4 • Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 22-28 octombrie 2009ADMINISTRAIE<strong>Gorj</strong>ul sărbătoreşte 145 de ani deadm<strong>in</strong>istraţie publică modernăÎn urmă cu 145 de ani, în judeţul <strong>Gorj</strong>,începea punerea în aplicare a legilor promulgatede Alexandru Ioan Cuza, în ve-derea democratizării, descentralizării şimodernizării statului român. În octom-brie 1864, 12 gorjeni de vază, aleşi d<strong>in</strong>cele şase plase ale judeţului, au formatprimul Consiliu Judeţean. D<strong>in</strong>tre cei 12au fost aleşi un preşed<strong>in</strong>te, un vicepreşe-d<strong>in</strong>te şi doi secretari.În acest an, în perioada 26-28 octombrie2009, Consiliul Judeţean <strong>Gorj</strong>, îm-preună cu Biblioteca judeteană ChristianTell, cu Centrul Judeţean de promovareaCulturii Tradiţionale <strong>Gorj</strong>, cu MuzeulJudeţean <strong>Gorj</strong>, şi nu numai, vor organizao serie de manifestări menite să marche-ze evenimentul. Timp de trei zile, lasfârşit de octombrie, <strong>Gorj</strong>ul va fi prezentîn lansări de carte, vernisaje de expoziţii,expuneri la Muzeul Judeţean şi muzi-că populară gorjenească. M.D.Pensionarii, taxaţi d<strong>in</strong> nouîn sărăcia lor...„Bucurie” mare pentru pensi-onari, când au aflat că nu vor maiputea călătorii cu cupoanele ta-lon de călătorie, conform Legii147/2000, pe mijloacele de trans-port auto, la care beneficiau de oreducere de 50 la sută. V<strong>in</strong>ovaţide acest „scenariu” ticălos seface M<strong>in</strong>isterul Transporturilorcare a folosit cele peste 120 demilioane de lei în alte scopuri,- Secretul Salonului UNICA – visul unuiobraz veşnic tânăr;- Servicii de calitate – rezultate garantateşi vizibile;- Important este să treci pragul SalonuluiUNICA cu încredere, aici <strong>in</strong>terv<strong>in</strong>eprofesionalismul nostru;- Lasă-te furată de farmecul tehnologieioferite de UNICA;- UNICA ştie totul despre piele şi unghii;- Am reuşit să menţ<strong>in</strong>em pentru dvs. pre-ţurile cele mai acceptabile de pe piaţă.fără a se gândi la urmările nefas-te ale gestului lor nesăbuit.Firmele de transport, văzând căgluma acestora ia proporţii, încăd<strong>in</strong> luna aprilie a.c., având degând să o ţ<strong>in</strong>ă tot aşa, nu au maiacceptat ca pensionarii să maibeneficieze de reducere, decâtsă-şi achite <strong>in</strong>tegral biletul, altfelei nu pot să-şi mai desfăşoare ac-tivitatea în astfel de condiţii.Văzându-se descoperit şi cupensionarii puşi în cap, M<strong>in</strong>isterulTransporturilor, acum o săptămână,a depus cerere la vistieria statuluipentru a obţ<strong>in</strong>e alţi bani, în ve-derea acoperirii acestor subvenţii.Patronii firmelor de transportsusţ<strong>in</strong> că 40 la sută d<strong>in</strong> în-casările lor proveneau d<strong>in</strong>această subvenţie.T. DiţescuBun venit înlumea frumuseţiişi echilibrului!* manichiură * pedichiură * unghii false cu acril * masaj corporal * coafură (saloncertificat Blond-expert) * cosmetică * masaj *Str. Alexandru Vlahuţă, Bloc 3, parter (în spatele Hotelului <strong>Gorj</strong>).- Profesorii au bani de salarii. SecretarulGeneral al FNME a declarat că Guvernul aalocat, în urma unei rectificări de buget,sumele necesare pentru plata salariilorpersonalului d<strong>in</strong> învăţământul preuniversitar,până la sfârşitul anului 2009. De ase-menea, în urma Comisiei de Dialog Socialde săptămâna trecută, FEN a primit asigurărică sumele necesare acordării ajutoru-lui de 100 de euro şi cele pentru achitareadrepturilor băneşti câştigate pr<strong>in</strong> hotărârijudecătoreşti def<strong>in</strong>itive şi executorii vor fipr<strong>in</strong>se în bugetul pentru 2010 şi se voracorda retroactiv pentru anul 2009.- Federaţia Agrostar protestează faţă dedecizia Guvernului României de a acordao subvenţie de numai 200 lei pe cap deanimal, d<strong>in</strong>tr-o sumă de 571 lei prevăzutăpentru specia bov<strong>in</strong>e în 2009, conformafirmaţiilor făcute de premier, a declaratliderul s<strong>in</strong>dical Ştefan Nicolae. FederaţiaAgrostar îşi va cont<strong>in</strong>ua acţiunile de protestpână la acordarea în totalitate a drepturilorce li se cuv<strong>in</strong> crescătorilor de ani-male, analizând totodată şi posibilitateaacţionării în justiţie pentru recuperareasumelor restante, la care va fi adăugată şidobânda legală.- Produsele Apple, , a căror valoare cu-mulată trebuie să fie de cel puţ<strong>in</strong> 600 delei, pot fi achiziţionate pr<strong>in</strong> <strong>in</strong>termediul"Creditului 10" de la BRD, un produs des-t<strong>in</strong>at studenţilor aflaţi în ultimii doi ani destudii sau la studii post-universitare, searată într-un comunicat al băncii. Dobândaaferentă "Creditului 10" este fixă, de 8%pe an, valoarea maximă a împrumutului seridică la 12.000 lei. Perioada maximă decreditare este de c<strong>in</strong>ci ani. Studenţii care,o dată cu creditul, achiziţionează şi un pa-chet "BRD Student", beneficiază şi de oreducere de 20% la comisionul de acorda-re a împrumutului.- Potrivit NewsIn, Statul plăteşte anualpentru cele 230.000 de pensii specialeaproape 1 miliard de euro (circa 1% d<strong>in</strong>PIB), iar majoritatea celor care primescpensii speciale, respectiv 170.000 de per-soane, prov<strong>in</strong> d<strong>in</strong> armată şi d<strong>in</strong> poliţie.Declaraţia îi aparţ<strong>in</strong>e secretarului de statîn M<strong>in</strong>isterul Muncii, Mihai ŞeitanReprezentantul M<strong>in</strong>isterului Muncii a maiprecizat că există pensii speciale careajung şi la 33.000- 34.000 lei lunar.
Viaa în <strong>Gorj</strong> • joi, 22-28 octombrie 2009 • 5COMUNITATE„Trebuie ca şi cetăţenii obştei noastre săse bucure de condiţii mai bune de viaţă”* mărturiseşte Aurelian Cotârlău, primarul comunei ScoarţaDacă tot am făcut un raid petronsonul de drum judeţean Târgu-Jiu – Cruşeţ, vizitând şi primăriilecomunelor aflate pe acest traseu,am lăsat, anume, la sfârşit, Primăriacomunei Scoarţa. O grăd<strong>in</strong>ă frumoasă,în faţa sediului, ne-a întâm-p<strong>in</strong>at, traversând aleea spre clădireafrumoasă şi b<strong>in</strong>e întreţ<strong>in</strong>ută, cu etaj,pe care flutură drapelul ţării noastreşi cel al Uniunii Europene. Peste totoameni d<strong>in</strong> partea locului, cu hârtiisau numai să se <strong>in</strong>tereseze de câteceva. Uşi deschise, permiţându-nesă le zărim pe funcţionare angrena-te în această relaţie cu publicul, curegistre şi tot felul de acte, parafatesau nu, atmosfera cotidiană obişnuită,întâlnită zi de zi, în aceste <strong>in</strong>sti-tuţii, în relaţiile cu publicul, de celemai multe ori chiar şi peste pro-gram. Uşa primarului AurelianCotârlău era deschisă la perete, cala orice gazdă primitoare, semn căoric<strong>in</strong>e îi poate trece pragul, la ori-ce oră şi în orice problemă, de caredep<strong>in</strong>de şi decizia sa.Am făcut cunoşt<strong>in</strong>ţă, <strong>in</strong>formându-lpe scurt cam ce probleme do-rim să abordăm, apoi, după aceastăscurtă „încălzire”, am început sătrecem în revistă problemele cucare s-a confruntat de la începutulanului.„Dorim să ne încadrămşi noi în normeleUniunii Europene”Filmul lucrărilor se derulează fi-resc, ca şi cum Aurelian Cotârlăul-ar avea în faţa ochilor: „În cadrulcomunei Scoarţa, am accesat peOrdonanţa Guvernului nr.7/2006,câteva proiecte de maximă urgenţă,de care comuna are nevoie, având înderulare alimentarea cu apă a satelorBobu, Colibaşi, Câmpu Mare,Mogoşani şi Lazuri; şi o bază sporti-vă multifuncţională care se află înlucru. Deci avem două <strong>in</strong>vestiţii. Peo altă Hotărâre de Guvern 577, avemîn lucru asfaltarea a 1,6 km, de laprimărie în sus, care este într-un sta-diu de 70 la sută realizat. Pe măsura3-2, măsură pr<strong>in</strong> care se f<strong>in</strong>anţeazălucrări de <strong>in</strong>frastructură a satelor, amreuşit o f<strong>in</strong>anţare de 2,5 milioaneeuro, bani europeni. Lucrarea se aflăîn stadiu de proiect. Se lucrează dejala proiectare. Lucrarea de proiectarea fost preluată chiar de către un cetă-ţean al comunei Scoarţa, care are ofirmă de proiectare în Deva şi am în-credere că va fi o lucrare deosebităde proiectare şi, implicit, execuţia eiva fi pe măsură. În cadrul acestuiproiect avem de asfaltat o zonă d<strong>in</strong>Budieni, două uliţe, să zicem,Pârvuleştiul şi Budieni şcoală, pânăla Puţul cu lanţ, vreo 4 km de asfalt;şi în satul Cerutul de Copăcioasaavem o lucrare <strong>in</strong>tegrată de canaliza-re, alimentare cu apă şi asfaltaredrum. Aproape 3 km, pentru fiecared<strong>in</strong> cele trei obiective enumeratemai sus.Anul viitor se va trece la licita-rea şi contractarea acestei <strong>in</strong>vestiţiide 2,5 milioane euro.Alte probleme rezolvate, au fostbitumizarea unei baze sportive laşcoală, pietruirea drumurilor comu-nale Salcia, Pisteştii d<strong>in</strong> Deal, totfelul de probleme, aşa mai mărunte,să zicem.În ceea ce priveşte problemaşcolilor, am pregătit anul şcolar, amigienizat şcolile, am aprovizionatcu material lemnos pentru foc, ca sănu avem probleme cu această iarnă,care şi-a arătat colţii de pe acuma,la toate şcolile. Lemnele au fost to-cate şi depozitate în magazii.Mai avem de rezolvat o problemăde maximă urgenţă, cea a gru-purilor sanitare. La acest capitolstăm mai prost, cum aţi văzut şidvs. Intenţionăm să le punem lapunct şi să le modernizăm, conformnormelor Uniunii Europene.La retrocedările de terenuri, iarnu stăm prea b<strong>in</strong>e, sunt supărat pentrucă s-a blocat procedura de retro-cedare, datorită faptului că, pr<strong>in</strong>tr-ohotărâre de guvern, suntem obligaţisă întocmim documentaţia pe cal-culator şi suntem într-un stadiu depionierat. Trebuie să învăţăm per-sonalul de la CompartimentulCadastru să întocmească titlurile deproprietate pe Autocad. Ideea estefoarte bună, însă ne-a luat pe nepre-gătite. E dureros ca timp de 20 deani să se dea într-un anumit mod,iar acum se face această trecere înforţă, care ne va ţ<strong>in</strong>e pe loc maimult timp. Sper ca în cel mai scurttimp să reuşim să trecem pesteaceastă „trecere”, să zicem, şi săcont<strong>in</strong>uăm retrocedarea la culturi şila terenurile agricole.În ceea ce priveşte hotărârile ju-decătoreşti, am reuşit, toate, să leretrocedăm, punându-le în teren, sănu avem probleme cu aceste hotă-râri judecătoreşti.În ceea ce priveşte sănătatea po-pulaţiei, avem şi cab<strong>in</strong>ete medicale,însă mai avem câteva probleme,avem în vedere toate cab<strong>in</strong>etele,pentru a fi modernizate şi dotate cucele necesare, atât mobilier adecvat,cât şi <strong>in</strong>strumentar nou, medi-camentaţie, documentaţie şi toatecele necesare, impuse de UniuneaEuropeană”.„Vrem să păstrămaceste tradiţii şi să letransmitem t<strong>in</strong>erelorgeneraţii”„La capitolul „ajutoare socia-le”, avem în jur de 60 de dosare,d<strong>in</strong>tre care avem şi cetăţeni cu han-dicap, cu însoţitori. În data de 15ale lunii, am dat aceşti bani, fi<strong>in</strong>drespectat acest termen. Deci, nu s-aîntârziat niciodată, nici măcar o zi,fi<strong>in</strong>dcă oamenii au şi ei nevoie deaceşti bani, fi<strong>in</strong>d s<strong>in</strong>gura lor sursăde existenţă, şi îi înţelegem că s-arteme de orice întârziere. Cei care autrebuit să presteze aceste munci în<strong>in</strong>teresul comunităţii, şi-au executatm<strong>in</strong>imul de zile lucrătoare, con-form legii şi şi-au primit ajutorulsocial, iar cei care nu s-au achitatde aceste obligaţii, nu au luat ajuto-rul social. Cu excepţia celor caresunt în vârstă sau bolnavi, ei au în-casat ajutorul social fără a efectuaaceste zile.Urmează acum primirea dosa-relor pentru încălzire. Deja au fostdepuse, începând d<strong>in</strong> această dimi-neaţă. Şi încercăm să ne încadrămîn termen, conform ord<strong>in</strong>elor pri-mite.Refer<strong>in</strong>du-ne la t<strong>in</strong>eret, una d<strong>in</strong>-tre probleme, şi cea mai importantăpentru noi, este să asigurăm condiţiide joacă, de a învăţa, de recreere şide a-şi petrece timpul cât mai plăcut.Am accesat pe Ordonanţa 7 o bazăsportivă multifuncţională, în care şiun teren mare pentru fotbal, cu pistăde atletism şi alte anexe. Aici se potorganiza diferite competiţii. Eu amurmărit, de când am ajuns primar, laScoarţa, ca la 29 iunie, de Sf<strong>in</strong>ţiiPetru şi Pavel, să organizăm horacâmpenească, aşa cum se organizaodată, apoi la Bobu, pe 15 august, laMogoşani, pe 8 septembrie. Deci,am dorit să păstrăm aceste tradiţii,de care se bucură cetăţenii comune<strong>in</strong>oastre şi le transmitem mai departet<strong>in</strong>erelor generaţii. De asemenea,am organizat, la Bobu, şi o întâlnirecu „Fiii satului” şi tot felul de acţi-uni culturale.Pr<strong>in</strong> aceasta, am dorit să fiu câtmai aproape de cetăţeni, fi<strong>in</strong>dcă nu-mai aşa îi poţi cunoaşte mai b<strong>in</strong>e şiei v<strong>in</strong> la t<strong>in</strong>e cu sufletul deschis, înorice problemă şi chiar fără probleme,numai să se <strong>in</strong>tereseze ce nou-tăţi au mai apărut între timp sau cea mai hotărât Consiliul local în şe-d<strong>in</strong>ţele sale.Tot pentru t<strong>in</strong>eret, şi nu numai,avem pusă la punct o frumoasă bi-bliotecă, de unde pot să împrumutecărţile dorite, d<strong>in</strong> orice domeniucare i-ar <strong>in</strong>teresa.Încă o realizare, pe care amomis-o, este ilum<strong>in</strong>atul public, pecare l-am realizat la nivelul comu-nei de aproape un an de zile; şi,după cum observa şi şeful de post,nu am mai avut, în toată această pe-rioadă, nici un accident mortal peDN 67, comparativ cu anii anteriori,în care aveam câte 7-8 acciden-te de circulaţie mortale. Deci, ampus pe drumul naţional câte un becîn fiecare stâlp. Se poate circula,noaptea, şi fără lum<strong>in</strong>ă la maş<strong>in</strong>i. Şieu zic că este o realizare deosebită,chiar dacă nu este de importanţăaşa de mare, cum „apreciază” uniişi alţii, care nu văd cu ochi buni ori-ce lucru pe care l-ai face. Şi la sateam pus peste 800 de lămpi econo-mice, la 36 waţi, şi consumul e subcel al anilor anteriori, când eraulămpi puţ<strong>in</strong>e, de neon, dar de 200-300 waţi.Intenţionăm să realizăm şi o <strong>in</strong>teresantămonografie a celor trei fos-te comune; în Budieni există deja omonografie, în Scoarţa la fel, existăuna, de asemenea şi la Bobu. Pe carele vom completa cu noi date şi <strong>in</strong>for-maţii de la dascăli şi bătrânii satelor.Vom încerca, în acelaşi timp, să găsimresurse f<strong>in</strong>anciare, pentru a rea-liza această monografie.În rest, avem în atenţie, în regimde urgenţă, să term<strong>in</strong>ăm de asfaltatdrumurile comunale care au mai ră-mas şi să pietruim cât mai multeuliţe comunale, încât să nu mai fienicio palmă de drum cu pământ.D<strong>in</strong> păcate, d<strong>in</strong> acestea mai sunt şila ora actuală, dar ne dorim să numai fie, pentru ca şi cetăţenii obşte<strong>in</strong>oastre să se bucure de condiţii câtmai bune de viaţă”, mai spuneAurelian Cotârlău, ca un angaja-ment de suflet făcut chiar lui însuşi.Paul Rădoi