Viaļa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 3 - Viata in Gorj

ViaaUn turc de pe Insula Ada-Kalehse bucură de adopţia gorjenilorînGorjSptmânal independentAnul I, nr.10, 13-19 august 2009, Apare joiwww.viataingorj.ro16 pagini pre 1 leu„Dac poi merge, de ce s te târti! N.Iorgapag.3pag.11Dihonia din sânulAlianţei PSD – PD-LGorj continuă...Cretinii ortodoci dorescînfiinarea Episcopiei de GorjComunicatul lui MarinCondescu, emis recent din parteaUSMO, a încins din nou spirite-le, făcându-i pe unii lideri săacuze în stânga şi în dreapta laadresa unora şi altora, încercândfiecare să-şi tragă spuza pe turtalui şi să-şi apere formaţiunea po-litică. Dar, ascultând şi părţileacuzate, se pare că lucrurile nustau chiar aşa, iar adevărul e un-deva pe la mijloc... pag.4Stancu, înapoi laPandurii!Preconizata absenţă a mij-locaşului Thiago Tremonti,care se va opera la picior arputea fi suplinită chiar de„rapidistul” Ionuț Stancu, ju-cător care s-a întors la Tg-Jidupă ce Pandurii şi...pag.15Conducerea S.N.L.OSA Târgu-Jiu de “ZiuaMinerului” are plăcutulprilej de a adresa tutu-ror salariaţilor, precumşi familiilor acestora,multă sănătate şi puterede muncă în greaua şinobila misiune pe care oau de îndeplinit.“Noroc bun!”Director GeneralS.N.L.O. SA Târgu Jiu,Ing. Daniel BurlanConducerea Uniunii Sindicale Miniere Oltenia urează tuturorminerilor din Bazinul Carbonifer al Olteniei, de ziua lor, să aibăparte de sănătate şi numai împliniri, alături de cei dragi.Noroc Bun!Preşedinte, Marin Condescuc m y k

2 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009EDITORIALNoroc bun!A fost o vreme, mai exact în perioada1992-1996, când mă famili-arizasem cu acest salut, spunându-lzi de zi, pe vremea când făceamparte din colectivul de redacţie alpublicaţiei „Curierul minier”, sin-gurul jurnal de suflet al minerilordin Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, edi-tat de sindicatele miniere dinOltenia, care nu lipsea de la nicioexploatare minieră, cum de altfelnici articolele din acele zone.Prima dată când am văzut cumarată o carieră a fost prin clasa a VI-a,când dirigintele nostru organiza ex-cursii în diverse locuri din judeţ saudin ţară, pentru a ne cunoaşte mai bine patria. Atunci, am văzut cariereledin Rovinari care mi-au trezit interesul, citind orice îmi cădea în mânădespre minerit, atras de acele fascinante tărâmuri atât de puţin cunoscute,şi mai ales de munca titanică a acelor scormonitori din adâncuri spre a neda nouă preţioasa lumină smulsă din negura acelei lumi a tenebrelor. Apoi,zăream trenurile pline cu cărbune plecând din gară în toate direcţiile.Îi admiram pe ortaci pentru că erau puternici şi curajoşi, în salopetealbastre, murdare de cărbune amestecat cu sudoarea lor, rupte pe alo-curi, purtând pe cap casca cu lămpaş, aducând cu o uniformă specială,fără de care nu aveau acces în subteran.Poate că acel interes şi admiraţie m-au detrminat, în anul 1966, săiau drumul Văii Jiului, urmând mineritul şi învăţând abc-ul acesteistraşnice meserii. I-am cunoscut bine acolo, în adâncuri, la Dâlja,Petrila, Lonea, Cimpa, Vulcan şi Lupeni. Mi-am făcut prieteni şi ampreferat să stau la ei în gazdă, decât la cămin, indiferent că ei locuiauîn case sau barăci. Nu era nicio diferenţă între ei. Erau veseli, fără griji,cu credinţă şi frică de Dumnezeu, rugându-se pentru familii, pentrusănătate, dar şi pentru ortacii lor, să le fie bine.În mijlocul lor mă simţeam ca într-o familie mai mare. Se mai întâm-plau şi nenorociri, însă ei erau o forţă, uniţi, fiind alături şi la bine şi la rău.Ştiau şi să petreacă în timpul liber, îmbrăcaţi în ţol festiv, de nu-i mai deosebeaide restul lumii. Îşi trăiau viaţa şi mergeau înainte, cu speranţa cui-bărită în adâncul sufletului, sperând într-un viitor mai bun şi frumos, decare să se bucure alături de copii şi nepoţi. Tocmai aceste trăiri frumoase,laolaltă cu poveştile şi legendele din Vale, m-au făcut să mă dedic scrisului.Mai târziu, am revenit în Gorj, lăsându-mă purtat de apele marelui fluviual timpului, alegându-mi noua matcă spre Ţara lui Brâncuşi.Apoi a venit revoluţia atât de mult aşteptată şi contestată, guvernărileincompetente, cu lisurile şi ambiţiile lor, cu disponibilizările şi şomajul atâtde cumplite, prigonindu-i şi lăsându-i pe drumuri. Nu cereau decât pâine,salarii decente şi condiţii mai bune de lucru. Guvernanţii le-au oferit gazelacrimogene şi bastoane de cauciuc. I-am însoţit pe Defileu, apoi la Costeştişi încă mulţi ani cu ceea ce am scris despre ei. Viaţa lor a devenit,deseori,un coşmar. Grija lor nu mai e pentru ei, ci pentru copii, al căror viitor esteincert, sumbru. Abia îşi mai reţin lacrimile, strângând din pumni şi dindinţi, neputincioşi, sperând nici ei în nu mai ştiu ce.Pe bună dreptate, mărturisea în aceste zile un lider de sindicat, căsupărarea cea mai mare este că vor sărbători în această săptămână ZiuaMinerului, şi parcă nici nu le vine să o sărbătorească, în condiţiile ac-tuale de blocaj economic. Şi a mai transmis ortacilor: „Îi asigurăm căvom face tot ce ţine de noi pentru ca mineritul să iasă cu bine din aceas-tă criză. Noroc bun!” De asemenea lideri avem nevoie! Să închinăm unpahar pentru toţi ortacii şi să sperăm ca viaţa lor să revină pe vecheaalbie a liniştii şi siguranţei...Aşa să ne ajute Dumnezeu!Ion Şoldea- Compania Petrom amajorat, începând de ieri,preţurile de referinţă alebenzinelor şi motorinelorcomercializate prin reţeauaproprie, cu trei bani pe litru.Ceviaţă (h)am!Conducătorilorauto care refuzătestarea alcoolemieiMinerilor- pentru aniide trudă pe altarulcărbuneluidin Oltenia- Fondul total de salariipentru companiile de statcare primesc subvenţiisau alte transferuri de labuget va fi stabilit deGuvern, măsură care areSEMNALVremeatermen de aplicare finelelunii iunie 2010, potrivitscrisorii suplimentare laacordul stand-by pe careRomânia o va trimite laFMI.POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIVIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43„Codul etic” alministrului AndronescuUniversitatea de stat „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu este în topuluniversităţilor realizat de Ecaterina Andronescu la capitolul nepotism,fenomen care a luat amploare, în ultima vreme, ca o molimă, în toatăţara. Deocamdată, Andronescu se gândeşte să ia măsuri doar în ceea cepriveşte subordonarea soţ-soţie sau tată-fiu, având în studiu, în viitorulapropiat, să extindă această interdicţie şi faţă de celelalte grade de rude-nie. La acest clasament stă cel mai bine rectorul Adrian Gorun, care areîn subordine soţia, fiul şi nepotul. Ca să nu mai vorbim şi despre celelal-te familii din UCB Târgu-Jiu ce au „răsărit” precum ciupercile dupăploaie, luând exemplul propriului lor şef, văzând că este şi terenul favo-rabil, dar şi vremea pentru pricopseală.Aşa cum se ştie, soţia rectorului este lector universitar la Facultatea deLitere, iar fiul, chiar dacă se află în incompatibilitate, ocupă postul de confe-renţiar la Facultatea de Litere. Deocamdată, nepotul rectorului poate să stealiniştit pe postul de lector la Facultatea de Litere, atâta timp cât noul Cod eticnu-i afectează incompatibilitatea. Horaţiu Adrian a lăsat să se înţeleagă cădacă va trece Codul, nu-i va rămâne decât să respecte legea, iar de va fi cazulmai sunt şi alte universităţi în ţară la care se poate transfera...E. Terente

Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 3ACTUALITATECreştinii ortodocşi dorescînfiinţarea Episcopiei de Gorj* pornind de la un APEL de suflet al grupului de iniţiativăAPELCătre toţi binecredincioşiicreştini ortodocşi din judeţul Gorj,pentru susţinerea înfiinţăriiEpiscopiei de Gorj a BisericiiOrtodoxe Române,În intenţia unei mai bune orga-nizări a misiunii pastorale aBisericii Ortodoxe din parohiile ju-deţului Gorj, grupate în cele treiprotoierii (Protoieria Târgu-Jiu I,Protoieria Târgu-Jiu II şi ProtoieriaTârgu- Cărbuneşti), grupul de iniţiativăpentru susţinerea demersuri-lor de înfiinţare a Episcopiei deGorj, format din membrii mireni aiAdunării Eparhiale a ArhiepiscopieiCraiovei, adresează tuturor credin-cioşilor ortodocşi gorjeni apelul desusţinere prin semnături a iniţiati-vei de înfiinţare a Episcopiei deGorj, cu următoarele motivaţii:1) Din cele 5 judeţe aleMitropoliei Olteniei, numai judeţulGorj nu are o episcopie proprie,celelalte patru având epi-scopii, ultimele două fiind recentînfiinţate, Episcopia Severinuluişi Episcopia Slatinei;2) Înfiinţarea Episcopiei deGorj înseamnă totodată cinstireadupă cuviinţă a personalităţii mo-nahale şi teologice a SfântuluiNicodim de la Tismana (1310-1406), ocrotitorul spiritual alOlteniei;3) Episcopia de Gorj va faceparte, în mod firesc, din MitropoliaOlteniei şi va asigura o mai bunăorganizare şi sprijinire în plan lo-cal a bisericilor şi mănăstirilorgorjene în eforturile lor specificepe linia pastoraţiei credincioşilor şia trăirii vieţii în Hristos.Din dorinţa de a cunoaşte maimulte despre această iniţiativă, l-amcontactat pe preşedintele acestuigrup de iniţiativă, nimeni altul decâtcunoscutul dascăl gorjean GheorgheMihăiţă, care ne-a declarat: „Aceastăiniţiativă a pornit de la un grup demembri mireni ai Adunării Eparhialea Arhiepiscopiei Craiova. Vrem săfie, de fapt, un referendum în rânduljudeţe ale Olteniei au, în majoritatealor câte o episcopie a locului, maipuţin judeţul Gorj. Aceasta ar faceca memoria călugărului Nicodim,din secolul al XIV-lea, să fie cinstitădupă cuviinţă, aşa cum se cuvine, pede-o parte, iar pe de altă parte ar uşu-ra mult administrarea bisericilor înGorj. Am zice chiar că este o necesi-tate vitală, dat fiind faptul că, odatăcu înfiinţarea Episcopiei Severinuluişi Strehaiei, a fost planificată şi înfi-inţarea Episcopiei de Gorj care, dinmotive pe care nu le cunoaştem preabine, a întârziat să se facă.În momentul acesta, credemcă toţi credincioşii gorjeni sunt depărere că această Episcopie deGorj este imperios necesară şi, înacest sens, am întreprins acest re-ferendum care va dura. Pentru cănu este deloc uşor să strângi de lazecile de mii de gorjeni, de ce nusutele de mii?, semnături în acestsens. Cu aceste semnături urmea-credincioşilor gorjeni cu privire lază să ne prezentăm laînfiinţarea Episcopiei de Gorj aArhiepiscopia Craiovei, care neBisericii Ortodoxe Române. Aceastădirijează acum în mod direct, săepiscopie, prin sondajele pe care le-ne prezentăm la Patriarhiaam făcut în prealabil, este dorită deRomâniei, la Guvernul şitoată lumea, mai ales că cele cinciParlamentul României, cerândNinel Potârcă vrea să semute la CotroceniMai tare decât Gigi Becali,gorjeanul nostru Ninel Potârcăeste pregătit să-şi ambaleze mo-toarele la turaţie maximă, dorindsă se mute din palatul său dinMeteor în cel de la Cotroceni,pornit pe fapte mari în mareacursă prezidenţială. Ambiţia luimult pe cont propriu, făcând banidin orice şi dând o pâine şi altora.În prezent, el este preşedintelePatronatelor Oamenilor de Afaceride etnie Rromă din România.Ninel Potârcă este al doilea candi-dat independent care şi-a anunţat,oficial, candidatura la preşedinţiaRomâniei, după principele RaduDuda, cu care este în relaţii de pri-etenie foarte bune.Contactat în cursul zilei deieri, noul contracandidat al luiTraian Băsescu a declarat repor-te condiţii de trai veteranilor derăzboi, ţăranilor din agricultură,cât şi pensionarilor, care au mun-cit o viaţă pentru a-şi câştigaaceste drepturi, de a avea parte deo pensie liniştită, când acum sevede că s-au ales doar cu promisi-uni, atâta timp cât ei fac un efortfoarte mare pentru a supravieţuiîn astfel de condiţii grele.De aceea, în primul rând o săam susţinerea minorităţilor dinRomânia, dar şi a românilor aflaţiîn suferinţă, pe care sper să-i con-terului nostru următoarele: „Aving de bunele mele intenţii şi maiNinel Potârcă a fost la gândul că„dacă a reuşit să câştige o astfelde cursă un marinar, sau la americaniun negru, de ce nu ar câşti-ga şi un... rrom!?”Viitorul preşedinte al Românieieste cunoscut atât la nivel de judeţ,dar şi pe plan naţional, prin diver-sitatea acţiunilor întreprinse maifost o discuţie la nivelul tuturororganizaţiilor noastre, unde lide-rii lor au luat această decizie caeu să candidez la preşedinţiaRomâniei. Doresc ca toţi româniisă respecte Constituţia şi legilestatului, adică să fie toţi egali îndrepturi, ceea ce nu s-a văzutpână acum şi nici nu se vede că aude gând acest lucru. Ca să nu maivorbim de dreptul la muncă, maiales acum, când pericolul şomajuluişi al disponibilizărilor îi paştepe foarte mulţi oameni, nemai-având siguranţa zilei de mâine.Într-o atare situaţie, degeaba maivorbesc politicienii noştri de untrai mai bun, când actuala guvernare,ca şi celelalte care s-au pe-rindat pe la cârma ţării, nu au fostîn stare să asigure cele mai decen-ales de platforma program cu caredoresc să aduc schimbarea multaşteptată. Este nevoie să strâng minim200 de mii de semnături, acţi-une care este în derulare deja, şidupă cum stau lucrurile, şi maiales din discuţiile purtate cu oame-nii de rând, care nu mai pot înduragreutăţile, sufocaţi de taxe şi lipsuri,vizavi de ceilalţi contracandi-daţi, cred că am toate şansele deizbândă. Vreau să le aduc români-lor schimbarea mult aşteptată şitrâmbiţată de toţi guvernanţii încele patru zări. Orice răbdare are olimită, dar nu trebuie să ne jucămcu răbdarea acestora. Consider căacum este momentul şi nu-i voidezamăgi pe cei ce cred în schim-bare şi în mine!”K. Iannissprijinul acestor factori, pentruînfiinţare, în primul rând prin de-cizia ce o va da PatriarhiaRomână, respectiv prin SinodulBisericii Ortodoxe Române.În plan administrativ, ar urmaTimp de o luna, în perioada 17august-12 septembrie, cei peste1100 de salariaţii ai minelor dincadrul Societăţii Naţionale aLignitului Oltenia, vor intra în şo-maj tehnic, iar cei care mai auconcediile de odihnă neefectuatesunt nevoiţi să le facă.Cererea scăzută de cărbune adeterminat conducerea Societăţiisă suspende pentru o lună activita-tea de subteran. Din cele peste omie de persoane care lucrează însubteranul SNLO, o parte vorcontinua să lucreze în sectoareleunde activitatea nu poate fi oprită.Cele trei mine de subteran pe carele mai are în subordine SNLO:Zegujani, Ploştina şi Lupoaia, vorintra până în 2012 într-un programde închidere, iar salariaţii care în-apoi să se fixeze o locaţie carepoate fi actualul sediu al unităţiimilitare recent desfiinţată, şi CasaCornea Brăiloiu, şi nu sunt exclusenici alte locaţii”.Paul RădoiSubteranul din SNLOstă…pentru o lunădeplinesc condiţiile vor fi scoşi lapensie, ceilalţi urmând să fie redistribuiţila exploatările de supra-faţă, pâna la sfârşitul perioadei. Înprezent, cheltuielile cu mineritulde subteran sunt foarte mari şiaduc cele mai multe pierderi soci-etăţii.Costurile de producţie înmine sunt mai mari cu 70%, faţăde cele realizate în carierele,care suportă şi pierderile genera-te de subteran.Directorul general al SNLO,Daniel Burlan, speră ca, pânăla sfârşitul lunii octombrie, cei600 de salariaţi cuprinşi în pro-gramul de concedieri colective,cu salarii compensatorii, să fiedisponibilizaţi.Maria Dan

4 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009POLITICDihonia din sânul AlianţeiPSD – PD-L Gorj continuă...Comunicatul lui Marin Condescu, emis recent din partea USMO, a încinsdin nou spiritele, făcându-i pe unii lideri să acuze în stânga şi în dreapta laadresa unora şi altora, încercând fiecare să-şi tragă spuza pe turta lui şi să-şiapere formaţiunea politică. Dar, ascultând şi părţile acuzate, se pare că lu-crurile nu stau chiar aşa, iar adevărul e undeva pe la mijloc...„Sindicatele nu facdecât să protejeze politicaPSD-ului”Prima nedumerire s-a creat întabăra PD-L-ului, unde cei maimulţi nu au înţeles nimic. Dreptcare, liderul PD-L, Ionel Manţog, aorganizat o conferinţă de presă,considerând necesară luarea uneipoziţii publice: „După cum amsemnat protocolul cu PSD pentruîmpărţirea responsabilităţilor, 20de instituţii la ei, 20 la noi, primiicare au ales, au fost cei de la PSD,apoi în ziua următoare au întreruptnegocierile, după care PSD, în modunilateral, a trecut la numirea peministere, cu nerespectarea protocolului.Deşi eram în coaliţie, oa-meni ai PD-L au fost pur şi simpludaţi afară. Am avut o discuţie cusindicatele, în care am spus: Nu pu-tem să stăm şi să ne uităm cum nesunt măcelăriţi oamenii, iar ţuţeriipuşi de PSD în posturi de conduce-re. Mi se pare deja o inconştienţădin partea lor! În loc ca reacţia să-mi vină de la PSD, culmea!, ea vinetot de la sindicate. Şi vreau să văspun concluzia mea personală, lacare am ajuns, nu în contextul partidului:În mod voluntar sau involuntar,prin această atitudine sindi-catele nu fac decât să protejezepolitica PSD-ului, de a schimba pecriterii politice totul, până la nivelde portar. În spatele acestui gest seascunde politica PSD-ului deschimbare în vederea pregătirii alegerilordin toamnă. Dacă sindicate-le miniere vor să protejeze aceastăpolitică, treaba lor! Dacă cumva nuşi-au dat seama de greşeala pe careo fac, le lansez o invitaţie la discuţiişi la corecţia necesară. Iar colegilorde alianţă le spun franc: Nu aveţidreptul să vorbiţi niciodată despreepurări politice atâta timp cât oamenicare au rămas fără posibilita-tea de a-şi întreţine familiile nu aufost apăraţi de voi!”„Dl. Condescu nu a maisuportat epurările pedeliste”La rândul său, în conferinţa depresă organizată de PSD, IonCălinoiu, vicepreşedinte PSD şipreşedinte al Consiliului JudeţeanGorj, a ţinut să facă unele precizărivizavi de aceste acuzaţii ne-ântemeiate: „Odată cu asumarearesponsabilităţilor din minerit şienergie de către PD-L, fără a res-pecta protocolul cu PSD, a făcutşi schimbările de rigoare, însăschimbări cu care am fi fost deacord dacă aveau la bază, pe lângăcriteriul politic, şi criteriul profesional.Au fost, într-adevăr, epu-rări în masă până la ultima verigăorganizatorică pe care, iată, dl.Condescu nu a mai putut să o maisuporte şi a dat acel comunicatcare, de fapt, a făcut obiectul dis-cuţiilor noastre şi la acea vreme,când se făceau numirile prin or-din, pe genunchi, emis de dl.Videanu şi de Manţog în judeţ, iardl. Condescu nu mă credea când îispuneam acest lucru. Eu am cerutdoar un singur lucru: vreau oa-meni competenţi, profesionişti!Care să depună eforturi şi sufletulpentru acest domeniu de activitateatât de important pentru judeţulnostru, care l-a ridicat din sărăciela un stadiu cu care putem să spu-nem, şi acum, că ne mândrim.E bine că dl. Condescu a luataceastă atitudine, acest lucru tre-buie să-l audă şi dl. Videanu, căatunci când noi am discutat săsusţinem interesul Gorjului, aldezvoltării economice-industrialela nivelul judeţului, preponderentaxat pe energie şi minerit, nu ne-aînţeles şi a zis că numărul unu,profesionistul Gorjului, dl.Manţog, poate să facă acest lucru!Fiind convins că sunt periclitatelocurile de muncă, locurile decare trebuie să se ocupe sindicate-le şi dl. Condescu este convins căinclusiv condiţiile de muncă numai sunt cele care trebuie să leaibă asigurate minerii şi energeti-cienii. Sunt lucruri pentru caresindicatele au intrat în panică, iarsprijinul lor pentru un partid poli-tic nu este condamnabil. Dar erău dacă nu m-a înţeles, pentru căam spus că trebuie să stea cât maideparte, că în ceea ce priveştepersoana Călinoiu, acesta areacelaşi interes ca şi sindicatele:judeţul nostru să nu piară dinpunct de vedere al dezvoltăriienergetice şi din minerit, şiGorjul să nu piardă locurile demuncă ce mai pot fi păstrate”.După cum vedem, fiecare paresă aibă dreptatea lui, iar sindicatelepar să fie prinse la mijloc. Măcarde ar reuşi să fie acel mijloc care săechilibreze balanţa între cei careconduc, azi, destinele Gorjului.P. MaximLA PRIMRIA TURBUREA,Ex-primarul Teodor Iloiu revine în forţăLa alegerile de anul trecut,Teodor Iloiu a fost la o diferenţă de100 voturi decât contracandidatulsău. Aşa cum recunoaşte, omul în-vaţă din greşeli. Dar ce regretă celmai mult este faptul că cele maimulte lucrări atacate de el în man-datul trecut au stagnat. Poate că şioamenii s-au pripit, când l-au taxat,însă acum, cum spune şi proverbul:Nu este târziu niciodată! Iloiu do-reşte să finalizeze toate proiecteleîncepute de el şi încă multe altele ceaşteaptă să le vină rândul...„Doresc să continui proiectelepe care le-am început în 2007 şi2008 şi le-am lăsat în derulare.Principalul proiect este asfaltareadrumurilor comunale şi săteşti, înlungime de 15 km, ale căror lucrăriau stagnat, nu cunosc din ce moti-ve. Mai e terminarea drumului dinsatul Cocorova, fiind executat demine pe o lungime de 3,7 km, fiindexact în acelaşi stadiu cum l-am lăsat.Tot în Cocorova obţinusem fon-duri pentru construirea unei şcoli (5miliarde de lei), care au fost pierdu-te din cauza neânceperii lucrărilorîn anul 2008. Cum se ştie, am fina-lizat două biserici în satele Turbureaşi Şipotu, care au fost şi sfinţite.Începusem şi pe cea din Poiana,prin consolidarea ei, însă, de cândam plecat, nu s-a mai făcut nimic.Doresc ca să o finalizez în continu-are. Doresc să obţinem neapăratfonduri şi pentru canalizarea comunei.Există alimentare cu apă în toa-Cabinet MedicalIndividual- afecţiuni pulmonare;- explorări funcţionale pulmonare;- ecografie de înaltă performanţă efectu-ată de personal cu înaltă calificare, doctorîn ştiinţe medicale.Dr. Marian OlaruStr.Ecaterina Teodoroiu, nr.43(peste drum de AGIP).Planificări la telefon: 0744/704.177 sau0767/414.177.tă comuna, de aceea trebuie să ur-gentăm şi realizarea canalizării.În 2007, am făcut demersurilepentru construirea unei şcoli în centrulcomunei, în care doresc să înfi-inţăm şi o clasă de liceu, fiind oşcoală modernă. Pentru că întreFiliaşi şi Târgu Cărbuneşti nu exis-tă nicio clasă de liceu şi se simtenevoia pentru acei copii care nu-şipermit să înveţe în altă localitate,din lipsă de bani. Avem şi o sală desport în proiect, au fost problemecu predarea terenului, dar sper sărezolvăm totul, încât să realizăm şiacest proiect atât de necesar pentruelevi şi tineret.Acestea sunt doar câteva din mul-tele obiective pe care le avem înatenţie...”,a declarat Teodor Iloiu la re-centa conferinţă de presă a PSD-ului.Paul Rădoi

Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 5ADMINISTRAIEAgenţiile guvernamentale aflate însubordinea Guvernului intră în restructurareExistă 226 de agenţii, au-torităţi, administraţii, centre,companii, inspectorate, inspecţii,institute, laboratoare,oficii, regii şi alte institu-ţii de acest fel carefuncţionează într-o formăsau alta în subordineaGuvernului. Din cele 226,vor rămâne 107, cu menţiu-nea că din cele 107 - 33 suntobligatorii în raporturile pecare România le are cu UE.Ministerele de resort vorpregăti, în cel mai scurttimp, actele normative pen-tru desfiinţare, comasare,preluare în minister a acestorstructuri guvernamenta-le, fie sub formă de hotărârede Guvern, fie ca proiecteÎn luna august vor fi rambursateaproximativ 1.072 de mili-oane de lei, respectiv 255 demilioane de euro, care înseamnă2.810 deconturi de TVA că-tre agenţii economici, a anunţatministrul Finanţelor Publice,Gheorghe Pogea, la finalul şe-dinţei de Guvern de săptămânatrecută.Începând din 4 august a.c.pe portal MinisteruluiFinanţelor sau ANAF oriceagent economic îşi va putea verificadata la care se va face de-contarea. Agenţii economicicare au decizii de rambursare deTVA aprobate şi nu se află înexpertizaMinisteruluiFinanţelor Publice, respectiv aANAF, vor putea vedea data lacare îşi vor primi banii, introdu-când trei elemente: codul unicde înregistrare, luna şi anulde lege, urmând să fie supu-se aprobării Guvernului sauParlamentului.Economiile la bugetul destat pe care le vor generaaceste decizii, primul-mi-nistru a afirmat că 9.200 deposturi se vor elibera înurma desfiinţării sau comasăriiacestor structuri guver-namentale, ceea ce va aduceo economie de aproximativ50 milioane de euro. În urmapreluării la bugetul de stat aveniturilor proprii ale unoragenţiiguvernamentale,precumCadastru,Inspectoratul de Stat înConstrucţii, toate veniturileproprii ale agenţiilor vor fivirate la bugetul de stat şi fi-ecare salariat din acesteagenţii va fi retribuit cu unsalariu corespunzător plăţiidin celelalte structuri guvernamentale.Din această preluarela bugetul de stat a ve-nituriloragenţiilorguvernamentale va rezulta oeconomie de aproximativ100 milioane de euro”, amai precizat premierul.De asemenea, 60 de socie-tăţi comerciale din subordineaMinisterului Economiei şi aMinisteruluiTransporturilorşi Infrastructurii se află înfază de evaluare, şi urmeazăca în perioada următoare săfie prezentată situaţia punctu-ală pentru fiecare dintre ele.M.DanAproximativ 1.072 de milioanede lei vor fi rambursate înaugust agenţilor economicipentru care se solicită decontulşi valoarea decontului.„Este dreptul acestor oa-meni de a-şi primi banii latimp, cu atât mai mult să ştiedata la care îi vor primi, pen-tru a-şi putea stabili mai binemanagementul de lichidităţi şifluxurile financiare ale com-paniilor”, a declarat ministrulFinanţelor.Maria DanMinisterele autermen o lună pentrurestructurareMembrii Guvernului au avutcu cateva zile în urmă o întâlnireinformală cu reprezentanţii FMI,Comisiei Europene şi ai BănciiMondiale.Premierul Emil Boc a afir-mat că reprezentanţii ComisieiEuropene şi ai FonduluiMonetar Internaţional au apre-ciat măsurile luate de Guvernde la începutul anului pe liniarestructurării cheltuielilor bu-getare, precum şi respectareaangajamentelor privind stabilizareaindicatorilor macro-economici,într-un context econo-mic dificil.următoarele componente: ad-ministraţie publică, asistenţăsocială, sănătate, învăţământpreuniversitar.Premierul a mai declarat căla începutul lunii septembrieechipa care lucrează la proiec-tul legii pensiilor va prezentaprima variantă, urmând ca apoisă intre în dezbatere publică şisă fie trimis spre aprobare înParlament. “În privinţa legiipensiilor ne menţinem calenda-rul ca până în luna decembrie,cel târziu, această lege să fieadoptată. Dorim să fie cu ade-vărat o lege care va răspundeBun venit înlumea frumuseţiişi echilibrului!- Acolo unde celelalte tratamentenu dau rezultate, la Salon UNICA suntgarantate!- Noi ştim ce să vă oferim şi cum săfim pe gustul dvs., ca să vă păstraţi ti-nereţea şi frumuseţea!- Numai prin Salon UNICA vă puteţibucura de produsele, accesoriile şi echi-pamentele profesionale cele mai noi!- Acum găsiţi totul într-un singurloc: Salon UNICA!* manichiură * pedichiură * unghii false cu acril * masaj corporal * coafură (saloncertificat Blond-expert) * cosmetică * masaj *Str. Alexandru Vlahuţă, bloc 3, parter (în spatele Hotelului Gorj).Relaţii şi programări la telefon 0767/625.623.Şeful Executivului a declaratcă Guvernul are voinţa politică dea continua reformele structuraleasumate, în special în ceea ce pri-veşte finalizarea legii salarizăriiunice a personalului bugetar, a legiiunice a pensiilor şi restructurareaaparatului de stat prin interme-diul standardelor de cost.În ceea ce priveşte restructurareaaparatului de stat, primul-ministrua anunţat că mi-nisterele au termen o lună dezile pentru a prezentaGuvernului viziunea lor cu pri-vire la standardele de cost petuturor nevoilor din sistemul depensii din România. Prin astaînţeleg faptul că nu vom maiavea nici aici categorii de pri-vilegiaţi. Vom integra pensiilespeciale în sistemul pensiilor,care se vor aplica pentru toţiromânii, iar principiul care vasta la bază va fi acela al contributivităţii.Am toată determi-narea să corectăm erorile careexistă în momentul de faţă dinsistem, pentru ca fiecare românsă se simtă mulţumit” a spusEmil Boc.Maria Dan

6 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009SOCIAL„Zgomotul şi furia”Afară cu câinii !Au apărut din ce în ce mai mul-te reclamaţii cu privire la câinii deapartament în judeţul Gorj.Motivul? «Scandalul» pe care îl facprietenii noştri lătrători..Se pare că foarte mulţi oamenisunt frustraţi că nu pot să stea liniş-tiţi în casele lor, datorită lătratuluiexcesiv...dar mă întreb, cât de multşi de tare latră un câine pe zi?Şi mai vreau să ştiu ceva. Încondiţiile în care când deschidgeamul aud tot felul de zgomote,de la ţipete, plânsete,dialoguri pur-tate la un volum ridicat, la muzicădată la maxim în plină stradă, artrebui să depun şi eu o plângere,cum că nu pot să mă oxigenez cumtrebuie din cauza sunetelor strada-le? Şi cum rămâne cu înjurăturilecare răsună din apartamente şi depe străzi, pe care nu le aud numaieu, ci şi copii mici care astfel îşiformează o educaţie greşită?Dacă tot vrem linişte şi ordi-ne, trebuie să analizăm mai întâicât de liniştiţi şi ordonaţi sun-tem noi înşine şi în ce măsură nerespectăm vecinii, înainte săacuzăm şi să alungăm ...altevieţuitoare.Aprobări pesteaprobări....Sunt atâţia stăpâni care artrebui, în ultimă instanţă, să îşiarunce câinii în stradă, pentrucă vecinii nu au semnat o aprobare?Multe dintre animalele respectivenu fac zgomot sau mi-zerie. Nu este corect să existerestricţii în privinţa asta şi, pede altă parte,să lăsăm gunoaielesă se adune pe scările bloculuişi să tolerăm alte tipuri de com-portamente deranjante.Şi nueste uman să recurgem la tot felulde acţiuni pentru că nu suportămanimalele dintr-un mo-tiv sau altul.Atâta timp cât nu ne este pusăviaţa în pericol şi cât stăpânii că-ţeilor respectă nişte reguli de bunsimţ, nu este relevantă o aseme-nea condiţionare-aprobare dinpartea vecinilor.Dacă vom avea nevoie deasta să ţinem un animal în casă,atunci avem nevoie de aprobareşi pentru televizor, combină,ciocan şi orice altceva ce producezgomot. Vom ajunge să ce-rem aprobare şi pentru a da cuaspiratorul, pentru a face duş(sunetul apei poate fi ...deran-jant) sau pentru a sforăi.Suntem câini sausuntem ...oameni?Vina este a noastră! Problemae că nu ştim să comunicăm şi maimult, nu ştim să convieţuim încomunităţi restrânse.Există câteva legi nescriseale traiului în comun, şi aceleaspun că trebuie să ne respectămunii pe alţii, să nu ne deranjăm,să respectăm orele de odihnă, şisă păstrăm curăţenia.Cel puţinele aşa se creionează în minteamea. La mine în bloc sunt încăl-cate mai toate. Şi nu datorităexistenţei animalelor, ci datorităexistenţei... oamenilor. În pri-mul rând, vecinii mei se ceartă.Şi o fac la nişte ore absurde dinseară. Trântesc, urlă, se înjură...În al doilea rând, de fiecare datăcând cobor scara constat că alţivecini s-au hotărât iar să îşi"uite" gunoiul la uşă. MirosulMinistrulFinanţelor,Gheorghe Pogea a anunţat căpână în vara anului viitor cheltu-ielile cu personalul în sectorulpublic vor fi reduse cu circa treimiliarde de lei: FMI ne-a cerut săfacem reduceri de 0,8% din PIB,a precizat ministrul.Gheorghe Pogea a spus căacestea se vor face din trei locuri.Salariaţii din sectorul bugetarvor intra, între septembrie-no-iembrie, în concediu fără plată,vor avea program de lucru redusla 6 ore sau vor munci efectivmai puţin cu echivalentul a 10emanat din plasele «viu»colorateşi cu un conţinut la fel de viu,îmi amintesc constant de aceastămică scăpare a colocatarilormei.De ce nimeni nu vede acesteprobleme?Am ajuns să urâm animalelepentru acţiunile oamenilor, pentrucă e mai uşor să îi acuzăm pe ceicare în fond nu au nici o vină şi niciraţiune să se apere.Reala problemă este că blamămîn loc să soluţionăm şi arătăm cudegetul când ar trebui să privim înoglindă. Poate am observa că noilătrăm mai tare decât câinii...Alexandra MihuMinistrul Pogeaanunţă reduceri însectorul bugetarzile, ceea ce va aduce o econo-mie la buget de 0,3% din PIB. Pelângă această măsură, guvernulse gândeşte să nu mai plăteascăorele suplimentare şi nici premi-ile acordate la unele companii.De aici se va crea o economie de497 milioane de lei la buget, re-prezentând 0,1% din cheltuielilela care trebuie să se renunţe. Ceamai mare parte a economiilor vaveni de la reducerea cheltuielilorcu bunurile şi serviciile şi va re-prezenta 2,485 miliarde de lei,echivalentul a 0,5% din PIB.M.D.Educaţia trebuie orientată pe probleme de viaţă!De cele mai multe ori, cândpurced a deschide analiza uneianumite idei sau teme de actuali-tate, pornesc de la cuvintele luiSartre, care spunea că “viaţa nuvalorează nimic, dar nimic nu va-lorează cât viaţa”, tocmai pentrua dezvolta o anumită perspectivăcare poate şi trebuie să apropieactul educaţional de problemelepe care le ridică viaţa cea de toatezilele. Recent, d-na ministruEcaterina Andronescu a declaratcă instituţia pe care o păstoreşteîn cel de-al doilea mandat al său,cu destulă pricepere, aş putea spune,chiar dacă risc să fiu contra-zis, împreună cu partenerii socialiîşi propune să finalizeze pachetulde legi ale educaţiei, lucru dejarealizat în clipa în care citiţi aces-te rânduri, documentul urmând aintra în dezbatere publică şi apoiîn Parlament. Cum-necum, separe că au fost strânse la un loc oserie de acte normative într-unCod al educaţiei, în care vor cu-prinse punctele de vedere celemai interesante care duc la modernizareasistemului educaţional,mai ales dacă dezbaterea par-lamentară poate să aducăîmbunătăţiri pentru pachetul re-spectiv.În speranţa că Legea educaţieitrebuie să dea stabilitate sistemu-lui, cel puţin pe 10-15 ani, au fostdefinite o serie de principii careprivesc echitatea şi egalitatea deşanse, relevanţa, calitatea şi efici-enţa curriculei, subsidiaritatea şirăspunderea autonomiei instituţii-lor educaţionale, eficienţa mana-gerială şi financiară, principiultransparenţei, respectării drepturilorşi libertăţilor elevilor şi stu-denţilor, ca să nu mai vorbim deprincipiul destul de confuz detali-at al independenţei, ideologiei, alreligiei şi doctrinei politice, alfundamentării deciziilor pe dialo-gul social, precum şi al partajăriiresponsabilităţilor cu toţi actoriiactului educaţional. Deşi CodulEducaţiei este practic finalizat,părinţii şi elevii rămân nemulţu-miţi de o serie de prevederi careprivesc numărul de ore pe careşcolarii le petrec în sala de clasă,precum şi de disciplinele stabiliteîn programul bacalaureatului,pentru că în timp ce MinisterulEducaţiei a trasat un număr cuprinsîntre 22 şi 30 de ore pe săptămânăîn orarul de la nivelul gim-naziului şi liceului, cei care suntîn mod direct afectaţi de noilelegi, adică elevii, spun că în astfelde condiţii trebuie să renunţe laceea ce ar putea să mai însemnenoţiunea de “timp liber”. Atuncicând vorbim despre prioritateaproblemelor de viaţă în alegereade modele demne de urmat, dinpăcate, mecanismul acesta verbalsau non-verbal, care, de altfel, estearhi-răspândit în toate culturile,prin care îţi validezi poziţia socia-lă prin semne exterioare, joacă unrol definitoriu, atunci când esteasociat cu comportamentul în planullimbajului folosit, tocmai pentrua circumscrie cadrul conceptu-al al unei logici a absurdului, opseudo-argumentare care se su-prapune cu teribilismul specificunei Românii ce pare să nu îşi maigăsească valorile profunde. Deaceea, consider că este esenţial săîi deprindem pe cei pe care îi educămşi cu “micile reguli” sau nor-me ale convieţuirii sociale, maiales dacă politeţea şi buna creşterereprezintă respectul faţă de noi în-şine şi de structura socială căreiaîi aparţinem, iar regulile de bunăpurtare ne ajută să ne plasăm pe oanumită poziţie socială.A orienta un tânăr spre viaţă,înseamnă că trebuie să-l învăţămsă ţină cont de vârsta interlocuto-rului, pentru a-şi adapta discursulşi comportamentul faţă de acesta,cu condiţia de a-l responsabiliza şia-i demonstra, prin exemple con-crete, că a te adapta în funcţie denevoile celuilalt înseamnă, de fapt,să înveţi să trăieşti civilizat alăturide ceilalţi! Pretinsa clipă dătătoarede linişte, dragul meu tânăr, separe că nu e dependentă nici despaţiu, darămite de vreme, motivpentru care nu te mai zbuciuma că-utând-o oriunde şi în orice lucrumărunt, pentru o satisfacţie de mo-ment. Aceasta, poate că este sădităîn tine de la începuturi, iar tu trebuiedoar să devii conştient de pre-zenţa ei, pentru a-ţi da întâlnire,din când în când, cu ceea ce desco-peri tu însuţi în familie, la şcoalăsau în grupul de prieteni, acolounde crezi că educaţia pe care oprimeşti se dovedeşte profund ori-entată pe problemele de viaţă!Prof. Vasile GOGONEA

Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 7AGRICULTURArderea miriştilor în condiţii de siguranţăÎn numărul trecut, am prezentat câteva puncte de vedere ale unor specialişti îndomeniu care pledau pentru posibilitatea de ardere a miriştilor. Articolul a generatpăreri diferite în rândul cititorilor. Publicăm câteva dintre aceste opinii, pre-cizând că autorii nu au pus în discuţie, în nici un caz, condiţiile cerute de legepentru utilizarea focului deschis în cazul arderii miriştilor şi nu au ignorat mă-surile de prevenire a incendiilor, pe care le vom prezenta în cele ce urmează.Vasile Paraschivu, Târgu-Jiu:„Sunt pentru arderea miriştilor.Tehnologia agricolă nu poate existafără arderea unor focare de boli şidăunători. Nu poţi să interzici cevaşi să nu aduci o alternativă. Cei careau interzis acest procedeu trebuie săpropună o altă tehnologie. Sigur,trebuie să luăm toate măsurile îm-potriva eventualelor incendii”.Cornel Ecobici, Motru: „Nusunt de acord cu această măsură. Înprimul rând din cauza problemelorde mediu pe care le implică, iar înal doilea rând, nu mai este necesarăo astfel de măsură pentru că, în pre-zent, au apărut utilaje performantecare toacă resturile vegetale fără amai fi nevoie de ardere. Mai mult,acest lucru contravine legislaţieieuropene şi celei din ţara noastră.Cei care nu respectă această interdicţiepot chiar să-şi piardă subven-ţiile de care beneficiază”.Marian Eftenoiu, TârguCărbuneşti: „În general, sunt îm-Proiectele având ca obiect amenajăride îmbunătăţiri funciare reali-zare pe domeniul public sau privatşi pentru care proprietarul sau admi-nistratorul acestora asigură accesulliber la infrastructura realizată, vorputea fi finanţate din FondulEuropean Agricol pentru DezvoltareRurală, prin Programul Naţional deDezvoltare Rurală, a decis Guvernulprintr-o Hotărâre adoptată în şedinţade astăzi. Potrivit actului normativ,finanţarea publică nerambursabilă aproiectelor din categoria menţionatăeste de 100% din totalul cheltuieli-lor eligibile.potriva acestui procedeu. Ardereamiriştilor provoacă multe efecte ne-gative solului. În primul rând, odatăcu arderea resturilor vegetale, sedistruge şi microfauna folositoarede la suprafaţa solului. De aseme-nea, trebuie să ţinem cont şi deefectul de încălzire globală. Ardereaunor suprafeţe mari de teren elibereazăîn atmosferă importante can-tităţi de bioxid de carbon. Cu toateacestea, în acest an, cred că sunt în-deplinite condiţiile pentru ca acestprocedeu să fie folosit. Anul acestaa fost unul problematic din punct devedere al dăunătorilor. Mai ales dincauza fuzariozei la grâu şi aCeuthorrynchus la rapiţă. Mai mult,s-a constatat o înmulţire a insecte-lor dăunătoare la toate culturile, iardin acest motiv, anul acesta, se im-pune arderea resturilor vegetale”.Dumitru Teică, Târgu-Jiu: „Euv-aş întreba ce este mai important,problema de mediu (degajarea bio-xidului de carbon) sau sănătatea„Am dat posibilitatea ca şipentru sistemele de irigaţii săpoată fi accesate fonduri comunitaredestinate dezvoltării agricul-turii”, a declarat ministrulAgriculturii, Ilie Sârbu.Hotărârea adoptată de Guvernoferă posibilitatea unui solicitantde a depune în acelaşi timp maimulte proiecte pentru măsuri dife-rite din cadrul ProgramuluiNaţional de Dezvoltare Rurală,pentru a fi cofinanţate din FondulEuropean Agricol pentruDezvoltare Rurală. De asemenea,un solicitant poate depune proiecte(consumul de alimente care conţinfoarte multe chimicale provenite dela cantităţile mari de erbicide folosi-te pentru combaterea dăunătorilor)?În opinia mea, pentru culturile cumulţi dăunători, este obligatorie arderearesturilor vegetale. Dar aceas-tă procedură trebuie să se facă numaicontrolat, în anumite condiţii, nu ha-otic cum se întâmplă de cele maimulte ori. În ceea ce mă priveşte, peculturile mele, nu am avut problemecu dăunătorii în acest an.De aceea eu toc toate resturilevegetale şi le încorporez în sol pen-tru a face humus. Scarific totul la60 cm, cu tractoare mari, care aupluguri de două tone”.Ordinul 579/2008,privind utilizareafocului deschis la ardereamiriştilorArderea miriştii, vegetaţiei us-cate şi a resturilor vegetale seIdentificarea, delimitarea şiconstituirea perimetrelor de ameli-orare la nivelul localităţilor se facde către o comisie stabilită prin or-din al prefectului, la propunereadirectorului executiv al Direcţieipentru agricultură şi dezvoltare ru-rală, a mai anunţat purtătorul decuvânt al Guvernului. Comisia vafi formată din:- primarul comunei, al oraşuluipentru a fi cofinanţate din FEADRşi în situaţia în care are în derulareproiecte de investiţii diferite, fi-nanţate prin Programul SAPARD.Noile reglementări adoptatede Guvern modifică HG 224/2008care stabileşte cadrul generalpentru aplicarea procedurilor deevaluare, selecţie, contractare,achiziţii, plată, control şi monitorizareaferente proiectelor cofi-nanţate din Fondul EuropeanAgricol pentru DezvoltareRurală, prin Programul Naţionalde Dezvoltare Rurală.M.D.poate face cu respectarea prevederilorOrdinului comun al minis-trului Internelor şi al ministruluiAgriculturii nr. 605/579/2008.Potrivit acestui Ordin, ardereamiriştilor se execută numai dupăobţinerea unui permis de lucru cufocul, a acceptului de la Agenţiapentru Protecţia Mediului şi in-formarea în prealabil a serviciilorpentru situaţii de urgenţă.Arderea miriştii se face curespectarea următoarelor prevederigenerale: * condiţii meteo-rologice fără vânt; * parcelareamiriştii în suprafeţe de maxi-mum 10 ha, prin fâşii arate; *izolarea zonei de ardere faţă decăi de comunicaţie, construcţii,culturi agricole vecine, instala-ţii, fond forestier, prin fâşii ara-te; * desfăşurarea arderii numaipe timp de zi; * asigurarea pânăla finalizarea arderii a persona-lului de supraveghere şi stingerea eventualelor incendii; * asigu-rarea pentru suprafeţe de arderemai mici de 5 ha a substanţelorşi mijloacelor de stingere; * asi-gurarea, în cazul suprafeţelor deardere mai mari de 5 ha, a unuiplug, a unei cisterne de apă, amijloacelor de tractare şi a personaluluide deservire; * pe terenurileîn pantă, arderea miriş-tii se face pornind din partea desus a pantei; * în perioadele decaniculă şi secetă prelungită ar-derea miriştii este interzisă.Grupaj realizat de T. DiţescuProiect de Lege privind împădurirea terenurilor degradateGuvernul a adoptat, în şedinţa trecută, un proiect de lege privind împădurireaterenurilor degradate. Actul normativ reglementează atât cadrul generalprivind ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate, cât şi proce-dura de identificare şi delimitare a terenurilor degradate destinateîmpăduririi şi de constituire a perimetrelor de ameliorare.Noi reglementări pentruaccesarea fondurilor europenesau al municipiului, după caz, încalitate de preşedinte al comisiei;- reprezentantul direcţiei pentruagricultură şi dezvoltare rurală;- reprezentantul oficiului de ca-dastru şi publicitate imobiliară;- reprezentantul oficiului judeţeande studii pedologice şi agro-chimice;- reprezentantul inspectoratuluiteritorial de regim silvic şi de vână-toare;- reprezentantul agenţiei judeţe-ne pentru protecţia mediului;- reprezentantul direcţiei silvicesau structurii silvice de rang superiorşi ocolului silvic de stat sau pri-vat, după caz, în calitate de secretar;- reprezentantul sectorului deîmbunătăţiri funciare la nivel local;- specialişti din unităţile şi subu-nităţile de cercetare şi proiectare îndomeniile de îmbunătăţiri funciarepentru agricultură, silvicultură, împăduriride terenuri degradate, cer-cetări agrochimice şi pedologice;- specialişti din MinisterulMediului, în cazul zonelor cu un in-teres special pentru ameliorareacondiţiilor de mediu sau pentruprotejarea acestora prin acţiuni deîmpădurire.Sursele de finanţare pentru rea-lizarea acestor lucrări sunt:- Fondul de ameliorare a fondu-lui funciar – constituit conformLegii fondului funciar nr.18/1991- Alocaţii de la bugetul de stat- Sponsorizări de la societăţi co-merciale, fundaţii şi altele- Surse financiare nerambursa-bile sau credite externe pe termenlung- Contribuţia benevolă a persoanelorfizice sau juridice, intere-sate de executarea lucrărilor deameliorare- Fondul de conservare şi regenerarea pădurilor – constituit con-form art. 33 din Codul silvic (Legea46/2008)- Alte surse legale.Recepţia lucrărilor de împădurirea terenurilor degradate se realizeazăcu participarea obligatorie a: deţină-torului terenului; reprezentantuluiunităţii teritoriale silvice a autorităţiipublice centrale care răspunde de sil-vicultură; reprezentantului unităţiispecializate pentru executarea lucră-rilor de împădurire.Actul normativ adoptat prevedecă împiedicarea, sub orice formă,de către persoanele fizice şi juridicea executării lucrărilor de ameliorareprin împădurire a terenurilor degra-date constituie contravenţie şi sesancţionează cu amendă de la 300de lei până la 1200 de lei. Păşunatulîn terenurile degradate împădurite,dacă valoarea prejudiciului estepână la de 5 ori preţul mediu al unuimetru cub de masă lemnoasă pe piciorla data constatării faptei, constituiecontravenţie şi se sancţio-nează cu amendă de la 1000 de leipână la 5000 de lei.Au dreptul să constate contravenţiileşi să aplice sancţiunile per-sonalul silvic împuternicit, ofiţeriişi agenţii de poliţie şi ofiţerii şi sub-ofiţerii din cadrul JandarmerieiRomâne.M. D.

8 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 9COTIDIANLa pas prin Târg...„Dispozitiv” antifurt,ieftin ca bragaDacă bugetul familiei nu-ţi permite săprocuri un dispozitiv antifurt pentru autotu-rismul proprietate personală, unii cetăţeniapelează şi la dispozitive mult mai simple,ieftine şi la fel de eficace. Un astfel de dispo-zitiv este cel din fotografie, câinele lup aflatpe platforma din spate a Daciei papuc, deru-tat puţin de insistenţa foto-reporterului de ase apropia mai mult decât distanţa admisă...Proiect de reamenajare...cu eroriFrumos centru, nu am ce zice, mai alesde când s-a făcut reamenajarea peisagisti-că, însă arhitectul şef Dumitru Florescunu a respectat întocmai proiectul acestorlucrări. În proiect nu erau prevăzuţi... şicâinii comunitari! Cel din imagine se aflăla câţiva paşi de fântâna arteziană (încănefuncţională) din vecinătatea restauran-tului Flora, aşteptând cu nerăbdare ca şidin aceasta să ţâşnească apa. Până atunci,profitând şi de vremea frumoasă, miculvizitator (locatar) al şantierului de reame-najare peisagistică s-a gândit să facă omică... despăduchere.Oameni care fac partedin peisajChiar dacă este sâmbătă sau ora prân-zului, când soarele te păleşte direct înmoalele capului, iată, echipa de întreţine-re a fântânilor arteziene îşi face datoriachiar sub ochii celor refugiaţi la umbră.Nimeni nu-i vede şi nu-i aude, obişnuiţicu asemenea scene banale, nedând impor-tanţă unui asemenea act de întreţinere afântânilor. Măcar de şi-ar imagina fântânafără apă, abandonată, plină de praf şi gu-noaie, năpădită de bălării şi muşchi verzi,tronând în mijlocul naturii doar ca unsimplu obiect de inventar... Poate atuncii-am preţui mai mult.Cerşetoria, muncă la negruChiar în faţa terasei din colţ a imobilului dinstr. Eroilor nr.1, fosta proprietate a lui Cătuţ, laumbra gardului viu şi-a stabilit locul de muncăun cerşetor, stând direct pe plăcile de gresie aletrotuarului, nebărbierit şi adoptând o faţă cât maiplină de suferinţă. Singurul obiect din arsenalulfolosit pentru înmuierea inimilor fraierilor este oiconiţă cu Maica Domnului. Are însă un singurdefect, când îi priveşte în ochi pe eventualiisponsori, în faţa camerei de fotografiat îşi lasăcapul în pământ, privind pe sub cozorocul şepcii,să vadă dacă te-ai îndepărtat. Şi asta chiar subprivirile poliţiştilor comunitari de peste stradă,din faţa Porţii Sărutului, moleşiţi de căldură. Şiîncă un mic secret, surprins din parc, umilul cer-şetor, gonit de căldura năucitoare, mai soarbecâte o bere, ca tot omul. Că are cu ce. Şi astachiar în timpul programului de lucru. Sau poateşi-a permis o mică pauză, că lor nu le asigură ni-meni apă minerală. Prestaţia lui se cheamă totmuncă la negru, fiindcă nu se gândeşte nimeni săle facă şi lor carte de muncă...Încă o locuinţă a lui mister M?Chiar lângă sediul Asociaţiei de proprietarinr. 55, din str. General Tell-Traian, aparta-mentul vecin, de pe aceeaşi scară, cel cu nr.3,aşa cum apare şi pe lista interfonului de la intrare,de foarte mulţi ani, este proprietatea fa-miliei Mischie, mai exact al doamnei MischieS., adică Mischie Sanda. Oare a câta locuinţăeste din cele deţinute de familia baronului? Săfie la mijloc doar pasiunea unui colecţionarobişnuit pentru astfel de spaţii? Şi când tegândeşti că aici ar putea locui o familie nevo-iaşă, care aşteaptă să-i vină rândul la repartiţiepe listele primăriei...Parcă pe vremuri funcţiona în acest aparta-ment un mic dispensar de cartier.Faze cu biciclişti şipietoni...Parcă era vorba că peVictoria centru nu mai circulăautoturisme, motociclete, scu-tere, biciclete!? Da, vorbă afost, dar a luat-o vântul şi a dus-o, ca pe o frunză, prin spaţiileverzi, de-a lungul trotuarelor,până la prima măturătoare carea cules-o cu mătura şi a dat cuea în sacul cu hârtii. Dacă niciaici nu ai parte de linişte, maiales pentru copii, unde să te maiduci atunci? Fiindcă aici nusunt expuşi la accidente numaicopiii. Ce fază frumoasă ar fipentru această rubrică, să sur-prindem un astfel de biciclistdând peste un poliţist comunitarsau, de ce nu?, chiar peste pre-şedintele PD-L Gorj!... Şi faze cuautoturismeNu ne-am revenit bine dupăsurpriza de mai sus, cu apariţiabiciclistului în acest peisaj frumosal Victoriei centru din muni-cipiul Târgu-Jiu, când la câţivapaşi mai încolo se plimba pe subnasul nostru chiar un autoturism.A făcut un tur până în faţa prefec-turii, fără nicio grabă, după care aîntors în faţa Băncii Piraeus, re-luând traseul pe unde venise,până în Calea Eroilor, şoferul bu-curându-se, probabil, de lipsasemnelor de circulaţie. Măcar dear fi fost o limuzină mai de soi, capietonii să fi avut ce vedea. Îi asi-gurăm pe cititorii noştri că toateaceste imagini surprinse de apa-ratul nostru nu sunt trucate.Ionel MoşuPE CÂND MINA MUZEU?Motru, oraş născut de cărbunele minelor ceau sfredelit dealurile satelor din jur şi dus larangul de municipiu de carierele care au desfi-inţat colinele ce mai rămânseseră, se află larăscrucea drumurilor dintre trecut şi viitor.Dacă până mai ieri nu avea străzi, biserici saucimitir, astăzi trebuie să se gândească la vre-murile ce vor veni, constituindu-şi la timpulprezent, propria arhivă. Atât cea documentară,dar mai ales cea sentimentală. Este vorba deun muzeu al mineritului. Ziarul noastră sub-scrie întrutotul la realizarea ideii. Nepoţii şistrănepoţii localnicilor aşezaţi aici prin,,Acţiunea 7000” sau alte asemenea migrări deforţă de muncă, mai mult sau mai puţin forţatede regimul comunist, care acum cutreierăEuropa ,,doar cu buletinul”, au dreptul la lec-ţia de istorie. Privind într-o perspectivă mailargă, muzeul mineritului poate constitui nu-cleul turismului pe Valea Motrului, care binepus în valoare, poate uimi turiştii europeni şinu numai. Nu o spunem noi, gorjenii, ci auto-rităţile oraşului Lucon din Franţa, prezente laMotru la începutul lunii august, la invitaţia deputatuluiConstantin Severus Militaru şi a ar-tistului fotograf Teodor Dădălău. Primaruloraşului francez, Pierre Guy Perrier, şi-a oferitdisponibilitatea ,,pentru a sprijini realizareaunui muzeu minier, viitor obiectiv cultural înGorj, dar şi pentru promovarea culturii şi arteitradiţionale”, de care oaspeţii au fost încântaţi.Cum e la franceziOraşul Lucon, cu cei 9300 locuitori, faceparte din departamentul Vendee, situat peValea Loarei, se distinge prin catedralaNotre-Same, contruită în 1317, al cărui primepiscop a fost cardinalul Richelieu. Faimoasăeste şi grădina Dumain, considerată printrecele mai apreciate din Franţa, şi a cărei repli-că în miniatură poate fi văzută în această varăîn piaţa centrală din Sibiu. Dealtfel, între celedouă oraşe există de câţiva ani un intensschimb cultural. În apropierea Luconului seaflă centrul minier Faymoreau cu o activitateminieră de 130 de ani, între 1827-1958. Aici,începând din 2000, fiinţează un interesantmuzeu minier, amenajat pe o suprafaţă de 800mp. După sala lămpăriei şi ,,spânzurătoareahainelor”, se coboară în mină unde o expozi-ţie reconstituie marea aventură a cărbuneluidin Vendee. Satul minier se distinge prin inconfundabilelesale cabane dar şi prin arhi-tectura clădirilor specifice minereşti. O altăatracţie o constituie Capela minerilor, ale că-rei 19 vitralii au fost dedicate minerilor deCarmelo Zagari, în anul 2001.Şi în România se vor muzeeminereştiŢara noastră are un singur muzeu minieramenajat în perioada 1961-1962 într-o clă-dire din Petroşani. Dar o galerie de minătransformată în muzeu nu există. Sunt înschimb dorinţe.La Aninoasa s-a întocmit un proiect de tu-rism subteran pe o suprafaţă de 2 ha, iar înurma procesului de închidere şi ecologizare aminei aceasta urmează să fie transformată înmuzeu printr-o finanţare de 2,1 milioane do-lari de către Banca Mondială. Anina, cea maiveche exploatare minieră închisă în urma ex-ploziei din 2006, lăudându-se cu o locomotivăcu abur din 1910 şi o impresionantă colecţiede flori de mină, vrea muzeu minier. La fel şimina Barza doreşte a fi transformată în muzeusubteran aurifer care , alături de MuzeulAurului de la Brad, să completeze circuitul tu-ristic din zonă. Cel mai îndrăzneţ proiect parea fi cel din Maramureş. Prin 2007 se vorbea ca13 unităţi miniere de subteran să fie transfor-mate într-un complex al civilizaţiilor miniere,unele fiind amenajate în muzeu, iar altele înturism de agrement.Va avea Motrul muzeu?În contextul prezentat mai sus, se pune în-trebarea dacă Motrul va reuşi să-şi facă muzeuminier. Scepticismul poate favoriza eşecul. S-amai promis ani buni ridicarea unui monumentînchinat minerului şi nu s-a realizat. Mineleînchise s-au devalizat, iar utilaje care ar fi statbine într-o expoziţie au luat drumul fieruluivechi. Clădirile administrative, deşi renovateîn timp ce minele se închideau, arată ca dupărăzboi. Pe vremuri, Grupul şcolar avea amena-jată o mină pilot, ce reda întocmai o galerie deexploatare a lignitului. Nu se ştie nimic desoarta utilajelor şi a machetelor de aici.Pionierii mineritului motrean se împuţineazăşi odată cu ei se pierd amintirile şi documente-le. Aşa că deputatului Severus Militaru îi va figreu să pună ideea pe roate. Împinse de la spatede francezi şi mobilizate milităreşte, autori-tăţile locale pot să dea oraşului Motru ceea cemerită, muzeu şi statuie dedicate mineritului,deşi pe aceste meleaguri exploatarea cărbune-lui ţine de contemporaneitate.Gheorghe BăleanuCentrul istoric minier - Franţa

10 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009GORJENI DE 5 *****"Sunt atent la evenimentele legate de Gorj,la viaţa politică şi economică de acolo"Satul Arşeni din MuşeteştiiGorjului, aşezat la poalele MunţilorParâng, este o comunitate izolată,micuţă, care numără doar 20 de fa-milii. De aici a plecat, să cucereascălumea, în urmă cu 51 de ani, AnghelDogaru, al doilea din cei cinci băieţiai lui Miron Dogaru, fiecare dintre eiajungând oameni importanţi.Am mers la întâlnirea cu AnghelDogaru, încărcată cu o emoţie înplus, fiindcă în copilărie, îi auzisemnumele pronunţat de multe ori, caîntr-o poveste. Mama mea şiAnghel au fost colegi de şcoală.Fiindcă, la un moment dat, bursacare-i fusese acordată mamei mele,i-a fost retrasă, (fiindcă bunicul re-uşise, prin munca de croitor, săcumpere nişte pământuri), şi acordatălui Anghel, al cărui tată era invalidde război, mama mea a renun-ţat la şcoală. Toate eforturiledirectorului şcolii de atunci şi demai târziu dl. Constantin Manta, nuau reuşit să-i clatine decizia mamei.Istorisirea se încheia cu final fericitmăcar într-un singur sens, mamapovestindu-mi că Anghel ştiuse săse folosească din plin de aceastăşansă, învăţând în continuare bineşi devenind un om de seamă.Aveam să aflu de la prima întâl-nire cu domnul Anghel Dogaru căaceasta a fost chiar o poveste, întru-cât nici dumnealui nu beneficiasede bursă, deoarece în clasa a VI-as-a transferat la şcoala din Sadu.Astăzi, firma pe care o conduce,Dentotal Protect, este numărul unuîn ţară în domeniul distribuţiei deaparatură şi produse stomatologige.Are 12 filiale în marile oraşe dinţară, 90 de angajaţi şi o cifră de afa-ceri de 8 milioane de euro.R. - Povestiţi-mi cum a fost dru-mul dumneavoastră plecând dinArşeni, traversând Priporul iarna,până azi în inima Bucureştiului?- Drumul nu a fost uşor. Dupăclasele I-V la Muşeteşti, VI-VII laSadu, anul I de Liceu la Novaci, amurmat alţi trei ani la Liceul Numărul1 din Craiova, Carol de azi, apoiFacultăţile de Stomatologie şiIstorie şi Filosofie din Bucureşti.R. - De ce Liceul la Craiova?- Am ajuns la Craiova datorităunchiului meu Dumitru Belu, careera funcţionar la fosta RegiuneOltenia. El m-a îndrumat şi lucrulăsta a fost, poate, un pas, care aschimbat destinul meu. Am fost scosdintr-o societate izolată cum eMuşeteştiul, sau Novaciul sau Sadu,şi am intrat într-o lume elevată cume Craiova, unde datorită poziţiei un-chiului meu, am ajuns în clasa cu fiiituturor profesorilor şi ai medicilordin oraş. M-am trezit deodată aproapedirect din opinci, într-un cerc se-lect, dar şi într-o concurenţă acerbăşi pandurul din mine a ales să lupteşi astfel am reuşit să fiu absolventulmerituos, al uneia dintre cele maiprestigioase instituţii de învăţământ.A urmat facultatea deStomatologie, la Bucureşti, unde amajuns printr-o întâmplare. Eram înţarcul cu struguri, când fratele meumai mare a venit cu un ziar, în carecitea de concursul de la Bucureşti,până la care mai erau doar 5 zile.Deşi-mi aranjasem, să fiu suplinitorla şcoala din Muşeteşti, am plecat laBucureşti. Am fost 16,5 pe loc şi amreuşit, cu toate că am plecat din stru-guri şi am urcat direct în tren, doarcu picioarele spălate. Am bătut lauşa unor cunoştinţe, ingineri dinBucureşti, care lucraseră la un drumforestier spre Sădişoru şi în acea pe-rioadă fuseseră găzduiţi la noi.Oamenii ăştia m-au primit în gazdăcu mare drag.În fiecare vacanţă eu mergeamacasă să muncesc. Mergeam la strânsde fructe de pădure, la bătut ţăruşi ladrumul forestier şi chiar la spart pia-tră pentru acelaşi drum. În facultateam trăit în sărăcie. Bugetul meu pelună din pensia tatei de invalid de răz-boi, de 180 lei, era de 25 de lei.Am reuşit să termin facultateaprintre primii, fiind repartizat îm-preună cu soţia (mă căsătorisem laterminarea anului V - soţia mea fiindu-micolegă de facultate) în ju-deţul Dâmboviţa în oraşul Pucioasaunde am stat 3 ani şi apoi, prin con-curs am revenit în Bucureşti.R. - Ce oameni au contribuit laformarea dumneavoastră?- Au fost părinţii în primul rând.Tatăl meu era un om luminat, deşinu avea decât 7 clase. M-a îndem-nat mereu să învăţ, punându-mă săaleg între oi, porci şi carte. Tata m-aşi transferat de la Muşeteşti la Sadu,tot ca să învăţ mai multă carte şi în-tr-adevăr a fost un salt.Apoi a fost unchiul meuDumitru Belu, care m-a adus la li-ceul de la Novaci la Craiova, undeam avut profesori de elită, de mareelită şi o dirigintă care mi-a fost cao mamă şi care văzând că sunt venitde la ţară, în inima Craiovei, m-asupravegheat tot timpul, trimeteascrisori periodic acasă, comunicân-du-le părinţilor la fiecare sfârşit detrimestru rezultatele şi caracteriză-rile comportamentului meu. Toateacestea mi-au dat un impuls, m-aupus într-o poziţie, alta decât dacă aşfi plecat de la un liceu de la ţară.Au mai fost şi doi ingineri fores-tieri din Bucureşti, Biju şi Rădulescu,care au avut un rol important în îm-plinirea destinului meu. Au fostmândri de mine şi au devenit pacien-ţii mei şi ei şi familiile lor. Biju numai e de mult, dar Rădulescu vine şiacum, la 85 de ani la mine la cabinetşi mai rememorăm împreună întâm-plări din acea vreme. Nişte oamenideosebiţi cum întâlneşti tot mai rarîn zilele noastre.R. - Mai profesaţi?- Da, suntem cinci. Eu, copiii,soţia şi soţia fiului. E adevărat că amlăsat-o mai moale, eu sunt pensionarşi mai lucrez doar 3 zile pe săptămâ-nă. Nu mă bucur însă de viaţa depensionar, să mă duc în parc, sau înstaţiune, ca să stau acolo 2 săptă-mâni. Trebuie să stau pe baricade şinici nu întrevăd ca într-o perioadăapropiată să fiu un aşa zis pensionar,să stau să joc table, să nu am ce face.R. - Cum arătau visele dumneavoastrăde copil, mă repet, străbă-tând Priporul? Aţi bănuit vreodatăcât de departe veţi ajunge?- Nu, nu, niciodată. În primiiani, la Craiova, aflasem că există ofacultate de agronomie. Mă gân-deam că tare realizat aş fi, dacă aşreuşi, să intru la Facultatea deAgronomie, să fiu un inginer agro-nom la Muşeteşti. Am ajuns multmai departe decât am visat...R. - Pe vremuri era bună, liniş-tită viaţa de stomatolog?- Am lucrat la stat şi nu pot săspun că am dus-o rău. În aceea perioadăam avut şi un episod interesantîn 1974, când am intrat în con-flict cu autorităţile politice alevremii. Am scris o scrisoare la alXIV-lea congres, în care-mi expri-mam opinia că Ceauşescu nu maitrebuie reales, că a făcut destul răunaţiunii. Scrisoarea mea a ajuns lasecuritate bineînţeles, am fost an-chetat vre-un an de zile.R. - Aveaţi totuşi o profesie, săo numesc - liberală, ce v-a venit?- Aveam o profesie liberală, dareu eram şi atunci ca şi acum liberal îngândire, fără să fiu, nici atunci niciacum, membru de partid. Studiasemşi a doua facultate în acea perioadă,,Istorie şi Filosofie” şi aveam o păreredespre ce înseamnă viaţa şi demo-craţia. Am fost anchetat până în 1975pentru ,,propagandă împotriva orânduiriisocialiste”. Faptă gravă, socoti-tă atunci cu condamnare de mulţi ani.Norocul meu a fost dat tot de întâm-plare. În 1975, când eu eram în plinăanchetă, se desfăşura conferinţa de laHelsinki pentru securitate şi cooperareîn Europa. Aici Ceauşescu a rapor-tat că în Romania nu sunt opozanţipolitici, ci doar persone nebune care ise opun. În consecinţă şi mie mi s-afăcut o înscenare, că nu aş fi sănătos.Am fost internat câteva săptămâni,m-au întrebat dacă nu am fost lovit lacap, am spus că avusesem un acci-dent de circulaţie, asta a putut trecedrept explicaţie şi mi s-a dat un dia-gnostic - stare psihopatoidă - şi amfost clasat şi iertat fiind anul conferin-ţei de la Helsinki. Pentru asta intru încategoria deţinuţilor şi persecutaţilorşi azi primesc o pensie de 13 lei, plusalte drepturi conferite prin Legea118/1990.R. - Povestiţi-mi despre ascensiu-ne, începutul văd că a fost greu, dar odată pornit v-a mai stat ceva în cale?- Ascensiunea mea economică aînceput după revoluţie. Lucrasempână atunci într-o mare Policlinicădin Bucureşti şi în 1990 am fostprintre primii care am deschis cabi-net particular în Bucureşti. Ştiam cădin munca la un cabinet dentar nu sepoate face avere. Se poate trăi bini-şor sau chiar bine, dar nu poţi faceavere. În perioada aceea, după ce măprivatizasem, copiii mei erau dejastudenţi la Stomatologie, mi-au ce-rut să-i ajut să-şi găsească ceva delucru, la firmele prietenilor sau paci-enţilor mei. Iniţial am avut o reţinerefiindcă nu eram nişte neputincioşi,dar la rugămintea lor am făcut-o. Înacea vară i-am dat băiatului maşinape care o aveam, o Dacie, pe care aterminat-o cărând saci de ciment dela un şantier la altul şi s-a ales cu ba-nii de discotecă din toată afacereaasta. Rugămintea copiilor însă m-afăcut să mă gândesc la ceva care săputem face noi şi cum nu mă price-peam decât la stomatologie m-amgândit că apăruse o piaţă a materialelordentare şi câteva firme de im-port. Am apelat la nişte prieteni carefăceau import de medicamente, întrebându-idacă nu ar putea să im-porte nişte materiale dentare, că amnişte copii care ar fi dispuşi să le dis-tribuie. Domnul Popescu a fost deacord, cu condiţia ca eu să-l consiliezcu privire la materialele care pu-teau fi distribuite. Am făcut o primălistă, bine gândită, de importuri şi cuajutorul copiilor am început să ledistribuim. Norocul nostru a fost căacest om a avut încredere în noi şi aimportat primele materiale pe baniilui, fiindcă noi nu dispuneam desuma necesară atunci. După primulimport, i-am plătit omului 20.000dolari rămânându-ne şi nouă cevaprofit. Au urmat alte importuri. Nuaveam sediu, nu aveam depozit,domnul Popescu le ţinea în depozi-tele firmei sale şi copiii împreună cumine le luam cu portbagajul maşiniişi le distribuiam. După unul sau doiani, am strâns şi noi 5-6 mii de dolaricu care am putut să facem primulimport propriu. Apoi am avut inspi-raţia să beneficiem de legile careerau în ani ‘90. Dacă aveai un acţio-nar străin care aducea ca aport uncapital de 100 de dolari erai scutit deimpozit doi ani. Apoi a apărut o altălege în care pentru alţi 2 ani de scu-tire aportul trebuia să fie de 10.000de dolari. Atunci împotriva voinţeimele, fiica mea a hotărât să-şi vândăgarsoniera ca să avem bani pentruacest aport. De multe ori e bine capărinţii să asculte de copii, fiindcă eiau prospeţimea şi curajul tinereţii.Nu a fost singura dată când mi-amascultat copii şi viaţa a demonstratcă am făcut foarte bine.Atunci, în decembrie 1994, amînfiinţat o nouă firmă, pe care oavem şi în prezent, începând ca importatoridirecţi de la o singură fir-mă care distribuia 17 produse. Înprezent importăm de la 25 de firmepeste 2.000 de produse. De la o ci-fră de afaceri minusculă am ajunsastăzi la o cifră de afaceri de 8 mili-oane de euro.R. - Vorbiţi-mi puţin despre lo-curile natale. Cum le-aţi lăsat şicum le găsiţi azi? Cât de des reve-niţi în Gorj?- Merg cu drag, de cel puţin 3ori pe an. Îmi place să merg la sărbători,să chemăm lăutari să petre-cem, cum făceam pe vremuri. Mergcu noi şi copiii, acum împreună cucopiii lor. Găsesc că şi în sărăciaaceea s-au făcut progrese. E marelucru să existe apă curentă la chiuvetă,nu numai la poartă, baie, televizor,cablu, telefon, în rest oame-nii o duc greu, se cârpesc de pe o zipe alta, dar speranţe sunt.R. - Relaţia cu Gorjul e limitatădoar la familie, sau legăturile suntmai diverse? Mă gândesc aici la au-torităţi. Mai sunteţi conectaţi la celece se petrec în viaţa gorjenilor?- Ştiu ce se întâmplă în Gorj.Sunt atent la toate evenimentelecare sunt legate de Gorj, de viaţaeconomică şi politică de acolo.Legătura cu judeţul e mai slabă,pentru faptul că eu am plecat de la14 ani de acolo. Cu cei din Arşeni şiMuşeteşti e mai strânsă şi nu numaicu familia. De pildă am adus aici, înurmă cu patru ani, o familie dinMuşeteşti, împreună cu cei doi co-pii, cărora le-am acordat o şansăaşa cum şi mie mi-au acordat alţii.R. - Vă muţumesc pentru amabilitateaşi bucuria cu care aţi ac-ceptat să fiţi invitatul rubricii mele.- Urez succes publicţiei VIAŢAÎN GORJ şi-i doresc viaţă lungă!A consemnat, Maria Băcescu

Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 11CULTURDE MAI BINE DE 50 DE ANI, PURTÂND ÎN SUFLET O TAIN,Un turc de pe Insula Ada-Kalehse bucură de adopţia gorjenilorPe Mustafa Uzeir, pentru cinenu-l cunoaşte, doar numele îl trădea-ză şi cei ce îl cunosc că este turc. Înrest, este gorjean get-beget, de 50 deani de când a fost repartizat înBudienii Gorjului ca subofiţer MI.Aici şi-a găsit şi pe aleasa inimii lui,cu care s-a căsătorit, trecând la reli-gia creştin-ortodoxă. Şi-a încherbatgospodărie, ca tot omul gospodar, încartierul Iezureni. De loc se trage depe Insula Ada-Kaleh, leagănul copi-lăriei sale, de care îl leagă atâteaamintiri, care mai de care mai fru-moase. Mai târziu a venit pe lumeEmbra Dorina, fiica, prinţesa şi lu-mina ochilor lui. Periodic, îşi vizitafraţii şi părinţii insulari, până în acelan nefast, 1968, când s-a hotărât sa-crificarea insulei pentru construireahidrocentralei de la Porţile de Fier.Întâmplarea a făcut să-l cunoscchiar pe insulă, în vara anului 1966,când, la cei 15 ani ai mei, am însoţitun grup de excursionişti din Târgu-Jiu. Era o insulă înconjurată de vra-jă şi de apele bătrânului Danubiu,unde s-au născut atâtea legende fru-moase şi nemuritoare, chiar dacăacest paradis, în prezent, nu maiexistă, fiind înghiţit de ape. InsulaŞimian nu a ajuns să fie sora gea-mănă a insulei Ada-Kaleh, aşa cumse promisese la acea vreme, prinamenajarea ei, astfel încât insulariisă nu fie afectaţi de acea strămutarenedorită. Cei mai mulţi îşi duc zile-le şi acum în cartierul SchelaCladovei, alţii pe la Constanţa saupe unde au reuşit să se aciuieze. Oparte dintre ei, au preferat să se în-toarcă în patria mamă – Turcia.Au trecut anii şi m-am împăcatcu gândul că Mustafa Uzeir e pentrumine ca o amintire vie, care mă maileagă de acele locuri de legendă...Povestea unei insulepierduteAcum zece ani, Uzeir mi-a fă-cut o plăcută surpriză. M-a vizitat,într-o zi, acasă, punându-mi dinain-te un dosar voluminos pe care erascris cu carioca un titlu: Ada-Kalehsau Paradisul pierdut. Era vorba deo carte în manuscris. Şi uitasem deprezenţa lui acolo, lăsându-mă furatde lectură şi tulburat de acea povesteplină de taine şi chemări ne-bănuite. Am revăzut insula,traversând-o din nou, la pas, de laun capăt la celălalt, în chemareatânguitoare a muzeinului, aflat înminaretul geamiei, la rugăciuneazilei. Îi cunoşteam pe insulari, rătă-cind pe străduţele înguste, prindreptul tarabelor cu dulciuri şi flori,ademenit de zâmbetele tinerelor cudinţi strălucitori şi trupurile de abanosmlădioase, cu privirile îndrăz-neţe, de vino-ncoa, îmbrăcate înE. A. Poe şi vizitatorul misterioscostumele acelea orientale, ce-mireaminteau de alte lumi şi alte obi-ceiuri.Doamne! Erau pagini tulburătoare,presărate cu bucurii şi la-crimi, şi iar cu lacrimi şi bucurii.Citeam şi mă minunam şi mă tulburamşi iar mă înfioram şi mă cutremuram.Cuvintele lui erau ca o ru-găciune spusă în şoaptă, ca un şopotmolcom de ape tremurate pe prundde pietre şi stele: „Eu, UzeirMustafa, în etate de 71 de ani, ampurces la această vârstă, rugându-lpe Allah să-mi dea puterea gânduluişi a mâinii, şi lumină ochilor şi min-ţii, de a duce la bun sfârşit acesteînsemnări de căpătâi, fără de carenu mi-aş afla liniştea de apoi...”Rareori, în câte o seară cu lunăplină, când apele domoale ale bă-trânului Danubiu parcă încearcă săse oprească în acest loc, dacă ai no-rocul să întârzii cu barca, vei zări înadâncuri, într-o clipă anume, lucireatremurătoare a felinarelor în ferestrelecaselor pustii, aprinse anu-me pentru a îndruma paşii celorplecaţi dincolo de ape, să regăseas-că drumul demult rătăcit...În căutarea unui editorEste o carte captivantă, plinăde mister, de poezie orientală şimai ales de legende. Uzeir Mustafaeste un înţelept care îşi alege cu-vintele întocmai boabelor de grâupentru viitoarea recoltă. Orice aşspune, sunt convins că nu aş găsicuvintele cele mai potrivite pentrua reda adevărata valoare a acestorînsemnări de căpătâi. Căci cuvin-tele lui parcă sunt încrustate înpiatră şi în inimă: „Eu, UzeirMustafa, fiul lui Fenzi şi Fatma,născut la 15 iunie 1936 pe aceastăinsulă şi crescut aici, consider căeste de datoria mea să las celescrise în urmă, să se ştie cu adevărattot ce se poate şti despre aceas-tă insulă, de la începuturi şi pânăîn zilele noastre, rugându-mă luiAllah, Atotputernicul nostruStăpân, dimpreună cu toţi insulariice mai supravieţuiesc, să se în-făptuiască acea minune, ca insulaAda-Kaleh să renască din nou, caPasărea Phoenix din propria-i ce-nuşă, revenind din adâncuri maifrumoasă ca oricând, încât să neregăsim liniştea la sânul ei...”Uzeir Mustafa a bătut pe la mul-te uşi, cu aceeaşi privire caldă şivorbe blânde, în încercarea nespe-rată de a-şi vedea cartea tipărită.Dar cine mai investeşte în ziua deazi într-o carte, când sunt tentaţi dealte afaceri mai bănoase, decât unastfel de act de cultură? Cât să-i nu-meri pe degete. Poate, într-o bunăzi, îi va surâde şi lui norocul, pu-tând, mai târziu, să închidă liniştitochii, împăcat cu gândul că a făcuttot ce a depins de el...Sunt convins şi cred în proroci-rile lui Uzeir Mustafa că, într-obună zi, Insula Ada-Kaleh va reapareiar din adâncuri,şi viaţa insulari-lor îşi va relua cursul firesc. Ca şicum nu s-ar fi întâmplat nimic...Ion ŞoldeaMotto: „Literatura este ceamai nobilă dintre profesiuni. Defapt este aproape singura potrivităunui bărbat”. A.E. POEMai mulţi ani la rând, faptul nua fost luat în seamă, nimeni neacor-dându-i nicio atenţie. Nu a fost luatîn seamă, pentru că nimeni nu segândea ca gestul să devină un ade-vărat ritual obişnuit...Un respectabil vizitator, îmbrăcatcu un lung mantou închis la culoareşi cu o pălărie moale, umbrin-du-i ochii, păşeşte încet, cu evlavie,spre mormântul marelui scriitorEdgar Allan Poe. Toată atenţia luieste concentrată spre locul unde-şidoarme somnul de veci Poe. Pentruel nimic nu mai există în jur. Într-omână duce trei trandafiri albi, abiaculeşi, încât se mai pot zări pe eibriliantele strălucitoare ale bobiţe-lor de rouă. În cealaltă mână are osticlă cu coniac franţuzesc, plinădoar pe jumătate.Pasul îi este sigur, apăsat, ca la oceremonie neobişnuită. Mâinilenu-i tremură. Nici bărbia puternică,proaspăt rasă. Pe sub mâneci sepoate zări, când şi când, căptuşealadin mătase roşie strălucitoare, cureflexe ciudate de ape şi flăcări.Eventualii martori oculari îl petreccu privirea curioşi, respectân-du-i ritualul, ca într-un moment dereculegere, hipnotizaţi parcă deaceastă apariţie misterioasă.Florile şi sticla sunt depuse pemormântul lui Poe.Este 19 ianuarie, ziua de naştere apoetului...Este omagiul adus din 1949, ande an, de acest fidel admirator, ce arefuzat mereu să-şi decline identita-tea sau să dezvăluie misterul.Printre curioşii care asistă laacest omagiu original se află chiarJeff Jerome, curatorul MuzeuluiPoe din Baltimore, dar nimeni nuare curajul să-i adreseze vreun cu-vânt acestui vizitator nocturn, deteamă să nu destrame vraja unuiasemenea moment solemn.Presa a comentat îndelung acestfapt unic în felul lui, ilustrând chiarcu fotografii această istorioară ciudată,dar nimeni nu a recunoscut vreo-dată acel personaj ciudat, desprinsparcă chiar din povestirile lui Poe.Mulţi au apreciat că necunoscu-tul trebuie să fie vreun admiratorsau apropiat al scriitorului; poateprea fanatic al acestuia, care, însemn de preţuire, vine în fiecare ansă-şi depună preţioasele ofrande.Fiindcă, în alte dăţi, nu a fost văzutniciodată prin împrejurimi.La fel de bine, putea să nu fiedin Baltimore şi să vină numai înpelerinaj, în această zi, din alt oră-şel, retrăgându-se la fel de tăcutprecum şi-a făcut apariţia.Câţiva, chiar sunt convinşi că arfi vorba de un ritual imaginat chiarde Poe, imaginându-şi pe acel prie-ten cu care avea să-şi împartă sticlacu coniac pe din două...Chiar Dostoievski a fost printrecei dintâi care a remarcat această ţe-sătură a prozei poeşti: „Veţi percepeîntr-un chip atât de viu toate detaliileimaginii sau ale evenimentului, încâtnu se va putea să nu vă convingeţi deverosimilitatea lor, deşi evenimentulrelatat este imposibil, nu s-a întâm-plat niciodată în lume. La Poe, chiardacă există fantasticul, el este un felde fantastic material, dacă ne putemexprima aşa”.Desigur, odată şi odată, acestvăl misterios va fi ridicat chiar depersonajul în cauză care, aflându-seîn pragul apusului vieţii sale, va dasemne de slăbiciune şi va fi nevoitsă predea ştafeta altui executor tes-tamentar sau va pune capăt, odatăpentru totdeauna, acestui pelerinajşi ritual ciudate, aşa cum neaşteptăm cu toţii, se va în-cheia printr-o dezlănţuiresenzaţională.Să fie cumva acest personajo rudă apropiată poe-tului?Oricum, vizitatorul mis-terios, cu timpul, a începutsă-şi piardă din acea sigu-ranţă a bărbatului aflat înputere. Mâinile au începutsă-i tremure, umerii i s-augârbovit, este tras la faţă,palid, ca după mai multenopţi nedormite.Mulţi se întreabă cesemnificaţie au cei trei trandafirialbi şi sticla cu co-niac. Care este secretul lor?Cum pot fi interpretate?Cei trei trandafiri îi re-prezintă cumva pe EdgarAllan Poe, pe soţia şi mama sa? Sepoate. Mai ales că cele două fiinţeatât de dragi poetului se află înmor-mântate în apropiere.Este mai greu de interpretatsemnificaţia sticlei cu coniac, ştiin-du-se că Poe abuza de alcool, darnimeni nu e sigur că băutura sa pre-ferată era coniacul...4. 02. 1995 Târgu-JiuRose Tall

12 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009ZIG ZAGPrimul manipulator al tuturor timpurilor a fost dia-volul, sub înfăţişarea şarpelui care a convins-o pe Evasă mănânce fructul oprit. Şarpele i-a amăgit pe protopă-rinţi, aşa cum îi amăgeşte şi astăzi pe oamenii care alegpăcatul în locul virtuţii. Doar că astăzi se foloseşte multmai multă viclenie. Şi de o experienţă de câteva mii deani în amăgirea oamenilor.Orice comunicare este o manipulare şi orice am facenu putem evita să manipulăm sau să fim manipulaţi.Chiar atunci când facem un compliment pe care în modconştient îl considerăm dezinteresat, de exemplu: “Ceelegant te-ai îmbrăcat astă seară!”, în spatele lui se as-cunde o manipulare, cum ar fi “Să te îmbraci şi altă datăelegant, pentru că îmi face plăcere”.Puterea lui "acum" stă în faptul că este o comandăcare induce urgenţa. “Acum trebuie să fii atent la ce îţispun! Acum este momentul să înţelegi. Cumpăraţi acumsau mâine, când nu mai este valabilă oferta de preţ?"Câteodată cel mai bun mod de a influenţa persoana-ţintăeste ca să te comporţi ca şi cum ceea ce vrei tu să obţiide la aceasta, s-a şi întâmplat. Este foarte util să te re-feri la o decizie pe care respectivul încearcă să o ia, caşi cum ar fi deja făcută; vorbeşte-i ca şi cum ţi-ar fi acceptatdeja propunerea, şi că i-ar fi făcut chiar şi plăce-re. Diferenţa între manipularea pozitivă şi manipulareanegativă constă în faptul că în primul caz ne susţinempunctele de vedere respectând drepturile şi intereselecelorlalţi.Propaganda politică, ca şi publicitatea se adreseazămaselor, speculează intens faptul că nivelul intelectualal maselor, al oamenilor este destul de scăzut. În conse-Un tip merge pe autostra-da 57 cu maşina şi ascultăradioul. La un moment dat,la radio, crainica anunţă:- Pe autostrada 57, unnebun merge pe contrasens.Tipul foarte enervat:- Nu unul, sute, sute!Cică un tip se duce la doc-tor fiind răcit (tuşea într-una).Doctorul îl consultă şi îi pre-scrie un medicament, dar dingrabă pe reţetă apare un diu-retic puternic. Doctorul îlcheamă înapoi după trei zile.BANCURIManipularea...Când se întoarce omul, doc-torul întreabă.- Mai tuşiţi domnule?- Da ce, credeţi că maiam curaj?Un beţiv stă la bar şiscrie de zor cifre pe o bucatăde hârtie. Barmanul curios îlîntreabă ce face acolo:- Nevastă-mea ţine o curăde slăbire şi mi-a spus că pierdeun kilogram pe săptamână.- Şi?- Şi dacă sunt exacte ci-frele, scap de ea în 18 luni!cinţă, utilizează două principii importante: primul con-stă în faptul că majoritatea oamenilor sunt înclinaţi săcreadă în lucrurile pe care le-ar dori realizate, chiardacă acestea nu au la bază nici o motivaţie reală, ci suntde factură emoţională; al doilea principiu constă în re-petiţia nesfârşită a aceloraşi slogane, imagini, sonorităţiritmice obsedante, se creează o stare de oboseală men-tală, care este propice supunerii la voinţa celui care ainiţiat proiectul respectiv.Foarte mulţi au fost şi încă sunt minţiţi ca în numelereligiei să comită atrocităţi şi să moară în războaie şicruciade care nu-i reprezintă şi nu le servesc direct interesele;timp în care bunii creştini din marile oraşe vesti-ce îşi jertfesc zilele pentru corporaţii şi taxe. Oameniicare au senzaţia că totul este clar şi nu au nici un semnde întrebare în toată existenţa lor sunt superficiali şi in-dolenţi, sunt cea mai periculoasă “specie” de pe pământîntrucât vor accepta orbeşte tot ce li se oferă în bazaunor justificări foarte sumare. Superficialitate, oamenicare nu mai au putere să pună întrebări şi să se revoltedupă ce găsesc răspunsurile dureroase, ba chiar se refu-giază în dulci detalii prefabricate.După sfârşitul războiului, NATO a ordonatUniversităţii din Sussex să înfiinţeze un al doilea centrude „spălare a creierului”, instituţie care a fost integratăîn Biroul de Război Psihologic al Marii Britanii. Scopulprincipal al acestui centru a fost orientarea cercetărilormai degrabă spre aplicaţii civile decât spre cele milita-re. Aşa a apărut Science Policy Research Unit (SPRU)care a devenit cunoscută ca un institut al „şocurilor vii-torului”, titlu atribuit aşa-numitei psihologii destinatesă manipuleze grupuri mari de oameni prin expunerea laevenimente şocante şi schimbări foarte rapide de situa-ţie, menite să provoace panică, derută şi nesiguranţă înrândul populaţiei. SPRU a fost prima dintre numeroase-le instituţii de acest gen înfiinţate la Tavistock. „Şocurileviitorului” sunt descrise ca serii de evenimente care seproduc atât de rapid, încât creierul omenesc nu poateasimila toate schimbările de situaţii. Ştiinţa a arătat căexistă limite clar demarcate ale numărului şi naturiischimbărilor cărora le poate face faţă mintea omeneas-că. Astfel, după un şir continuu de şocuri, grupul vizatnu mai vrea să aleagă între variantele existente care i separ incerte. În urma confruntării cu prea multe posibilităţiambigue, populaţia este astfel derutată şi demorali-zată, cuprinsă de o violenţă necugetată, determinândastfel apariţia ucigaşilor în serie, a violatorilor şi a răpitorilorde copii, generându-se sentimente de frică, an-goasă şi teroare. Ulterior, se instalează o stare de apatiegenerală, de inerţie şi de indiferenţă faţă de orice altăschimbare. Un asemenea grup devine uşor de controlatşi va urma docil ordinele, fără să se opună.Ameninţarea cea mai gravă a manipulării se adresea-ză libertăţii individuale şi colective a omenirii. Totuşidorul de libertate al fiecărei fiinţe umane este atât demare, încât până în prezent, nici un sistem nu l-a pututsmulge din inima omului.RĂCORITOARE CUPEPENE GALBENIngrediente:250g pepene galben, 1 lingură miere, 50 ml lapte, 100ml frişcă, 30g zahăr pudrăPreparare:Bateţi spumă frişcă şi adăugaţi zahărul. Pepenele, mie-rea şi laptele se amestecă bine cu mixerul şi daţi la rece.Când serviţi, turnaţi în pahare şi ornaţi cu frişcă.Pagină realizată de Ana PopBERBECHOROSCOPSăptămâna 13 - 19 augustPlini de energie şi iniţiativă, doritori deconversaţii şi dovedind aptitudini de naturăcomercială sau debordând de iubire şi avidde sete de viaţă - sunt principalele repere aleacestei săptămâni pentru dumneavoastră.TAURZilele de marţi şi miercuri sunt benefice, mai ales pentru nati-vii din primul decan (n.n. 21-30.04). Celedouă extremităţi ale intervalului sunt mai pu-ţin bune, cei mai expuşi unor situaţii delicatefiind nativii ultimului decan (n.n. 11-20.05).Săptămâna se încheie cu bine pentru tauri.GEMENIÎncepând cu primele ore ale zilei demarţi, veţi simţi o stare de discomfort,stare care se contrapune cu aspectarea be-nefică a astrelor. Încercaţi să nu produceţirupturi în relaţii, datorate stării de irasci-bilitate pe care o aveţi în această perioadă.RACSăptămâna aceasta astrele vă conferă olinişte relativă, atât de necesară în traversa-rea cu bine a zilei de marţi când veţi treceprintr-o puternică stare de surescitare. Înweek-end vă bucuraţi de influxuri deosebit de benefice.LEUProfitaţi din plin de această săptămâ-nă! Dacă luni pot să apară unele diferendecu persoane de sex opus, în restul zilelorinfluxurile astrale vă sunt foarte favorabi-le. Ziua de vineri poate să vă aducă unelegânduri tulburi care vin din amintiri mai puţin plăcute.FECIOARĂÎncă de la începutul săptămânii îşi vaface simţită dorinţa de a sta mai mult înfamilie. Dorinţei dumneavoastră de co-municare i se va opune marţi un puternicpuseu de irascibilitate.BALANŢĂSunteţi plini de vivacitate şi neastâm-păr în această perioadă. În zilele de joi şivineri veţi avea o mare dorinţă de mişcareşi de comunicare, dar, atenţie la ziua desâmbătă!SCORPIONSăptămâna se derulează şi cu bune şicu rele, cei mai afectaţi fiind nativii ultimilordoi decani, care vor întâmpina mul-te dificultăţi în comunicare şi nu vor ştisă-şi exprime propria afectivitate.SĂGETĂTORAstrele vă conferă multiple şanse pentrumaterializări, mai ales de natură materi-ală sau legate de adevăr şi justiţie.Impulsivitatea pare să nu fie un „aliat”, astfelcă sunt posibile o serie de conflicte lega-te de o moştenire sau de nişte bunuri de natură funciar-agrară.CAPRICORNÎn zilele de joi şi vineri sunt posibileunele stări de tensiune care pot să aparăîntre dv. şi o persoană de sex opus, în rest,o săptămână liniştită..VĂRSĂTORÎn această săptămână astrele nu vă ajutăprea mult. Atenţie!, în ziua de vineri se vaamâna orice concepere a planurilor de viitor,pentru că acestea vor fi puternic distor-sionate de influxuri subtile perturbatoare.PEŞTIÎnceputul săptămânii va fi cu atât mai dificil, cu cât aveţi uncaracter labil şi lipsă de continuitate în acţiuni.În plus, lipsa de motivaţie - care va fi prezentă,mai ales în zilele de marţi şi miercuri şi va stala baza multor renunţări. Nu vă impacientaţipentru că finalul de săptămână va fi bun.

MIC PUBLICITATEGARSONIERE- str. Zambilelor, et.1, 30 mp, p.f.g., boiler,convector, T, AC- str. Plopilor, et.10, p.f.g., bucataria pebalcon.- str. Ec. Teodoroiu, et.4, 27 mp, CT, T,p.f.g., balcon inchis- str. M.C.Oancea, parter, CT, T, p.f.g.- str. Comuna din Paris, et.1, CT, T, p.f.g.- Str. Constructorilor, parter, convector,fara imbunatatiri.- Str. Plopilor, et.2, CT, T, p.g.f., modernizata.- Str. Agriculturii, parter, 27 mp, p.f.g.,convector, boiler, T- Str. 23 August, 35-38 mp, CT, T, p.g.f.,totul nou, modernizat, cabina dus- Str. 23 August, 23-24 mp, CT, T, p.f.g.,cabina dus, totul nou, modernizat- Str. 23 August, et.2, fara imbunatatiri,boiler- Str. Dacia, et.1, CT, T, AC, mobilata, utilata,totul nou- Str. Str. Macului, et.2, 29 mp, CT, T, p.f.g.,tocaria noua, instalatiile noi, buc. Maobilata.- Str. Hidrocentralei, et.2, 27 mp, CT, T, usametalica, varianta mobilata- Str. Constructorilor, et.1, 27 mp, baconinchis in cornier, boiler, fara imbunatatiri- Str. Constructorilor, et.2, mobilata, utilata,boiler, p.f.g.- Str. Lotrului, et.4, boiler, convector, faraimbunatatiri- Str. Confederatiei, et.1, 30 mp, T (buc.),balcon inchis in cornier- Str. Hidrocentralei, et.1, 27 mp, CT, T,p.f.g., buc. mobilata.APARTAMENTE2 CAMERE- Vând apartament 2 camere, ultracentral(deasupra Cofetăriei „Select”), 55 mp, amenajat,semimobilat şi semiutilat. Preţ;65.000 euro, negociabil. Relaţii la telefon:0723/168.741.- str. Garofitei, et.4, 50 mp, dec., CT, T,p.f.g. acoperis.- str. Al. Teilor, et.3, CT, p.f.g., usa metalica,instalatia sanitara noua.- str. M.C.Oancea, et.4, CT, AC, T, p.f.g.- str. Ec. Teodoroiu, et.2, semidec., 44 mp,buc mare- Str. 9 Mai, et.10, dec., 55 mp, 2 balcoane,CT, T, p.g.f.- Str. Republicii, et.9, AC, CT, T, 56 mp, mobilat,utilat.- Str. Plevnei, et.2, dec., CT, T, vedere bilaterala.- Str. Mioritei, et.2, dec., 36 mp, fara imbunatatirimg.f.- Str. Minerilor, et.2, nedec., CT, , p.g.f- Str. Agriculturii, et.1, semidec., CT, T,p.f.g.- Str. M.C.Oancea. parter, semidec., 52mp, p.f.g., CT, T- Str. Teilor, et.4, dec., 52 mp, CT, p.f.g,ACCEPT PLATA IN 2 RATE- Str. Unirii-Siret, et.7, 54 mp, dec., CT, T,balcon inchis- str. Cerna, et.3, dec., 54 mp, CT, T, miniliving,dresing, totul nou- str. Plopilor, et.2, dec., 45 mp, fara imbunatatiri.APARTAMENTE3 CAMERE- str. Victoria, et.5, dec., 92 mp, CT, faraimbunatatiri- str. Revolutiei, parter, dec., CT, T, canalizareseparata, beci, p.f.g.- str. Castanilor, et.4, dec., 65 mp, CT, T,hidroizolatie, pf.g.- str. M.C. Oancea, et.1, semidec., CT,T,pf.g.- str. A.I.Cuza, et.4, dec., 89 mp, CT, T, p.f.g.- str. Republicii, et.2, dec., multiple imbunatatiri.- str. M. C. Oancea, et.2, fara imbunatatiri- Victoria Centru, et.3, T CT, AC, rigips, 2bai, p.f.g.- str. Garofiţei, parter, semidec., 60 mp,CT, p.f.g.,fără îmbun., balcon- zona ACH-ului, et.1, CT, T, AC, termoizolatie,p.f.g.- Str. 22 Dec., et.2, dec., 65 mp, CT, faraimbunatatiri- Str. 11 Iunie, parter, dec, 75 mp, T, p.g.f,multiple imbunatatiri, modernizat.- Str. Unirii, et.3, dec., 65 mp, p.f.g., CT. T, AC.- Str. Plopilor, et.2, semidec., fara imbunatatiri- str. Republicii, et.2, multiple îmbun.,tocărie si parchet lemn masiv- str. Unirii, et.4, CT, T, p.f.g.- Str. Victoria, et.2, dec., 90 mp, p.f.g., acceptplata in 2 transe.- Str. Traian, et.3, dec., 70 mp, CT, T .- Str. Ana Ipatescu, et.1, CT, T, AC, p.f.g.,instalatia sanitara noua, tocaria nuoa, usametalica.- Str. Republicii, et.1, g+f+p, CT, T, 2 balcoane,tocarie schimbata.- Str. Minerilor, et.3, dec., 48 mp, CT, T,p.f.g., AC- Str. Republicii, et.1, 60 mp, CT, T, p.f.g.,canalizare separata- Str. Republicii, et.4/8, CT, fara imbunatatiri,SCHIMB CU CASA- Str. Zambilelor, et.1, dec., 67 mp, CT, balconinchis.- Str. Al. Castanilor, et.1, dec., izolat, CT,p.f.g.- Str. Garofitei, et.2, semid., 70 mp, 2 balcoane,bloc caramida, 2 convectoare, boilerAPARTAMENTE4 CAMEREdre (stalpi si grinzi)- Str. Hidrocentralei, parter, 2 bai, dec., 77mp, CT, izolatie, g.f.p.- Str. Ale. Sf. Nicolae, et.3, centrala, termopan,2 bai, g+f+p.- Str. Victoria(centru), et.4, mansarda.- Str. Bicaz(ACH), et.1, dec., boiler, convector,acoperis.CASE- str. Magura, 5 cam, 2 buc., baie, t:266 mp- str. Vaduri, 3 cam, baie, buc., CT, t:700 mp,toate util.- C. Severinului, S+P+2, 12 camere, 3 bai, 2terase, piscina, 2 CT, t:2500 mp, d:11m, tocarie siparchet lemn masiv, marmura + sp com. 80mp,toate uti.- C. Bucuresti, 3 dorm, living, buc., baie, atelier65 mp, t:780 mp- str. Traian, constr. 2008, partial finisata, t:311 mp- Str. Unirii, 3 cam, buc., sobe pe gaz, apa, teren600 mp.- str. Capitan Buzatu, 3 cam,baie, CT, p.f.g.,t:450 mp.- C. Severinului, casa caramida, 2 cam., utilitati,iesire la 2 strazi, t:470 mp- str. Barajelor, P+2, 120 mp *3 nivele,t:450mp- B-dul ec. Teodoroiu, P+1, 124 mp pe nivel- Al. Bucegi, Str. Panduri, 3 cam., locuibila,t:100mp- Str. C. Severinului, 3 cam., living, baie, buc.,CT, T, anexa, t:503 mp, d:13m- Str. Luncilor, 2 cam., constructie 2008, buc.,baie, t:400 mp- Str. Lainici, casa batraneasca+sp.com, 4cam., baie, buc., vie, t:400mp- Str. Motrului, 4 cam., 2 holuri, buc., baie,t:800 mp, d:25m- Str. 11 Iunie, casa caramida, Sc:40 mp, parter,t>118 mp, beci, vie- Str. 11 Iunie, casa ecologica, Sc:70 mp, t:240 mp- Tg. Carbunesti, str. Castanilor, casa +sp.comercial+terasa 100 mp, teren 450 mp, mobilatat,utilata- Str. 9 Mai, P+1+M, 6 dormitoare, T, CT, p.f.g.,teren 212mp- Str. T.Vladimirescu, casa 4 cam., teren 860mp, deschidere 18m- Str. Meteor, 4 cam., baie, buc., t:500 mp,d:11,5m, cu utilitati, fosa septica, sobe pe lemn- Romanesti, 5 cam., baie, buc., utilitati, teren1600 mp- Str. Macesului, P+3- Str. Ana Ipatescu, 3 cam, teren 1000 mp,d:24m- Preajba, P+1, 4 cam, CT, anexa (2 cam, baie,CT), teren de sport, livada, t:4247 mp- Str. 9 Mai, 3 cam., living, 2 bai, CT, T, t:293mp- Str. Meteor, 3 cam., anexe, t:1500 mp, utilitati- Str. C. Severinului, 4 cam., Sc:130 mp, t:1500 mp- Str. Ghiocelului, P+1, living, 3 dormitoare, CTcupru, t:1000 mp, d:18m- Str. Zorilor, 3 cam, t:187 mp- Str. Zorilor, P+1, 4 cam, t:143 mp- Str. Siretului, 3 cam., CT, canalizare, tocarielemn- Str. 14 Octombrie, 3 cam., baie, buc., beci,t:400 mp- Str. Prelungirea Panduri, casa nou construtita- Str. 23 August, 2 cam., atelier 70 mp, teren341 mp- Str. Bld.Ecat.Teooroiu, 4 cam., casa noua, teren470 mp., utilitati.- Str. 1 Dec. 1918 P+1, 280 mp. constructie,Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 13- Str. Gh. Barboi, et.4, CT, T, p.f.g., SCHIMBCU CASA- Str. Al. Vlahuta, toate, imbunatatirile, 2AC, varianta mobilata- Str. Al. Castanilor, parter, dec., 80 mp, CT,T, p.f.g., izolatie interioara, cadastru- Str. Victoria Centru, multiple imbunatatiri- Str. Siretului, CT, 100 mp- Str. Castanilor, parter, dec., 90 mp, multipleimbunatatiri, modern- Str. Iosif Keber, parter, 100 mp, T, CT, balcon,multiple imbunatatiri- Str. Victoria Centru, et.5, 2 bai, 2 balcoane,CT, g.f. VEDERE BILATERALA, bolc pe cateren600 mp.- Str. C. Bucuresti, 4 cam., teren 2500 mp., deschidere16 m.- Str. Alunitei, Preajba, 3 cam., buc., gaze, apa,teren 9500 mp.- Str. Amaradia, 5 cam., baie, buc., anexe, bucda vara.- Str. B-dul. Ecat. Teodoroiu, 5 cam., 2 bai, magazin,teren 800 mp.- Str. Victoria, casa 950 mp., teren 1500 mp.- Motru, str. Poarta Sarutului, 4 cam., teren2000 mp., apa, gaze, canal.- Bumbesti- Jiu, Visina, 5 cam., teren, 1000 mp.- Str. Lainici, 2 cam., baie, buc., toate utilitatile,teren 405 mp.- Str. 11 Iunie, 1 cam., baie, buc., teren 140 mp.- Carbunesti, P+1+M, discoteca, terasa, 2 baruri,piscina, utilitati.- Str. Dumbrava, 4 cam., P+1, baie, buc.,teren 650 mp., 9 m deschidere.- Str. Barajelor, D+P+1+M, constr. perosu, teren 550 mp.- Str. Margaritarului, P+1+M, 4 dormitoare,baie., buc., teren 1000 mp.- Str. Ghe. Doja, 2 cam., baie, buc., teren,200 mp., deschidere 15m.- Str. Petresti, 3 cam., anexe, baie, debara,teren 600 mp.- Str. Paltinului, P+1, 5cam., living, buc.,baie, teren 600 mp, apa, gazeTerenuri- Vând teren zona Avicola 5000 mp 2 (deschidere35 m). Preţ negociabil. Relaţii la telefon0722/399.225.- str. Prelungirea Ana Ipatescu, parcelede 500 mp- Ursati, t:4900 mp, d:17,3m- str. Jiului, t:300 mp- str. Lotrului, t:1750 mp, d:33m- str. Prelungirea Barajelor, 800-900mp, d:20m- str. Milosescu, t:1200 mp, d:30m- Al. Mehedinti, t:550 mp- str. Bicaz, t:2700 mp, parcelabile400-500 mp- Bucureasa, teren 5000 mp, d:50m- str. Prelungirea Panduri, teren 1000mp, d:42m- Str. Unirii, teren 450 mp deschidere7,5m- Al. Mehedinti, t:1060 mp, d:15m, util- Preajba, t:882 mp, d>18m, utilitati- str. Prelungirea Ana Ipatescu, 1300mp, d:16m- str. intre str. Lotrului si Barajelor,t:12900 mp (3800 mp lacul)- str. Prelungirea Panduri, t:550 mpd:25 m- str. Prelungirea Panduri, t: 16 loturia 500 mp d:23m, DS de 6m- str. Ana Ipătescu, t:1660 mp,d:16,34m, curent, apă- Al . Mehedinţi, t:540 mp d:18m- str. Măgura, t:474 mp, d:18m- str. Bicaz, t:484 mp d:20- str. Bicaz, t:400 mp d:16m , 658 mpd:24,71m- str. Ana Ipătescu, parcele de 500mp, d:25m*20 mL, util.- str. Bucureasa, t:4000 mp- str. Ana Ipatescu, t:2000 mp, d:17m- str. Narciselor, t:2800 mp, d:20m,gaze, curent, apa- str. Ana Ipatescu, parcele de 500mp, d:25m, apa, gaze, curent- str. Prelungirea Panduri, intre”Jiete”, t:600 mp, d:15m, apa, gaze, curent,PUZ, cadastru- str. Frasinetului, t:750 mp, d:15m- peste Amaradia, 3000 mp, d:10m- str, Petresti, linia 2, 4000 mp,d:16m- Bucureasa, teren 4750 mp, d:15m- Str. Mărăgăritarului, t:9500 mp - 2parcele de 2000 d:25m fiecare, parcelăde 5500 mp d:25m, utilitati.- Al. Mehedinti, Poloaga, t:900 mp,parcelabil (400-500 mp), cadastru- Str. Narciselor, t:2300mp., d:20m- Str. Narciselor, t:9080 mp, d:20m- Str. Narciselor, 5500 mp, d:22m- str. Calarasi, 1000 mp, d:14m- str. Prelungirea Panduri, 5000 mp,d:13m- str. Margaritarului, 2750 mp, d:10,toate utilitatile- str. Jiului, 2497 mp, deschidere11,3m- str, Jiete, teren 1950 mp deschidere18m- Poloaga, 600 mp, deschidere 34m,parcelabil- str. Preajba, teren 400 mp- str. Vaduri, 1700 mp, d>17m, parcelabil- str. T.Vladimirescu, t:450mp- str. Narciselor, t:6400 mp, d:40m*160 mL- str. Tismana, t:1027 mp, d:50 m,cadastru, intabulat, apă, curent- B-dul Ec. Teodoroiu, t:2000 mp,d:21m, toate util- Prelungirea Panduri, t:2700 mp,d:7,59m- Str. Ana Ipatescu, 442 mp, d:25m- Str. Prelungirea Panduri, t:500 mp,d:25m- Str. Prelungirea Panduri, t:400 mp,d:40m- Str. Tismana, t:825 mp, d:16,5mÎnchirieri- Închiriez spaţiu 100 mp cu toateutilităţile (apă, gaze, centrală proprie,aer condiţionat, grup sanitar, curentelectric), zona zero. Spaţiul se află laetajul I, deasupra barului Eclipsa în clădireacu SNLO. Relaţii la telefon:0766309306 sau la barul Eclipsa.Diverse- Laborator de analize medicale, angajeazăchimist şi asistent medical înoraşul Motru. Telefon: 0723/395.905.- Caut femeie pentru îngrijire bolnavă.Telefoane 0729/937.823 sau 0770/446.715- Economist cu o experienţă de 25 de aniîn domeniul financiar-contabil, ofer serviciievidenţă contabilă orice nivel. Relaţii la telefon0769/736.692.- Vând 2 agregate frigorifice monobloc,stare bună de funcţiune, preţ negociabil, tel:0741.277.456.TALON DE MIC PUBLICITATE13-19 august 200910Nume ..............................Prenume ..........................Seria C.I. .........................Telefon ................................................Semnătura: ..........................................Text anunţ: ................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Talonul este valabil pentru o singură apariţie şi se depune la chioşcurile deziare sau la adresa redacţiei.

14 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009SPORTDUP ULTIMUL SCANDAL DIN HANDBALUL ROMÂNESC, VASILE STÂNG VEDE I O PARTE BUN:„O să se termine cu compromisurileşi cu mizeriile astea!”Recentul scandal izbucnit în lumea handbalului românesc odată cu măsurileadoptate de Federaţia Internaţională nu îl miră aproape deloc pe tehnicianulVasile Stângă. Totuşi, antrenorul Energiei pare surprins de faptul că preşedinteleFRH, Cristian Gaţu, a recunoscut tentativa de mituire a arbitrilor danezi pentrumeciul de baraj al naţionalei României cu Serbia. Stângă vede o singură so-luţie pentru ieşirea din criză a handbalului românesc: alegeri anticipate lapreşedinţia Federaţiei, precum şi adoptarea unor măsuri ferme pentru a stopafenomenul corupţiei. Dacă acest lucru se va întâmpla, Vasile Stângă este convinscă noul sezon al Ligii Naţionalei va fi unul „mult mai curat”.Reporter: Ce părere aveţi des-pre scandalul care a zguduit foarterecent handbalul românesc?Vasile Stângă: Este în pri-mul rând, o pată mare pentruhandbal. Şi mai ales după ultimadeclaraţie a domnului Gaţu...Înseamnă că suntem rău de totpe „topogan”! Cinstit, chiar nuhandbalul masculin pentru nuştiu cât timp din competiţiile internaţionaledupă ceea ce s-a fă-cut. În perioada următoare de 4ani vom fi exact aşa cum am fi„eliberaţi pe cauţiune” pentrucă dacă vom mai face ceva,atunci vom mai fi suspendaţiîncă 2 ani din handbal.Rep.: Dumneavoastră ştiaţidespre acest „incident”? Sunteţi si-gur că aşa s-au petrecut lucrurile?V.S.: Da, bineînţeles şi suntsigur că aşa au stat lucrurile.Mai ales că şi domnul Gaţu a recunoscut.Da, au încercat să mi-tuiească arbitrii, doar că aceştianu au luat banii, că altfel existaşi dovada clară. Iar Omer cenaiba căuta la Budapesta? El nuavea ce să caute acolo, asta estemarea problemă!Rep.: Credeţi că Aihan Omerva părăsi scaunul naţionalei?V.S.: Sută la suta va zbura deacolo! El nu mai are ce să mai cau-te acolo după ce a făcut...Rep.: Mai nou se cere şi demi-terea lui Cristian Gaţu de la cârmaFederaţiei Române de Handbal...V.S.: Păi după ce a făcut, credcă e iresponsabil. Cum a putut săspună că a dat 30.000 euro la unulşi 30.000 la altul? Oricum, eu amauzit că el îşi va da demisia. Şiasta ar fi unica soluţie ca să iasăcredeam că se va ajunge aici,cu fruntea sus! Să spună cădar în acelaşi timp ne aşteptam„Domnule am greşit-o, am făcut-la o pedeapsă mai drastică dino pentru binele handbalului ro-partea Federaţiei Internaţionale.mânesc, dar îmi dau demisia deDe aceea cred că am avut noroconoare!”.Cam asta ar fi cea maică au fost blânzi cu noi când ne-bună soluţie pentru el, acum.au dat amenda aia şi suspenda-Rep.: Una dintre alte proble-rea pentru Omer şi Paleu. Pentrume care i se mai reproşează luică puteau să ne suspende laCristian Gaţu după scandalul iz-Energia a renunţat la ungurul SzaboPentru că nu a dat randamentula clubului Energia, Grigorenu înregistrăm la Federaţie acestscontat la antrenamentele Energiei,dar şi la amicalele desfăşurate weekendultrecut la Tg-Jiu, conduce-rea clubului de handbal gorjean arenunțat la achiziționarea interuluidreapta maghiar Andreas Szabo.Popescu, a anunțat că echipa oltea-nă va renunţa la încercarea de a-lmai legitima pe Szabo. Locul jucătoruluimaghiar va fi luat de tână-rul Criciotoiu, care va fi „dublat”ulterior de Ionuţ Mazilu aflat deo-contract. Astfel, Szabo este liber săplece acum. Din puntul de vedereal antrenorului şi de fapt şi al nos-tru, Andreas Szabo nu se ridică lapretenţiile unei echipe care vrea sămeargă în Cupele Europene. NuPrimul care a tras semnalul de alar-camdată în recuperare dupătrebuie să ne facem probleme pen-mă şi a ridicat semne de întrebareîn privinţa jucătorului ungur a fostchiar tehnicianul Energiei, VasileStângă. Astfel, după câteva rundeoperația de menisc. De asemenea,în rândurile Energiei ar putea reve-ni Daniel Ghișe, un jucător gorjeancare a activat ultima dată în liga se-tru că avem pe Criciotoiu în locullui, iar Mazilu se va recupera cu-rând. Aşa că nu vom mai aducenici un jucător pe acest post”, a ţidediscuţii purtate în cadrul clubu-cundă din Spania. „Am hotărât sănut să precizeze preşedintelelui, preşedintele secției de handbalreziliem contractul cu el, practic săGrigore Popescu.bucnit recent ar fi şi situaţia celpuţin „confuză” din handbalulmasculin, mai precis din LigaNaţională. Aici şi dumneavoastrăaţi tras chiar mai devreme decâtalţii un semnal...V.S.: Păi vedeţi că am avutdreptate? Atunci nu mă ascultanimeni, iar acum a început să-midea lumea dreptate, când se cla-tină scaunele unora! Eu acumstau şi mă gândesc dacă nu cum-va o să depun o adresă cătreFederaţie să-mi restituie baniipe care i-am plătit la amendaaceea de 10 milioane pentruceea ce am spus. Şi cred că o sămă consult cu avocatul meu pen-tru că tot ceea ce am spus, amavut dreptate. Şi mi-a confir-mat-o chiar preşedinteleFederaţiei Române de Handbal!Numai aşa ca şi chestie şi tot os-o fac...Rep.: Ce credeţi că trebuie fă-cut pentru ieşirea din criza în carea ajuns handbalul românesc?V.S.: În primul rând vor trebuifăcute repede alegerile anticipatepentru funcţia de noul preşedinteal Federaţiei, iar cel care vine săpună piciorul în prag şi să terminecu compromisurile şi cu mizeriileastea. Adică cine calcă pe bec, indiferentcine e, arbitru sau oficia-litate din handbal, afară! Mai alesîn Liga Naţională la arbitrii...Cine fluieră intenţionat sau areintenţia de corupere, afară! Astaeste singura soluţie.Rep.: Speraţi la un sezon mai„curat” în Liga Naţională dupătoate aceste evenimente?V.S.: Eu sper la un sezonmult mai „curat”. Având în vederescandalurile care s-au pe-trecut în ultima vreme, sper camai ales arbitrii să se înveţeminte. Iar preşedinţii de cluburi,căci şi despre ei e vorba, să iaaminte şi să se potolească.A consemnat Daniel Gârdu

Viaa în Gorj, • joi, 13-19 august 2009 • 15SPORTPandurii... şi locul IDupă disputarea rundei a doua anoului sezon al Ligii I de fotbal,Pandurii au stabilit cea mai bunăperformanţă din istoria clubuluigorjean pe scena primului eşalon.Obţinând două victorii în primeledouă etape, elevii lui Sorin Cârţuau reuşit să se claseze pe locul I înclasamentul Ligii I, fiind singuraechipă care a reuşit punctajul ma-xim din campionat, cu şase puncte,două goluri înscrise şi nici unul pri-mit. Chiar dacă poziţia ocupată înacest moment de Pandurii este unamai mult decât onorantă, conduce-rea grupării de fotbal gorjene estede părere că locul I în prima ligă aMijlocaşul Pandurilor,Thiago Tremonti nu are şanse sărevină prea curând pe gazon şiasta pentru că problemele salemedicale se dovedesc mai serioasedecât păreau la prima vede-re. Fotbalistul cariocas acuzăaceleaşi probleme pe care le-aavut şi spaniolul Arrieta, în zonaRomâniei este doar unul de con-junctură. Preşedintele Pandurilor,Marin Condescu, spune că princi-palul obiectiv de moment al trupeilui Cârţu este acela ca echipa să-şivalorifice măcar avantajul terenuluipropriu: „Sunt plăcut surprins şi nebucură acest lucru. Am obţinut ovictorie în deplasare şi una acasă cuo echipă de cupe europene. Deci nuputem decât să ne bucurăm că amînceput bine. Am dat două goluri încele două meciuri disputate şi n-amprimit nici unul, de aceea suntempe locul I acum pentru că avem ma-xim de puncte din cele două jocuri.Dar nu suntem noi echipă de loculTremonti va fi operatinghinală, însă atacantul iberic areuşit să se recupereze, doardupă ce a efectuat o intervențiechirurgicală în Spania. DacăThiago Tremonti insistă pentruefectuarea operației în Brazilia,Pandurii doresc să-l trimită „lacuţit” în Spania, la acelaşi mediccare l-a operat și pe Arrieta.unu, lucrurile sunt clare în acestmoment din punctul acesta de ve-dere. Dar vrem să ne valorificămavantajul terenului propriu şi vremsă luăm cât mai multe puncte dindeplasare.” Deşi spune, referitor laLocul I, ca „să fie primit”, antre-norul Sorin Cârţu crede că Panduriitrebuie doar să adune cât mai multepuncte pe acest debut de sezon:„Suntem în stadiul în care încercămsă adunăm cât mai multe punctepentru a avea un debut de campionatmai liniştit. La momentul aces-ta este primul gând al meu. Să fieprimit locul I pe care suntemacum”.Stancu, înapoila Pandurii!Preconizata absenţă a mijlocaşului ThiagoTremonti, care se va opera la picior ar putea fisuplinită chiar de „rapidistul” Ionuț Stancu, ju-cător care s-a întors la Tg-Jiu după ce Panduriişi Rapid Bucureşti nu s-au înțeles în privința„retransferului” în Giuleşti al acestuia. Stancuajunsese la Pandurii în iarnă, sub formă de îm-prumut pentru un sezon și jumătate, pentru ca înaceastă vară patronul Rapidului, George Copossă ceară reîntoarcerea fotbalistului în Giuleşti,însă fără a mai plăti nici un ban Pandurilor.Cum preşedintele grupării gorjene, MarinCondescu, a refuzat să-l dea gratis pe Stancu,mijlocaşul a fost nevoit să se întorcă de marţi, laTg-Jiu. „Este incertitudine totală. Deocamdată,nu ştiu nimic. Nu depinde de mine, cluburiletrebuie să se înţeleagă. Eu mă pregătesc cuPandurii acum”, a declarat Ionuţ Stancu.Pentru că nu şi-a găsit pânăacum nici un anagajament cuvreo altă echipă, atacantul LucianPârvu s-a întors la Pandurii, însăşansele sale de a mai „prinde” lo-tul lui Sorin Cârţu sunt aproapeinexistente. Revenit la Tg-Jiu,fostul jucător al Farului recunoş-te şi el că nu prea speră la un locîn trupa lui Cârţu, cel mai proba-bil, acesta urmând să fie lăsat ladispoziţia echipei a doua:„Probabil mă vor trimite să joc laechipa a doua, dar asta e, voimerge şi în liga a treia pentru cănu am ce să fac, nu pot să stauacasă. Nu pot să plec acum și săjoc pentru echipe care să-mi dea1000 de euro pe lună. Am să măantrenez, am să joc la echipa adoua, iar în iarnă vedem ce-o maifi”. Atacantul adus în iarna trecu-tă de la Farul a fost declarattransferabil de Pandurii chiar înaceastă vară contra sumei de30.000 de euro plus TVA, dar ni-cio echipă nu s-a arătat dispusăsă plătească aceşti bani. „Amnouă impresari în toată lumea. ÎnAmerica, în Germania şi spuntoţi că peste tot sunt probleme cubanii și nicio echipă nu vrea sămai dea bani așa ușor. De cândVasilache, aproapede InternaţionalPus pe lista de transferări a clu-bului Pandurii, Ciprian Vasilachese află în discuții avansate cu noupromovata în Liga I, InternaționalCurtea de Argeș. Din câte se pare,Vasilache a reușit să-i convingă peoficialii clubului argeșean, iar pa-tronul acestora, Benone Lazăr estedispus să achite suma deloc modestăcerută de Pandurii pentru tran-sferul definitiv al mijlocașului.Pandurii cer pe mijlocaş nu mai pu-ţin de 175.000 de euro, sumă pecare formaţia argeșeană doreşte săo achite în mod eșalonat, adică înmai multe tranșe. Cum perioada decriză a lovit aproape tot fotbalul dinRomânia, iar Vasilache mai estePârvu şomer de luxam plecat de la Craiova am totfăcut pași înapoi în ideea că ebine pentru mine să joc. Așa amajuns și la Bistrița, așa a fost șicu Farul”, a precizat Pârvu.Lucian Pârvu a intrat în colima-sub contract doar până în iarnă cuPandurii, oficialii gorjeni iau în cal-cul şi această variantă.torul lui Sorin Cârţu odată cueşuarea „puci”-ului din sezonultrecut, atunci când o parte dintrejucătorii de la Pandurii au încer-cat să-l înlăture pe „Sorinaccio”de pe banca formaţiei gorjene.

Viaa în Gorj, • joi, 13-19 august 2009 • 16De „Ziua Minerului” urez tuturor celor care trudesc în minerituldin Oltenia să fie sănătoşi şi fericiţi alături de cei dragi.Noroc Bun!Senator, Ion RuşeţCu ocazia Zilei Minerului, Consiliul Judeţean Gorj urează celorcare lucrează în mineritul din Oltenia, precum şi familiilor lor, săaibă parte numai de fericire, sănătate şi împliniri!La mulţi ani!Preşedinte, Ion CălinoiuZiua Minerului îmi oferă prilejul dea adresa tuturor celor care lucrează înminerit, precum şi celor dragi lor, mul-te împliniri, sănătate şi fericire.Noroc Bun!Deputat Severus Militaru„Ziua Minerului” ne oferă prilejul să adresăm tuturor celor careîşi desfăşoară activitatea în minerit, salariaţilor noştri şi familiilorlor, calde urări de sănătate, bucurii şi impliniri.La mulţi ani!Director S.C. OLSERVMIN,Pompiliu PopeteConducerea Sindicatului„Minerul” EM Rovinari,urează tuturor membrilorsăi de sindicat şi familiiloracestora, multă sănătate,împliniri şi tradiţionalulNoroc Bun!Preşedinte, Marin Golea„Ziua Minerului” oferă prilejul Consiliului Local şi PrimărieiRovinari de a ura celor care îşi desfăşoară activitatea în mineritmultă sănătate, belşug şi fericire alături de cei dragi.Noroc Bun!Primar, Dorin FilipDe „Ziua Minerului” urez minerilorgorjeni şi familiilor acesto-ra multă sănătate, putere de muncăşi îndeplinirea tuturor dorinţelor.Noroc Bun!Deputat Cosmin Popescu„Ziua Minerului” ne oferă prilejul de a transmite tuturorcelor care au lucrat şi lucrează în sectorul minier sincere feli-citări pentru eforturile depuse de-a lungul anilor, concretizateîn realizări deosebite, care au făcut din minerit cea mai puter-nică ramură industrială din Gorj. Vă urăm multă sănătate şiprosperitate dumneavoastră şi celor dragi!„Noroc Bun!”Preşedinte PC Gorj, Ilie Petrescuc m y k