România literar

avanpremier\ editorial\
{coala general\ Nicolae
Dudescu se afl\ pe fundul
unei depresiuni, la cap\tul
unei str\du]e de un
kilometru coborînd în
pant\, str\juit\ de case
[i vile boiere[ti vechi de
o sut\ de ani, cu dou\ [i trei etaje
– ziduri împînzite de ieder\ [i
vi]\ s\lbatic\, terase umbrite
de brazi [i frunzi[uri de platani
seculari, cu trunchiuri p\tate de
h\r]i de coaj\ gri-verzulii, cur]i
cu paji[ti [i fund\turi cotropite
de buruieni viguroase, bosche]i
tun[i în chip de gard viu, b\nci
[i mese de lemn geluit, chio[curi
cu stre[ini traforate [i pere]i din
re]ele de [ipci încruci[ate.
Nemi[carea sus]inut\ de uguitul
gugu[tiucilor e animat\ în r\stimpuri de
figura fosilizat\-str\vezie a vreunei b\trîne
scuturînd o cîrp\ de praf peste un pervaz
de fereastr\. Zgomotul traficului
supraaglomerat de ma[ini din centrul
ora[ului, aflat la mai pu]in de doi kilometri
dep\rtare, ajunge aici estompat, iar dup\
l\sarea serii dispare definitiv, ca [i
cum casele boiere[ti dimpreun\ cu [coala
coboar\ sub p\mînt, într-un gol al
zbuciumului vremurilor.
Brîndu[a auzise de la doamna directoare
Georgeta Ciochin\, care auzise la rîndui
de la un profesor ie[it de mult la pensie,
cine fusese de fapt acest Nicolae Dudescu.
Cic\ un înv\]\tor activ prin anii cincizeci,
într-o comun\ limitrof\ a Pite[tiului,
se spune c\ de felul lui cam nevropat:
b\tea copiii de-i zvînta, posedat se pare
de un har pedagogic s\rit din norm\,
gra]ie c\ruia s-a ales cu titlul de înv\]\tor
emerit, ajungînd un soi de personalitate
anonim\ a înv\]\mîntului românesc, cu
numele pe firma [colii unde-[i f\cea deacum
veacul Diavolul în ture de zi [i
de noapte de cîte dou\sprezece ore.
Prima jum\tate a zilei trecea repede,
cu zarva copiilor c\rora le împ\r]ea
dreptatea cînd joaca lor în curte d\dea
semne c\ s-ar transforma în înc\ierare,
cu comisioane de tot felul pentru profesori,
dup\ care umbla neobosit, harnic, umil,
fiind bine v\zut [i ca protejat, cuno[tin]\
sau rud\ a doamnei directoare tinere.
Brîndu[a-i cel mai tîn\r cadru didactic
din [coal\, iar cel mai b\trîn e chiar
doamna directoare plin\ Georgeta Ciochin\,
s\rit\ bine de vîrsta pension\rii, dar
nu se las\. Bune camarade de bîrf\ [i
sporov\ial\ generatoare de strategii
pentru bunul mers al treburilor în [coal\,
cele dou\ directoare împart [i ele dreptatea
elevilor [i deopotriv\ profesorilor [i
salaria]ilor serviciului administrativ. O
familie numeroas\ [i la o adic\ armonioas\,
în care Robert nimerise ca-n sînul lui
Avraam, dup\ o prim\var\ [i-o var\
de cer[it în fa]a bisericilor [i autog\rilor
din patru ora[e, c\utat [i mîncat din
gunoaie, concomitent cu c\utatul zadarnic
al unei slujbe.
În serile [i nop]ile petrecute singur
în toat\ [coala, cu por]ile [i u[ile încuiate,
î[i tr\gea sufletul prin secretariat sau
oficiul unde avea un pat pliant mo[tenit
de la predecesorul s\u, despre care auzise
c\ se îndurase s\ ias\ la pensie dup\ mai
bine de patruzeci de ani petrecu]i în post.
Povestea asta parc\ ar fi dat s\ r\scoleasc\
în el n\zuin]a dup\ o astfel de împlinire,
un dar [i pîn\ la urm\ o r\splat\ a sor]ii,
tîrzie, dar cu atît mai meritat\: s\ fac\
umbr\ p\mîntului cu folos cincisprezece
Radu Aldulescu
sau dou\zeci de ani de-acum încolo,
coborînd [i urcînd str\du]a cu case
boiere[ti, bîntuind pe culoarele [i etajele
[colii Nicolae Dudescu, prin s\li de clas\,
oficii c\lduroase, grupuri sanitare curate,
dintre care unele cu du[uri [i ap\
cald\ la orice or\ din zi [i din noapte.
Nici c\ s-ar fi putut mai bine. Se
aranjase, se pusese la ad\post, pe
via]\ ar fi putut spune, Miron chiar îl
fericea, de[i lui unul nu i-ar fi surîs
a[a ceva. N-ar fi fost tentat s\ fac\ pe
gardianul, decît poate la Penitenciarul
Fr\sineni, pentru un salariu de cin[pedou\zeci
de milioane. În nici un caz s\
mucezeasc\-n [coal\ cu [ase milioane
pe lun\, m\ rog, pîn\ una alta tot e bine
c\-i iei. Îi iei, nu-i dai. Var\-iarn\, î]i
intr\ lun\ de lun\ [i uite c\ Diavolul a
sc\pat nu doar de frigul de-acas\, dar [i
de frigul de pe [antier, care fusese gata
s\-l bage-n p\mînt iarna trecut\ [i las\,
las\, a[a s\ ne-ajute, ]i-am spus io c\
Dumnezeu ]ine cu \[tia ca noi, nu ne las\
s\ ne omoare spurca]ii cu foamea [i frigu’,
cu mizeriile care le bag\-n mîncare [i
b\utur\ [i otr\ve[te aeru’ cu ele...
Miron se pusese [i el la ad\post. Se
prip\[ise pe lîng\ un tip cu dare de mîn\,
un soi de celebritate local\ cu un
nume de scen\ de toat\ bafta: Elvis
din Fr\sineni. Ap\ruser\ cîteva reportaje
despre el în „Foaia arge[ean\ pentru
minte [i cuget”. Tot jude]ul [tia c\
are-n preg\tire un repertoriu cu piesele
de rezisten]\ ale idolului s\u, cu care va
participa la concursul din Las Vegas,
al\turi de alte clone ale regelui rock ’n’
roll-ului.[...] Un mare noroc pe capul lui
Miron, iar Robert la rîndu-i n-avea decît
s\ recunoasc\: Miron îi purtase noroc
punîndu-l în leg\tur\ cu Len]ica, cînd
c\scase gura la una din fetele ei cu nume
de flori. Penultima, da, singura m\ritat\,
care numai bine c\ se potrivi pentru
Robert, s\ pice pe sufletul lui cu tot cu
rîndu[a auzise de la doamna directoare
Georgeta Ciochin\, care auzise la rîndu-i de la
un profesor ie[it de mult la pensie, cine
bfusese de fapt acest Nicolae Dudescu.
Diavolul tot mai sigur pe via]a lui
minunea asta de serviciu. Floricica Len]ic\i
îl c\uta noaptea în [coal\ pe iubitul ei
Diavolul, plin\ de rîvn\ în a-i dovedi
c\ mesajul ei nu fusese vorb\-n vînt. Te
iubesc-te iubesc-te iubesc [i el tres\rind
la auzul b\t\ilor în geamul oficiului,
sîngele lui b\trîn iu]indu-se, preluînd
din zbor ner\bdarea acelor b\t\i. Îl asalta
cu trupul ei de pisic\ maidanez\, cu
[olduri înguste [i sîni cît pumnul, p\rînd
s\-[i revendice dreptul la o feminitate
îndelung reprimat\, opresat\, c\lcat\
pur [i simplu-n picioare de un so] care
o ignor\, m\ rog, o poveste de g\sit pe
toate drumurile, care ei i se potrive[te
[i o motiveaz\, în afar\ c\ uneori îl duce
pe Robert cu gîndul la familia lui, c\reia
uite c\-i asigur\ tainul supravie]uirii prin
pasiunea neostoit\ a Floricic\i. Totu[i
problemele familiei Susanu, de[i de alt\
natur\, nu pot fi ignorate, chiar dac\ lui
Robert îi e greu s\ accepte, se cam
îndoie[te c\ exist\ [i astfel de probleme.
S\ ai tot ce-]i trebuie, dar s\ te dai de
ceasul mor]ii c\ te m\nînc\. Totodat\
îns\, nici nu-i d\ mîna s\ se îndoiasc\
prea tare, fiindc\ de rezolvarea problemelor
Brîndu[ei, ale familiei Susanu, atîrn\
la o adic\ rezolvarea problemelor familiei
lui. Ce-i pica de la Brîndu[a ar însemna
cam înc\ un salariu [i jum\tate peste
salariul de gardian, pentru care nu-l cost\
chiar nimic s\ se încarce cu spovedania
[i confesiunea Brîndu[ei: o hor\ a r\ului,
da, în care s-a prins cu b\rbatu-s\u.
Laurian nu s-a mai atins de ea de ani de
zile [i Diavolul minunîndu-se, p\i e tinerel
Laurian al t\u [i ea confirmînd c\-i în
floarea vîrstei, de treizeci [i opt de ani
abia, dar vîrsta chiar nu mai conteaz\.
Pe lîng\ c\-i be]iv [i curvar, Laurian n-
a sim]it niciodat\ nimic pentru ea. O
spune oftînd din to]i r\runchii, cutreierat\
de aceia[i fiori care au îndemnat-o s\-i
trimit\ mesajul acela neverosimil, dar
întemeiat, Floricica mea, cît te iubesc,
cît te iubesc... Sincer Diavolul, asta fiind
la o adic\ crucea lui, blestemul [i
boala de care nu se va lecui în veci: io
te-am iubit cu disperare tu mi-ai f\cut
zilele-amare! Nu e îns\ mai pu]in adev\rat
c\ ea l-a iubit [i pe Laurian. A fost
doar primul b\rbat din via]a ei. Laurian
a dezvirginat-o pe cînd avea [aisprezece
ani, i-a f\cut doi copii minuna]i [i nu
s-a îndurat s\ divor]eze de el, de[i ar
putea s\ numere pe degete de cîte ori
a regulat-o de cînd sînt împreun\. [...]
}inu s\-i spun\ c\, pe lîng\ tarele
[i metehnele care i-au mîncat via]a,
Laurain are [i ni[te merite, fiind un poet
talentat la vremea lui [i în prezent un
om de pres\ de excep]ie, extrem de
harnic, cu sim]ul datoriei în sînge, calit\]i
care n-ar fi însemnat nimic îns\, dac\
n-ar fi avut norocul s\ se asocieze cu
omul potrivit. Nu-i nici un secret, da, un
fost locotenent de mili]ie [i fost securist,
mason [i om de afaceri care i-a pus în
mîn\ banii pentru „Foaia arge[ean\
pentru minte [i cuget” – o inven]ie extrem
de lucrativ\, pus\-n func]iune la [apte
ani de la revolu]ie, cînd pia]a presei,
invadat\ de publica]ii de tot felul,
restric]ionase deja drastic posibilit\]ile
de investi]ie în domeniu. În astfel de
împrejur\ri nefavorabile, Laurian a dat
lovitura cu „Foaia” lui, f\cîndu-[i loc,
totodat\, în elita politico-administrativ\
a jude]ului. Treptat au crescut cî[tigurile
[i, totodat\, [i cheltuielile familiei Susanu.
Pe lîng\ apartamentul cu patru camere
din centrul Pite[tiului, evaluat în momentul
de fa]\ pe pia]a imobiliar\ la o sut\ de
mii de euro, un teren de cinci mii de
metri p\tra]i în zona Ruc\r-Bran, pe care
au început construc]ia unei vile, un Land
Rover 4x4 ultimul tip, un Audi A4 [i
BMW-ul personal al Brîndu[ei, cump\rat
anul trecut cu treizeci de mii de euro,
iar în rest vacan]e [i excursii de zeci
de mii de euro prin toat\ lumea, de care
s\ se bucure mai ales copiii, s\ nu cunoasc\
strîmtoarea s\r\ciei prin care [i p\rin]ii
lor au trecut, dînd desigur cu sare-n
urm\ pentru a onora un standing greu
de închipuit pentru unul ca Robert, de
necomparat totu[i, ]ine Brîndu[a s\-i
atrag\ aten]ia, cu al unor baroni locali
din jude], cu care Laurian se întîmpl\ s\
aib\ de-a face în virtutea statutului
s\u de comentator [i uneori arbitru al
jocurilor politice pe bani grei. Brîndu[a
[tie c\ b\rbatu-s\u reu[e[te adesea s\
influen]eze cît de cît jocurile acelea,
favorizînd unele grup\ri politice în
detrimentul altora, iar de aici ies ni[te
bani. Cî]i, ea nu poate nici s\ presupun\.
E [i \sta un mare of de împ\rt\[it Diavolului,
confidentul ei cel mai de n\dejde deacum.
{i-n privin]a afacerilor lui, Laurian
o trateaz\ ca pe o str\in\. De mult\ vreme
o ]ine la distan]\, interzicîndu-i orice fel
de amestec sau sugestie, dar de bun\
seam\ c\ sumele vehiculate sînt mult
mai mari decît ar l\sa-o el s\ cread\ din
ce-i d\ de cheltuial\, de benzin\, de
12................................................................................................................................................................................................................................. România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012