Eveniment - Institutul Social Democrat "Ovidiu Sincai"

Eveniment
Toast al premierului României, dl Adrian Nåstase,
la dineul oferit în onoarea sa de pre¿edintele Senatului francez
Sediul Senatului Republicii Franceze
(Paris, 8 septembrie 2003)
Domnule Pre¿edinte al Senatului,
Domnule Pre¿edinte al grupului de prietenie Fran¡a –
România,
Doamnelor ¿i domnilor senatori,
Dragi prieteni,
În România existå un proverb care spune cå, în timp ce
pårin¡ii ne sunt da¡i, alegerea prietenilor ne revine în întregime
nouå. Cu siguran¡å, autorul anonim al acestei expresii a
avut probleme de familie. Acest proverb care pune prietenia
înaintea rela¡iilor de rudenie, nu este întotdeauna adevårat.
Istoria noastrå comunå, domnule Pre¿edinte, istoria rela¡iilor
franco-române ne dovede¿te cå aceste douå valori – rudenia
¿i prietenia care ne leagå pe deasupra distan¡elor ¿i dificultå¡ilor,
pot så meargå foarte bine împreunå.
Totu¿i, permite¡i-mi så ating aici un punct delicat: în ac-
¡iunea noastrå prezentå ¿i viitoare contåm mai mult pe virtu¡ile
prieteniei decât pe cele ale rudeniei, pentru simplu
motiv cå prietenia nu este nicicând datå dinainte, nici în mod
incon¿tient. Noi vrem så o meritåm, så o consolidåm, så pariem
pe aceastå prietenie care ne seduce mai ales prin caracterul
såu electiv. Doresc så subliniez cå suntem extrem de
sensibili numeroaselor semne de prietenie pe care Fran¡a,
Pre¿edintele Republicii, dumneavoastrå personal, domnule
Pre¿edinte, Guvernul francez ¿i Primul – ministru ni le trimit
cu fiecare ocazie importantå. Memoria colectivå a poporului
român rezervå de acum înainte un loc deosebit sprijinului
puternic pe care Fran¡a l-a dat României în cursul procesului
de integrare europeanå ¿i euro-atlanticå. Vå suntem, pentru
aceasta, extrem de recunoscåtori. Aceste gesturi nu vor råmâne
fårå råspuns. Construc¡ia europeanå care ne va reuni
pe to¡i într-o singurå ¿i unicå entitate politicå ¿i economicå
destinatå så cântåreascå într-un mod determinant pe plan
interna¡ional, ne va da posibilitatea så exprimåm mai accentuat
¿i mai strâns comuniunea de interese care existå între
cele douå ¡åri ¿i popoare ale noastre. Principiul politic care a
ghidat procesul de lårgire, anume reunificarea continentului
dupå destråmarea ideologicå tragicå din secolul trecut, este
pe cale de a se realiza ¿i, în curând, de a se termina.
România este hotårâtå så-¿i asume toate responsabilitå¡ile
într-o Europå a cårei greutate politicå va fi la înål¡imea
greutå¡ii sale economice ¿i financiare. Alåturi de Fran¡a,
noi suntem hotårâ¡i så participåm la crearea unei for¡e europene
de apårare, precum ¿i la constituirea unei dimensiuni
coerente a politicii sale interna¡ionale. O ac¡iune politicå î¿i
gåse¿te întreaga sa legitimitate în sprijinul popular care o
propulseazå ¿i tocmai dumneavoastrå, domnule pre¿edinte,
doamnelor ¿i domnilor senatori, sunte¡i cei mai con¿tien¡i de
aceastå legåturå organicå, altfel spus, de necesitatea de a råmâne
în permanen¡å deschi¿i la glasul na¡iunii. Oamenii politici
sunt limita¡i în ac¡iunea lor dacå nu gåsesc sprijinul oamenilor
pe care îi reprezintå. În aceastå logicå, problema
care se pune este de a ¿ti dacå este posibil så se vorbeascå
despre o adevåratå prietenie franco-românå circumscriså
unic conducerii statelor noastre, în afara unei prietenii durabile
¿i masive ¡esutå între cetå¡enii no¿tri. Cred cå råspunsul
este nu.
Apropierea dintre ¡årile noastre, de care suntem atât de
mândri ¿i pe care o vedem întårindu-se din ce în ce mai mult,
constituie, dincolo de afinitå¡ile istorice, culturale ¿i lingvistice,
rezultatul ac¡iunii prezente promovatå de Fran¡a ¿i de
România în numeroase domenii.
Un rol important în aceastå privin¡å revine, fårå îndoialå,
grupului de prietenie Fran¡a – România, din Senat, prezidat
cu onoare de senatorul Henri Revol. Doresc så exprim mul-
¡umirile mele foarte sincere pentru energia cheltuitå de acest
grup ¿i în mod personal de senatorul Revol, a cårui puternicå
angajare în favoarea României depå¿e¿te net cadrul legåturilor
parlamentare. ºin så salut în acest sens decizia luatå
de domnul Revol de a prezida împreunå cu domnul Ilie Nåstase,
Forumul franco-român de personalitå¡i, care se bucurå
de întreaga noastrå încredere pentru stimularea unei mai
bune racordåri a ¡årilor noastre la nivelul cetå¡enilor.
Så-mi fie permis så salut, de asemenea, prezen¡a în
aceastå searå a domnului Jean Puech, Pre¿edintele Asocia¡iei
pre¿edin¡ilor consiliilor generale, ¿i så apreciez dubla sa angajare
în favoarea rela¡iilor bilaterale, în calitate de organizator
al Forumului Cooperårii Descentralizate, dar ¿i ca
membru al Forumului franco-român de personalitå¡i.
Evocam la începutul cuvântului meu afinitå¡ile culturale,
ca element catalizator al raporturilor bilaterale, cåci istoria
noastrå comunå a dovedit faptul cå apropierea na¡iunilor
noastre s-a format mai ales datoritå pasiunii noastre comune
pentru cea mai nobilå dintre activitå¡ile umane, anume cultura.
Cum så nu invocåm o întreagå pleiadå de nume care
face mândria comunå a ¡årilor noastre, precum poetul Tristan
Tzara, Brâncu¿i, care s-a inspirat din cultura lemnului din
Oltenia ¿i care este la originea unuia din marile curente ale
sculpturii moderne, Eugen Ionesco, care a schimbat maniera
de a considera teatrul, ca Brassai, fotografia, sau Mircea Eliade,
în istoria religiilor, ca Enescu ¿i Cioran, ca ¿i cele patru
femei scriitor: Iulia Ha¿deu, Elena Våcårescu, prin¡esa
Martha Bibescu ¿i prin¡esa Brâncoveanu, devenitå prin cåsåtorie
Anna de Noailles, care asemåna cuvintele franceze
unor viori mândre ¿i clare, ce påtrund în inima omului ¿i îi
întind corzile. Este oare posibil så trecem sub tåcere faptul cå
trei „societari” de origine românå: de Max, Marie Ventura ¿i
Yonnel au fost pilonii Casei Moliere Putem oare uita
farmecul inegalabilei Elvira Popescu În afara atributelor
deja men¡ionate, cele douå popoare ale noastre promoveazå
o cooperare descentralizatå foarte solidå ¿i activå. Este o rea-
Newsletter – PSD, nr. 35 (124), 5 - 11 septembrie 2003 5