11.07.2015 Views

România în terapie de şoc - Viata in Gorj

România în terapie de şoc - Viata in Gorj

România în terapie de şoc - Viata in Gorj

SHOW MORE
SHOW LESS
  • No tags were found...

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

12 • Viaţa <strong>în</strong> <strong>Gorj</strong> • joi, 27 mai - 2 iunie 2010ÎNVĂŢĂMÂNTEducaţia <strong>în</strong> criză saupregustarea preagoluluipaharului!Fără să ne dăm seama prea b<strong>in</strong>e, credcă suntem şi martorii unei vremi <strong>în</strong> careoamenii pregustă d<strong>in</strong> preagolul paharuluicu băutură miraculoasă, <strong>de</strong>şi numai uniirecunosc momentul euforic al stării <strong>de</strong>ebrietate, dar d<strong>in</strong>colo <strong>de</strong> aspectul anecdotical unei anumite <strong>în</strong>tâmplări reale, to-tuşi, să acceptăm i<strong>de</strong>ea că imag<strong>in</strong>eaEducaţiei <strong>în</strong> stare <strong>de</strong> criză <strong>de</strong>zvăluie ta-bloul cel mai dramatic al societăţii <strong>în</strong> care trăim. Iar <strong>în</strong> m<strong>in</strong>tea fiecăruiad<strong>in</strong>tre noi, schimbarea cea mai puternică nu este <strong>în</strong>soţită <strong>de</strong> spectaculo-zitate, <strong>de</strong> vizibilitate, ci <strong>de</strong> o tăcere prelungită şi poate <strong>de</strong>f<strong>in</strong>itivă, maiales dacă avem <strong>în</strong> ve<strong>de</strong>re faptul că ar fi mai potrivit ca <strong>de</strong>spre lucrurilemari şi grave să nu vorbim nimic, pentru că nu avem ce povesti cu lux<strong>de</strong> amănunte. Pe <strong>de</strong> altă parte, trebuie să recunoaştem că „pl<strong>in</strong>ul” şi„prea-pl<strong>in</strong>ul” au nevoie <strong>de</strong> un opus, <strong>de</strong> un referent negativ, constituit <strong>de</strong>o absenţă sau <strong>de</strong> un vid care ascun<strong>de</strong> lacune educaţionale cuantificabile.Însă, creşterea valorică a unei persoane se face pe axa <strong>de</strong> la „mai puţ<strong>in</strong>”spre „mai mult”, mai ales că <strong>în</strong> pedagogie se consi<strong>de</strong>ră, <strong>de</strong> pildă, căignoranţa nu e ceva negativ, ci promisiunea unei creşteri ce va să v<strong>in</strong>ă,după o <strong>în</strong><strong>de</strong>lungată aşteptare. Chiar dacă unii o numesc ignoranţă, <strong>de</strong>cele mai multe ori necunoaşterea prezentă cauţionează, <strong>în</strong>tr-un fel, cu-noaşterea ce urmează să se <strong>in</strong>staleze confortabil <strong>în</strong> cămara sufletulu<strong>in</strong>ostru. În ceea ce nu este <strong>în</strong>că evi<strong>de</strong>nt, pentru că evi<strong>de</strong>nţa absenţei nu<strong>în</strong>seamnă şi absenţa evi<strong>de</strong>nţei, <strong>de</strong> multe ori se ascun<strong>de</strong> dor<strong>in</strong>ţa uneitranscen<strong>de</strong>ri peste limita posibilului. Un copil care nu ştie un anumitlucru, constituie un fapt cât se poate <strong>de</strong> normal şi <strong>de</strong> pozitiv pentru ceeace acesta urmează să facă, pentru că dacă ne-am antepronunţa şi el arcunoaşte ceea ce noi îi pret<strong>in</strong><strong>de</strong>m, la ce i-ar mai folosi educaţia? În ace-laşi sens, poate fi <strong>în</strong>ţeleasă şi <strong>de</strong>z-văţarea, ca o <strong>în</strong>toarcere la acea tabularasa primordială, pr<strong>in</strong>tr-o regresiune aversivă către o stare <strong>de</strong> puritate<strong>in</strong>iţială <strong>de</strong> la care se poate porni spre ceva nou.Iată, spre exemplu, ca o transgresare a <strong>în</strong>văţării, M<strong>in</strong>isterul Educaţiei,Cercetării, T<strong>in</strong>eretului şi Sportului are <strong>în</strong> ve<strong>de</strong>re un set <strong>de</strong> măsuri pentruca examenul <strong>de</strong> bacalaureat să nu fie afectat <strong>de</strong> protestele s<strong>in</strong>dicaliştilor,iar sfârşitul <strong>de</strong> an şcolar să se <strong>de</strong>sfăşoare normal. Potrivit controversa-tului m<strong>in</strong>istru, Daniel Funeriu, <strong>în</strong> „scurtată” vreme se va dispune <strong>de</strong>toate datele d<strong>in</strong> sistem, astfel <strong>în</strong>cât bacalaureatul să nu fie afectat, pen-tru că <strong>în</strong> viziunea domniei sale, „Bacalaureatul e o zi specială, cred că ec<strong>in</strong>ic să-i iei ostatici pe t<strong>in</strong>erii României”, moralistul d<strong>in</strong> fotoliul m<strong>in</strong>is-terial <strong>de</strong>clarând că va purta negocieri cu li<strong>de</strong>rii s<strong>in</strong>dicali d<strong>in</strong> <strong>în</strong>văţământ,<strong>in</strong>vitându-i pe profesori să fie alături <strong>de</strong> cei care caută soluţii, astfel <strong>în</strong>-cât să nu fie perturbate sau „per-tulburate” spiritele care <strong>în</strong><strong>de</strong>amnă lapregustarea preagolului paharului cu licoare otrăvită! Dar, ficţiunileconvertite <strong>în</strong> expresia „se poate şi aşa”, <strong>de</strong> multe ori sunt prezente <strong>în</strong> totceea ce este omenesc, pentru că rostim şi „rostuim” fel şi fel <strong>de</strong> lucruri<strong>de</strong>spre absolut, <strong>in</strong>f<strong>in</strong>it, eternitate, timp, spaţiu, mişcare, energie, fără aşti prea b<strong>in</strong>e <strong>de</strong>spre ce vorbim. Dar, ficţiunea care ne copleşeşte, creea-ză iluzia că am <strong>de</strong>ţ<strong>in</strong>e a<strong>de</strong>vărurile <strong>de</strong>spre transcen<strong>de</strong>nt şi <strong>de</strong>spre materiane<strong>de</strong>f<strong>in</strong>itivată, mai ales că aceasta d<strong>in</strong> urmă, nefi<strong>in</strong>d <strong>în</strong>că <strong>de</strong>f<strong>in</strong>ită <strong>de</strong>nimeni <strong>în</strong> mod clar şi „substanţial”, nu vom afla câtuşi <strong>de</strong> puţ<strong>in</strong>, careeste natura <strong>in</strong>timă a energiei, misteriosul fenomen care acţionează ladistanţe enorme ale universului ca şi la distanţe <strong>in</strong>f<strong>in</strong>it <strong>de</strong> mici ale lumiisubatomice, chiar dacă aceasta nu ne împiedică să folosim „noţiunea”propriu-zisă a educării omului, avansând ipoteza că i-am cunoaşte „fi-rea” şi „fi<strong>in</strong>ţa” <strong>in</strong>timă a percepţiei <strong>de</strong> s<strong>in</strong>e a acestuia.Ştim prea b<strong>in</strong>e că „viaţa <strong>de</strong> după” este o ficţiune, chiar dacă mulţid<strong>in</strong>tre noi ne comportăm ca <strong>în</strong> faţa unei realităţi evi<strong>de</strong>nte! Omule <strong>de</strong>lângă m<strong>in</strong>e, cititorule <strong>in</strong>teresat sau <strong>de</strong>z<strong>in</strong>teresat, eu ştiu sau presupun căştiu care sunt limitele şi neajunsurile mele, dar mă comport ca un „atoa-teştiutor”, tră<strong>in</strong>d iluzia că aş fi cel mai <strong>de</strong>ştept ştiutor şi <strong>de</strong>sto<strong>in</strong>ic om <strong>de</strong>pe planetă. Reven<strong>in</strong>d la „reflecţiile” d-lui m<strong>in</strong>istru Funeriu, pe care unuld<strong>in</strong>tre confraţii mei dascăli îl numeşte „Funeroiu”, ca un hamletian con-v<strong>in</strong>s, acesta se avântă şi spune: „Îi <strong>în</strong>treb pe dascăli, c<strong>in</strong>e îi reprez<strong>in</strong>tă:elevii, viitorul elevilor sau li<strong>de</strong>rii s<strong>in</strong>dicali, care sper că <strong>de</strong> data aceastasă fie alături <strong>de</strong> noi, pentru a rezolva această problemă. Cred că eleviipot miza pe <strong>de</strong>votamentul dascălilor şi capacitatea MECTS <strong>de</strong> a term<strong>in</strong>acu b<strong>in</strong>e acest an. Va rezolva ne<strong>în</strong>cheierea acestui an şcolar problemeleRomâniei?”, a concluzionat ilustrul <strong>de</strong>mnitar. Nu seamănă această „re-flecţie” cu celebra expresie: „a fi sau a nu fi” m<strong>in</strong>istru al Educaţiei?Dacă aş fi <strong>în</strong> pielea d-lui m<strong>in</strong>istru, ştiu că faţă <strong>de</strong> imensitatea universuluişi <strong>în</strong> raport cu populaţia globului, eu sunt un punct <strong>in</strong>f<strong>in</strong>it <strong>de</strong> mic, dar măcomport ca şi când aş fi „steaua polară” sau osia lumii, centrul universului,cel mai important, cel mai …. Şi chiar sunt, adică trebuie să tră-iesc <strong>în</strong> legea firii mele omeneşti, constatând că slova pe care o scriu semetamorfozează <strong>în</strong>tr-o ficţiune care <strong>de</strong>vansează logica absurdului. Uniid<strong>in</strong>tre noi, poate nu mai cre<strong>de</strong>m <strong>în</strong> mituri, nu ne facem iluzii asupracunoscuţilor şi amicilor şi nu preţuim convenţiile sociale, dar ne com-portăm atipic şi cre<strong>de</strong>m <strong>în</strong> ele, fără a le preţui cum se cuv<strong>in</strong>e. Educaţia<strong>în</strong> criză sau pregustarea preagolului paharului <strong>de</strong>monstrează că omuluiîi este tot mai greu, dacă nu imposibil, să evite s<strong>in</strong>copele educaţionale<strong>în</strong> relaţiile sale cu ceilalţi oameni!Prof. Vasile GOGONEAProteste stu<strong>de</strong>nţeştila Târgu-JiuScă<strong>de</strong>rea burselor şi nouaLege a <strong>în</strong>văţământului a scos <strong>în</strong>stradă stu<strong>de</strong>nţii d<strong>in</strong> <strong>Gorj</strong>. MembriiLigii Stu<strong>de</strong>nţilor d<strong>in</strong> cadrulUniversităţii„Constant<strong>in</strong>Brâncuşi” d<strong>in</strong> Târgu-Jiu au pro-testat, marţi, <strong>în</strong>tre orele 13.00 şi14.00 <strong>în</strong> faţa Prefecturii <strong>Gorj</strong>.Nemulţumirile stu<strong>de</strong>nţilor sunt le-gate <strong>de</strong> Legea Educaţiei, pr<strong>in</strong> carescad subvenţiile şi valoarea burse-lor <strong>de</strong> la 1 iunie 2010. Stu<strong>de</strong>nţiitârgujieni sunt supăraţi şi <strong>de</strong> fap-tul că sunt trataţi cu <strong>in</strong>diferenţă<strong>de</strong> m<strong>in</strong>istrul Educaţiei, DanielFuneriu. T<strong>in</strong>erii au scandat loz<strong>in</strong>ciîmpotriva Guvernului şi mi-nistrului Educaţiei. Cele maiscandate loz<strong>in</strong>ci au fost: Demisia!Hoţii! M<strong>in</strong>istrul să trăiască cubursa stu<strong>de</strong>nţească!O lucrare <strong>de</strong> s<strong>in</strong>teză şio carte <strong>de</strong> refer<strong>in</strong>ţă!Piaţa cărţii şcolare v<strong>in</strong>e, <strong>de</strong>această dată, cu acea ofertă pe care<strong>in</strong>stituţia <strong>de</strong> <strong>în</strong>văţământ o prez<strong>in</strong>tăconstant beneficiarilor direcţi, pen-tru că vom semnala apariţia uneilucrări <strong>de</strong> specialitate cu titlul:„S<strong>in</strong>teze, teste şi rezolvări <strong>de</strong> pro-bleme <strong>de</strong> Economie”, semnată <strong>de</strong>către doamnele profesoare: AdrianaRichiter, Diana Pociovălişteanu,Crist<strong>in</strong>a Antoaneta Ciungu şiVeronica Arjoca, trei d<strong>in</strong>treacestea fi<strong>in</strong>d cadre didactice laColegiul Comercial „VirgilMadgearu” d<strong>in</strong> Tg-Jiu, iar unafi<strong>in</strong>d cadru didactic laUniversitatea „Constant<strong>in</strong>Brâncuşi”. Fără a exagera, credcă avem <strong>în</strong> faţă o carte <strong>de</strong> refe-r<strong>in</strong>ţă care se situează pe l<strong>in</strong>iaunor oportunităţi oferite elevilorşi candidaţilor la examene, <strong>de</strong> apătrun<strong>de</strong> <strong>în</strong> universul şti<strong>in</strong>ţeiEconomiei, fi<strong>in</strong>d concepută şi<strong>de</strong>zvoltată <strong>în</strong> patru capitole,pentru fiecare temă <strong>in</strong>dicată <strong>în</strong>programă fi<strong>in</strong>d formulate şiunele teste care vizează cunoşt<strong>in</strong>ţeleeconomice <strong>de</strong> bază dobânditepr<strong>in</strong> <strong>în</strong>văţare, ca şi <strong>de</strong>-pr<strong>in</strong><strong>de</strong>rile practice <strong>de</strong> activitateeconomică ale elevilor sau alecandidaţilor la examenele <strong>de</strong> admi-tere, <strong>de</strong>oarece testele cupr<strong>in</strong>se <strong>în</strong>capitolele lucrării sunt <strong>în</strong>soţite <strong>de</strong>răspunsuri şi rezolvări <strong>in</strong>tegrale,având gra<strong>de</strong> diferite <strong>de</strong> dificultate.Multe d<strong>in</strong>tre formulele <strong>de</strong> calculutilizate, ca şi s<strong>in</strong>teza teoretică şiaplicativă corespunzătoare temelor,s-a urmărit să fie prezentate la <strong>în</strong>ce-putul fiecărui capitol, lucrarea fi<strong>in</strong>drecomandată <strong>in</strong>clusiv profesorilor<strong>de</strong> specialitate, pentru evaluareacont<strong>in</strong>uă a elevilor <strong>de</strong> liceu şi chiara stu<strong>de</strong>nţilor.Pr<strong>in</strong> modul <strong>in</strong>teresant <strong>de</strong> siste-matizare şi <strong>de</strong> exprimare, autoareleau urmărit o creştere a disponibilităţiielevilor şi stu<strong>de</strong>nţilor <strong>în</strong> asimilarea<strong>in</strong>formaţiilor <strong>de</strong> specialitate, fie-care temă <strong>in</strong>clusă <strong>în</strong> lucrare fi<strong>in</strong>durmată <strong>de</strong> un set <strong>de</strong> aplicaţii con-stând <strong>în</strong> grile şi probleme rezolvate.Fiecare capitol este <strong>de</strong>st<strong>in</strong>at atât candidaţilorla admiterea <strong>în</strong> <strong>în</strong>văţământulsuperior economic, juridic şi teh-nic, dar şi stu<strong>de</strong>nţilor care doresc să<strong>în</strong>veţe teoria economiei <strong>de</strong> piaţă, ce-lor care susţ<strong>in</strong> licenţa <strong>în</strong> economiesau se perfecţionează <strong>în</strong> market<strong>in</strong>g,management, f<strong>in</strong>anţe, contabilitate,drept sau <strong>in</strong>g<strong>in</strong>erie economică, <strong>in</strong>-cluzând teste cu un grad ridicat <strong>de</strong>dificultate, date <strong>în</strong> ultimii ani laolimpia<strong>de</strong>le ju<strong>de</strong>ţene şi naţionale.Această carte cupr<strong>in</strong><strong>de</strong> baremeşi rezolvări ale problemelor <strong>de</strong> laclasă, ceea ce o <strong>în</strong>scrie pe l<strong>in</strong>ia altorlucrări apărute <strong>în</strong> ultima perioadă,cu precizarea că ea constituie şiun ghid <strong>de</strong> pregătire pentru eleviicare iubesc economia, dar <strong>în</strong>acelaşi timp se adresează, cu gi-rul competenţei şi al seriozităţii,dist<strong>in</strong>şilor profesori <strong>de</strong> economie,cei care <strong>în</strong>drumă şi pregă-tesc elevii pentru performanţă,fapt care confirmă <strong>în</strong>cl<strong>in</strong>aţia autoarelor<strong>de</strong> a oferi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> rezolvarea problemelor economi-ce şi mo<strong>de</strong>le <strong>de</strong> teste care să v<strong>in</strong>ă<strong>în</strong> sprij<strong>in</strong>ul elevilor ce se pregă-tesc s<strong>in</strong>guri pentru examene.Structurată şi concepută <strong>în</strong> conformitatecu exigenţele progra-mei şcolare <strong>de</strong> economie - clasaa XI-a şi respectând programapentru examenul <strong>de</strong> bacalaureat2010, lucrarea prezentată azi sedove<strong>de</strong>şte şi un <strong>in</strong>strument <strong>in</strong>dispensabilelevilor care se pregătescpentru examenul <strong>de</strong> bacala-ureat şi pentru admiterea <strong>în</strong><strong>în</strong>văţământul superior economic,juridic şi tehnic, prefigurând şi un<strong>in</strong>strument <strong>de</strong> lucru utilizat <strong>de</strong> cătreprofesori <strong>în</strong> activitatea lor didacti-că. În concluzie, adresăm s<strong>in</strong>cerefelicitări autoarelor culegerii şi cuveniteleurări <strong>de</strong> a fi autoare şi coa-utoare… la alte asemenea cărţi!Prof. Vasile GOGONEA

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!