Viaļa în Gorj • joi, 13-19 august 2009 • 3 - Viata in Gorj

2 • Viaa în Gorj • joi, 13-19 august 2009EDITORIALNoroc bun!A fost o vreme, mai exact în perioada1992-1996, când mă famili-arizasem cu acest salut, spunându-lzi de zi, pe vremea când făceamparte din colectivul de redacţie alpublicaţiei „Curierul minier”, sin-gurul jurnal de suflet al minerilordin Gorj, Mehedinţi şi Vâlcea, edi-tat de sindicatele miniere dinOltenia, care nu lipsea de la nicioexploatare minieră, cum de altfelnici articolele din acele zone.Prima dată când am văzut cumarată o carieră a fost prin clasa a VI-a,când dirigintele nostru organiza ex-cursii în diverse locuri din judeţ saudin ţară, pentru a ne cunoaşte mai bine patria. Atunci, am văzut cariereledin Rovinari care mi-au trezit interesul, citind orice îmi cădea în mânădespre minerit, atras de acele fascinante tărâmuri atât de puţin cunoscute,şi mai ales de munca titanică a acelor scormonitori din adâncuri spre a neda nouă preţioasa lumină smulsă din negura acelei lumi a tenebrelor. Apoi,zăream trenurile pline cu cărbune plecând din gară în toate direcţiile.Îi admiram pe ortaci pentru că erau puternici şi curajoşi, în salopetealbastre, murdare de cărbune amestecat cu sudoarea lor, rupte pe alo-curi, purtând pe cap casca cu lămpaş, aducând cu o uniformă specială,fără de care nu aveau acces în subteran.Poate că acel interes şi admiraţie m-au detrminat, în anul 1966, săiau drumul Văii Jiului, urmând mineritul şi învăţând abc-ul acesteistraşnice meserii. I-am cunoscut bine acolo, în adâncuri, la Dâlja,Petrila, Lonea, Cimpa, Vulcan şi Lupeni. Mi-am făcut prieteni şi ampreferat să stau la ei în gazdă, decât la cămin, indiferent că ei locuiauîn case sau barăci. Nu era nicio diferenţă între ei. Erau veseli, fără griji,cu credinţă şi frică de Dumnezeu, rugându-se pentru familii, pentrusănătate, dar şi pentru ortacii lor, să le fie bine.În mijlocul lor mă simţeam ca într-o familie mai mare. Se mai întâm-plau şi nenorociri, însă ei erau o forţă, uniţi, fiind alături şi la bine şi la rău.Ştiau şi să petreacă în timpul liber, îmbrăcaţi în ţol festiv, de nu-i mai deosebeaide restul lumii. Îşi trăiau viaţa şi mergeau înainte, cu speranţa cui-bărită în adâncul sufletului, sperând într-un viitor mai bun şi frumos, decare să se bucure alături de copii şi nepoţi. Tocmai aceste trăiri frumoase,laolaltă cu poveştile şi legendele din Vale, m-au făcut să mă dedic scrisului.Mai târziu, am revenit în Gorj, lăsându-mă purtat de apele marelui fluviual timpului, alegându-mi noua matcă spre Ţara lui Brâncuşi.Apoi a venit revoluţia atât de mult aşteptată şi contestată, guvernărileincompetente, cu lisurile şi ambiţiile lor, cu disponibilizările şi şomajul atâtde cumplite, prigonindu-i şi lăsându-i pe drumuri. Nu cereau decât pâine,salarii decente şi condiţii mai bune de lucru. Guvernanţii le-au oferit gazelacrimogene şi bastoane de cauciuc. I-am însoţit pe Defileu, apoi la Costeştişi încă mulţi ani cu ceea ce am scris despre ei. Viaţa lor a devenit,deseori,un coşmar. Grija lor nu mai e pentru ei, ci pentru copii, al căror viitor esteincert, sumbru. Abia îşi mai reţin lacrimile, strângând din pumni şi dindinţi, neputincioşi, sperând nici ei în nu mai ştiu ce.Pe bună dreptate, mărturisea în aceste zile un lider de sindicat, căsupărarea cea mai mare este că vor sărbători în această săptămână ZiuaMinerului, şi parcă nici nu le vine să o sărbătorească, în condiţiile ac-tuale de blocaj economic. Şi a mai transmis ortacilor: „Îi asigurăm căvom face tot ce ţine de noi pentru ca mineritul să iasă cu bine din aceas-tă criză. Noroc bun!” De asemenea lideri avem nevoie! Să închinăm unpahar pentru toţi ortacii şi să sperăm ca viaţa lor să revină pe vecheaalbie a liniştii şi siguranţei...Aşa să ne ajute Dumnezeu!Ion Şoldea- Compania Petrom amajorat, începând de ieri,preţurile de referinţă alebenzinelor şi motorinelorcomercializate prin reţeauaproprie, cu trei bani pe litru.Ceviaţă (h)am!Conducătorilorauto care refuzătestarea alcoolemieiMinerilor- pentru aniide trudă pe altarulcărbuneluidin Oltenia- Fondul total de salariipentru companiile de statcare primesc subvenţiisau alte transferuri de labuget va fi stabilit deGuvern, măsură care areSEMNALVremeatermen de aplicare finelelunii iunie 2010, potrivitscrisorii suplimentare laacordul stand-by pe careRomânia o va trimite laFMI.POZ(N)A SĂPTĂMÂNIIVIAA ÎN GORJwww.viataingorj.roISSN 2066-5865Publicaie editat de SC BENEFIC GLORIAPRESS SRLAdresa: Târgu Jiu, Str. Confederaiei, nr.1 (Federalcoop), etaj 3Telefon: 0353/414.810, fax: 0353/414.811; E-mail: viataingorj@yahoo.comDirectorRedactor ef TehnoredactorMihaela Oarf Ion oldea Vlad ConstantinRedactoriAna Irina Pop, Maria Bcescu, Gheorghe Bleanu,Alexandra Maria-Chiu, Nadina Cîrîn, Daniel GârduRSPUNDEREA PENTRU CONINUTUL ARTICOLELOR REVINEÎN EXCLUSIVITATE AUTORILOR SAU SURSELOR DE INFORMARETipografia ProdCom SRL - Tel: 0253/21.29.91; Fax: 0253/21.83.43„Codul etic” alministrului AndronescuUniversitatea de stat „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu este în topuluniversităţilor realizat de Ecaterina Andronescu la capitolul nepotism,fenomen care a luat amploare, în ultima vreme, ca o molimă, în toatăţara. Deocamdată, Andronescu se gândeşte să ia măsuri doar în ceea cepriveşte subordonarea soţ-soţie sau tată-fiu, având în studiu, în viitorulapropiat, să extindă această interdicţie şi faţă de celelalte grade de rude-nie. La acest clasament stă cel mai bine rectorul Adrian Gorun, care areîn subordine soţia, fiul şi nepotul. Ca să nu mai vorbim şi despre celelal-te familii din UCB Târgu-Jiu ce au „răsărit” precum ciupercile dupăploaie, luând exemplul propriului lor şef, văzând că este şi terenul favo-rabil, dar şi vremea pentru pricopseală.Aşa cum se ştie, soţia rectorului este lector universitar la Facultatea deLitere, iar fiul, chiar dacă se află în incompatibilitate, ocupă postul de confe-renţiar la Facultatea de Litere. Deocamdată, nepotul rectorului poate să stealiniştit pe postul de lector la Facultatea de Litere, atâta timp cât noul Cod eticnu-i afectează incompatibilitatea. Horaţiu Adrian a lăsat să se înţeleagă cădacă va trece Codul, nu-i va rămâne decât să respecte legea, iar de va fi cazulmai sunt şi alte universităţi în ţară la care se poate transfera...E. Terente