Eveniment - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Palatul Victoria
cea scontatå ¿i va trebui så asiguråm
acest necesar de grâu acum. Dupå
aceea ståm lini¿ti¡i, vom vedea.
La orz s-au realizat 500.000 de
tone, la ovåz 300.000, la porumb,
floarea soarelui, fructe, legume se
estimeazå o cre¿tere de produc¡ie fa¡å
de anul trecut, ceea ce va permite
compensarea in parte a nerealizårilor
de la cerealele påioase, de cele 1 milion
de tone de grâu de care am vorbit
¿i rapi¡a care s-a pierdut aproape în întregime.
¥n zootehnie, efectivele de
animale au crescut fata de aceea¿i perioadå
a anului trecut, înregistrânduse
urmåtoarele rezultate ¿i aici probabil
cå statisticile sunt foarte importante,
dar ¿i pia¡a ¿i-a spus cuvântul ¿i
dumneavoastrå a¡i våzut cå am ajuns
dupå o perioadå lungå de timp în situa¡ia
în care så avem probleme cu
pre¡ul la carnea de porc cå era prea
mic.
- la porcine au crescut cu 10%
- la påsåri cu 4%
- la bovine ¿i ovine cu 1%.
Produc¡ia de carne în viu a crescut
in medie cu 21%, din care la:
- bovine - 21%
- porcine - 16%
- ovine - 18%
- pasåre - 28%
- produc¡ia de ouå a crescut cu
5%;
- de miere cu 40%, de lapte cu 6%.
Consumul de carne si preparate
din carne, la ora actualå este în
cre¿tere: 20,3 kg/locuitor pe 2003,
deci cu 9,7% mai mult fa¡å de 2002.
La carnea de porc cu 7,9 kg/locuitor,
cu 6,8% mai mult decât în 2002.
Acest lucru s-a resim¡it din plin ¿i o så
intervin pe altå pozi¡ie pe care o am în
material ¿i asupra acestui fenomen
discu¡iile dintre crescåtori ¿i procesatorii
de carne de porc pe care toatå
lumea le cunoa¿te ¿i pe care încå mai
încercåm så le aducem la o situa¡ie
normalå, fiind vorba de o asocia¡ie interprofesionalå
care ar trebui så
lucreze excep¡ional.
Discu¡iile pe pia¡a cårnii de porc,
a¿a cum spuneam, au fost de toate
felurile, Guvernul înså nu a stat lini¿tit
¿i s-a implicat în aceste dispute strict
profesionale legate de cele douå asocia¡ii
¿i a venit cu måsuri de sprijin ¿i
prima pe care au solicitat-o de fapt
crescåtorii a fost scutirea de taxe vamale
la importul de cereale, dupå
aceea în discu¡iile pe care le-am avut
cu ambele entitå¡i am ajuns la concluzia
cå trebuie så cre¿tem subven¡ia
de carne de porc de la 4000 lei/kg la
7000 lei/kg ¿i, nu cea mai în urmå,
de¿i puså ultima måsurå care s-a luat,
taxa de salvgardare în rela¡ia cu
Polonia, solicitatå de crescåtorii de
porci.
Protocolul, din påcate trebuie så o
spunem, ¿i cunoa¿te¡i ¿i dumneavoastrå
¿i colegii din teritoriu, nu a fost
respectat cum ni se întâmplå de fiecare
datå ¿i o spun cu un regret pe care
îl am în urma celor 3 ani de activitate
¿i de discu¡ii de ore ¿i zile întregi cu
diverse asocia¡ii. În momentul în care
Guvernul intervine, în momentul în
care Guvernul vrea så ajute, pentru cå,
de fapt, noi subven¡ia o dåm ca så
ajutåm consumatorul nu producåtorul,
în toate ¡årile se procedeazå la fel,
pânå la urmå, dupå ce am acordat
facilitå¡ile, pre¡ul nu a fost cazul la
carnea de porc din surplusul pe care l-
am avut, dar în general cre¿te. Acum
ne apropiem de aceia¿i situa¡ie, cum
au început så se regleze lucrurile deja
încep discu¡iile pe baza cre¿terilor de
pre¡uri. La fel se întâmplå în sectorul
de panifica¡ie, unde ¿ti¡i cå s-au creat
facilitå¡i, pânå s-au creat aceste facilitå¡i
patronatele ne lini¿teau ¿i ne
spuneau: „domnule nu ne obliga¡i så
dåm drumul la rezervå, nu ne cere¡i
taxe vamale, pre¡ul la pâine va råmâne
acela¿i”. Acum, deodatå am auzit, a¡i
auzit ¿i dumneavoastrå voci care
spun: „domnule va trebui så creascå
pre¡ul la pâine”.
Sigur, la început au fost mai
timide aceste anun¡uri cå 5%, 10% din
cauza curentului, din cauza gazului,
ieri am auzit un sindicat care a spus
50%. O så analizåm, o så vedem care
sunt cauzele. În mod firesc, n-ar trebui
så existe cauze legate de produsul de
bazå, grâu. Sigur, celelalte pot fi cuantificate:
când se constituie un pre¡ de
cost toatå lumea ¿tie cå acolo numai
materia de bazå e cea care dicteazå, ea
ar trebui så aibå un procent semnificativ.
A¿ dori så le spun, cå tot vorbeam
de cele douå asocia¡ii cu care noi colaboråm
foarte bine, cå nu vom interveni
în acest an pânå la sfâr¿itul anului
în nici un fel. Noi o så avem o întrevedere
cu cele douå asocia¡ii luni,
dar så ¿tie cå nu vom mai interveni în
nici un fel. Nu putem så schimbåm în
fiecare såptåmânå politicile pe care le
aprobåm cu ordonan¡e de urgen¡å, cu
hotårâri de guvern în func¡ie de ceea
ce unii sau al¡ii nu reu¿esc så-¿i rezolve
în propria lor ogradå.
Stima¡i colegi o aten¡ie deosebitå
trebuie så acordåm în aceastå perioadå
pregåtirii campaniei agricole de
toamnå. Dacå nu o så pregåtim campania
agricolå de toamnå a¿a cum ne
cere ¿tiin¡a agriculturii vom avea probleme
anul viitor. S-a demonstrat ¿i în
acest an cå nu neapårat fenomenele
care s-au abåtut, ¿i s-au abåtut, recunoa¿tem
cu to¡i, asupra ¡årii ¿i asupra
agricultorilor ¿i asupra culturilor au
fost întotdeauna ¿i cauza pierderilor
mari care s-au realizat.
Câteodatå, trebuie så recunoa¿tem
cå nu folosim såmân¡å certificatå
foarte mult ¿i fac un apel la oamenii
no¿tri din teritoriu så fie mult mai
aten¡i, vom încerca în acest an så supraveghem
¿i noi mult mai atent a-
ceastå modalitate în care se dau certificatele:
se accede foarte u¿or la subven¡ie
¿i dupå aceea, când te duci în
câmp consta¡i cå de fapt, la multe dintre
culturi, ¿i speciali¿tii ¿tiu nici nu
trebuie så fii mare tehnician så vezi
diferen¡ele, floarea soarelui când are
peste 2 metri ¿i când are 1,10 metri,
una are circumferin¡a bine formatå,
iar cealaltå parcå e o minge de tenis.
Aici nici nu mai este nevoie de prea
multå documentare ¿i de prea multå
expertizå. V-a¿ ruga så fi¡i foarte
aten¡i, ne furåm cåciula singuri. Pe de
o parte, subven¡ionåm såmân¡a care
nu-i de calitate, dupå aceea produc¡iile
sunt slabe, pierderile sunt mari,
42
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003