerilor. Mare vâlvă se face pe acest subiect înainte şi în timpul campanieielectorale, dar după aceea totul devine ,, râs în barbă”. Chiar şi societatea civilă de lacare se aşteaptă ,,înc-o revoluţie”, riscă să devină complice la acest fenomen. La secţiilede votare ajung de fapt pseudo-observatori, aleşi şi plătiţi de partide, care nici măcar nusunt membrii vreunei ONG. Aşa că votarea emoţională, funcţie de ce ai primit în schimbulvotului, e esenţială. De la un post de directoraş şi până la o pungă, sau de la o pro-movare ierarhică ce răstoarnă toate criteriile manageriale, până la o găleată, totul emotivaţie condiţionată. Găleţile şi pungile sunt pentru cei nevoiaşi, dar mereu manipu-laţi şi ademeniţi. Ei nu au nici-un crez politic, dar ştiu că la fiecare campanie primesccâte ceva. Tot românul ştie că a oferi o pungă fără nimic în ea sau o găleată goală în-seamnă ghinion. Atunci politicienii pun ceva întrînsele, acolo, o mică atenţie care săsensibilizeze alegătorul. Iată cum mita oficială, care prevede că a oferi o găletă sau opungă este permis de lege, favorizează prin acel ,,ceva” mita neoficială.Nici campania care începe mâine nu va fi lipsită de asemenea practici, indiferentde candidat şi de cine-l susţine. Se vor prezenta la vot mai mult persoanele sensibilizatepolitic sau ...mioritic, şi mai puţin cele ce o fac din conştiinţă cetăţenească. A propos demioritic, Călinoiu deja îl acuză pe Manţog că a pregătit cojoace electorale pentru satelede sub munte. Şeful campaniei gorjene al lui Basescu îi răspunde, în schimb, că parti-dul său ţine la mioare şi nu le va sacrifica pentru cojoace, dar PD.L(eii) săi vor distribui,,lucruri permise de lege”. Nu vreau să fiu ...răuţ, dar văd că domnului Manţog îi lipseş-te un consilier de marketing politic. Dacă legea permite ca să se strângă ,,fonduri de lamembrii de partid şi de la simpatizanţi”, atunci să ia cucuruz şi ovăz de la ...simpatizan-ţii din Turceni, Ţînţăreni şi Ioneşti şi să le distribuie sub munte, iar de la Tismana,Novaci şi Leleşti să ia cojoace şi să le dea în sudul judeţului, la câmpie. Sau poate iapontul Călinoiu care astfel, n-ar mai scoate bani din propriul buzunar pentru propagan-dă electorală. Aşadar, actuala campanie electorală le va depăşi pe toate cele de pânăacum. Răuţ, politicianul actualmente liber(al) la gură mai mereu, spune că a făcut ,,an-trenament serios” pentru aceasta, ,,imediat după alegerile europarlamentare”, pentru afi ,,în vârf de formă” pentru ,,campania murdară” ce va veni. Şi toate acestea se petreccând ţara se află în mocirlă. Ferească Dumnezeu ca mocirla să se transforme în mlaşti-nă după alegeri, că atunci nu vom mai avea nici oi, nici lei, ci hipopotami.Gheorghe Băleanu- În următoarele zece zile,Ministerul Muncii ar putea defi-nitiva proiectul de lege privindsistemul unitar de pensii publice.Noua formă a proiectului va cu-prinde amendamentele formulatede partenerii sociali şi de FondulMonetar Internaţional (FMI).Tinerilorcare se manifestăneadecvat înpublicConsiliuluiJudeţean Gorj,pentru nominalizarea"GorjeanulAnului"Printre amendamentele formulatede FMI se numară şi acela pri-vind accelerarea procesului decreştere şi egalizare a vârstei depensionare. Proiectul iniţial prevedeacreşterea vârstei de pensi-onare, atât pentru bărbaţi cât şipentru femei, la 65 de ani până înSEMNALanul 2030, însă Fondul MonetarInternaţional a sugerat accelerareacreşterii vârstei de pensiona-re, astfel încât pensionările la 65de ani să se facă mai devreme deanul 2030. Ministerul Muncii nua luat în considerare acest amen-dament formulat de FMI.Suntun pui deTSD-ist?POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIVIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriVremeaAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43

Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 3ACTUALITATELA MTSARI I DRAGOTETI,Mai multe case sunt înpericol de a se prăbuşi dincauza alunecărilor de terenSenatorul Ion Ruşeţ atras un semnal de alarmă, larecenta întâlnire cu reprezentanţiimass-media, asu-pra dezinteresului în ceea cepriveşte rezolvarea situaţieicetăţenilor din zoneleMătăsari şi Dragoteşti, undecasele multor cetăţeni suntîn pericol de a se prăbuşidin cauza alunecărilor de teren:„În ceea ce priveşte ac-tivitatea mea în Colegiulelectoral, vă informez un lu-cru, care, am înţeles, esteştiut deja de dvs. Mi-ammenţinut linia în ceea cepriveşte problemele pe caremi le-au ridicat cetăţenii cuocazia audienţelor pe carele organizez la cabineteleparlamentare.Luna trecută am adresato întrebare domnului minis-tru al Economiei, legată demodul cum se vede rezolva-rea situaţiei cetăţenilor dinzonele Mătăsari şiDragoteşti, afectaţi de alu-necările de teren, datoratecondiţiilor geologice, dar şiactivităţilor miniere înaceastă zonă, în anii trecuţi.Aştept cu interes răspunsuldomnului ministru, pen-tru că este inadmisibil, dinpunctul meu de vedere, ammai pierdut un an, şi existăchiar riscul ca cel puţin 5-6gospodării din zonaDragoteşti-Mătăsari să tre-buiască să fie mutate. Existăacest risc, în condiţiile încare din luna aprilie s-audemarat procedurile de atri-buire de către Olservmin alicitaţiei pentru efectuarealucrărilor de susţinere tera-sieră. Prin procedurile...şmechereşti!S-au contestat câştigătorii,ajungându-se că – sun-tem în luna octombrie – vineiarna şi nu s-a reuşit să seatribuie această lucrare.Lucru care creează un disconfortcelor aflaţi în aceastăsituaţie, respectiv cetăţe-nii din comunele Dragoteştişi Mătăsari.Sigur, suntem în plinăcampanie. Ne aşteptăm încampania electorală ca vo-cile cetăţenilor să se audămai puternic, pentru că vomfi mai mult implicaţi, inclu-siv duminica, în colegiilesau în zonele de care răspundem.Ne aşteptăm ca vo-cile cetăţenilor să le auzimmai puternic şi trebuie să neaplecăm asupra spuselorlor”.Ionel MiuPreotul Constantin Runcanu– Gorjeanul Anului 2009În ultima şedinţă, ConisiliulJudeţean Gorj a hotărât acorda-rea titlului de „GORJEANULANULUI 2009” preotuluiConstantin Runcanu. Propunereaa venit din partea CentruluiJudeţean pentru Conservarea şiPromovarea Culturii TradiţionaleGorj. Părintele Runcanu a slujitcu credinţă biserica peste 60 deani, fiind preocupat în perma-nenţă de restaurarea lăcaşurilorde cult şi având o contribuţieesenţială la ridicarea unei bise-Ceea ce se observă în imagineaalăturată nu este o rampă de colec-tare a gunoiului, ci albia râuluiMotru din satul Cloşani, comunaPadeş, sufocat de mizeria provo-cată, cu bună ştiinţă, de locuitori.Această apă de legendă ( uniiscriitori o considerau ca având calităţimiraculoase în ceea ce pri-veşte starea de sănătate pentru ceirici în Târgu-Jiu. În toată aceastăperioadă părintele ConstantinRuncanu a fost unul dintre pro-motorii vieţii culturale gorjene,atât la nivelul Protoieriei Târgu-Jiu, cât şi la nivel de municipiu.Preotul Runcanu a primit de-alungul activităţii sale în slujbaoamenilor: diplome, distincţii,ordine şi medalii, dintre careamintim: medalia „Crucea Sf.Nicodim de la Tismana”, clasa I,oferită de Mitopolia Olteniei,„Emblema de onoare a Armateicare se îmbăiau în ea; în timpurimai îndepărtate era folosită cu în-credere drept apă de băut) azi aratăjalnic. Mai mult, prin construcţiaunor magazine, baruri, case, coteţe(unele având autorizaţie de con-strucţie) chiar pe albia râului, searuncă direct în apă gunoaiele me-najere şi de la construcţii, sticle şiambalaje, ajungându-se până laRomâne”, ca veteran de război,titlul de Cetăţean de onoare alcomunei Runcu, şi multe altele.O viaţă întreagă sacrificată pe al-tarul credinţei şi al dragostei deoameni, o personalitate puterni-că, un om dintre cei dăruiţi deDumnezeu cu har, părinteleRuncanu merită din plin titlul deGORJEANUL ANULUI 2009,ca un semn de preţuire pentrutoate câte le-a făcut şi dăruitGorjului de-a lungul vremii.Maria DanSalvaţi râul Motru!dejecţii animale şi umane.În această situaţie pericolul carâul Motru să fie total colmatat şiînghiţit de gunoaie este iminent.Ne miră faptul că primăria Padeşeste oarbă la acest fenomen. Poatecă Protecţia Mediului ar trebui săse implice şi să-i sensibilizeze,pentru a se acţiona de urgenţă.P. DarianVIAA LA BLOCVecini cu... năbădăiÎncearcă să-ţi imaginezi, dragăcititorule, când dimineaţa, coborândscările grăbit, să mergi la sluj-bă, constaţi din mers că pe uşa dela intrarea în bloc a apărut un nouafiş. Au ajuns să te terorizeze cutot felul de anunţuri, care mai decare mai alarmante, mai stresanteşi ameninţătoare. Că vor opri apaacela (?), este deranjat de ţipetelevecinilor care fac dragoste,uitând, de plăcere, pe cul-mile extazului, că mai pot fiauziţi şi de vecini. Ce să facăbietul om, cel deranjat de ase-menea miorlăituri, decât să-şipună perna în cap sau să-şibage vată în urechi? La cine săsau gazele, între orele şi orele. Căreclame? La Protecţiadin cauza rău-platnicilor vor aveade suferit şi ceilalţi locatari. Ba căMediului? La Poliţie? La DSP?Sau la pompieri?se face regularizareala energie electrică şieste nevoie să fie ci-neva acasă în ziuade, orele cutare.Cei fără apome-tre au intrat la ideicând au realizat căplătesc acum şi pier-derile de apă de pela subsol.Nu, de data astaera altfel de anunţ, al cărui textchiar m-a surprins de-a binelea:Deci, nu se va opri nimic,„Lasă-i, domne, în pace, că cufrigul ăsta se mai încălzesc şiei...”, a zis un locatar mai hâtru,cum mă aşteptam. Doar cănevăzând ceva rău în asta.anonimul din poveste, care o fiIonel MoşuŞantier cu... surprizeCând nici nu te aştepţi, că aşase obişnuieşte la noi, când românultermină o lucrare, îşi aduce amintecă a uitat să mai prevadă şi altceva,apucându-se de spart. Ca şi în ima-ginea alăturată, unde în aceste zilea apărut chiar în vecinătatea cate-dralei din centru un mic ţarc dinpanouri, semn că este interzis acfaceun porumbar modern pen-tru porumbeii care nu mai suntîngăduiţi nici în podul bisericii,iar ultimul zvon ne dă de înţelescă aici se va ridica MonumentulEroilor căzuţi în decembrie1989, de care nu se mai face ni-meni în vorbă...cesul persoanelor străine.Inventarul lucrurilor din interioreste mic: un pikamer, o maşină dedecupat asfaltul, un bidon cu benzină,probabil, o plasă roşie cu de-ale gurii, atârnată de un cârlig alstâlpului de susţinere a panourilor,şi o gaură în asfalt.Oamenii, ca de obicei, îşidau cu părerea: ba că au uitat săfacă o fântână arteziană, ba căs-ar deschide o galerie de cătreSNLO, de unde se va da cel maibun cărbune; alţii cred că se va

4 • Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009ADMINISTRAIEGorjul sărbătoreşte 145 de ani deadministraţie publică modernăÎn urmă cu 145 de ani, în judeţul Gorj,începea punerea în aplicare a legilor promulgatede Alexandru Ioan Cuza, în ve-derea democratizării, descentralizării şimodernizării statului român. În octom-brie 1864, 12 gorjeni de vază, aleşi dincele şase plase ale judeţului, au formatprimul Consiliu Judeţean. Dintre cei 12au fost aleşi un preşedinte, un vicepreşe-dinte şi doi secretari.În acest an, în perioada 26-28 octombrie2009, Consiliul Judeţean Gorj, îm-preună cu Biblioteca judeteană ChristianTell, cu Centrul Judeţean de promovareaCulturii Tradiţionale Gorj, cu MuzeulJudeţean Gorj, şi nu numai, vor organizao serie de manifestări menite să marche-ze evenimentul. Timp de trei zile, lasfârşit de octombrie, Gorjul va fi prezentîn lansări de carte, vernisaje de expoziţii,expuneri la Muzeul Judeţean şi muzi-că populară gorjenească. M.D.Pensionarii, taxaţi din nouîn sărăcia lor...„Bucurie” mare pentru pensi-onari, când au aflat că nu vor maiputea călătorii cu cupoanele ta-lon de călătorie, conform Legii147/2000, pe mijloacele de trans-port auto, la care beneficiau de oreducere de 50 la sută. Vinovaţide acest „scenariu” ticălos seface Ministerul Transporturilorcare a folosit cele peste 120 demilioane de lei în alte scopuri,- Secretul Salonului UNICA – visul unuiobraz veşnic tânăr;- Servicii de calitate – rezultate garantateşi vizibile;- Important este să treci pragul SalonuluiUNICA cu încredere, aici intervineprofesionalismul nostru;- Lasă-te furată de farmecul tehnologieioferite de UNICA;- UNICA ştie totul despre piele şi unghii;- Am reuşit să menţinem pentru dvs. pre-ţurile cele mai acceptabile de pe piaţă.fără a se gândi la urmările nefas-te ale gestului lor nesăbuit.Firmele de transport, văzând căgluma acestora ia proporţii, încădin luna aprilie a.c., având degând să o ţină tot aşa, nu au maiacceptat ca pensionarii să maibeneficieze de reducere, decâtsă-şi achite integral biletul, altfelei nu pot să-şi mai desfăşoare ac-tivitatea în astfel de condiţii.Văzându-se descoperit şi cupensionarii puşi în cap, MinisterulTransporturilor, acum o săptămână,a depus cerere la vistieria statuluipentru a obţine alţi bani, în ve-derea acoperirii acestor subvenţii.Patronii firmelor de transportsusţin că 40 la sută din în-casările lor proveneau dinaceastă subvenţie.T. DiţescuBun venit înlumea frumuseţiişi echilibrului!* manichiură * pedichiură * unghii false cu acril * masaj corporal * coafură (saloncertificat Blond-expert) * cosmetică * masaj *Str. Alexandru Vlahuţă, Bloc 3, parter (în spatele Hotelului Gorj).- Profesorii au bani de salarii. SecretarulGeneral al FNME a declarat că Guvernul aalocat, în urma unei rectificări de buget,sumele necesare pentru plata salariilorpersonalului din învăţământul preuniversitar,până la sfârşitul anului 2009. De ase-menea, în urma Comisiei de Dialog Socialde săptămâna trecută, FEN a primit asigurărică sumele necesare acordării ajutoru-lui de 100 de euro şi cele pentru achitareadrepturilor băneşti câştigate prin hotărârijudecătoreşti definitive şi executorii vor fiprinse în bugetul pentru 2010 şi se voracorda retroactiv pentru anul 2009.- Federaţia Agrostar protestează faţă dedecizia Guvernului României de a acordao subvenţie de numai 200 lei pe cap deanimal, dintr-o sumă de 571 lei prevăzutăpentru specia bovine în 2009, conformafirmaţiilor făcute de premier, a declaratliderul sindical Ştefan Nicolae. FederaţiaAgrostar îşi va continua acţiunile de protestpână la acordarea în totalitate a drepturilorce li se cuvin crescătorilor de ani-male, analizând totodată şi posibilitateaacţionării în justiţie pentru recuperareasumelor restante, la care va fi adăugată şidobânda legală.- Produsele Apple, , a căror valoare cu-mulată trebuie să fie de cel puţin 600 delei, pot fi achiziţionate prin intermediul"Creditului 10" de la BRD, un produs des-tinat studenţilor aflaţi în ultimii doi ani destudii sau la studii post-universitare, searată într-un comunicat al băncii. Dobândaaferentă "Creditului 10" este fixă, de 8%pe an, valoarea maximă a împrumutului seridică la 12.000 lei. Perioada maximă decreditare este de cinci ani. Studenţii care,o dată cu creditul, achiziţionează şi un pa-chet "BRD Student", beneficiază şi de oreducere de 20% la comisionul de acorda-re a împrumutului.- Potrivit NewsIn, Statul plăteşte anualpentru cele 230.000 de pensii specialeaproape 1 miliard de euro (circa 1% dinPIB), iar majoritatea celor care primescpensii speciale, respectiv 170.000 de per-soane, provin din armată şi din poliţie.Declaraţia îi aparţine secretarului de statîn Ministerul Muncii, Mihai ŞeitanReprezentantul Ministerului Muncii a maiprecizat că există pensii speciale careajung şi la 33.000- 34.000 lei lunar.

Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 5COMUNITATE„Trebuie ca şi cetăţenii obştei noastre săse bucure de condiţii mai bune de viaţă”* mărturiseşte Aurelian Cotârlău, primarul comunei ScoarţaDacă tot am făcut un raid petronsonul de drum judeţean Târgu-Jiu – Cruşeţ, vizitând şi primăriilecomunelor aflate pe acest traseu,am lăsat, anume, la sfârşit, Primăriacomunei Scoarţa. O grădină frumoasă,în faţa sediului, ne-a întâm-pinat, traversând aleea spre clădireafrumoasă şi bine întreţinută, cu etaj,pe care flutură drapelul ţării noastreşi cel al Uniunii Europene. Peste totoameni din partea locului, cu hârtiisau numai să se intereseze de câteceva. Uşi deschise, permiţându-nesă le zărim pe funcţionare angrena-te în această relaţie cu publicul, curegistre şi tot felul de acte, parafatesau nu, atmosfera cotidiană obişnuită,întâlnită zi de zi, în aceste insti-tuţii, în relaţiile cu publicul, de celemai multe ori chiar şi peste pro-gram. Uşa primarului AurelianCotârlău era deschisă la perete, cala orice gazdă primitoare, semn căoricine îi poate trece pragul, la ori-ce oră şi în orice problemă, de caredepinde şi decizia sa.Am făcut cunoştinţă, informându-lpe scurt cam ce probleme do-rim să abordăm, apoi, după aceastăscurtă „încălzire”, am început sătrecem în revistă problemele cucare s-a confruntat de la începutulanului.„Dorim să ne încadrămşi noi în normeleUniunii Europene”Filmul lucrărilor se derulează fi-resc, ca şi cum Aurelian Cotârlăul-ar avea în faţa ochilor: „În cadrulcomunei Scoarţa, am accesat peOrdonanţa Guvernului nr.7/2006,câteva proiecte de maximă urgenţă,de care comuna are nevoie, având înderulare alimentarea cu apă a satelorBobu, Colibaşi, Câmpu Mare,Mogoşani şi Lazuri; şi o bază sporti-vă multifuncţională care se află înlucru. Deci avem două investiţii. Peo altă Hotărâre de Guvern 577, avemîn lucru asfaltarea a 1,6 km, de laprimărie în sus, care este într-un sta-diu de 70 la sută realizat. Pe măsura3-2, măsură prin care se finanţeazălucrări de infrastructură a satelor, amreuşit o finanţare de 2,5 milioaneeuro, bani europeni. Lucrarea se aflăîn stadiu de proiect. Se lucrează dejala proiectare. Lucrarea de proiectarea fost preluată chiar de către un cetă-ţean al comunei Scoarţa, care are ofirmă de proiectare în Deva şi am în-credere că va fi o lucrare deosebităde proiectare şi, implicit, execuţia eiva fi pe măsură. În cadrul acestuiproiect avem de asfaltat o zonă dinBudieni, două uliţe, să zicem,Pârvuleştiul şi Budieni şcoală, pânăla Puţul cu lanţ, vreo 4 km de asfalt;şi în satul Cerutul de Copăcioasaavem o lucrare integrată de canaliza-re, alimentare cu apă şi asfaltaredrum. Aproape 3 km, pentru fiecaredin cele trei obiective enumeratemai sus.Anul viitor se va trece la licita-rea şi contractarea acestei investiţiide 2,5 milioane euro.Alte probleme rezolvate, au fostbitumizarea unei baze sportive laşcoală, pietruirea drumurilor comu-nale Salcia, Pisteştii din Deal, totfelul de probleme, aşa mai mărunte,să zicem.În ceea ce priveşte problemaşcolilor, am pregătit anul şcolar, amigienizat şcolile, am aprovizionatcu material lemnos pentru foc, ca sănu avem probleme cu această iarnă,care şi-a arătat colţii de pe acuma,la toate şcolile. Lemnele au fost to-cate şi depozitate în magazii.Mai avem de rezolvat o problemăde maximă urgenţă, cea a gru-purilor sanitare. La acest capitolstăm mai prost, cum aţi văzut şidvs. Intenţionăm să le punem lapunct şi să le modernizăm, conformnormelor Uniunii Europene.La retrocedările de terenuri, iarnu stăm prea bine, sunt supărat pentrucă s-a blocat procedura de retro-cedare, datorită faptului că, printr-ohotărâre de guvern, suntem obligaţisă întocmim documentaţia pe cal-culator şi suntem într-un stadiu depionierat. Trebuie să învăţăm per-sonalul de la CompartimentulCadastru să întocmească titlurile deproprietate pe Autocad. Ideea estefoarte bună, însă ne-a luat pe nepre-gătite. E dureros ca timp de 20 deani să se dea într-un anumit mod,iar acum se face această trecere înforţă, care ne va ţine pe loc maimult timp. Sper ca în cel mai scurttimp să reuşim să trecem pesteaceastă „trecere”, să zicem, şi săcontinuăm retrocedarea la culturi şila terenurile agricole.În ceea ce priveşte hotărârile ju-decătoreşti, am reuşit, toate, să leretrocedăm, punându-le în teren, sănu avem probleme cu aceste hotă-râri judecătoreşti.În ceea ce priveşte sănătatea po-pulaţiei, avem şi cabinete medicale,însă mai avem câteva probleme,avem în vedere toate cabinetele,pentru a fi modernizate şi dotate cucele necesare, atât mobilier adecvat,cât şi instrumentar nou, medi-camentaţie, documentaţie şi toatecele necesare, impuse de UniuneaEuropeană”.„Vrem să păstrămaceste tradiţii şi să letransmitem tinerelorgeneraţii”„La capitolul „ajutoare socia-le”, avem în jur de 60 de dosare,dintre care avem şi cetăţeni cu han-dicap, cu însoţitori. În data de 15ale lunii, am dat aceşti bani, fiindrespectat acest termen. Deci, nu s-aîntârziat niciodată, nici măcar o zi,fiindcă oamenii au şi ei nevoie deaceşti bani, fiind singura lor sursăde existenţă, şi îi înţelegem că s-arteme de orice întârziere. Cei care autrebuit să presteze aceste munci îninteresul comunităţii, şi-au executatminimul de zile lucrătoare, con-form legii şi şi-au primit ajutorulsocial, iar cei care nu s-au achitatde aceste obligaţii, nu au luat ajuto-rul social. Cu excepţia celor caresunt în vârstă sau bolnavi, ei au în-casat ajutorul social fără a efectuaaceste zile.Urmează acum primirea dosa-relor pentru încălzire. Deja au fostdepuse, începând din această dimi-neaţă. Şi încercăm să ne încadrămîn termen, conform ordinelor pri-mite.Referindu-ne la tineret, una din-tre probleme, şi cea mai importantăpentru noi, este să asigurăm condiţiide joacă, de a învăţa, de recreere şide a-şi petrece timpul cât mai plăcut.Am accesat pe Ordonanţa 7 o bazăsportivă multifuncţională, în care şiun teren mare pentru fotbal, cu pistăde atletism şi alte anexe. Aici se potorganiza diferite competiţii. Eu amurmărit, de când am ajuns primar, laScoarţa, ca la 29 iunie, de SfinţiiPetru şi Pavel, să organizăm horacâmpenească, aşa cum se organizaodată, apoi la Bobu, pe 15 august, laMogoşani, pe 8 septembrie. Deci,am dorit să păstrăm aceste tradiţii,de care se bucură cetăţenii comuneinoastre şi le transmitem mai departetinerelor generaţii. De asemenea,am organizat, la Bobu, şi o întâlnirecu „Fiii satului” şi tot felul de acţi-uni culturale.Prin aceasta, am dorit să fiu câtmai aproape de cetăţeni, fiindcă nu-mai aşa îi poţi cunoaşte mai bine şiei vin la tine cu sufletul deschis, înorice problemă şi chiar fără probleme,numai să se intereseze ce nou-tăţi au mai apărut între timp sau cea mai hotărât Consiliul local în şe-dinţele sale.Tot pentru tineret, şi nu numai,avem pusă la punct o frumoasă bi-bliotecă, de unde pot să împrumutecărţile dorite, din orice domeniucare i-ar interesa.Încă o realizare, pe care amomis-o, este iluminatul public, pecare l-am realizat la nivelul comu-nei de aproape un an de zile; şi,după cum observa şi şeful de post,nu am mai avut, în toată această pe-rioadă, nici un accident mortal peDN 67, comparativ cu anii anteriori,în care aveam câte 7-8 acciden-te de circulaţie mortale. Deci, ampus pe drumul naţional câte un becîn fiecare stâlp. Se poate circula,noaptea, şi fără lumină la maşini. Şieu zic că este o realizare deosebită,chiar dacă nu este de importanţăaşa de mare, cum „apreciază” uniişi alţii, care nu văd cu ochi buni ori-ce lucru pe care l-ai face. Şi la sateam pus peste 800 de lămpi econo-mice, la 36 waţi, şi consumul e subcel al anilor anteriori, când eraulămpi puţine, de neon, dar de 200-300 waţi.Intenţionăm să realizăm şi o interesantămonografie a celor trei fos-te comune; în Budieni există deja omonografie, în Scoarţa la fel, existăuna, de asemenea şi la Bobu. Pe carele vom completa cu noi date şi infor-maţii de la dascăli şi bătrânii satelor.Vom încerca, în acelaşi timp, să găsimresurse financiare, pentru a rea-liza această monografie.În rest, avem în atenţie, în regimde urgenţă, să terminăm de asfaltatdrumurile comunale care au mai ră-mas şi să pietruim cât mai multeuliţe comunale, încât să nu mai fienicio palmă de drum cu pământ.Din păcate, din acestea mai sunt şila ora actuală, dar ne dorim să numai fie, pentru ca şi cetăţenii obşteinoastre să se bucure de condiţii câtmai bune de viaţă”, mai spuneAurelian Cotârlău, ca un angaja-ment de suflet făcut chiar lui însuşi.Paul Rădoi

6 • Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009COTIDIANO fată cu suflet de aurUn telefon, primit la redac-ţie, care mai întâi mi s-a părutciudat, apoi l-am apreciat cumse cuvine, realizând că mai suntşi tineri cu suflet de aur, care nuau lipsit de acasă în cei „7 ani”.Eram întrebat de cineva dinPiaţa Centrală dacă nu cumpăra-sem cumva cafea de acolo înurmă cu o jumătate de oră. Nucumpărasem, dar am să cumpărmâine. Răspunsul meu o deruta-se puţin, cum mă derutase pemine întrebarea ei, convins fiindcă era vreo confuzie la mijlocsau o persoană care semăna cumine. Apoi, am realizat că eravorba de o carte de vizită de-amea găsită într-o borsetă uitatăde cineva pe tejghea. Fata de lacelălalt capăt al firului nu s-adat bătută, căutând prin acte:„Cunoaşteţi, cumva, pe cinevacu numele de Vamilie Banţa?”„A, da – i-am spus eu, reamin-tindu-mi -, e un prieten de laBumbeşti-Jiu... Se va întoarcedupă borsetă, sigur...” „Vă rogsă mă iertaţi de deranj...”, s-amai scuzat fata. Avea o voce plă-cută, sinceră, respectuoasă, decopil bine crescut.Nu înţelegeam de ce se scuza,nefiind nici un deranj.A doua zi, la prima oră, spresurpriza ei, am „deranjat-o” şieu, făcându-i această fotografie,realizând că eram un client maivechi, cunoscând-o din vedere,cumpărând cafea de aici. Se nu-meşte Iuliana Băluţoiu şi vindecafea la unul din standurile de laComplexul „Rodna”.Prietenul meu de la Sadu a fostfericit când şi-a regăsit borseta cuactele şi banii. Iar tânăra vânzătoa-re, cu modestia ce o caracterizează,consideră că gestul ei e simplu, mirându-secă i se poate da atâta aten-ţie: „M-am gândit că acest lucru sepoate întâmpla oricui, să piardăceva. Chiar şi mie...” Cuvinte simple,modeste, care trădează un su-flet mare, neprihănit, de aur.Bravo Iuliana! Felicitări!Ion ŞoldeaLa pas prin Târg...O mică vedetăCea mai tânără cititoare a ziaruluinostru, Andreea, doreşte să ajun-gă o mare vedetă. Dar, până atunci,ea va urmări cu interes povestioarelede la această rubrică, fiind primelepe care le citeşte la primirea pu-blicaţiei noastre, număr de număr,şul de hârtii de pe suportul lui şi să-larunce în spaţiul verde, chipurile săcadă frunzele în el direct şi nu pejos. Să creadă cine o vrea asemeneagogomănie, chiar şi cei care ar tre-bui să ia măsuri cu aceşti huligani.Ei încearcă tot felul de experimentedemente, incendiind şi devastândbănci, coşuri şi tot ce le mai cadesub ochi sau în mâini, pentru a-şietala forţa şi actele de vitejie decare pot da dovadă. O vitejie bolna-vă, pe care numai psihiatrii o potvindeca, în cel mai rău caz. Dacănici tratamentul lor nu va da rezul-tate, li se va prescrie o perioadă mailungă de meditaţie, la „mititica”, pemuzică de cătuşe şi gratii...Un pisoi hăbăucOare, dacă pisoiul nostru aravea blăniţa udă, acesta nu s-artransforma într-o ploaie de artificiizgâlţâitoare?Trotuare moderneA venit şi rândul BulevarduluiRepublicii ca să beneficieze de modernizareatrotuarelor cu dale spe-ciale. Chiar dacă plouă, acest faptchiar că nu-l va mai recunoaştenimeni, fiind uitat de toată lu-mea, chiar dacă trece zi de zi pelângă el, care numai la aceastăcoşmelie nu le mai este gândul.În clădirea din vecinătate, pevremuri, a funcţionat aici „echi-pa de pompieri” a oraşului, iarturnuleţul servea drept foişor deobservare şi pază a micului oră-şel de pe Jiu, în caz de incendii.Deja el este supus unei de-gradări avansate, cu acoperişulfără ţigle şi cu zidurile măcinatede ploi, de igrasie, dar şi de indiferenţafactorilor de răspunde-re...Frunzele, tulburătoarelerăvaşe de sufletta, adică frunzele, făcându-sepregătirile pentru actul final dinacest an.Este cea mai frumoasă piesăpe care fiecare spectator ar vrea săo vizioneze timp cât mai îndelun-gat, an de an, cu fiecare reluare,cu fiecare personaj în parte. Estecel mai reuşit scenariu al vieţii, cuscenariul şi regia semnate chiar deDumnezeu...Pentru un pumn degrăunţeObiectivul aparatului nostrua surprins gestul tânărului dinmijloc de a elibera un porumbeldin „captivitate” chiar în faţadovedindu-se a fi o cititoare fidelă,dar şi fascinată de cuvântul scris.De data aceasta, obiectivul nostru asurprins-o pe Andreea şi în altă postură,admirând un ciorchine de stru-gure, fascinată de miraculoaseleboabe, un adevărat fagure cu capsu-lele pline cu miere şi raze de soarestrânse la un loc în vara abia trecu-tă, ca să ajungă la noi în acest chip.Spre a ne mai mângâia şi îndulci su-fletul...Stop actelor huliganice!De multe ori, pe cei mai mulţidin specia noastră umană, ploaia îiîmbie la somn, dacă nu au altcevamai bun de făcut. Aşa se întâmplă şila micile vieţuitoare. Ca în cazul defaţă, unde aparatul nostru de fotografiata surprins un pisoi leneş, tor-când de mama focului, pe care cunu este un impediment în bunulmers al lucrărilor. Atunci vom spu-ne adio gropilor şi la tot felul dedenivelări, şanţuri şi alte intervenţiide această natură, provenite de-alungul vremii de la alte lucrări ocazionale,finalizate cu plombe şi câr-peli, încât trecând pe aici ai senzaţiade a călca în străchini sau chiar riştisă-ţi rupi gâtul...Chiar dacă toamna abia şi-aintrat în drepturi, iar iarna estemai grăbită ca oricând să ne vi-ziteze meleagurile de sub munte,Degeaba încearcă huliganii sămotiveze gestul lor de a smulge co-greu l-ai observa acolo, cuibărit pecasetele prin care trec cablurile deînaltă tensiune, chiar sub streaşinamagazinului, de la care este tras şiun burlan de scurgere a apei prove-nite de la ploi.Cât este de periculos nu ştie nimeni,fiindcă nu există nicio plăcu-ţă de avertizare sau vreun panou deprotecţie care să delimiteze accesulvreunui copil curios sau neatent.O „amintire” a oraşuluiRecunoaşteţi turnul din ima-gine? În halul în care a ajuns,frunzele sunt expediate în celepatru zări ale ţinutului ca nişterăvaşe tulburătoare... de suflet.Este asemeni unei piese de tea-tru, când între anotimpuri, cadupă fiecare act, cade cortina, defiecare dată alta, corespunzătoa-re fiecărui act în parte. În cazulde faţă, scena a rămas pustie, iarsingurul personaj care mai întârzieeste cel care strânge recuzi-micuţului sprijinit de bunicuţullui, care s-a sfiit să pună mânape el, când i-a fost oferit să sejoace cu el. Nu se ştie cine s-asperiat mai tare, porumbelul deacel „vânător” de păsări, sau bă-ieţelul de porumbel, când acestaa întins aripile, pentru a evadape urmele celorlalte necuvântătoare,ademenite de câteva gră-unţe oferite de cei care poposescaici, în centru. Ei nu au de undesă ştie ce fel de oameni se perin-dă în jurul lor, cu gânduri bunesau rele. Căci mulţi dintre confraţiilor au plătit astfel de im-prudenţe cu viaţa...Ionel Moşu

Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 7DEZVLUIRILA TURCINETI,Chiar dacă sunt dovedite, „infracţiunile nuprezintă, în concret, gradul de pericol social”Am prezentat, în numărul 18 din 8-14 oc-tombrie a.c., al publicaţiei noastre, sub titlul„La Turcineşti – Cine a făcut modificări înregistrele agricole?”, o serie de falsuri şi abu-zuri săvârşite în cadrul Primăriei comuneiTurcineşti, semnalate de surorile MariaDijmărescu şi Ilina Lupulescu, atât la forurilede la nivel judeţean, până la cele de la nivelcentral, până la Procurorul general şi ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie. De data aceasta,revenim asupra altui caz din aceleaşi dosare,prin care aceleaşi petiţionare (reclamante)doresc să arate că astfel de „incidente” (abu-zuri) nu sunt pur întâmplătoare, ci chiaraceasta este atmosfera de lucru în cadrulacestei instituţii, în care falsurile şi mărturiilemincinoase sunt ridicate la rang de lege.Cine trage sforilela concursuri?În ziua de 14.03.2007, ora 10, Primăriacomunei Turcineşti a scos la concurs postulde Referent II, pentru care cei interesaţi tre-buiau să depună, până în ziua de 12.03.2007,ora 14,00, la registratura primăriei, dosarulde înscriere, cu actele amintite în anunţ, înmod obligatoriu.În ziua de 13.03.2007, prin procesul ver-bal încheiat, comisia de concurs a procedat laverificarea celor două dosare depuse, luândurmătoarea decizie: Dijmărescu Ion – înde-plineşte condiţiile legale pentru a participa laconcurs, drept pentru care se declară „ad-mis”; Deaconescu Liliana – nu îndeplineştecondiţiile legale, condiţia privind vechimeacerută, drept pentru care se declară „respins”.Semnează membrii comisiei: Salomia Cornel(preşedinte), Hortopan Emil, Sandu Elisaveta,Şerbu Ion (membrii comisiei, Işfan Dumitrufiind absent) şi Covei Ramona (secretar).Şi de aici încep toate întâmplările de do-meniul paranormalului...„La data de 14.03.2007, în ziua concursu-lui, aceeaşi comisie, din care făcea parte şicontabilul Hortopan Emil, în mod netemeinicşi nelegal, admite participarea candidateiDeaconescu Liliana la concurs, cu toate căperioada de înscriere se încheiase din punctde vedere legal în data de 12.03.2007, orele14,00. Reaua credinţă a comisiei poate fi ob-servată din conţinutul PV nr. 967 din14.03.2007, în care se specifică faptul că rea-nalizarea dosarelor s-a efectuat ca urmare adepunerii ulterioare a cererii nr.965/14.03.2007, însoţită de adeverinţa dove-ditoare a vechimii în funcţii economice (dereţinut că în adeverinţa falsificată, cu care aparticipat la concurs, se menţiona că lucraseca vânzătoare în piaţa agroalimentară), cutoate acestea a fost admisă. Mai mult, conta-bilul Hortopan Emil s-a prefăcut că are delucru, amânând şi ora de începere a concursului,respectiv ora 10, deoarece nu sosise con-curenta cu adeverinţa falsă, până la ora 11 şi30 de minute.Punctajul corectării lucrărilor nu a foststabilit dinainte, ci s-a stabilit ad-hoc de cătrecontabilul Hortopan Emil, în funcţie de răs-punsurile date de către Deaconescu Liliana.În declaraţia dată la Poliţia din Turcineşti,Deaconescu Liliana şi-a asumat întreaga vinăşi falsul (pentru a nu-l implica pe primar şi pecontabil, lăsându-i să lucreze din umbră la re-zolvarea cazului), spunând că adeverinţa arealizat-o ea, iar ştampila a găsit-o în piaţă”,declară Maria Dijmărescu, cumnata lui IonDijmărescu, cel care a participat la concurs şia contestat această stare de lucruri prin contestaţianr. 982/15.03.2007, depusă pe nume-le preşedintelui comisiei de concurs.Ce este curios, contestaţia nu a fost văzutăde preşedintele comisiei, ci a fost reţinută deprimarul Vasile Gogălniceanu, care a şi răs-puns petentului că „concursul a fost organizatrespectându-se condiţiile privind angajarea şiavansarea personalului în funcţii...”„Candidata a avutsprijinul comisiei înînfăptuirea rezoluţieiinfracţionale”Dar, iată, surprizele se ţin lanţ. Reţinemdin Sentinţa penală nr. 3050 din 16 octombrie2007, complet de judecată condus de acelaşipreşedinte Toma Popescu, o voce aJudecătoriei Târgu-Jiu, un magistrat corect,care nu ezită să atace până şi hotărârile „gre-şite” ale confraţilor săi, următoarele aspecte:„Reaua credinţă a comisiei poate fi observatăşi din conţinutul procesului verbal nr.967/2007, în care se specifică faptul că reana-lizarea dosarelor s-a efectuat ca urmare a de-punerii ulterioare a cererii nr. 965/14.03.2007,însoţită de adeverinţa doveditoare a vechimiiîn funcţii economice. Petiţionarul punându-şiîntrebarea: „Cum putea cererea să fie depusăulterior, când a fost depusă şi înregistratăchiar în ziua concursului?”, iar concursul s-adecalat de la ora 10, când era programat, laora 11,30, tocmai pentru a da posibilitateadoamnei Deaconescu Liliana să participe laconcurs.Organele de urmărire penală nu au efectu-at cercetări şi faţă de membrii comisiei deconcurs sub aspectul săvârşirii infracţiunii deabuz în serviciu, Deaconescu Liliana avândsprijinul comisiei în înfăptuirea rezoluţiei in-fracţionale.Atât procurorul, cât şi agentul postului depoliţie Turcineşti, care a efectuat cercetările,nu au verificat aspectele prevăzute de art. 286din Codul penal, situaţia juridică a SCPLEUROTUS SRL Târgu-Jiu, obţinerea specimenuluide ştampilă, stabilirea prin experti-ză sau constatare tehnico-ştiinţifică a falsului,modalitatea de realizare: aplicare mecanică,scanare, prelucrare computerizată, etc.Încadrarea făcută de procuror, respectivart. 10 lit. b, indice 1, din codul de procedurăpenală, este tendenţioasă, nelegală şi nete-meinică, atât procurorul, cât şi organul decercetare penală nu au dat dovadă de rol activ,încălcând disp. Art. 17, 18, 19, alin. a, Codpenal, nu au administrat toate probele, făcândo cercetare evazivă.De asemenea, nici procurorul şef nu aanalizat cu atenţie toate actele depuse ladosar.Faptul că urmarea infracţiunilor comisede Deaconescu Liliana şi membrii comisieide concurs, susnumita a fost încadrată pepostul de Referent II – contabilitate, laPrimăria Turcineşti, unde îşi desfăşoară acti-vitatea şi în prezent.Însă, în mod corect procurorul a apreci-at că fapta săvârşită, deşi este prevăzută delegea penală, nu prezintă în concret gradulde pericol social al unei infracţiuni, aplicându-iastfel învinuitei o amendă administrativăîn cuantum de 800 lei. Pentru a dis-pune astfel, procurorul a avut în vederefaptul că, prin săvârşirea faptei nu au fostproduse urmări grave, nu este cunoscută cuantecedente penale şi poate fi îndreptată şifără aplicarea unei pedepse”.„În legătură cu ce spun ele,astea sunt poveşti de-ale lor,domne!”Primarul Vasile Gogălniceanu nu paresurprins de reclamaţiile celor două petente,luând de bună decizia instanţelor şi organe-lor de cercetare: „S-au judecat şi în acestdosar un an de zile. Eu nu am fost niciodatăla procese. S-au dat soluţii. Eu pot doar săle contest. Ce părere am eu vizavi de acestcaz? Nu am nicio părere, să ştiţi. Ce a hotă-rât justiţia. Eu pot să comentez? Că dacăcomentez, comentez degeaba. Ca salariată,Deaconescu Liliana este foarte bună, lucreazăbine, s-a acomodat cu toate proble-mele din domeniul dânsei şi cu întocmireaactelor. Şi este apreciată pentru activitateadânsei. Este conştiincioasă, se achită deatribuţiuni şi se numără printre cei mai bunisalariaţi din cadrul primăriei”.La rândul său, şi Emil Hortopan, celacuzat de petente că ar fi favorizat-o peLiliana Deaconescu, declară următoare-le: „Deci, profesional, este o fată bună.Colaborează, nu se pune problema sănu colaboreze sau să nu solicite sprijinatunci când e nevoie. Deci ne consul-tăm la orice. Deci, eu nu am obiecţiuniasupra profesionalismului ei. În ceea cepriveşte reacţia petentelor, pot să spuncă un om când pierde ceva, normal căare o ambiţie. Şi aruncă, de fapt, în spi-narea altuia. Deci, eşecul lui şi-l aruncăîn spinarea altuia. Trebuia să pună mânasă înveţe, respectivul... şi mai mult deatât nu... A fost un concurs, a fost legal.Am făcut parte din comisie. S-a corec-tat, s-au afişat, s-a procedat conformlegii. Nu aveam ce să... Deci, asupraconcursului nu sunt obiecţiuni. În legă-tură cu ce spun ele, astea sunt poveştide-ale lor, domne! E totul consemnat înprocesul verbal, s-a judecat în instanţă.Mă rog, sunt mai multe... Deci totuleste OK. Nu vă faceţi probleme...”K. Iannis

10 • Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009SPECIALVISUL UNUI BASARABEAN:„Eu pot să fiu ambasadorul delegătură între fraţii noştri...”Trebuie să recunosc că nu-ţieste dat, în fiecare zi, să auzi prinpreajma ta dulcele grai moldove-nesc al fraţilor basarabeni, aşa cums-a întâmplat într-o zi de primăvară,către prânz, chiar în biroul poe-tului şi prietenului meu Ion Sanda,care la acea vreme mai era „minis-tru” al culturii din Gorj, când un altmare poet, Vasile Căpăţână, dinChişinău, poposise aici cu o spinarede cărţi care mai de care mai in-teresante, vrând să le introducăprin librării şi biblioteci, pentrufraţii lui de aici. Chiar i-a oferit luiIon Sanda două volume: „Eternaiubire” – antologie, versuri de dra-goste, ale poeţilor din Basarabia şiNordul Bucovinei (1900 – 2000),Editura Biodava & CronicaRomână”, Bucureşti, 1999, cu de-dicaţia: „Fratelui Ion Sanda! Oeternă iubire, cu iubire, prin iubire,spre marea iubire, cu urări de bineşi noroc! Cu drag, editor-autorVasile Căpăţână, 18.07.2003” şivolumul „Vasile Căpăţână – trepte-le cunoaşterii”, semnat de AnatolCiocanu, Editura „Orion”, 2003, cuurmătoarea dedicaţie: „DraguluiIon Sanda! Din suflet, vă ofer aces-te trepte mai triste şi mai vesele, cuurări de sănătate, prosperitate şinoroc la toată lumea. Cu frăţie,Vasile Căpăţână, 18.07.2003,Târgu-Jiu”.Apoi, dintr-o pornire lăuntrică,după ce a prezentat cele patru volu-me ale poetului Ion Vatamanu, arecitat un poem de suflet al acestuipoet: „Eu o frunză,/tu o frunză;/Două frunze împreună,/când seadună,/ştii ce fac?/Un copac!/Ţieţi-e drag,/mie mi-e drag./Un copac/cu alt copac/împreună,/când seadună,/ştii ce fac?...”Glasul lui se revărsa prin încă-pere, ca o boare de primăvară, caun foc lăuntric, tainic şi scormonitor,înfiorându-ne inima şi se revăr-sa spre ferestrele larg deschise,spre stradă, spre oraş, peste capeteletrecătorilor, ca nişte păsări neobosite,mesageri ai fraţilor basara-beni, ducând mai departe cânteculstrăbun...„...Ţie ţi-e drag,/mie mi-e drag;/Eu un bulgăr,/tu un bulgăr,/iar doibulgări de ţărână,/împreună, cândse adună,/ştii ce sunt?/Un pământ./Ţie ţi-e drag,/mie mi-e drag!/Frunza cântă pe copac,/iar copaculde meleag./Şi noi doi în umbra lui,/îi cântăm pământului./Ţie ţi-edrag,/mie mi-e drag,/mie mi-e drag,ţie ţi-e drag...”„E o splendoare!”, exclamă fra-tele Vasile Căpăţână. E o filozofie:„Frunza şi Omul”...Şi după ce a încălzit atmosferacu aceste versuri dumnezeieşti, frateleVasile Căpăţână îşi mărturiseş-te şi dorul ce-l mâna până aici, încetatea noastră – oraşul luiBrâncuşi.„La aceste legăturivisez de mai mult timp”„Vreau să organizăm aici, în ju-deţul Gorj Zilele RepubliciiMoldova. Fie că e săptămâna... Euzic „zilele”. Cât va dura, nu ştiu...După posibilităţile materiale...Credeţi că am putea sărbători eve-nimentul aici? Ar putea să fie uncolectiv de muzică populară profe-sionist. E primul judeţ în ţară careface treaba asta. Că nu se mai facenicăieri. Acum s-a pierdut totul. Şizic: dacă am putea noi să reluămchestia asta... ar fi ceva nemaipomenit!Apoi muzica uşoară, ansam-bluri, scriitori de frunte, însoţiţi decântăreţi de muzică folk. Mă gândescla un vernisaj de pictură: di-verşi autori... Să nu fie unul şi să fiemonoton. Tot ceea ce este floareade acolo. Deci, eu vă spun că îi cunoscpe toţi. Eu pot să fiu ambasadorulacela de legătură între dum-neavoastră şi ei. Putem să maiinvităm pe primarul de la Chişinăusau şeful Direcţiei de cultură de laChişinău. În ceea ce priveşte fixa-rea datei, cel mai bine ar fi sfârşitullunii octombrie, când încă nu e preafrig, nu sunt probleme. M-am gân-dit la Cinematografia Basarabeană,şi aici am putea să luăm un festivalsau filmele lui Emil Loteanu, înso-ţiţi de actorii care au jucat. Poate săfie şi şi o trupă de teatru... Şi zic căs-ar putea apoi şi reciproca. Ce estede aici mai frumos, plecat laChişinău. Sunt extraordinari! Deci,nişte legături din acestea la care euvisez de mult, dar nu se realizează.Şi zic: uite, acum apare ocazia...Am vorbit şi cu Adrian Păunescu.Păunescu zice: „Bă Vasile, ai o ideeextraordinară!...” Zic: filmele luiLoteanu... date la un post de televiziune,doamne! Un maestru, a plecat.De acum nu mai are concuren-ţă! Nu mai concurează nici cuSergiu Nicolaescu, cu nimeni...Deci, el cu eternitatea de acuma! Şieu vedeam asta undeva, pe 4-5 oc-tombrie, zi de vineri şi sâmbătă. Păifacem nişte seri trăsnet...”Abia târziu, când am coborât înstradă, mai eram încă sub efectulacelui descântec tainic, încât, pri-vindu-i în ochi pe cei din jur, îmivenea aşa, să le şoptesc, complice,făcându-i părtaşi la această bucurielăuntrică: „Eu o frunză,/tu o frun-ză,/două frunze împreună,/când seadună,/ştii ce fac?...”Fişa personală: Vasile Căpăţână,născut la 6 mai 1946, în comunaCemoleanca, judeţul Edineţ,Republica Moldova. Este pe rândprofesor, parapsiholog de clasă in-ternaţional, bionergetician, regizorşi scriitor, autor de manuale, editor,preşedintele Centrului de sănătate„Biodava” din România.1968 – devine absolvent alUniversităţii de stat din Chişinău, alFacultăţilor de limbi străine şi ceade artă teatrală;1970-2000 – montează peste 25de spectacole în teatrele dinRepublica Moldova şi România;1980 – eminent al culturii dinRepublica Moldova;1990-1992 – absolvă mai multeşcoli de parapsihologie, conduse demaeştrii Albert Ignatenko, VictorCandaba, dr. Alexander Fries dinAustria ş.a.1988-1992 – ceează propria me-todă de învăţare a limbilor moderneîn 50 de ore;1991-1995 – deputat alConsiliului municipal Chişinău,preşedinte al Comisiei pentru învă-ţământ, ştiinţă, cultură şi culte;1991 – deschide la ChişinăuCentrul de Sănătate CaVeTe, cu tratamentprin bioenergie şi psihosu-gestie;În 1992 - se stabileşte laBucureşti. Este membru al UniuniiScriitorilor din Basarabia, membrual Uniunii Scriitorilor dinRomânia. A publicat următoa-rele volume de versuri:„Mărul vieţii”, 1989,Editura „Literatura ar-tistică” din Chişinău;„Icoana Ta” şi„Triunghiul iubirii”,Editura „Biodava”, Bucureşti,1993;1993 – deschide prima şcoalăde bioterapie şi psihosugestie dinRomânia; devine preşedinteleFundaţiei Române de cultură, bio-terapie şi psihosugestie „Biodava”;1993-2000 – participă activ laconferinţele internaţionale dinRomânia, Ungaria, Moldova, cu re-ferate pe diverse teme în domeniulbioterapiei şi psihosugestiei.Este căsătorit cu Domnica şi arepatru copii: Cornelia (n.1972),Sandu (n.1979), Theodor (n.1988)şi Ştefan (n.1990).Cum îl vedea scriitorul MarinSorescu pe fratele său basarabeanVasile Căpăţână, când s-au cunos-cut la Bucureşti: „În ce-l priveşte peVasile Căpăţână, un tânăr voinic cabradul, cu privire de hipnotizator,lucrând pe ogorul bioenergetic încare şi-a descoperit virtuţi – suntematenţi la haloul cuvintelor sale şi laenergia cu care sunt investite”.(Marin Sorescu, Bucureşti, 1993)* N.A. Din păcate, toate acesteproiecte au rămas doar pe hârtie, cabune intenţii, însă ele, dorinţele noas-tre, au continuat să ardă mocnit, canişte torţe în piepturile noastre, de nestins,trăgând nădejde ca odată şi oda-tă aceste planuri să fie şi realizate,încât să nu mai existe nicio graniţăîntre cei de-o limbă şi un neam. Ştimcu ce lipsuri şi greutăţi financiare s-aconfruntat şi încă se mai confruntăCultura noastră, şi nu numai. Ci în-treg poporul, pragul dintre cei săracişi cei bogaţi devenind tot mai mare,încât greu mai poate trece peste elpână şi soarele. Oricum, Cultura nuva pieri niciodată, atâta timp cât iubi-rea noastră, a celor mulţi, va înteţiflacăra ei, transmiţând-o mai departedin generaţie în generaţie. Căci eaeste ca şi aerul pe care îl respirăm...Ea este căpătâiul nostru, şi hra-na spirituală, şi lumina, şi bornastatorniciei, şi hrisovul proprieinoastre identităţi.Rose Tall

Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 11CULTURCelui de dincolode noi...LUI JEAN CNVOIU, IN MEMORIAMEl:cu sufletul lui,cu surâsul său,doldora de condamnări discrete;cu ochii luifuraţi din plantaţiilecu stele;cu inegalabilul luitalent –un rai cu dragosteeuharistică.................................din când în când,tot El,la o bărdacă inspirată,epigrameazădivin...râzând –punctual –de haz şi necaz –de jur-împrejurulalcătuit din hoţi,gangsteri,meschinărie –„rai cu morţi...”..............................nu-n rime,nu-n ritmuri,nu-n strofeînfloreşte spiritulLUI,ci-n DUH!Aşa se intitulează primul supli-ment literar, dedicat scriitorilor dinBrădiceni, cu ocazia „întâmplări-lor” petrecute la moara de grâne şipoezie de pe „uliţa cu patru poeţi”,care funcţionează numai toamna, înfrumoasele „seri de la Brădiceni”.Reţinem din sumar: Amintiri dinneolitic (Constantin Mircioiu);Galeria cu prieteni: ConstantinMircioiu (Ion Căpruciu); Poveşti şisnoave din Oltenia. Drept prefaţă(Nicolae al Lupului); Mere dulci detoamnă – versuri de Ion Căpruciu;Trasee de cristal – Din nou spre a mănaşte (în loc de introducere, din carereproducem mai jos un fragment –n.n.) – poeme de Ion Popescu-Brădiceni; Ciclul Andromeda – noipoezii de Silviu Doinaş Popescu;Serile la Brădiceni – selecţie de autor– versuri de George Dumitru; Efigiibrâncuşiene transfolclorice (text lite-rar folcloric, cules în anul 1977, de laLuxiţa Mocioi-Popescu, dinBrădiceni, care l-a auzit de la Nicolaeal Lupului).Trasee de cristal –fragment„Dialogurile” lui IPB sunt tul-burătoare şi te conduc pe un traseucunoscut numai de el, plin de mis-ter. Când tot urcă, când coboară,când exultă, când disperă. E-o spi-rală, ba chiar un labirint de oglinziîncadrate perfect între ziduri şigrinzi, în care imaginile părinţilorlui dragi par prinse în mrejele lor,aburite de atâtea amintiri, pustiitede un dor fără de margini.Căci numai el, poetul, atras deo Mekă eternă, a descoperit metaforasacră, din a cărei magmă topi-Tezaurul JEAN,cuceritor,editat în zeci de volume,desigur,de viaţă şi-nnedisimulată prietenie,trăieşte încă...POEZIA pentru ELfiind VIAŢĂ –un extraordinar teritoriude exerciţiu întrumiracolal sufletului plin deZEI......................................incantatoriu,încântător,ca un fluviu,ca o flacără,ca un deal cuVIE........................................vie i-a fost viaţacelui de Dincolo –Dionis-Apollo –viu e Duhul Luiprintre mulţi Eroi,viu să-i fie Duhulastăzi printre noi!.......................................Dumitru DĂNĂU,un frate al Jeanului...Miracol de septembrietă a scos la lumină cristalul rostit...Redăm, mai jos, un fragment,partea de introducere, de suflet,tulburătoare, din ciclul „Trasee decristal”. (Rose Tall)Din nou sprea mă naşte(în loc de introducere)„Parc-ai vrea să contempli din-lăuntru, fiule, această biserică”.„Mi-e teamă de vulturi, Tată,de traseele lor de cristal”.„Bine, ascultă cum vântul şizeiţa din marea ferigăse însoţesc”. „Ascult; dar peMama aici o doresc cu un şalacoperindu-i părul cel lung şiregesc”.„Fie, băiete, priveşte-o cumvine dinspre Lumină plutind”.„O, Tată, îţi cad în genunchi şiîn lacrimi îţi mulţumesc”.„Am să te închid de acum întrupul ei de argint”.Ion Popescu-BrădiceniFestivalul de umor„Ion Cănăvoiu”Aflat la cea de-a XII-a ediţie,Festivalul de umor „IonCănăvoiu”, îi convoacă, începândde mâine, 23 octombrie, timp detrei zile, pe toţi umoriştii de pretu-tindeni la o ediţie de... râs sănătos.Şi plicurile trimise pentru concurs,ce se va desfăşura pe cele şase sec-ţiuni, vor fi deschise tot în acestezile, pentru desemnarea fericiţilorcâştigători.Juriul va fi constituit din:George Corbu (preşedinte),Gabriel Bratu, Nicolae Dragoş,Ion Cepoi, Alexandra Andrei,Vasile Ponea, Ion Popescu-Brădiceni, Marian Dobreanu,Valerian Lică, Alexandru Păsărin,Spiridon Popescu, Aurelian IuliusŞuţă, Cornel Udrea, ConstantinÎn ţara aşezată între fruntariihotărâte din vremi de început,pădurea a fost şi este pentru ro-mâni casă şi leagăn, binefaceredivină, împlinindu-se prin veacporunca ce zice: „Păzeşte gră-dina şi lucrează, căci te-am alesispravnic”.Influenţabinefăcătoare,pentru sănătatea şi educaţia generaţiilor,defineşte acest ecosistemdrept terapie şi leac vin-decător împotriva primejdiei cevine prin om, de la oameni.Pădurea, asemeni unui papirus,reprezintă scrierea din ori-ce veac şi de la creaţiune, ca peun decret divin, ce ilustrează„comentariile”ecosistemuluidespre condiţia sa specială înasigurarea vieţii acestei lumi.Avem în faţa ochilor şi-aminţii, din oricare generaţie amfi, opera magnifică a celui maidesăvârşit şi unic creator, deo-potrivă Dumnezeu şi om.Pădurea, în spaţiul pontico-dacic, se întinde ca un palat, acărui arhitectură adună într-unbuchet frumuseţile naturale aleacestui loc ales să fie ţara pecare o numim România.Diversitatea speciilor arbo-retelor, bonitatea aşezămintelorforestiere, caracterizează pădurilenoastre, arătând spre un po-tenţial economic superior.Aşezarea şi împlinirea familieide români este determinată decondiţionalitateareciprocă,Popescu (secretar).Sâmbătă, la BibliotecaJudeţeană „Christian Tell”, va fivizitată expoziţia de carte, prilejcu care vor fi lansate cărţi şi revis-te de umor („Hazul” nr. 17,sentimentalăşiobiectivă,dintrepădure şi comunitate.Această legă-tură indestructibilărămâne matricea,anii, viaţa şi sluji-rea creştină.Biogeneza pă-duriiconstituie„comunitateadeviaţă” a lumii ve-getale şi animale vii, mediul deenergie şi materie în care vieţuimîntr-o relaţie activă – biotopul,transformat, în timp, în va-tră şi loc de trai.Conexiunile contabilizeazăinfluenţa factorilor ecologici,reglând disfuncţionalităţi şi„atacuri”, ai căror autori suntoamenii.Ca o adevărată „ţară de pă-dure” , pământul românesc eraacoperit, cândva, cu păduri înprocent de 60-70%.„Nevrednici învoiţi” a facerăul şi în aceste vremi, împli-nesc „alcătuiri neisprăvite” cestrică viaţa, familia, istoria şiţara. Distrugerea pădurilor,după un plan haotic de exploa-tare şi valorificare, în scopuripersonale şi de grup, aduce pri-mejdie şi cuvânt de îndoialăprintre români.În acest fel, „vremea simbo-lului colectiv al frăţiei creştine”se arată a fi încă departe, pre-cum o enigmă nedesluşită„Hohote”, „Panduru” şi„Ocheade”); iar după-amiaza vaavea loc vernisajul expoziţiei decaricatură şi fotografie satirică.Ultima zi a „curei de râs”, duminică,este rezervată spectacolu-lui de muzică şi poezie susţinutde elevii din Runcu, la căminulcultural de aici, care se va încheiacu festivitatea de înmânare a pre-miilor acordate de ConsiliulJudeţean Gorj, Centrul Judeţeanpentru Conservarea şi PromovareaCulturii Tradiţionale Gorj, LigaCulturală „Fiii Gorjului” şiGrupul de publicaţii „Flacăra”Bucureşti, Consiliul Local şiPrimăria Runcu, BibliotecaJudeţeană „Christian Tell”.Ionel MiuPădurea, casă şi leagănMotto:Îşi dezbracă ţara sânul,Codrul, frate cu Românul,De secure se tot pleacăŞi izvoarele îi seacă,Sărac în ţară săracă.(Doina – Mihai Eminescu)nouă.De la ordinea naturală, dela prispă şi vatră, înţelepciuneaaşează rânduieli şi le păzeşte.Nădejdea capătă tărie, iar tru-da daruri şi drepturi, pe carestăpânirile vremelnice suntchemate să le apere de fărădelegea,lăcomia şi ignoranţa ce-lor aruncaţi în lume, din vreminedesluşite şi de împovărare.„În adâncimea istorieinoastre” pădurea îşi are loc şisemnificaţie aparte, ce nu poatefi ignorată, îngrădită de li-mite omeneşti (comerciale),căci coroana neprihănirii pecare o vom purta are legăturadin „ramură de codru”.Mântuirea noastră ca neamvine din credinţa ce zideşte te-melii, căci „viaţa şi faptelenoastre” ne urmează şi dincolode ceea ce suntem şi putem săfim.„Numai cel care crede,poate privi cu adevărat. ŞiPoetul, ca şi natura, au crezut”.George DUMITRU

12 • Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009EDUCAIE - TINERETEducaţia incluzivă şiparteneriatul dintreşcoală şi familie!Rog respectuos, ca de aceastădată, să mi se îngăduie să fiu dască-lul care sfătuieşte cititorul de toatevârstele, poate şi din perspectivaunei experienţe de ceva decenii,timp în care am constatat că şcoalaşi familia realizează „o casă comună”care se numeşte „copilul” nos-tru, fiinţa în care investim speranţăşi încredere, visurile neîmplinite alefrământărilor noastre de părinţi!Poate că educaţia integrată se referă,în esenţă, la integrarea în structurileînvăţământului de masă a copiilor, pentru a oferi un climat fa-vorabil dezvoltării armonioase şi cât mai echilibrate a personalităţiiacestora. Desigur, în modelul tradiţional, relaţiile familiei cu şcoalasunt aproape inexistente sau au un caracter informal, ocazional, dar,în condiţiile şcolii incluzive, părinţii participă direct la viaţa şcolii şipot influenţa anumite decizii care privesc procesul educaţional.Absenţa sau indiferenţa părinţilor în ceea ce priveşte problemeleeducaţionale ale copilului, vine în opoziţie cu ideea de integrare sauincluziune. În acest sens, apar o serie de dificultăţi cauzate de atitu-dinea de reţinere sau neîncredere a părinţilor, lucru care rezultă dinreprezentări/mentalităţi eronate cu privire la viaţa şi evoluţia şcolarăa unui copil cu cerinţe educative deosebite. Având în vedere perspec-tiva învăţământului de tip incluziv, părinţii au dreptul să-şi exprimepropria viziune asupra modului de funcţionare a şcolii şi să participeconcret la influenţarea actului managerial din şcoală. De asemenea,în cazul familiilor copiilor cu cerinţe educative de perspectivă, părinţiiau obligaţia să se implice în activităţile extraşcolare ale copii-lor şi să dea dovadă de răbdare şi înţelegere faţă de schimbările mailente sau mai rapide din viaţa copiilor lor.În linii mari, putem aprecia că incluziunea reprezintă esenţaunui sistem educaţional ce se caracterizează prin promovarea ega-lităţii în drepturi şi a responsabilităţii, flexibilitatea programelorşcolare, implicarea activă a comunităţii în programele şcolii, parteneriatcu familia. În reuşita educaţiei incluzive, un rol impor-tant revine familiei, iar o relaţie concretă între familie şi şcoală sebazează pe încredere, mai ales că actul comunicării eficiente asigurăîncrederea reciprocă. La începutul parteneriatului cu părin-ţii, profesorii trebuie să se gândească să evalueze ce pot învăţa dela părinţi despre copiii lor de la clasă, iar pentru ca această comunicaresă fie eficientă, profesorii trebuie să apeleze la bune de-prinderi de ascultare şi de înţelegere. Ascultând atent părintele, sepoate stabili o relaţie deschisă cu sprijin reciproc, iar a şti să asculţi,cred că înseamnă să fii capabil să creezi premisele colabo-rării, pentru că numai ascultarea activă înseamnă a fi cu adevăratactiv în educaţie. Aş dori să mai subliniez, că pentru o mai efici-entă susţinere a şcolii incluzive din partea familiilor, membriiacestora trebuie să satisfacă un minimum de cerinţe care privescparticiparea activă la toate activităţile şcolii şi implicarea în promovareapracticilor de integrare şcolară a copiilor la toate nivelurilevieţii sociale, susţinerea unor modele de acţiune şi comporta-ment în acceptarea şi realizarea integrării copiilor, ca să nu maivorbim de sprijinirea profesorilor în alegerea unor strategii realis-te cu privire la evoluţia şi formarea copiilor în şcoală şi în afaraei. Părinţii trebuie să fie parteneri sinceri de dialog şi să acceptefără rezerve colaborarea cu echipa de profesori ai clasei copiilorlor, urmărind împreună progresul înregistrat de către copil în di-verse situaţii de viaţă, să colaboreze cu alţi părinţi în grupurile desuport ale părinţilor şi să împărtăşească şi altora experienţele personalecu proprii copii la activităţile desfăşurate în mijlocul familiei.Acei părinţi care au simţul realităţii, să fie convinşi de avan-tajele oferite de şcoala incluzivă, să accepte fără prejudecăţi sauresentimente eventualele limite impuse de gradul şi complexita-tea actului educaţional, mai ales că, de multe ori, se evidenţiazăîn mod atipic o serie de caracteristici legate de condiţiile de acasăşi din familie ale elevilor, unele fiind bariere principale în învăţare!În încheiere, aş dori să mai adaug că în mod expres, comunicareacu familia despre programele şcolii şi despre progresul ele-vului, folosind un flux informaţional, de la şcoală către familie şide la familie către şcoală, demonstrează că o comunicare eficientăajută familia să conştientizeze rolul modelului în educaţie, rolulpărinţilor în integrarea cu succes a copilului în societate, de-oarece familia trebuie să exercite o influenţă pozitivă asupracopilului, rolul său fiind foarte important în dezvoltarea acestuiadin punct de vedere fizic, intelectual şi moral.Prof. Vasile GOGONEAMajoratul – o ziimportantă pentru tineriPerioada adolescenţei este pu-ternic marcată de împlinirea vârsteide 18 ani. Cu toţii o împlinim, uniidintre noi au împlinit-o deja, iar al-ţii abia aşteaptă să o împlinească.Sunt tineri care aşteaptă împlinireavârstei de 18 ani cu mai multă ne-răbdare decât venirea sărbătorilor.Această frumoasă şi unică vâr-stă o mai cunoaştem şi sub numelede majorat. Atunci devenim majori,facem cunoştiinţă cu viaţa, cu părţi-le ei bune şi mai puţin bune.Ce aduce nou această vârstă?Mulţi dintre tineri, când spun ma-jorat, se gândesc la două lucruri:permis de conducere şi faptul căau voie legal să consume băuturialcoolice.Odată cu această vârstă ai, deasemenea, libertatea de a hotărî ceeste cel mai bine pentru tine, deşinu este rău dacă asculţi şi de părereapărinţilor. Pentru mulţi ado-lescenţi vârsta de 18 ani are o maipronunţată parte neagră. Fac exceseşi nu se gândesc la consecin-ţe. Aceste lucruri creează foartemulte probleme şi nu trebuie săuităm că la 18 ani suntem totuşinişte copii.Azi, la Stockholm sunt aşteptatepeste 3500 de persoane, reprezen-tând 1.500 de organizaţii, pentru aparticipa la un eveniment care ilus-trează eforturile UE de sprijinire adezvoltării. Temă generală este „ce-tăţenii şi dezvoltarea”, evenimentuldin acest an aduce în prim plandouă subiecte de actualitate - încălzireaglobală şi recesiunea econo-mică în ţările în curs de dezvoltare.Creşterea nivelului mărilor, de-şertificarea şi dezastrele naturale,din ce în ce mai frecvente şi maigrave, ar putea împinge milioane deAbia de atunci începem să înţelegemcu adevărat viaţa, ce înseam-nă să treci de la grija părinţilor laindependenţă, din mai multe punctede vedere.Această vârstă aduce cu eanoul, dar şi foarte multe responsa-bilităţi. Trebuie să învăţăm să nedescurcăm singuri, pentru că nupeste mult timp vom avea nevoiede un job, o slujbă ca să ne putemîntreţine la facultate şi pentrucheltuielile zilnice.Încă un avantaj adus de majorateste dreptul la vot. Începâd cuaceastă vârstă, ne putem exprimaopinia şi preferinţele politice. Ceicare au împlinit deja 18 ani pot săse prezinte la alegerile de anul aces-ta, de pe data de 22 noiembrie.Fiind o vârstă atât de importan-tă, fiecare dintre noi o sărbătoreşteîntr-un stil cât mai original: cu pe-treceri plănuite cu săptămâni chiarluni în avans, cu excursii, cu seriîntre prieteni petrecute în club sauîntr-un restaurant. Oricum am mar-ca această zi, ea trebuie să rămână oamintire plăcută.Câţiva dintre cei care au devenitdeja majori mi-au răspuns în urmă-oameni la limita sărăciei, compromiţând,totodată, progresele înre-gistrate în domeniul obiectivelor dedezvoltare ale mileniului. În plus,actualul context economic a dus lareducerea ajutoarelor destinate ţări-lor în curs de dezvoltare, motivpentru care siguranţa alimentară înregiuni deja vulnerabile ar putea figrav afectată.Zilele europene ale dezvoltăriile oferă politicienilor, funcţionari-lor publici, ONG-urilor, oamenilorde afaceri, academicienilor, cerce-tătorilor şi ziariştilor participanţitorul fel la întrebarea: ,,Ce înseam-nă pentru tine 18 ani? Ai trecut dela bine la rău sau de la rău la bine?”Sergiu (19 ani): Categoric e maibine – major fiind, a început lumeasă mă ia şi pe mine în serios.Dan (22 de ani): Nu ştiu, o datăcu vârsta de 18 ani vin şi responsa-bilităţile.Geo (21 de ani): Sincer, nu ştiuce înseamnă 18 ani pentru mine.Cred că trecerea de la rău la bine.Elena (18 ani): Acum depindedin ce punct de vedere. Da, într-unfel mă simt mai împlinită, dar urăscfaptul că am crescut şi că trebuie săîncep să-mi formez viitorul şi că ammult mai multe responsabilităţi, dar18 ani vine cu nişte chestii destul deimportante, mult mai multă încredereîn mine, mai multe oportuni-tăţi şi mai multă distracţie...Cum te simţi când în sfârşit de-vii major şi poţi să îţi dai seama căîncepi să ai propriile responsabili-tăţi? Ca orice vârstă şi aceasta areavantajele şi dezavantajele ei. Uniio văd ca pe vîrsta distracţiei, a pe-trecerilor nesfârşite, alţii ca pe ointroducere în maturizare.Nadina CîrţînăZilele europene ale dezvoltăriiocazia de a forma reţele, de a faceschimb de experienţă şi de a găsinoi parteneri pentru proiecte dedezvoltare.Pe agenda evenimentului suntincluse o serie de ateliere, forumuride discuţii şi sesiuni de formare.„Satul dezvoltării” le va da organi-zaţiilor şansa de a se prezenta înfaţa delegaţiilor şi a publicului şi dea-şi promova obiectivele.Uniunea Eeuropeană furnizeazămai mult de jumătate din ajutorulglobal pentru dezvoltare.N.C.

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- Al. Plopillor, et.7, 28 mp, p.f.g., T, AC,boiler, variantă mobilată/utilată- AL. Plopilor, et.10, buc pe balcon, p.f.g.,fără îmbunătăţiri- Al. Plopilor, et.2, CT, T, p.f.g., modernizata- Al. Plopilor, et.4/10, 28 mp, CT, T; p.f.g.,toate îmbun.- Bld-ul Ec Teodoroiu, convector, tocărie,termopan- str. 23 August, 24 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- str. 23 August, 38 mp, CT, T, p.f.g., cabinadus, totul nou, modern- Str. 23 August, et.2, convector, boiler, T,f.g., balcon inchis in T- str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri,37 mp, boiler- Str. 23 August, et.4, g+f, boiler, convector,termopan.- str. 9 Mai, parter, convector, boiler, p.f.g.- Str. Agriculturi, parter, 27 mp, CT, T, izolaţietermică, mobilată- Str. Agriculturi, et.4, g+f, boiler, convector,izolatie.- Str. Agriculturi, et.4, g+f+p, centrala,termopan.- Str. Agriculturi, et.4, transf in 2 cam.,boiler, convector, termopan.- Str. Al. Plopilor, et.9, fara imbunatatiri- Str. Bld. Ecat. Teodoroiu, zona Rosstramo,parter, p.f.g., 30 mp.- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Comuna din Paris, et.3, 27 mp, acoperis,p+g, boiler.- Str. Comuna din Paris, et.4, fara imbunatatiri,acoperisAPARTAMENTE2 CAMERE- Al. Plopilor, et.3, semidec,48 mp, CT,T, balcon închis- Al. Teilor, et.1, nedec, CT, fără îmbun,uşă metal.- Bld. Ecaterina Teodoroiu, et.1, nedec.,p.g.f., sobe pe gaze- str. 1 Mai-Vest, et.1, semidec., faraimbunatatiri- str. 1 Mai-Vest, parter, semidec., convector,boiler , fără îmbun.- str. 22 Dec, et.3, dec, Ct, parchet lemn- str. 22 Dec, et.2, dec., 55 mp, CT, toateîmbun., T- str. 22 Dec. 1898, et.3, balcon închis,lambriu, CT, parchet lemn, f.g.- Str. 22 Dec. 1989, parter, g+f+p, centrala.- str. 22 Dec., et.1, cu imbunatatiri- str. 22 Dec., et.2, dec., 55 mp, 2 balcoane,CT, T- Str. 22 Decembrie 1918, et.3, dec., 60mp, 2 balcoane, 2 convectoare- str. 23 August, et.1, , dec, 64 mp, 2terase închise, fără îmbun.- str. 23 August, et.3, dec, 50 mp, CT,parchet lemn- str. 9 Mai, et.1, 2 cam., dec., balcon,55 mp, T, tocaria noua, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, buc, mare, CT, T, p.f.g.- str. 9 Mai, et.10, de., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.f.g.- Str. 9 Mai, et.8, semidec., 50 mp, CT, p.f.g.APARTAMENTE3 CAMERE- C. Bucuresti, et.2, ec., 75 mp, T, g.f.- Str. 1 Dec. 1918, et.1, dec. 80 mp,CT, 3 balcoane- Str. 1 Dec. 1918, et.3, multiple imbunatatiri,2 bai, 2 balcoane, izolat- Str. 1 Dec. 1918, et.4, semidec.,centrala, balcon.- str. 1 Dec., et.2, dec., 2 băi, , 70 mp,CT, buc pe balcon închis în T- str. 11 Iunie, parter, 65 mp, dec, CT,T, p.f.g., spoturi- Str. 22 Dec. 1989, et2, 2 bai, CT, T,p.f.g.- str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT,fara imbunatatiri- Str. 22 Decembrie 1989, et.4, dec,g+f+p, centrala, termopan.- Str. 23 August, et.1, dec., fara imbunatatiri.- Str. 23 August, et.4, dec., 2 bai, 2balcoane, centrala.- Str. Agriculturii, et.1, semidec.,p+g+f, centrala, termopan.- Str. Al. Fantanii, dec., 75 mp, AC, CT,T, pf.g.- Str. Castanilor, parter, dec., 73 mp,CT, T, 2 bai– Str. C.Brancusi, et.4, 2 balcoane, 2bai, multiple imbunatatiri- Str. Al. Teilor, dec., 75 mp, parter,p.f., centrala, cadastru- Str. Al. Vlahuta, et.5, dec., p+g+f,centrala.- str. Al. Vlahuţă, et.4/8, CT, 2 băi, 2balconae, p.f.g., uşă metalică- Str. Ale. Fantani, et.3, p+g+f, centrala,termopan, AC.- Str. Ale. Fantanii, et.2, dec., centrala,2 bai, balcon inchis.- Str. Ale. Plopilor, et.1, semidec.,centrala, g+f+p.- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.2, semidec,fara imbunatatiri.- Str. Aleea Teilor, et.2, dec., CT, T,p.f.g., toate imbunatatirile- str. Ana Ipătescu, et.1, 50 mp,p.f.g., CT, T, AC.APARTAMENTE4 CAMERE- str. C. Brancusi, et.2, 2 bai, 2 terase, CT, T,p.f.g., tocarie noua- str. C. Brancusi, et.1, dec, 82 mp, balcon11 mp, CT, parchet- str. N.Titulescu, et.1, dec, 93 mp, 3 balcoane,2 bai, CT, T p.f.g.- str. Popa Sapca, et.3, CT, balcon, p.f.g.,boxa- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g.,- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2AC, varianta mobilata- Str. Castanilor, parter, 80 mp, CT, T, p.f.g,izolatie int- Str. Victoria Centru, toate imbunatatirile- Str. Siretului, et., Ct, 100 mp- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multipleimbunatatiri, modern- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,multiple imbunatatiri- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. vedere bilaterală- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.CASE- B-dul Ecat.Teodoroiu, 4 cam., casa noua, teren470 mp., utilitati.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., baie, buc.,beci, teren 400 mp.- B-dul. Ecat. Teodoroiu, P+M, sp. com., toateutilitatile.- B-dul.Ecat.Teodoroiu, P+1, teren 656 mp- Bld-ul C. Brancusi, casa+teren- Bumbesti- Jiu, Visina, 5 cam., teren, 1000mp.- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- C. Severinului, S+P+2, 12 camere, 3 bai, 2terase, piscina, 2 CT,- Cartier Vadeni, D+P+E, partial finis, buc, 4dormitoare, 400 mp.- Motru, str. Poarta Sarutului, 4 cam., teren2000 mp., apa, gaze, canal.- Stăneşti, 2 cam, t:14.250 mp, d: 9,5m- Str. 1 Dec. 1918 P+1, 280 mp. constructie,teren 600 mp.- str. 11 Iunie, P+1, 2 băi, living, 3 cam, CT,t:236 mp, d:18m- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140mp.- Str. 11 Iunie, casa caramida, Sc:40 mp, parter,t>118 mp, beci, vie- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240mp- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baie, buc., beci,t:400 mp- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. 23 August, casa batraneasca- Str. 9 Mai, 3 cam., living, CT, T, 2 bai, t:293m- Str. Ale. Mesteacanului, 4 cam., baie, buc.,utilitati, teren 240 mp.- Str. Ale. Prelungirea Panduri II, 6 cam., 2buc., baie, teren 1000 mp.- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Amaradia, 5 cam., baie, buc., anexe, bucda vara.- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., t:1000 mp, d:24m- Str. Ana Ipatescu, 3 cam., teren 660 mp.- Str. Ana Ipatescu, 5 cam., baie, garaj, 650mp., 12 m. deschidere.- Str. Aurel Vlaicu, 3 cam., baie, buc, teren 377mp., 24 deschidere.- Str. Barajelor, D+P+1+M, constr. pe rosu,teren 550 mp.- Str. Barajelor, P+1, hala, teren 2500mp.,12m. deschidere., 2 intrari.- Str. Barajelor, P+2, 120 mp pe nivel, Teren450 mp- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 3 cam., baie, buc.,teren 1400 mp.- Str. C. Bucuresti, 4 cam., teren 2500 mp., deschidere16 m.- Str. C. Bucuresti, casa, sp. com., bar, teren1000, 35 m deschidere.- Str. C. Severinului, 2 cam, caramida, gaze,apa curenta, t:470 mp- Str. C. Severinului, 3 cam, baie, buc, CT, T,Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 13anexă, t:503 mp, d:13,3m- Str. C. Severinului, 4 cam., Sc:130 mp, t:1500mp- Str. Calea Severinului, 5 cam., baie, buc., garaj,teren 650 mp.- str. Carpaţi, 2 case- Str. Căpitan Buzatu, 3 cam., baie, CT, p.f.g.,t:450 mp- Str. Dobrogeanu Gherea, 3 cam., baie, buc., sisp. com. 30 mp.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc., teren650 mp., 9 m deschidere.- str. Dumvrava, 4 cam, hol mare, baie, buc.,sobe gaz, t:710 mp- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren, 200mp., deschidere 15m.- Str. Ghiocelului, P+1, living, 3 dormitoare, CTcupru, t:1000 mp, d:18m- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Luncilor, 2 cam., buc, baie, mansarda,teren 400 mp.- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- str. M.C.Oancea,3 camere,recent renovată, T,CT, g.f.p,t:583 mp.d:12m- Str. M.Eminescu, casă Sc: 200 mp, teren 300- Str. Macesului, P+3, pe rosu- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Maria Tanase, D+P+E, 6 cam., baie, buc.,teren 1000 mp.Terenuri- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon0722/399.225.- Vând teren, S=1.000 mp, deschidere 20m la stradă, în cartierul nou Preajba, intrarepe la Artego, preţ 25 E/mp negociabil.Telefon 0740/417.744 sau 0767/329.299.- str. Lotrului, t:1750 mp, d:33m- str. Prelungirea Barajelor, 800-900mp, d:20m- str. Milosescu, t:1200 mp, d:30m- Al. Mehedinti, t:550 mp- str. Bicaz, t:2700 mp, parcelabile400-500 mp- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m- str. Prelungirea Panduri, teren 1000mp, d:42m- Str. Unirii, teren 450 mp deschidere7,5m- Al. Mehedinti, t:1060 mp, d:15m, util- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300mp, d:16m- str. intre str. Lotrului si Barajelor,t:12900 mp (3800 mp lacul)- str. Prelungirea Panduri, t:550 mpd:25 m- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturia 500 mp d:23m, DS de 6m- str. Ana Ipătescu, t:1660 mp,d:16,34m, curent, apă- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- str. Măgura, t:474 mp, d:18m- str. Bicaz, t:484 mp d:20- str. Bicaz, t:400 mp d:16m , 658 mpd:24,71m- str. Ana Ipătescu, parcele de 500mp, d:25m*20 mL, util.- str. Bucureasa, t:4000 mp- str. Ana Ipatescu, t:2000 mp, d:17m- str. Narciselor, t:2800 mp, d:20m,gaze, curent, apa- str. Ana Ipatescu, parcele de 500mp, d:25m, apa, gaze, curent- str. Prelungirea Panduri, intre”Jiete”, t:600 mp, d:15m, apa, gaze, curent,PUZ, cadastru- str. Frasinetului, t:750 mp, d:15m- peste Amaradia, 3000 mp, d:10m- str, Petresti, linia 2, 4000 mp,d:16m- Bucureasa, teren 4750 mp, d:15m- Str. Mărăgăritarului, t:9500 mp - 2parcele de 2000 d:25m fiecare, parcelăde 5500 mp d:25m, utilitati.- Al. Mehedinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil (400-500 mp), cadastru- Str. Narciselor, t:2300mp., d:20m- Str. Narciselor, t:9080 mp, d:20m- Str. Narciselor, 5500 mp, d:22m- str. Calarasi, 1000 mp, d:14m- str. Prelungirea Panduri, 5000 mp,d:13m- str. Margaritarului, 2750 mp, d:10,toate utilitatile- str. Jiului, 2497 mp, deschidere11,3m- str, Jiete, teren 1950 mp deschidere18m- Poloaga, 600 mp, deschidere 34m,parcelabil- str. Preajba, teren 400 mp- str. Vaduri, 1700 mp, d>17m, parcelabil- str. T.Vladimirescu, t:450mp- str. Narciselor, t:6400 mp, d:40m*160 mLÎnchirieri- Închiriez apartament 2 camere,str.9 mai. Telefon: 0723/187.550 sau0769/994.743.- Primesc în gazdă două fete la casăîn zona Traian. Relaţii la telfon:0723/890.973.- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.DiverseAngajez vulcanizator cu experianţăminim 1 an. Telefon: 0721/643.756.- Vând 3 frigidere "Artic", de 240 l.Stare bună de funcţionare. Preţ negociabil.Telefon: 0722/301.012.- Vând semănătoare SUP 21, în perfectăstare (pentru păioase). Relaţii latelefon:0765679939.- Laborator de analize medicale, angajeazăchimist şi asistent medical înoraşul Motru. Telefon: 0723/395.905.- Caut femeie pentru îngrijire bolnavă.Telefoane 0729/937.823 sau 0770/446.715- Economist cu o experienţă de 25 deani în domeniul financiar-contabil, oferservicii evidenţă contabilă orice nivel.Relaţii la telefon 0769/736.692.TALON DE MIC PUBLICITATE22-28 octombrie 200920Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009ZIG ZAG10 trucuri de slăbitfără mult efort:Se bat bine două ouă și sepun în tigaia bine încinsă.Deasupra, presăraţi legumeletăiate cubuleţe: bacon, ardei,ceapă, roșii și ciuperci cât demulte doriţi. Asezonaţi cu sareși piper și puneţi deasupra uncapac. După câteva minuteadăugaţi cașcaval ras și împăturiţiomleta în două. Se ser-vește caldă cu pâine prăjită.- În ciuda greutăţii sale impresionante,un urs grizzly poate alerga la fel de rapid cași un cal obișnuit?- Singurul loc de pe corpul unei vaci încare există glande sudoripare este nasulacesteia?- Hipopotamul dă naștere puilor săisub apă și îi îngrijește în primele zile deviaţă tot în apă. Totuși, cei mici ies dincând în când la suprafaţă pentru a luadestul aer?- Cea mai scurtă perioadă de gestaţie laTIAI C...Să încercăm să înlocuim alimentele pen-tru o alimentaţie mai sănătoasă și pentru apierde mai ușor kilogramele în plus:1. Înlocuiește alimentele grase cu cele de-gresate.2. Înlocuiește dulciurile cu fructe.3. Înlocuiește carnea de porc cu pui, vităsau pește.4. Bea multe sucuri naturale din fructe5. Redu porţia de mâncare; ex: în loc de 5biscuiţi mănâncă 2.6. Nu combina carnea cu cartofisau paste.7. Renunţă, pe cât posibil, la pâine.8. Renunţă la mâncarea fast-food, prăjelisau mezeluri și nu mânca seara.9. Mănâncă puţin și des, cel mai reco-mandat sfat este să ai 3 mese principale și 2gustări.10. Și nu în ultimul rând, multă voinţă,perseverenţă și o fire pozitivă.Omletă cu legume – pentru unmic-dejun sănătos şi deliciosanimale se poate întâlni la opossum, caredă naștere puilor la numai 12-13 zile de laconcepere, iar cea mai lungă perioadă estela elefantul asiatic, cu 608 zile, adică peste20 de luni de gestaţie?- Pasărea colibri este cea mai mică pasă-re și singura care poate zbura și înapoi?- Singurul tratament, atunci când eștimușcat de o caracatiţă albastră, este ma-sajul cardiac și respiraţia artificială timpde mai multe ore până la pierderea în sis-tem a otrăvii?Pagină realizată de Ana PopHOROSCOPSăptămâna 22-28 octombrieBERBECO săptămână cu aspecte benefice, fărăprobleme de comunicare şi cu puternicefluxuri energetice. Totuşi, vineri veţi aveao zi puternic conflictuală. Atenţie la cu-vintele spuse la nervi.TaurProfitaţi de începutul excelent de săptămânăşi de şansele ce vi se oferă sâmbă-tă şi duminică dimineaţă. Zi tensionată:duminică.GemeniNu vă impacientaţi dacă debutul perioadeieste unul agasant! Mijlocul acestei săp-tămâni şi, mai ales, duminica după-amiazavor fi excelente. Atenţie la sănătate!RacAstrele vă vor bulversa trăirile în ziuade vineri (datorită senzorialităţii dv.),chiar dacă începutul de perioadă pare căeste unul liniştit. Nu vă contraziceţi cuceilalţi din nimic.LeuVeţi fi dominaţi de o acută lipsă devitalitate şi strălucire, pe fondul in-dispoziţiei comunicative. Este bine săvalorificaţi oportunităţile de naturămaterială pe care vi le oferă astrele înaceastă săptămână.FecioarăStresul şi oboseala acumulată în timpsunt de natură a vă bulversa începutul desăptămână, pentru ca ziua de joi să fie unapuţin profitabilă sentimental şi bântuităde gânduri sumbre. Nu disperaţi. Încercaţisă vă odihniţi mai mult.BalanţăSăptămâna aceasta veţi avea parte deo puternică indispoziţie şi de disfuncţio-nalităţi comunicative, pentru că se va„umple paharul” multor neîmpliniri pecare le aveţi. Nu vă strică puţină răbdare!ScorpionÎnceputul de perioadă vă va aduce unplus de vigoare şi de strălucire astfel că,începând de marţi, urmează cel puţin olună de împliniri. • Zile tensionate: sâm-bătă şi duminică.SăgetătorProfitaţi din plin de mijlocul de săptă-mână care vă deschide, larg, orizonturileunor realizări materiale benefice ireversibile.Ziua cea mai profitabilă este sâmbă-tă, zi de care trebuie să profitaţi din plin.CapricornAspectul astral vă tensionează puter-nic în ziua de vineri, cu toate că treceţiprintr-o perioadă cu influxuri benefice. •Zi puternic conflictuală: vineri.VărsătorMijlocul săptămânii se dovedeştea fi destul de bun, chiar dacă unelegânduri mai puţin „ortodoxe” îşi facsimţită prezenţa. • Zi puternic con-flictuală: duminică.PeştiLuni nu vă puteţi bucura de prezenţabenefică a astrelor, datorită opoziţiilorprimite. Joi o veste primită vă va bulversagândurile şi sentimentele. Nu disperaţi…sfârşitul de săptămână se prezintă frumos.

Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 15SPORTMarius Talan a adus aurul pentruClubul Minerul Jilţ MătăsariPugiliştii juniori gorjeni au obţinut 3 meda-lii în finala pe ţară a Concursului Naţional deToamnă de Tineret la Box . Evenimentul a avutloc în perioada 12-17 octombrie a.c., la Sala deSport a Liceului Energetic din Craiova.Medalia de aur la categoria 60 kg a fostcâştigată de Marius Talan, de la Minerul JilţMătăsari, pregătit de antrenorul DumitruPăun. Marius este şi component al lotuluiNaţional de Tineret, cu şanse reale de a parti-cipa la Campionatul Mondial din 2010.Alături de el, alţi doi pugilişti gorjeni au luatmedalii: Ovidiu Sichitiu, medalie de argint,la categoria + 91 kg., de la Clubul ŞcolarPandurii Târgu-Jiu, antrenat de Ninel Geicăşi Vasile Petruţ, medalie de bronz la categoria75 de kg., de la Jiul Rovinari, antrenat deMarius Nicu.Antrenorul Dumitru Păun , de la ClubulMinerul Jilţ Mătăsari, ne-a declarat că “laCraiova a fost o competiţie de un nivel înalt,cu echipe de renume, provenite de la cluburicu tradiţie, precum: Dinamo, Steaua, Ploieşti,Bacău. Totuşi am reuşit să ne afirmăm. Celpuţin Marius Talan şi-a surclasat adversariiincontestabil. A caştigat meciuri şi cu dife-renţă de 10-12 puncte. S-a impus categoric,nu le-a lăsat nici o şansă.”.Antrenorul Păun ne-a spus că secretulsuccesului elevilor săi este munca. Tinerii pu-gilişti, cu vârste cuprinse între 12 ani şi 16ani, facantrenamente, zilnic, în sala dinTurceni. “Vin foarte mulţi copii la sală, ne-auinvadat. Încercăm să-i facem să rămână lasală pe cei talentaţi, dar îi reţinem şi pe cei-lalţi. Lasă să facă sport şi să nu ajungă prinbaruri. Dacă sunt indisciplinaţi, nu-i opresc!”Le urăm succes în continuare micilor pugiliştigorjeni, mai ales că urmează să partici-pe la Campionatul Naţional de Cadeţi, între1-8 noiembrie 2009. Clubul din Turceni vaparticipa cu un sportiv la categoria 76 kg,Aureliu Scarlat, elev în clada a VII-a laŞcoala Generală din Turceni. AntrenorulPăun spune că tânărul practică boxul de 2luni (are 13 ani) şi se anunţă ca un greu devaloare în următorii ani.George MarianAntrenorul Dumitru PăunEnergia în faţa celui mai greu examenMisiune extrem de dificilă în această joi pentru handbaliş-tii de la Energia. Formaţia antrenată de Vasile Stângă dă pieptcu nimeni alta decât deţinătoarea titlului, HCM Constanţa, înmeciul „restanţă” din etapa a VI-a a Ligii Naţionale.Meci cu miză deosebită, în această joi,Jiu. Chiar dacă nu crede că va fi nevoie depentru Energia Pandurii, care îşi va măsurao minune pentru a învinge Constanţa,forţele cu HCM Constanţa, în cel mai difi-Stângă spune că cel mai important aspectcil examen din acest sezon al Ligiipentru a face un meci bun este o concentra-Naţionale. Cum adversarii Energiei mergre maximă din partea elevilor săi, care vormomentan, pe două „fronturi”, campionatrebuisă joace şi „cu inima”. „Nu ne trebu-tul României şi Champions League, acoloie o minune la meciul cu Constanţa. Nuunde au obţinut rezultate de excepţie, an-cred că o să vină deconcentraţi la Tg-Jiutrenorul grupării de handbal gorjene, Vasilepentru că ştiu că îi aşteaptă un meci foarteStângă, este convins că formaţia de pe lito-greu. Mai ales că obiectivul lor principalral va veni cu gândul doar la victorie la Tg-rămâne câştigarea campionatului. Noi, înClasament Liga a III-a, seria a IV-aEchipa M V E I Gol +/- Pct1. FC Argeş II 10 7 1 2 23-12 11 222. FC Caracal 10 7 1 2 18-6 12 223. AS ALRO Slatina 10 5 4 1 27-13 14 194. SC FC Târgovişte SA 10 5 4 1 13-6 7 195. CS ARMATA Craiova 10 4 6 0 13-8 5 186. CS TRIUMF Bârca 10 5 2 3 15-9 6 177. CS MINERUL Motru 10 5 1 4 22-15 7 168. CS Vişina Nouă 10 5 0 5 12-12 0 159. FC OLTCHIM Râmnicu Vâlcea 10 4 2 4 19-20 -1 1410. SC MINERUL JILŢ Mătăsari 10 4 2 4 7-7 0 1411. FCM Alexandria 10 2 6 2 8-8 0 1212. CS Ralbex Turcineşti 10 3 2 5 11-18 -7 1113. CS PROMETEU Craiova 9 2 4 3 9-11 -2 1014. CS PROGRESUL Corabia 10 3 1 6 10-13 -3 1015. CS Albota 9 2 3 4 8-16 -8 916. CS JUVENTUS Bascov 10 2 1 7 8-32 -24 717. SC FC U Craiova SA II 10 1 2 7 11-19 -8 518. CFC GHECON Lăpuşata 10 1 2 7 4-13 -9 5schimb, trebuie să jucăm cum am jucat şimeciurile de acasă, adică cu inima, cu sus-ţinerea spectatorilor. Trebuie să fim foarteconcentraţi, mai ales cu aruncările la poar-tă pentru că cei de la Constanţa au nişteportari de excepţie. Aţi văzut cât de bine sesuplinesc unul pe altul: când nu apară unul,apără celălalt! Şi oricum sunt portarii echi-pei naţionale”, spune Vasile Stângă.Stângă nu crede în obosealaHCM-uluiDeşi numărul de meciuri oficiale pe careHCM Constanţa le-a susţinut până acum şi leva susţine în continuare în acest sezon estedestul de mare pentru o echipă românească,antrenorul Energiei nu crede în „oboseala”formaţiei de pe litoral. „Este adevărat că exis-tă şi o oboseală după atâtea meciuri, dar maie şi altceva care vine în favoarea Constanţei.De fapt, sunt două aspecte. Primul ar fi aceaoboseală de care vorbeam, iar cel de al doileaaspect este legat de toate acele meciuri dinChampions League, care acumulează experi-enţă şi automat partide puternice „în picioare.În aceste, condiţii va fi un meci foarte greupentru noi”, crede Stângă.Clasament seria VTestul... pentru EuropaÎnaintea partidei cu HCM Constanţa, teh-nicianul Energiei, Vasile Stângă, recunoaştecă elevii săi vor avea de dat un examen foarteimportant. Miza examenului, cel puţin pentruStângă, nu sunt doar cele două puncte puse înjoc, ci testul în sine pentru a vedea dacăEnergia are sau nu valoare de CupeleEuropene. Antrenorul de pe banca formaţieigorjene speră să-şi motiveze cât mai bine ele-vii: „Sper să fim mai agresivi şi mai motivaţi.Noi oricum nu avem nimic de pierdut. Le-amspus şi jucătorilor că este un meci aparte, iardacă va trebui să demonstrăm că suntem maibuni decât ei, va trebui să demonstrăm înacest meci. Şi demonstrând asta, am puteaajunge chiar pe primul loc, dacă Reşiţa batesau nu pe Steaua... Concluzia e că va fi unmeci în care trebuie să ne arătăm valoarea.Dacă avem valoare de Cupe Europene”.Partida dintre Energia Pandurii Tg-Jiu şiHCM Constanţa, contând pentru etapa a VI-aa Ligii Naţionale se va desfăşura joi, în SalaSporturilor din localitate, de la ora 19:30,confruntarea urmând a fi transmisă în directşi de postul de televiziune Digi Sport.Daniel GîrduEchipa M V E I Gol +/- Pct1. CS Pandurii Lignitul II Târgu Jiu 10 6 3 1 17-7 10 212. ACS Recaş 9 7 0 2 15-7 8 213. CS Minerul Mehedinţi Valea Copcii 10 5 4 1 21-8 13 194. CS NAŢIONAL Sebiş 10 6 1 3 14-12 2 195. CS JIUL Rovinari 9 5 2 2 16-10 6 176. CS Atletic Club Univ. Vasile Goldiş Arad 9 5 2 2 12-6 6 177. CS Ineu 9 4 2 3 12-10 2 148. CS MARMOSIN Simeria 9 3 5 1 14-11 3 149. Millenium Giarmata 9 3 2 4 14-15 -1 1110. CS FC Timişoara SA II 10 2 5 3 7-10 -3 1111. CS MUNCITORUL Resita 10 3 1 6 12-24 -12 1012. CS Nuova Mama Mia Becicherecul Mic 9 3 1 5 16-16 0 1013. CS UNIREA Sânnicolau Mare 9 2 3 4 11-11 0 914. CS GLORIA CTP Arad 10 3 0 7 11-21 -10 915. FC SCOLAR Resita 9 2 2 5 7-10 -3 816. CS FC VIITORUL Sânandrei 9 2 2 5 10-18 -8 817. CS RETEZATUL Haţeg 10 1 1 8 5-18 -13 418. CS PROGRESUL Gătaia 0 0 0 0 0-0 0 0

Viaa în Gorj • joi, 22-28 octombrie 2009 • 16SPORTPRUNARIU „ÎNCOLIT” DE CONDESCU:Băloi candidat pentru şefia AJF!După declanşarea „războiului” de la CS Pandurii Tg-Jiu, Mihai Prunariueste nevoit acum să lupte pe două fronturi cu Marin Condescu. Şi asta pentrucă şi postul de preşedinte al AJF Gorj îi este pus în pericol lui Prunariu odatăcu anunţarea candidaturii, luni, a lui Daniel Băloi, nimeni altul decât directo-rul general de la clubul de fotbal Pandurii Lignitul Tg-Jiu.„Războiul” dintre MarinCondescu şi Mihai Prunariu continuăacum, cu o nouă „bătălie”. De dataaceasta nu mai este vorba despre CSPandurii Tg-Jiu, „terenul de joacă” alui Condescu mutându-se în curteaAJF Gorj. Dorind cu orice preţ să sca-pe de „obstacolul” Mihai Prunariu,după ce acesta din urmă a fost demisde la CS Pandurii Tg-Jiu, principalulDeşi nu s-a anunţat încă ofici-al, fostul fotbalist al Pandurilor,Sorin Vintilescu, se poate conside-ra ca fiind noul director al CSPandurii Tg-Jiu. Fiind singurulcandidat la şefia clubului gorjean,Vintilescu s-a prezentat marţi, laBucureşti, acolo unde a susţinutexamenul pentru ocuparea postu-lui şi din câte se pare, conformunor surse neoficiale, ar fi obţinutnota de trecere. Presupusa „promovare”a examenului l-a luat pu-ţin prin surprindere şi pe fostulfotbalist, care, pentru a fi sigur100%, mărturiseşte că aşteaptă şiconfirmarea oficială. Vintilescuspune că nu a avut deloc emoţii şică tot examenul(interviul) nu a du-rat „mai mult de 25 de minute”.„Deocamdată nu ştiu nimic ofici-al, tot ce am aflat, am aflat de ladomneavoastră. Aşa că nu pot săspun prea multe. Examenul în sinenu a fost decât, practic, susţineraunui proiect de management. Cevade genul „cum aş vedea eu dezvol-tarea clubului Pandurii”... Nu amstat mai mult de 25 de minute pen-tru că nu aveam de ce să stau maimult. Eu am fost singurul candidatpentru postul de director la CSPandurii, dar din ţară au susţinut şialţii acest examen pentru diversecluburi. Rezultatul oficial se poateda oricând, şi astăzi şi mâine şiresponsabil al clubului de fotbal gorjeana plusat acum din nou cu un can-didat chiar la preşedenţia AJF Gorj.Astfel, cu doar o zi înaintea expirăriitermenului de depunere a candidaturi-lor pentru postul de preşedinte alAsociaţiei Judeţene de Fotbal Gorj,secretarul general al Pandurilor,Daniel Băloi, şi-a anunţat brusc candidaturapentru fotoliul de şef al fotbaluluigorjean. Băloi susţine că va can-dida pentru postul de preşedinte (postdeţinut în prezent de Mihai Prunariupână la alegerile care vor avea loc pe30 octombrie) „doar” cu gândul de aajuta fotbalul gorjean. „În momentulde faţă pot confirma oficial că voi intraîn cursa pentru preşedinţia AsociaţieiJudeţene de Fotbal Gorj. Asta pentru aînlătura şi ultimele semne de întreba-re. Nu am tras de timp pentru a neapropia de termenul limită al depuneriidosarelor, ci am aşteptat să se gă-sească unele soluţii foarte bune pentruAJF. Pentru că aici nu e vorba de oluptă între candidaţii pentru funcţia depreşedinte, ci este vorba de viitorul peVintilescu a datexamenul pentrudirector la CS Panduriipeste câteva zile. Nu am emoţiipentru că nu am de ce. Emoţiiaveam poate, mai mari, atuncicând jucam fotbal”, a ţinut să pre-cizeze Sorin Vintilescu. Presupusa„reuşită la examen” a lui Vintilescunu l-a surprins mai deloc pe MihaiPrunariu, cel demis în urmă cudoar câteva zile de la cârma CSPandurii Tg-Jiu. Prunariu declarăcă se aştepta la un asemenea „re-zultat” deoarece „important e să aiviza partidului”. Actualul preşe-dinte al AJF Gorj (post pus şi el înpericol odată cu apropiatele ale-geri) a trimis şi de această dată,alte ironii către Marin Condescu,respectiv Sorin Vintilescu: „Ce sămai comentez eu despre faptuldacă a luat examenul SorinVintilescu? Pentru că, oricum, afost un examen aranjat. Doar era„tobă” de „cunoştiinţe”! Se ştia di-nainte că el o să fie declarat „apt”,din momentul în care a fost propusde Condescu. Aşa că ce puteausă-l întrebe acum, la examen?Câte petice are o minge de fotbal?...sau câte crampoane are o gheatăde fotbal? Totul nu a fost decât oformalitate, important este să aiviza partidului! Puteam şi eu sămă prezint la concurs, dar nu amvrut acest lucru. Eu oricum îi dauîn judecată şi o să ne judecăm încontinuare...”următorii patru ani a acestei asociaţiijudeţene de fotbal în cadrul căreia îşidesfăşoară activitatea foarte multecluburi afiliate din tot Gorjul. Nu esteimportant ce cred candidaţii, ci ceeace gândesc oamenii de fotbal de laacest nivel. Oamenii de fotbal au înce-put să vină din ce în ce mai mult cătreaceste campionate organizate de AJF,asta şi ca o emulaţie a rezultatelor ob-ţinute de echipa de primă ligăPandurii. Sunt sigur că fiecare juniorcare evoluează la aceste echipe se vi-sează un mic Piţurcă sau Iordache şivor să înscrie goluri la nivelul acestamic pentru că visează să joace în con-diţii din ce în ce mai bune”, a ţinut sădeclare Daniel Băloi, odată cu anunţa-rea depunerii cadidaturii sale.„Băloi este împins dinspate de Condescu”Imediat după aflarea veştii că vaavea un candidat serios la preşeden-ţia AJF Gorj, actualul şef al forului„Dacă domnul Condescu vrea să se implice şi la AJFGorj, îi spun un singur lucru: îl aştept la luptă. Dar nu cumijloace necinstite, aşa cum îi place lui. Pentru că de 5 anidurează toată povestea asta, de la CS Pandurii, atunci cândCondescu a devenit interesat de baza sportivă şi a încercatsă o ia prin toate mijloacele să o ia. Şi hotelul şi toate spaţi-ile... De 5 ani tot încearcă să mă schimbe, dar nu a reuşit...Până acum. Gorjul ăsta parcă e blestemat pentru că am scă-pat de baroni şi am dat de talibani! Condescu e în stare deorice pentru a-şi pune în practică ce vrea”.MIHAI PRUNARIU, PREŞEDINTE AJF GORJS.C. Debut 95 - servicii de calitate* vulcanizare** echilibrare roţi *fotbalistic local, Mihai Prunariu, nus-a declarat deloc susprins. Prunariueste convins că nu poate fi decâtmâna lui Condescu, care doreşte în-lăturarea sa prin orice mijloace dinsportul gorjean. „Nu mă surprindedeloc candidatura lui Daniel Băloi lapreşedenţia AJF. Mă aşteptam laasta pentru că Băloi este împins dinspate de Condescu. Şi acest domnvrea să pună mâna pe tot sportulgorjean. Probabil că lui Băloi i s-abăgat „sula în coastă” şi nu a maiavut ce să facă. Oricum, eu sunt con-vins că voi câştiga alegerile, dar astanumai dacă se va juca corect. Mă ba-zez pe experienţa mea din ultimii 4ani şi ceea ce am făcut pentru fotba-lul din Gorj, ca şi pentru sport. Dedata asta o să fie alegeri şi aici va fimai greu pentru Condescu şi acoliţiisăi. Numai să nu se umble cu învâr-teli, adică să se ajungă la bani...Înaintea alegerilor nu pot să vă maispun decât un singur lucru: o mareparte din cariera lui Băloi mi se da-torează mie. Am un moral aşa debun încât mă voi lupta cu ei pe douăfronturi pentru că nu mi-e frică. LaAJF mă voi lupta sportiv, iar la CSPandurii Tg-Jiu în instanţă.Diferenţa între mine şi ei este că eunu sunt pătat ca ei, mai ales ca unanumit „dalmaţian”... Campaniapentru alegerile AJF a început deja,iar eu sunt pregătit pentru că suntconvins că o să câştig”, răspundeMihai Prunariu. În urma decizieiBiroului Executiv al AJF Gorj, ale-gerile pentru funcţia de preşedinte,ca şi pentru cele două posturi de vicepreşedinţiale AJF Gorj se vor des-făşura pe data de 30 octombrie, de laora 11:00.Daniel GîrduStr. Victoriei nr.339 (lângă Moll-ul de laieşirea din Târgu Jiu, spre Rovinari)c m y k