RomÃ¢nia literar

More documents

Recommendations

Info

$Biblioteca de c\p\tÃ¢i Versuri de ANDREI BODIU, IRINA NECHIT ...$

$Jorge Edwards: Otilia Cazimir Gheorghe Dinic\ Greierele [i furnica$

$DOAMNA Carmen Mu[at e convins\ c\ domnul$

istorie literar\ nimeni nu era de acord s\ apar\ în presa comunist\. Preferau s\ scrie doar pentru ei [i pentru vremuri mai bune. Vasile Voiculescu – Alte contribu]ii biografice Când ne-am documentat În procesul-verbal încheiat pe 10 pentru realizarea monografiei Via]a [i opera lui pus sechestru asigurator „pe averea septembrie 1958 se consemna c\ s-a Vasile Voiculescu (EuroPress, mobil\ [i imobil\ ce apar]ine inculpatului 2012), am studiat toate Voiculescu Vasile”, men]ionându-se 12 actele oficiale care au consemnat rela]iile scriitorului de 180 de metri p\tra]i evaluate la bunuri, printre care imobilul [i curtea cu autorit\]ile juridice [i politice. 61650 de lei, o bibliotec\ mare compus\ din 5 corpuri „lustruite maron, cu circa Am descoperit atunci informa]ii 2000 (dou\ mii) volume c\r]i legate [i pre]ioase, nu numai pentru istoria nelegate”, o serviet\ din piele neagr\ literaturii, ci [i pentru istoria rezisten]ei cu fermoar, dou\ tablouri, „unul anticomuniste a intelectualilor români. reprezentând un drum între dealuri” Codul lor etic s-a aflat de la început (tabloul „Valea Pârscovului”, al lui N. în antitez\ cu marxism-leninismul Constantinescu, n.n.). Alt proces-verbal, primitiv. Într-o Capital\ cultural\ în încheiat 5 zile mai târziu [i care „opisa” care [tiin]a [i arta erau zdrobite de lucrurile, dovedesc situa]ia material\ ideologie, marile spirite se c\utau [i se extrem de modest\ în care tr\ia medicul sus]ineau prin for]a solidarit\]ii. În pensionar. Documentul inventariaz\, interogatoriul din 10 iulie 1958, profesorul Alexandru Mironescu, fost membru ca rupte sau uzate, obiecte, precum 2 al P.D.S. – Titel Petrescu, pentru a-l halate, o p\tur\, un pled, o pern\ mare menaja pe Voiculescu, nu-l aminte[te [i dou\ mici, un prosop [i o c\ma[\ ca f\când parte între 1946 [i 1947 de noapte, un covor, dou\ scoar]e, un din Rugul aprins, care [i-ar fi încetat pardesiu, pu]in\ lenjerie de corp, o activitatea prin numirea lui Sandu Tudor c\ciul\, sandale, galo[i, [o[oni, bocanci, ca stare] al unei m\n\stiri din Oltenia. toate rupte sau uzate, un aparat pentru Din 1955, p\rintele Daniel a acceptat luat tensiunea, stricat, un aspirator f\r\ s\ vin\ sâmb\ta în Bucure[ti [i s\ motor, în sfâr[it, o vioar\ cu toc bun\, slujeasc\ a doua zi la biserica M\n\stirii un ceas de buzunar în stare de func]ionare. Plumbuita, unde se aflau [i p\rin]ii O procur\ din 24 octombrie 1958 îl Sofian Boghiu [i Felix Dubneac. Voiculescu Cioculescu, Pillat, Alice Voinescu, nu ar scrie din convingere [i c\ regimul împuternicea pe fiu, Ion Voiculescu, îl cunoscuse pe Mironescu în 1950 prin c\lug\rul Anania), pe N. Radian, la care din ]ar\ ar îngr\di dezvoltarea adev\ratei „s\ primeasc\ de la organele M.A.I. [i stare]ul Vasile Vasilache, pe când mai veneau Pillat, L\z\rescu [i Ranetti. literaturi [i c\ scriitorii nu au posibilitatea s\ p\streze toate lucrurile ce au fost M\n\stirea Antim era în renovare. Dup\ Scopul întâlnirilor, recunoscut în procesulverbal al interogatoriului din 21 noiembrie era de acord s\ apar\ în presa comunist\. s\ scrie ceea ce gândesc”. Nimeni nu inventariate la domiciliu, cât [i cele slujba de la Plumbuita, grupul de ridicate cu ocazia perchezi]iilor”. Pe 5 intelectuali se strângea în eclezearhie, 1959, era „de a asculta fiecare [i apoi Preferau s\ scrie doar pentru ei [i pentru dup\ care î[i d\deau întâlnire în casa a comenta scrierile mele personale vremuri mai bune. august se ridicaser\ acte de identitate, lui Mironescu. Cei care lipseau de la mistico-reac]ionare” (V. Voiculescu). În procesul-verbal de interogatoriu legitima]ii, o map\ cu mai multe manuscrise liturghie erau anun]a]i telefonic. Dup\ „La fiecare din aceste întâlniri era rezervat din 3 aprilie 1958 (început la ora 17 în versuri, dou\ plicuri cu piese de teatru studen]i (Gh. Vasâi, N. R\dulescu) mergea un timp relativ scurt pentru a face [i 10 minute [i încheiat la ora 22), Vasile în manuscris, un plic „con]inând manuscris tân\rul {erban. Atunci când Sandu Tudor comentarii du[m\noase la adresa R.P.R. Voiculescu a dezv\luit natura rela]iilor în proz\ [i versuri”, noti]e, extrase putea s\ stea mai multe zile, se întâlneau pe marginea evenimentelor politice sale cu Barbu Sl\tineanu, fiul profesorului din ziare [i scrisori, peste 200 de file mai des. Discu]iile ]ineau 5-6 ore. Acas\ interne [i externe [i pe marginea universitar Alexandru Sl\tineanu. „ce cuprind versuri cu caracter du[m\nos la Constantin Joja ascultau buletinele unor scrieri ale fugarilor români din Colonelul în retragere, împreun\ cu regimului democrat din R.P.R., scrise de [tiri ale posturilor de radio occidentale. Occident, Cioran Emil [i Mircea Eliade, so]ia, l-au vizitat pe Voiculescu pentru de învinuit cu scopul ca prin intermediul Voiculescu era printre pu]inii care nu care s-au citit în dou\ rânduri” (idem). prima oar\ în martie 1954, când era lor s\ contribuie la educarea ostil\ a avea aparat de radio. Când a încetat Comentariile c\r]ii Ispita de a exista, bolnav. Dup\ ce s-a f\cut bine, poetul membrilor grupului din care f\cea [i el colaborarea cu Radiodifuziunea, predase aflate în posesia profesoarei Voinescu, a mers în strada Obedenaru, nr. 2, unde parte”, cum se scria în alt document radioreceptorul. La Mironescu, Joja, ar fi avut în vedere mai ales realizarea Barbu avea celebra colec]ie de art\, eliberat de Direc]ia de Anchet\ Penal\. Sl\tineanu, se citeau, pe lâng\ poeziile artistic\ [i mai pu]in con]inutul filozofic citind [i cu acest prilej sonete [i versuri Pe 30.09.1958 s-a instituit sechestru religioase ale lui Voiculescu, lucr\ri [i politic. În toamna anului 1957, în religioase [i ascultând, la rândul s\u, asigurator [i pe un teren din Predeal, tip\rite în str\in\tate, cum ar fi Ortodoxia casa din strada Dr. Staicovici, C. Pillat citate lungi din studiile istorice ale de]inut de Voiculescu. francez\, dar [i Acatistul Sfântului Calinic a prezentat dintr-o revist\ fran]uzeasc\ colonelului. În 1956 i-a dat lui Barbu Un proces-verbal, din 4 aprilie 1960, de la Cernica (Imn acatist la rugul aprins o recenzie asupra unei c\r]i a lui Eliade, Sl\tineanu un caiet numerotat de la consemna faptul c\ doi ofi]eri ai Serviciului al N\sc\toarei de Dumnezeu), în P\durea interzis\, pe care ulterior a pagina 66 la 91, cuprinzând poeme care C al M.A.I. au procedat la distrugerea dou\ variante (Sandu Tudor [i Bartolomeu citit-o [i Voiculescu, f\r\ s\ o considere au fost multiplicate în trei exemplare Anania), scrieri elogiate de participan]i. valoroas\ în totalitate. Într-o alt\ întâlnire, la ma[ina de scris. Unul a r\mas gazdei, prin ardere a unor materiale apar]inând Cei ancheta]i în lotul Noica au recunoscut tot la Voiculescu, C. Noica a citit scrisoarea unul a fost oprit de poet, iar al treilea lui Voiculescu, deoarece aveau „un c\ nu era nicio deosebire spiritual\ între primit\ de la Cioran, din care reie[ea a fost d\ruit prietenului Mironescu. caracter dubios, contrarevolu]ionar”. activitatea ini]ial\ a Rugului aprins c\ a[tepta studii filozofice pentru a le În „Ordonan]a de ata[are la dosar a Era vorba de cele 5 volume din Cartea (1946-1947) [i cea a rena[terii grupului publica în Occident. Epistola a circulat probelor materiale” privitoare la al]i vremii. În 1966, la trei ani dup\ moartea (1955-1958), cu men]iunea c\ cea în mediul intelectual bucure[tean, b\tut\ învinui]i, dintr-un document de anchet\ scriitorului, Muzeul Literaturii Române din urm\ a atras mai mul]i participan]i. la ma[in\. Era inofensiv\ din punct penal\, se men]ioneaz\ c\ la perchezi]ia primea, ca urmare a unei adrese a M.A.I., Vasile Voiculescu era vizitat de de vedere politic, dorindu-se mai lui Mironescu Alexandru „au mai fost „un num\r de materiale” care au apar]inut Constantin Pillat, Sandu L\z\rescu, mult un semn de via]\ de la cineva aflat ridicate peste 200 de poezii cu caracter poetului: decup\ri din ziare, c\r]i po[tale, medicul Nicolae Radian, Constantin departe de prieteni. „Discu]iile du[m\noase” du[m\nos, apar]inând învinuitului scrisori f\r\ plicuri, mai multe buletine Noica, Nicolae Iordache (Vladimir Streinu), la adresa R.P.R. porneau, mai cu seam\, Voiculescu Vasile”, citite „în cadrul de analize medicale [i bilete de ie[ire {erban Cioculescu, profesorul Ion de la nemul]umirea scriitorilor c\ nu întrunirilor în scopul educ\rii membrilor din spital, dar [i conferin]a dactilografiat\ Pl\cin]eanu. La rândul s\u, îl vizita puteau publica orice scriere [i a[teptau s\i în spirit du[m\nos”. Pe coperta „Constitu]ia Stalinist\” a lui D. St\niloaie, pe C. Pillat (împreun\ cu S. L\z\rescu, cu to]ii o liberalizare a vie]ii literare. mapei, Mironescu scrisese „Poezii prezentat\ în cadrul dizerta]iilor Rugului N. Radian, N. Iordache, fost deputat Învinuitul recuno[tea c\ „literatura duhovnice[ti ale Dr. V. Voiculescu”. Nu aprins. P. N. }., [i avocatul Ranetti), pe Barbu realist-socialist\ din R.P.Român\ ar fi [tim dac\ se mai p\streaz\ vreunul din Sl\tineanu (împreun\ cu Streinu, lipsit\ de orice valoare, c\ scriitorii exemplare. • Gheorghe Postelnicu 10................................................................................................................................................................................................................................ România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012
\zvan Turcea a avut în\l]\ri [i c\deri. Acum, dup\ [ase luni de ghinion, [i-a revenit [i în afaceri. {i-a sistat orice activitate în România, unde a avut restaurante ...r[. a. Este unul din ac]ionarii unei firme prospere. pagini de jurnal 1 noiembrie 1998 • leo butnaru Ast\zi, am acordat un interviu pentru televiziune (TVM), în care eram întrebat [i despre c\l\toria mea în Suedia. Nu mai ]in minte ce am notat în blocnotes, dar a[ dori s\ dau, en brève, o biografie de Umbra lui Daniel Turcea `n Suedia emigrant român, pe nume R\zvan Turcea, stabilit la Stockholm înc\ din 1976. Este cumnatul domnului Radu L\z\rescu, la care l-am [i întâlnit, de unde, împreun\ s\ nu r\mânem acolo. Eu m\ dumiresc O pornim la întâmplare prin Stockholm Copiii, doi b\ie]i, au r\mas cu el. Muncea, cu Andrei Burac, mergem [i la R\zvan, pe loc, ]inând cont de planul pe care mil [i, la o intrare, vedem un b\rbat în ziua-noaptea, avea grij\ de copii, ba chiar în casa lui gen vil\, cu dou\ nivele, în propusesem, [i unde fac oarecum ab\tut, uniform\, galonat. O fi ofi]er de armat\, a dat admiterea la universitate, intrând care, în afar\ de st\pân, mai locuie[te a lehamite, c\ pe mine nu m\ intereseaz\ o fi poli]ist, ne întreb\m. {i ne apropiem. la facultatea de economie, una din cele un pisoi uria[. Dl Turcea abia î[i revine str\in\tatea, Italia, [i n-a[ sf\tui-o nici Încerc\m s\-i explic\m durerea noastr\, mai grele [i mai c\utate aici. A terminat-o dintr-un [oc de adânc\ stupefac]ie, în pe so]ia mea s\ se duc\, dar dac\, m\ dar nu cuno[team vreo limb\ str\in\, în cu bine. {i-a aranjat copiii. {i-a melanj cu ni[te sentimente de dragoste, rog, ea vrea s\ plece – n-are decât. În special repetând c\ dorim s\ ajungem cump\rat taxiul s\u, pe care-l are de partener sau doar de obi[nuin]\ „în doi”; în amestec fine, pleac\ so]ia. Nu r\mâne, adic\, la cea mai apropiat\ circ\ de poli]ie. pe un ungur. Se în]eleg, câ[tig\ bine. cu o nemeritat\ nostalgie pe care nu o astfel c\ e bine [i frumos. Simt eu c\ B\rbatul se dovedi a fi un simplu u[ier Dar vroiam s\-]i spun c\, o vreme, poate nicidecum t\inui. Vorba e c\, acum ac]iunile încrederii fa]\ de noi cresc, dar de hotel, îns\ el pricepu mai mult so]iile românce, aici, î[i caut\ de treab\, o lun\ jum\tate, i-a plecat de acas\ so]ia nu sut\ la sut\. Pentru c\, în preajma decât încercam noi s\-i explic\m, astfel caut\ de familie. Îns\, de cum se mai suedez\. De ce Zice R\zvan: „Cu vreun unui turneu în Austria, [efii no[tri înc\ c\ ne îndrept\ exact spre biroul care înfirip\ pu]in, î[i cam iau nasul la purtare. an în urm\, ea îmi propusese s\ mergem nu se hot\r\sc – s\ ne ia pe amândoi, se ocupa de poten]ialii emigran]i, de {i ce s\-i faci Divor]ul… s\ ne stabilim în nordul ]\rii, de unde- pe mine [i pe so]ie, sau doar pe unul solicitan]ii de azil politic în Suedia. – R\zvane, de la bun început am vrut [i are obâr[ia. Eu am contestat acest plan, dintre noi Eu chiar îi spuneam [efului: Ajungem. Reu[im a ne face în]ele[i dup\ s\ te întreb, dar era interesant, [i trist nevrând s\ schimb Stockholmul, metropola, „Am vrea s\ [tim, dac\ e s\ ne lu\m pa[aport – c\ suntem români, poli]istul ceea ce povesteai [i nu am cutezat s\ te pe o dep\rtare ceva mai rece [i mai str\in\ merinde pentru unul sau pentru doi”. de serviciu chem\ o translatoare, românc\ întrerup; am vrut s\ te întreb dac\ nu ai mie. Ea îns\ a t\cut, nu a contestat Pentru c\ a[a practicam noi: luam merinde de origine. Bine, dar era vineri seara [i nimic în comun cu poetul Daniel Turcea. contesta]ia mea. Adic\, nu ne-am certat, de acas\, diurnele b\ne[ti care ni s-ar cei responsabili cu clarificarea situa]iilor – Cum s\ nu! Suntem, am fost veri[ori, nu am insistat asupra subiectului. Ei, fi cuvenit intrând în buzunarele celor de acest gen erau deja pleca]i. Ce-i de Dumnezeu s\-l ierte. În copil\rie, pe suedezii, sunt firi închise. {i iat\ c\, din stirpea Ceau[e[tilor. Dar decizia f\cut pân\ luni biciclete, f\cur\m o mare bucl\ turistic\, într-o zi proast\, venind seara acas\, lor nu era clar\ nici chiar cu dou\ zile Oameni genero[i, ce mai… Domnul pân\ la Bra[ov [i înd\r\t în Oltenia. Nu g\sesc bile]elul c\ dânsa se reîntoarce înainte de plecare. Abia în ajun, [eful poli]ist ne ia la el acas\, ne ]ine câteva puseser\m la curent p\rin]ii. Vreo în nord, pe meleagurile ba[tinei sale”. zice: „Bine, lua]i mâncare pentru doi”. zile, ne ajut\, pân\ ni se l\mure[te situa]ia. s\pt\mân\, ai no[tri erau înnebuni]i, nu Bietul nostru român recunoa[te c\ a Nu a zis: merge]i amândoi, ci doar de Deci, am fost accepta]i în Suedia. alta, tot întrebându-se unde om fi disp\rut. suferit mult, [tiau de asta [i ceilal]i, rudele, cât\ mâncare s\ lu\m ne-a spus, dar era E-he, am f\cut multe munci. M\ str\duiam Daniel p\rea voinic, dar nu ]inea la pedalat. prietenii. Zice R\zvan: „Dup\ mine, am clar c\ plec [i eu [i nevasta. Asta-i [i în draci. F\ceam câte o norm\ [i jum\tate, Gâfâia de-a binelea. Nu a murit de tras din ]ar\ vreo 50 de rude”. Vila sa e basta! De cum ajungem la Salzburg, dou\, ca în socialism, pân\, odat\, se ceea ce se crede, de un atac de cord, ci într-un sector elitar, întrebat\. Ar p\r\sim ansamblul C\lu[ul [i, cu nevasta prezint\ o delega]ie de sindicali[ti de leucemie. Avea sângele atacat. costa cam la 250 de mii de dolari americani. de mân\, ne prezent\m la poli]ia austriac\, care m\ avertizeaz\ c\ în Suedia nu se Odat\, [i mai demult, pe când eram Are o gr\din\, câ]iva meri foarte roditori. spunând c\ noi solicit\m azil politic. Era munce[te pe întrecute, aici nu este admis\ în clasa a doua, a treia, cu înc\ al]i câ]iva Îns\, deja de câ]iva ani, nu mai face ]uic\ în 1976 [i pentru cei din lag\rul socialist concuren]a dintre un muncitor [i al]i copii ca noi, ne-am pus în gând s\ plec\m din fructele adunate. atare cereri de regul\ erau satisf\cute. muncitori… Am plecat de acolo, – ce era în p\dure [i s\ ne facem partizani. Neam Dar s\ o lu\m de mai departe, de În fine, ni se accept\ [i nou\ cererea, s\ fac Eu vroiam s\ câ[tig mai mult, preg\tit în secret merinde, alte lucruri pe la 1972, când junele român R\zvan dar cu o condi]ie: s\ îng\duim vreo 2 dar celorlal]i le convenea cât câ[tigau, necesare, dar, în ultim\ instan]\, unul Turcea î[i cam f\cea planuri s\ evadeze luni în vreunul din lag\rele de filtrare. [i sindicatele avea grij\ s\ se g\seasc\ câte unul am renun]at s\ ne partiz\nim. din ]ar\. Cum, îns\ Aha! Îi vine o Stau eu [i cump\nesc, dup\ care zic: Nu. o cale de mijloc. Deci, am plecat la alt\ A r\mas ferm în decizia sa doar Nelu, idee. M\ întreab\: O lu\m noi spre Suedia, ]ar\ care nu munc\, mai b\noas\. fiul înv\]\torului nostru la primare. Parc\ – Ai auzit de ansamblul C\lu[ul avea regim de vize. Prin urmare, urc\m Familia îl v\d acum cum, la 10 ani ai s\i, îmbr\cat Eu: cu so]ia în avion via Stockholm. Ajungem. O vreme, bine mersi. Am crescut doi într-un cojocel, cu un cuf\ra[ de lemn – Da, C\lu[arii. F\r\ un ban în buzunar, doar cu o conserv\ feciori, i-am aranjat pe la casele lor. Dar în mân\, el o lu\ spre dep\rt\ri, spre El: într-o pung\ de plastic. Dezorienta]i, de so]ie am divor]at. Cum i s-a întâmplat p\dure, s\ se fac\ partizan. Apoi pe – Nu de C\lu[arii, ci de C\lu[ul din oarecum speria]i, ne a[ez\m undeva pe [i lui nea Marin, taximetristul care va noi ne-au constrâns p\rin]ii [i noi i-am Scornice[ti, în care evoluau doar rudele o banc\, desfacem conserva, o mânc\m preluat de la aeroportul „Aclanda”. El divulgat tovar\[ului înv\]\tor secretul lui Ceau[escu. {tiam c\ acest colectiv [i tot ne fr\mânt\m mintea ce e de f\cut. are cam aceea[i situa]ie. A divor]at. nostru militar. Nelu a fost g\sit dup\ este admis s\ mearg\ des peste hotare, urme: d\duse o prim\ z\pad\ u[oar\ s\ ne reprezinte. Cum s\ nu aib\ ei care-i imprimase urmele. Astfel c\ încredere în rudele secretarului general partizanul a fost readus la [coal\… al PCR {i, ce-mi zic eu – Hai s\ m\ …R\zvan Turcea a avut în\l]\ri [i transfer cu traiul la Scornice[ti. Asta [i c\deri. Acum, dup\ [ase luni de ghinion, fac. Vin în ora[ul de ba[tin\ al pre[edintelui, [i-a revenit [i în afaceri. {i-a sistat orice m\ angajez frumos [i serios la lucru, m\ activitate în România, unde a avut mai înscriu [i în echipa preg\titoare restaurante [. a. Este unul din ac]ionarii de dansatori a C\lu[ului. M\ c\s\toresc, unei firme prospere. A sc\pat de datoriile îmi cump\r cas\ bun\. Bun\, c\ci – ce care, la un moment dat, constituiau peste s\-]i spun – am fost pân\ [i „[ef la 200 de mii de dolari. Zice c\ e posibil, m\turi”. Adic\, eram brigadier într-un anii grei de la urm\, pe care i-a tot dus atelier de legat m\turi. Parc\, ai zice, în e[ecuri, fr\mânt\ri, nereu[ite, s\ fi munc\ de jos, dar necesar\ pentru ]inta influen]at [i starea psihic\ a so]iei sale pe care o urm\ream eu. suedeze, care plecase. Cine [tie… A[adar, doi ani înv\] a dansa cât se „Dar parc\ a[ avea semne c\ dânsa ar poate mai bine. Împreun\ cu so]ia, deja vrea s\ se reîntoarc\”, zice R\zvan Turcea. dans\m în echipa de baz\ a C\lu[ului, B\iat de toat\ isprava, f\r\ [coal\ îns\ când vine momentul, suntem l\sa]i româneasc\ serioas\ (asta e, a fost la Scornice[ti, nu suntem lua]i peste dansator, nu), dar cu o solid\ [coal\ a hotare. Odat\ îns\, cel mai mare peste vie]ii, ale c\rei facult\]i le-a trecut [i le ansamblu zice c\, iat\, unul dintre noi, trece cu îndârjire, ambi]ie [i edificare de eu sau so]ia, mergem în turneu în Italia. sine. O alt\ via]\, într-o alt\ lume, Sigur, se temeau s\ ne ia pe amândoi, întru-un Altfel existen]ial. • România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012..................................................................................................................................................................................................................................11
Page 1 and 2: România literar\ 43 Finan]at\ de C
Page 3 and 4: • editorial de nicolae manolescu
Page 5 and 6: 28.10.1936 - a murit Bogdan Amaru (
Page 7 and 8: numai admiratorii cei mai ferven]i
Page 9: autorul are mai mult\ încredere î
Page 13 and 14: s\r\cia mo[tenit\ de Len]ica din ne
Page 15 and 16: osurs\ extrem de interesant\ în ce
Page 17 and 18: • semn de carte de gheorghe grigu
Page 19 and 20: ndiscutabil, George Georgescu a fos
Page 21 and 22: n fapt de zi, între cer [i p\mânt
Page 23 and 24: Criza [i cultura Nu e vorba de criz

RomÃ¢nia literar

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?