Eveniment - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Palatul Victoria
într-adevår så poatå fi aplicat ¿i aici
iarå¿i facem apel la consiliile jude¡ene,
la domnii pre¿edin¡i, la domnii
primari, fiindcå to¡i sunt sau dân¿ii
sunt în primul rând interesa¡i, mai ales
primåriile din comune.
Avem zone fierbin¡i, cum am
încercat noi så le delimitåm acum în
¡arå, cursul râurilor care ¿tim cå periodic
ne creeazå probleme. Nu e admis
så acceptåm ca aceste cursuri împånate
cu baraje naturale din acelea create
prin lemne care au fost aduse sau
din diverse materiale, dupå aceea så
fie obturate de molozul pe care con-
¿tien¡i sau incon¿tien¡i unii dintre locuitorii
zonei respective îl depoziteazå
în cursul râului. Iar când apele produc
pagubele pe care le produc, ¿tim ¿i
noi, îi vedem pe unii dintre ei plângând
ca ¿i în cazul pestei, dar ar trebui
så-i con¿tientizåm înainte så nu mai
ajungå la aceastå situa¡ie.
Constatåm în unele zone cå pleacå
dealurile la vale, dar, în ciuda acestui
fapt, tåierile abuzive de pådure nu se
opresc. Trebuie neapårat så ne gândim
la aceste lucruri, în special primåriile,
trebuie så avem întâlniri pe aceastå
temå, så con¿tientizåm oamenii. Nu se
poate så nu fie receptivi vizavi de propria
lor situa¡ie, de propriile lor gospodårii,
de via¡a lor, pânå la urmå.
Sunt lucruri simple care se pot face.
S-a discutat ¿i domnul prim-ministru
a repetat de multe ori. Nu mai vorbesc
de ¿an¡urile care erau pentru scurgerea
apelor pluviale ¿i celelalte.
Stima¡i colegi, ultimul punct la
care ne-am gândit noi este programul
SAPARD, pe care dumneavoastrå
l-a¡i analizat în aceastå varå, eu nu am
fost la întâlnirea de la Snagov, au fost
colegii mei.
ªtiu cå dezbaterile au fost destul
de interesante ¿i e un program pe care
cu riscul de må repeta, trebuie så spun
cå a fost una dintre realizårile pe care
noi le-am avut ¿i una din marile noastre
conteståri dacå vå aminti¡i, în
perioada de preacreditare a programului.
Nimeni nu ne-a dat nici o ¿anså.
Iatå, acest program la ora actualå
func¡ioneazå ¿i ar fi påcat så nu-l
facem vizibil la modul pe care îl meritå.
Sunt sute de milioane de euro care
vin în dezvoltarea ruralå, în dezvoltarea
localitå¡ilor, bani de la UE, program
de preaderare ¿i sigur cå ne
bucurå faptul cå pe unele måsuri deja
solicitårile sunt de zece ori mai mari
decât sumele alocate. La måsura 1,1,
îmbunåtå¡irea prelucrårii ¿i marketing-ul
produselor agricole ¿i piscicole,
avem 75 de contracte încheiate cu o
valoare de 77,71 milioane euro. Se
aflå în stadiu avansat de dezvoltare 20
de proiecte. La dezvoltarea ¿i îmbunåtå¡irea
infrastructurii rurale, avem
438 de contracte încheiate cu o valoare
de 350 milioane de euro. 60 dintre
consiliile locale au demarat lucrårile
de execu¡ie, iar Consiliul local Castelul
din Constan¡a a depus prima cerere
de platå. Un program care dupå acreditare
a început så func¡ioneze.
În ciuda unor specula¡ii care s-au
vehiculat cå n-o så fie sume suficiente,
cå n-au de unde så plåteascå
primåriile. Tocmai acolo constatåm cå
e cel mai mare numår de solicitåri, de
proiecte. La måsura 1,1 ne apropiem
¿i acolo, e nouå zeci ¿i ceva de milioane
suma totalå. Avem 77 deja contractate,
78, deci iatå a¿a cum deja
dumneavoastrå cunoa¿te¡i, a¡i discutat
¿i s-a fåcut ¿i o nouå strategie pentru
comunicare pentru informare la
Snagov aici nu fac decât så repet
unele lucruri poate a¿ anun¡a cå de la
data de 15 septembrie se a¿teaptå
comunicarea din partea Comisiei
Europene pentru acreditarea unui nou
pachet de måsuri, cele a¿teptate: 3.1
investi¡ii în exploata¡iile agricole 3.4.
„Dezvoltarea ¿i diversificarea activitå¡ilor
economice care så genereze activitå¡i
multiple ¿i venituri alternative“.
Stima¡i colegi din teritoriu, gândi¡i-vå
la ceea ce permanent noi discutam.
Comunitå¡ile locale nu au alternativå.
Comunitå¡ile ce så facå,
tråiesc dintr-un hectar de påmânt, din
douå, din cinci din subven¡ii, iatå posibilitå¡i
de a crea locuri de muncå, de
a stabiliza tinerii la sat, totul e så avem
ini¡iativå. Sigur, 50% din sume vin de
la Uniunea Europeanå, vin gratuit, nu
e chiar pu¡in ca jumåtate din valoarea
unui proiect så o prime¿ti gratuit.
Sigur formele sunt complicate, dar de
aceea avem speciali¿ti la camerele
agricole, de aceea sunt la primårie, de
aceea avem aceste agen¡ii ale noastre
în teritoriu ca så poatå så îndrume, så
ajute, så reu¿im så accesåm ace¿ti
bani, så-i luåm, în beneficiul comunitå¡ilor
locale.
La fel, aceastå måsurå cu investi¡iile
în exploata¡iile agricole. Au fost
ordinele noastre criticate, necriticate,
ironizate, cel cu iriga¡iile, ba i-au spus
Sf Ilie, ba i-au spus nu ¿tiu cum, au
fost måsuri foarte bune. Sigur doream
så le continuåm, din anumite motive
care nu au ¡inut neapårat de strategia
Ministerului ¿i nici a Ministerului Finan¡elor,
trebuie så spunem, am renun¡at
la ele. Iatå vine SAPSRD-ul ¿i
aduce ceva în loc. ªi aceea¿i måsurå
cu 50%. De aceea, ne-am gândit cå
toate cererile care au fost pentru echipamentele
de irigat så råmânå valabile
din 15 septembrie så le putem trece pe
SAPARD. De aceea, am încercat så
ob¡inem sume suplimentare la aceastå
måsurå ¿i datoritå situa¡iei de secetå
de la noi din ¡arå din acest an. Deci, pe
iriga¡ii, practic, vrem så suplimentåm
aceastå sumå, så acoperim tot necesarul.
Dat fiind cå noi am dat 300 miliarde,
am în¡eles cå suma nu putea så
ajungå, cererile s-au ridicat la 1000. ªi
acesta este un lucru extraordinar fiindcå
începem så lucråm bine cu beneficiarii,
cu fermierii, cu producåtorii.
Dåm noi jumåtate, dau ¿i ei jumåtate,
altfel apreciazå dupå aceea ¿i altfel
exploateazå în mod ra¡ional ¿i altfel
¿tiu så påzeascå aceste echipamente
så nu mai ajungå pe pie¡e sub formå
de ceaune ¿i de alte...
V-a¿ ruga ca fa¡å de acest program,
SAPARD unde avem ¿i noi
speciali¿tii no¿tri din teritoriu, ei så se
ocupe în continuare de informarea poten¡ialilor
beneficiari, e foarte important
acest lucru.
Noi am lansat ¿i aceste caravane,
l-am numit noi centre mobile de consultan¡å
care au parcurs trei trasee în
46
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003