Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj

More documents

Recommendations

Info

Ghid în Ţara Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 • 11 CULTUR lui Brâncuşi Pe Iulia Petre am remarcat-o uşor în mij- locul unui grup de elevi poposit în faţa Porţii Sărutului. Purta la gât un ecuson pe care scria Ghid. Iulia are 18 ani şi este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu Târgu-Jiu. Când Primăria municipiului Târgu-Jiu a organizat un program de volunta- riat, ce se va derula până la toamnă, când vor susţine un atestat prin care li se va recunoaşte calitatea de ghid, ea nu a ezitat să se înscrie. atracţie a Ansamblului sculptural. Este tulbu- rătoare şi infinită, trădând geniul sclipitor, ca şi vorbele lui îndelung rotunjite şi şlefuite şi trecute din gură în gură, din gură de statuie în gură de statuie. Căci aşa cum îl vedea un alt cronicar la acea vreme, neântrecut în alege- rea „cuvintelor potrivite” – Tudor Arghezi -, în 1914, se mărturisea uimit, descoperind acel univers în care artistul a făcut piatra să cânte pentru Umanitate: „dintr-un atelier Suveniruri „Brâncuşi” Mai ales că a citit foarte mult despre Titanul de la Hobiţa : „Mă simt atrasă de misterul brâncuşian, omul mag care s-a apropiat atât de mult de Dumnezeu încât, atunci când lucra în atelier, parcă îi simţea peste umăr res- piraţia uşoară, mânat de curiozitate, dar mai ales uimirea în faţa acelor minuni, când păsă- rile măiestre erau eliberate din strânsoarea cuiburilor de piatră. Numai aici, pe această alee, am realizat cât de mare este puterea de multă vreme sărac (el) aruncă din când în când pe fereastră câte un bolovan scobit, care, ciudat, începe îndată să umble şi să impresioneze, ca o fiinţă vie...” Iulia este unul dintre minunaţii tineri ai Gorjului care se mândreşte, după cum spune ea, „că trăieşte pe aceste meleaguri unde poate să vadă, zi de zi, operele lui Brâncuşi, ca într-un tainic ritual de suflet.” P. MAXIM Este lăudabilă iniţiativa Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Târgu-Jiu, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi”, de a organiza un punct de vânzare suveniruri „Brâncuşi” chiar în incinta Parcului Central, lângă foi- şorul în care cântă, aşa cum ne-a obişnuit, în zilele de weekend, fanfara oraşului, Armonia. Aici, turiştii şi nu numai, pot obţine, la preţuri acceptabile, cărţi poştale cu operele lui Brâncuşi sau imagini din munici- piu, pliante cu informaţii despre viaţa şi opera artistului, brelocuri ş.a. Ar fi de dorit ca această gamă de suveniruri să fie diversificată şi cu alte lucrări mai... „grele”, reviste, cărţi şi chiar un ghid al municipiului, cu hărţi şi multe informaţii la fel de preţioase, aşa cum a fost cel îngrijit de regretatul Emil Ijeac şi tipărit în anul 2005 (182 pagini), tot cu sprijinul Primăriei Târgu-Jiu, dar şi al inimosului gospodar Florin Cârciumaru, care încurajează asemenea iniţiative în acest colţ străvechi de vatră românească, încât pe bună dreptate urbea noastră şi-a câştigat şi numele de „Oraşul Florilor”, parcă radiind un efect de magnetism ce te încântă şi te atrage nu numai să-l vizitezi, ci chiar să te stabileşti aici, simţind acea atracţie a rădăcinilor milenare a căror sevă îţi redă acea li- nişte şi bucurie a statorniciei.” Rose TALL Ca de fiecare dată, cu fiecare apariţie, revista Caietele COLUMNA surprinde cu con- ţinutul său, cu fiecare semnătură, cu fiecare material, trădând universul efervescent cu care ne-a obişnuit de mai mulţi ani aşa numi- ta Şcoală de literatură din Târgu-Jiu, aşa cum mai este cunoscut Cenaclul COLUMNA, lăsat moştenire de regretaţii: magistrul Titu Rădoi, Tudor Voinea, Athur Bădiţa, Nicolae Diaconu, Ion Tarbac ş.a., Dumnezeu să-i odihnească! – aceştia acti- vând în alt cenaclu acolo sus, în Împărăţia Cerurilor. Sunt 13 ani de apariţie, care a ajuns la numărul 58/2, 2009, publicaţie editată de Fundaţia Columna Târgu-Jiu, în colaborare cu Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi” Târgu-Jiu; o revistă trimestrială de literatură şi Caietele COLUMNA artă ca toate revistele, cu care inimosul colectiv de redacţie ne-a obişnuit să ne delectăm cu creaţiile colegilor noştri de cenaclu, parte dintre ei membri ai Uniunii Scriitorilor din România, iar cei mai mulţi autori de cărţi cunoscuţi şi apreciaţi atât pe plan local, cât şi naţional. Reţinem din sumarul revistei: Lumea fără Nonu (Lazăr Popescu), Opinii introductive (Ion Trancău), Castelul (Aurel Antonie), Fişele unui memorialist (Gheorghe Grigurcu), Tudor Arghezi şi vocaţia prieteniei (Eugen Velican), România picare(a)scă (Paula Romanescu), Poeme (Ioan Ţepelea), O croni- că întârziată la o carte tulburătoare (Grigore Smeu), Pe piatra credinţei întărindu-mă (Ion Şoldea), Poeme (Petre Gigea-Gorun), Grigore Vieru, sub semnul de aur al lui Mihai Eminescu (Ion Popescu-Brădiceni), Simbolismul păsărilor (Sorin Lory Buliga), Vasile Oproiu – liric gorjean (Ion Mocioi), Simboluri antropomorfe monumentale fune- rare de la Săpânţa (Petrică Birău), Ciocolată amăruie (Voichiţa Pălăcean-Vereş), Poeme (Florian Saioc), Spre neuitarea bunului gust (Anghel-Nicolae Păunescu), O parte de suflet (Vasile Ponea), Universul imaginar – simbolic (Ionel Buşe), Trilogia desfinţării (Viorel Surdoiu), Traduceri (Jean Poncet) ş.a. Suntem hrăniţi cu atâtea creaţii şi, la rân- du-ne, putem fi hrănitori, căci, aşa cum sunt, ele se vor şi se propun o preţioasă mărturie peste timp nu numai a unei lumi, ca nişte umbre risipite dincolo de umbra Cetăţii, ci şi a unor suflete. E vorba de sufletele noastre, ademenite de armonia trăirilor în interiorul Cetăţii de pe Jiul de Sus şi ale oaspeţilor care bat din când în când la porţile ei, dornici să- şi potolească setea la izvorul de aici. CRONICAR
12 • Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie 2009 TINERET BAFTĂ LA BAC! Calendarul bacalaureat 2009 22 - 23 iunie 2009 Limba si literatura română – proba A – proba orală; 23 - 24 iunie 2009 Limba si literatura maternă – proba C – proba orală; 24 - 25 iunie 2009 Limba si literatura modernă – proba B – proba orală; 26 iunie 2009 Limba si literatura română – proba A – proba scrisă; 29 iunie 2009 Limba si literatura maternă – proba C – proba scrisă; 30 iunie 2009 Proba obligatorie a profilului – proba D – proba scrisă; 1 iulie 2009 O probă la alegere din aria curriculară corespunzătoare specializării – proba E – probă scrisă sau practică; 2 iulie 2009 O probă la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare corespunzătoare specializării – proba F – probă scrisă sau practică; 5 iulie 2009 Afisarea rezultatelor (până la orele 16:00) si depunerea contestatiilor(orele 16:00 – 20:00); 7 - 8 iulie 2009 Rezolvarea contestatiilor 9 iulie 2009 Afisarea rezultatelor finale. Tinerii care vor susţine în acest an examenul de bacalaureat, nu vor avea voie să intre în sala de examen cu telefoane mobile sau cu orice alt mijloc electronic de comunicare. Dacă elevii vor fi prinşi ca au asupra lor aceste obiecte vor fi excluşi din examen. Anul acesta vor da bacalau- reatul peste 5.100 de absolvenţi, atât din promoţia 2009, cât şi absolvenţii din anii trecuţi care nu au reuşit să promoveze examenul de maturitate. În judeţul Gorj examenul de bacalaureat se va desfăşura în 15 centre de examen, atât din municipiul Târgu- Jiu, cât şi din Motru, Rovinari, Novaci şi Târgu-Cărbuneşti. Vasile Antonie, inspector general adjunct în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Gorj, a declarat că s-a luat decizia de a se organiza 15 centre pentru a scurta, pe cat posibil, distanţa pe care elevii trebuie să o par- curgă pentru susţinerea probelor. Ema Iordache De ce îmi iubesc oraşul Cu toate că ni se întâmplă ade- vorbind cu un prieten pe să ne simplificăm viaţa, să lăsăm sea să ne plângem de locul în care trăim, trebuie să recunoaştem cu toţii că oraşul de pe Jiu are farmecul său care multumeşte, în acelaşi timp, toate categoriile de vârstă. Noi, adolescenţii ne exprimăm cel mai des nemulţumirea faţă de ceea ce nu găsim în oraşul Messenger sau obosindu-şi min- tea în lumea virtuala a jocurilor. Interacţionând cu tineri din mai multe oraşe, mi-am dat seama ca pentru sfârşiturile de săptămână, în special pentru arhicunoscuta „Saturday night”, cluburile ora- stresul la o parte şi să petrecem timp cu cei dragi, să ne analizăm prioritătile, să fim naturali, să ne relaxăm şi măcar la sfârşit de săptămână să ieşim la o padure pentru ca acest lucru te relaxeaza şi te face să începi săptămâna plin de energie. nostru.Targu-Jiul oferă Slavă Domnului, prea puţine alternative pentru a ne petrece timpul liber. Spre exemplu, adoles- cenţii cinefili care aşteaptă cu sufletul la gură să vadă un cinematograf care să se ridice cât de cât la standarde naţionale, trebuie să aş- tepte ceva timp. Oraşul nostru mai are un singur cinematograf funcţionabil şi anume Cinema Victoria, şi să fim sinceri nu mulţi se încumetă să treacă pragul cinematografului din cauza condiţiilor în care se află în prezent clădirea culturală. Vedem, deci că un ado- lescent normal în Targu-Jiu nu-şi poate lua doza de cultură de la cinema. Poate că ar fi bine să-şi încerce noro- Târgu-Jiul este un oraş în care poţi cu uşurinţă să te relaxezi. O plimbare prin parc fară să te gândeşti la probleme, şcoală, la bac că tot se apropie, echiva- leaza cu 40 de minute de somn şi după cum ştim face bine pentru sănătate. Mai ales că parcul nostru central este împânzit de copaci şi verdeaţă. De asemenea te poţi elibera de stres prin plimbări cu rolele, bicicleta ţi skate- board-ul. Până la urmă, observăm că Târgu-Jiul ne oferă multe căi de a ne petrece timpul liber, putem chiar să mergem pe stadion să urmărim „live” meciurile echipei noastre cul la Teatrul Naţional locale. „Elvira Godeanu”, unde în unele seri poat merge la ade- Bătând zilnic oraşul la pas, îţi dai seama că foarte varate spectacole. Se ştie că mulţi turisti viziteaza tinerii de la cele mai bune licee din Târgu-Jiu se abonează anual la spectacolele oferite de Teatrul Naţional „Elvira Godeanu”. Adolescentul de azi, rebel cum îl stim, vrea să-si descarce energia prin activităţile întreprinse zilnic. La acest capitol, Târgu- Jiul se poate spune că prezintă unele lacune. Din cauza lipsei locurilor de distracţie, tinerii preferă să rămână acasă în faţa televi- şului nostru nu oferă multe activităţi. Când mergi într-un club în Târgu-Jiu, îţi dai seama că în afară de dansat şi obişnuitele băuturi pe care le savurezi, alte activi- tăţi nu poţi întreprinde. Ce-ar fi dacă tinerii ar găsi în cluburile de pe la noi ore de karaoke, concursuri…sau ce ar fi dacă în Târgu- Jiu ar exista săli de bowling, arun- care cu săgeti şi cercuri sau alte sporturi antrenante. Târgu-Jiul pentru a vedea nemuritoarele opere ale lui Brâncuşi. Miam dat seama ca la capitolul cură- ţenie şi organizare, oraşul nostru stă din ce în ce mai bine. Chiar daca ne dorim şi „altceva” pentru petrecerea orelor libe- re mulţi dintre noi, tinerii, iubim acest oraş aşa cum este …îl avem pe Brâncuşi şi avem multele aproape. Pentru mulţi dintre noi este de ajuns. zorului sau a calculatorului, Noi, tinerii trebuie să învăţăm Nadina Cîrţână Gânduri inutile… Uneori mă gândesc cu nespu- să părere de rău la generaţia mea şi la generaţiile actuale de tineri. Da, tuturor ni se pare ciudat când ne auzim părinţii cu replici de ge- nul „Pe vremea mea aşa ceva nu se întâmplă!” sau „Ce carte fă- ceam pe vremea mea, nu ca acum!”, dar adevărul este că au dreptate. Mă uit la colegii şi prie- tenii mei şi îmi dau seama că nu suntem decat nişte personaje su- perficiale. Nu avem personalitate. Nu ne pasă de ce se întâmplă acum şi nu ne pasă de viitorul nostru. O dată la câteva generaţii există şansa de a schimba ceva, de a lua atitudine în faţa mizeriilor care deja au devenit „normale”. Se pare că şi noi ne-am ratat şan- sa. Celor mai mulţi nu le pasă, iar celorlalţi li s-a insuflat deja ideea ca orice luptă împotriva rutinei e inutilă. Atunci cum să mai indraznim să visăm? Cum să mai spe- răm că se va schimba ceva, când noi nu facem nimic în direcţia aceasta? Dacă mie mi se pare ciudat când văd copii de 10-12 ani cu telefoane mobile şi care au id-uri de messenger, părinţilor noştri, care în copilarie aveau 2 ore de program la tv, oare cum li se pare? Lucrurile au deviat complet de la direcţia normala. Sunt curioasă câţi dintre noi ştiu să facă un referat, nu să îl „scoată” de pe inter- net. Sunt curioasă câţi dintre noi se gândesc la generaţiile viitoare, care vor fi din ce în ce mai „teleghidate”? Acum am o nouă dile- mă. De ce mă obosesc scriind acest articol, pe care poate foarte puţin îl vor citi şi mult ai puţini îl vor înţelege? De ce să nu închid ochii şi să urmez şi eu drumul stabilit pentru tineretul din România? Desigur, sunt şi alţii, care îmi împărtăşesc ideile şi nemulţumirea, dar putem noi cu adevărat să schimbăm ceva? Nu putem afla decât într-un singur mod: încercând. Maria-Alexandra Chiţu
Page 1 and 2: Viaa în Cine şi unde se hotără
Page 3 and 4: ÎN OPINIA LUI ADRIEAN VIDEANU: „
Page 5 and 6: Viaa în Gorj • joi, 11-17 iunie
Page 7 and 8: INTERESUL POART FESUL... Viaa în G
Page 9: 10 • Viaa în Gorj • joi, 11-17
Page 13 and 14: HANDBAL/VASILE STÂNG: Viaa în Gor

Cine şi unde se hotărăşte soarta Gorjului? - Viata in Gorj

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?