12.07.2015 Views

Viaļa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 3 - Viata in Gorj

Viaļa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 3 - Viata in Gorj

Viaļa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 3 - Viata in Gorj

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

6 <strong>•</strong> Viaa <strong>în</strong> <strong>Gorj</strong> <strong>•</strong> <strong>joi</strong>, <strong>13</strong>-<strong>19</strong> <strong>august</strong> <strong>2009</strong>SOCIAL„Zgomotul şi furia”Afară cu câ<strong>in</strong>ii !Au apărut d<strong>in</strong> ce <strong>în</strong> ce mai mul-te reclamaţii cu privire la câ<strong>in</strong>ii deapartament <strong>în</strong> judeţul <strong>Gorj</strong>.Motivul? «Scandalul» pe care îl facprietenii noştri lătrători..Se pare că foarte mulţi oamenisunt frustraţi că nu pot să stea l<strong>in</strong>iş-tiţi <strong>în</strong> casele lor, datorită lătratuluiexcesiv...dar mă <strong>în</strong>treb, cât de multşi de tare latră un câ<strong>in</strong>e pe zi?Şi mai vreau să ştiu ceva. Încondiţiile <strong>în</strong> care când deschidgeamul aud tot felul de zgomote,de la ţipete, plânsete,dialoguri pur-tate la un volum ridicat, la muzicădată la maxim <strong>în</strong> pl<strong>in</strong>ă stradă, artrebui să depun şi eu o plângere,cum că nu pot să mă oxigenez cumtrebuie d<strong>in</strong> cauza sunetelor strada-le? Şi cum rămâne cu <strong>în</strong>jurăturilecare răsună d<strong>in</strong> apartamente şi depe străzi, pe care nu le aud numaieu, ci şi copii mici care astfel îşiformează o educaţie greşită?Dacă tot vrem l<strong>in</strong>işte şi ordi-ne, trebuie să analizăm mai <strong>în</strong>tâicât de l<strong>in</strong>iştiţi şi ordonaţi sun-tem noi <strong>în</strong>ş<strong>in</strong>e şi <strong>în</strong> ce măsură nerespectăm vec<strong>in</strong>ii, <strong>în</strong>a<strong>in</strong>te săacuzăm şi să alungăm ...altevieţuitoare.Aprobări pesteaprobări....Sunt atâţia stăpâni care artrebui, <strong>în</strong> ultimă <strong>in</strong>stanţă, să îşiarunce câ<strong>in</strong>ii <strong>în</strong> stradă, pentrucă vec<strong>in</strong>ii nu au semnat o aprobare?Multe d<strong>in</strong>tre animalele respectivenu fac zgomot sau mi-zerie. Nu este corect să existerestricţii <strong>în</strong> priv<strong>in</strong>ţa asta şi, pede altă parte,să lăsăm gunoaielesă se adune pe scările bloculuişi să tolerăm alte tipuri de com-portamente deranjante.Şi nueste uman să recurgem la tot felulde acţiuni pentru că nu suportămanimalele d<strong>in</strong>tr-un mo-tiv sau altul.Atâta timp cât nu ne este pusăviaţa <strong>în</strong> pericol şi cât stăpânii că-ţeilor respectă nişte reguli de bunsimţ, nu este relevantă o aseme-nea condiţionare-aprobare d<strong>in</strong>partea vec<strong>in</strong>ilor.Dacă vom avea nevoie deasta să ţ<strong>in</strong>em un animal <strong>în</strong> casă,atunci avem nevoie de aprobareşi pentru televizor, comb<strong>in</strong>ă,ciocan şi orice altceva ce producezgomot. Vom ajunge să ce-rem aprobare şi pentru a da cuaspiratorul, pentru a face duş(sunetul apei poate fi ...deran-jant) sau pentru a sforăi.Suntem câ<strong>in</strong>i sausuntem ...oameni?V<strong>in</strong>a este a noastră! Problemae că nu ştim să comunicăm şi maimult, nu ştim să convieţuim <strong>în</strong>comunităţi restrânse.Există câteva legi nescriseale traiului <strong>în</strong> comun, şi aceleaspun că trebuie să ne respectămunii pe alţii, să nu ne deranjăm,să respectăm orele de odihnă, şisă păstrăm curăţenia.Cel puţ<strong>in</strong>ele aşa se creionează <strong>în</strong> m<strong>in</strong>teamea. La m<strong>in</strong>e <strong>în</strong> bloc sunt <strong>în</strong>căl-cate mai toate. Şi nu datorităexistenţei animalelor, ci datorităexistenţei... oamenilor. În pri-mul rând, vec<strong>in</strong>ii mei se ceartă.Şi o fac la nişte ore absurde d<strong>in</strong>seară. Trântesc, urlă, se <strong>în</strong>jură...În al doilea rând, de fiecare datăcând cobor scara constat că alţivec<strong>in</strong>i s-au hotărât iar să îşi"uite" gunoiul la uşă. MirosulM<strong>in</strong>istrulF<strong>in</strong>anţelor,Gheorghe Pogea a anunţat căpână <strong>în</strong> vara anului viitor cheltu-ielile cu personalul <strong>în</strong> sectorulpublic vor fi reduse cu circa treimiliarde de lei: FMI ne-a cerut săfacem reduceri de 0,8% d<strong>in</strong> PIB,a precizat m<strong>in</strong>istrul.Gheorghe Pogea a spus căacestea se vor face d<strong>in</strong> trei locuri.Salariaţii d<strong>in</strong> sectorul bugetarvor <strong>in</strong>tra, <strong>în</strong>tre septembrie-no-iembrie, <strong>în</strong> concediu fără plată,vor avea program de lucru redusla 6 ore sau vor munci efectivmai puţ<strong>in</strong> cu echivalentul a 10emanat d<strong>in</strong> plasele «viu»colorateşi cu un conţ<strong>in</strong>ut la fel de viu,îmi am<strong>in</strong>tesc constant de aceastămică scăpare a colocatarilormei.De ce nimeni nu vede acesteprobleme?Am ajuns să urâm animalelepentru acţiunile oamenilor, pentrucă e mai uşor să îi acuzăm pe ceicare <strong>în</strong> fond nu au nici o v<strong>in</strong>ă şi niciraţiune să se apere.Reala problemă este că blamăm<strong>în</strong> loc să soluţionăm şi arătăm cudegetul când ar trebui să privim <strong>în</strong>ogl<strong>in</strong>dă. Poate am observa că noilătrăm mai tare decât câ<strong>in</strong>ii...Alexandra MihuM<strong>in</strong>istrul Pogeaanunţă reduceri <strong>în</strong>sectorul bugetarzile, ceea ce va aduce o econo-mie la buget de 0,3% d<strong>in</strong> PIB. Pelângă această măsură, guvernulse gândeşte să nu mai plăteascăorele suplimentare şi nici premi-ile acordate la unele companii.De aici se va crea o economie de497 milioane de lei la buget, re-prezentând 0,1% d<strong>in</strong> cheltuielilela care trebuie să se renunţe. Ceamai mare parte a economiilor vaveni de la reducerea cheltuielilorcu bunurile şi serviciile şi va re-prezenta 2,485 miliarde de lei,echivalentul a 0,5% d<strong>in</strong> PIB.M.D.Educaţia trebuie orientată pe probleme de viaţă!De cele mai multe ori, cândpurced a deschide analiza uneianumite idei sau teme de actuali-tate, pornesc de la cuv<strong>in</strong>tele luiSartre, care spunea că “viaţa nuvalorează nimic, dar nimic nu va-lorează cât viaţa”, tocmai pentrua dezvolta o anumită perspectivăcare poate şi trebuie să apropieactul educaţional de problemelepe care le ridică viaţa cea de toatezilele. Recent, d-na m<strong>in</strong>istruEcater<strong>in</strong>a Andronescu a declaratcă <strong>in</strong>stituţia pe care o păstoreşte<strong>în</strong> cel de-al doilea mandat al său,cu destulă pricepere, aş putea spune,chiar dacă risc să fiu contra-zis, împreună cu partenerii socialiîşi propune să f<strong>in</strong>alizeze pachetulde legi ale educaţiei, lucru dejarealizat <strong>în</strong> clipa <strong>în</strong> care citiţi aces-te rânduri, documentul urmând a<strong>in</strong>tra <strong>în</strong> dezbatere publică şi apoi<strong>în</strong> Parlament. Cum-necum, separe că au fost strânse la un loc oserie de acte normative <strong>în</strong>tr-unCod al educaţiei, <strong>în</strong> care vor cu-pr<strong>in</strong>se punctele de vedere celemai <strong>in</strong>teresante care duc la modernizareasistemului educaţional,mai ales dacă dezbaterea par-lamentară poate să aducăîmbunătăţiri pentru pachetul re-spectiv.În speranţa că Legea educaţieitrebuie să dea stabilitate sistemu-lui, cel puţ<strong>in</strong> pe 10-15 ani, au fostdef<strong>in</strong>ite o serie de pr<strong>in</strong>cipii careprivesc echitatea şi egalitatea deşanse, relevanţa, calitatea şi efici-enţa curriculei, subsidiaritatea şirăspunderea autonomiei <strong>in</strong>stituţii-lor educaţionale, eficienţa mana-gerială şi f<strong>in</strong>anciară, pr<strong>in</strong>cipiultransparenţei, respectării drepturilorşi libertăţilor elevilor şi stu-denţilor, ca să nu mai vorbim depr<strong>in</strong>cipiul destul de confuz detali-at al <strong>in</strong>dependenţei, ideologiei, alreligiei şi doctr<strong>in</strong>ei politice, alfundamentării deciziilor pe dialo-gul social, precum şi al partajăriiresponsabilităţilor cu toţi actoriiactului educaţional. Deşi CodulEducaţiei este practic f<strong>in</strong>alizat,păr<strong>in</strong>ţii şi elevii rămân nemulţu-miţi de o serie de prevederi careprivesc numărul de ore pe careşcolarii le petrec <strong>în</strong> sala de clasă,precum şi de discipl<strong>in</strong>ele stabilite<strong>în</strong> programul bacalaureatului,pentru că <strong>în</strong> timp ce M<strong>in</strong>isterulEducaţiei a trasat un număr cupr<strong>in</strong>s<strong>în</strong>tre 22 şi 30 de ore pe săptămână<strong>în</strong> orarul de la nivelul gim-naziului şi liceului, cei care sunt<strong>în</strong> mod direct afectaţi de noilelegi, adică elevii, spun că <strong>în</strong> astfelde condiţii trebuie să renunţe laceea ce ar putea să mai <strong>în</strong>semnenoţiunea de “timp liber”. Atuncicând vorbim despre prioritateaproblemelor de viaţă <strong>în</strong> alegereade modele demne de urmat, d<strong>in</strong>păcate, mecanismul acesta verbalsau non-verbal, care, de altfel, estearhi-răspândit <strong>în</strong> toate culturile,pr<strong>in</strong> care îţi validezi poziţia socia-lă pr<strong>in</strong> semne exterioare, joacă unrol def<strong>in</strong>itoriu, atunci când esteasociat cu comportamentul <strong>în</strong> planullimbajului folosit, tocmai pentrua circumscrie cadrul conceptu-al al unei logici a absurdului, opseudo-argumentare care se su-prapune cu teribilismul specificunei Românii ce pare să nu îşi maigăsească valorile profunde. Deaceea, consider că este esenţial săîi depr<strong>in</strong>dem pe cei pe care îi educămşi cu “micile reguli” sau nor-me ale convieţuirii sociale, maiales dacă politeţea şi buna creşterereprez<strong>in</strong>tă respectul faţă de noi <strong>în</strong>-ş<strong>in</strong>e şi de structura socială căreiaîi aparţ<strong>in</strong>em, iar regulile de bunăpurtare ne ajută să ne plasăm pe oanumită poziţie socială.A orienta un tânăr spre viaţă,<strong>în</strong>seamnă că trebuie să-l <strong>în</strong>văţămsă ţ<strong>in</strong>ă cont de vârsta <strong>in</strong>terlocuto-rului, pentru a-şi adapta discursulşi comportamentul faţă de acesta,cu condiţia de a-l responsabiliza şia-i demonstra, pr<strong>in</strong> exemple con-crete, că a te adapta <strong>în</strong> funcţie denevoile celuilalt <strong>în</strong>seamnă, de fapt,să <strong>în</strong>veţi să trăieşti civilizat alăturide ceilalţi! Pret<strong>in</strong>sa clipă dătătoarede l<strong>in</strong>işte, dragul meu tânăr, separe că nu e dependentă nici despaţiu, darămite de vreme, motivpentru care nu te mai zbuciuma că-utând-o oriunde şi <strong>în</strong> orice lucrumărunt, pentru o satisfacţie de mo-ment. Aceasta, poate că este sădită<strong>în</strong> t<strong>in</strong>e de la <strong>în</strong>ceputuri, iar tu trebuiedoar să devii conştient de pre-zenţa ei, pentru a-ţi da <strong>în</strong>tâlnire,d<strong>in</strong> când <strong>în</strong> când, cu ceea ce desco-peri tu <strong>în</strong>suţi <strong>în</strong> familie, la şcoalăsau <strong>în</strong> grupul de prieteni, acolounde crezi că educaţia pe care oprimeşti se dovedeşte profund ori-entată pe problemele de viaţă!Prof. Vasile GOGONEA

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!