România literar

comentarii critice
Îngerul lecturii [i scrisului
Proximit\]i [i m\rturisiri (Editura de rela]ia monahal\ cu N.Steinhardt, în
Cartea Româneasc\, 2012) nu este care descoper\ smerenia [i reciprocitatea.
primul jurnal al poetului Ioan Pintea; Exist\, ne înva]\ Ioan Pintea, un înger
discursul liric din Frigul [i frica, al lecturii, care ne ocrote[te, ne arat\ calea
Mormântul gol, Gr\dina lui Ion mîntuirii, poate rea[eza via]a tulburat\
sau Casa Teslarului a fost mereu dublat, în rosturile ei adînci. „Dac\ cite[ti c\r]i
în timp, de jurnale, c\r]i de convorbiri cu bune [i folositoare, lumea e nebun de
Nicolae Steinhardt sau p\rintele St\niloae, frumoas\. Fascina]ia pe care ]i-o d\
m\rturii [i m\rturisiri, exerci]ii de interpretare, lectura pasionant\ este de foarte multe
admira]ii ortodoxe, proz\
ori mai terifiant\ decît via]a.
memorialistic\, eseuri teologice
Sînt atîtea întîmpl\ri în via]a
[i literare, precum cele din
ta urîte, anodine, anapoda [i
Primejdia m\rturisirii. Convorbiri
doldora de potlog\rii, încît,
de la Rohia, Bucuria întreb\-
atunci cînd pui mîna pe o carte
rii ori Jurnal discontinuu cu
cu adev\rat bun\, e[ti un om
N.Steinhardt: aici se rostesc
salvat, mîntuit. C\r]ile sînt via]a
eseistul, publicistul, prozatorul,
ve[nic\, via]a de apoi, mai bun\,
memorialistul [i, înainte de to]i,
mai fericit\ a omului-cititor”.
cititorul, pentru c\, iat\, Proximit\]i
Lîng\ îngerul lecturii, în
[i m\rturisiri este, în primul
cetele îngere[ti binef\c\toare
rînd, un jurnal de lectur\. Ioan
omului-cititor, se afl\ îngerul
Pintea cite[te enorm – c\r]i de
scrisului, cel care transcrie al
cult, texte de Novalis, Andrei Ple[u, Kafka, doilea nivel al jurnalului lui Ioan Pintea
Rilke, jurnalul lui Alexandru Baciu, Radu din Proximit\]i [i m\rturisiri. Sînt critici
Petrescu, {tefan Câl]ia, teologi, filosofi, care au remarcat, cu dreptate, faptul c\
istorici ai mentalit\]ilor –, pare a r\t\ci în volume precum Mormîntul gol sau Casa
printr-o bibliotec\ borgesian\, f\r\ strategii Teslarului se rostesc, deopotriv\, poetul
de lectur\ [i f\r\ a c\uta ceva anume: [i duhovnicul; acum aceast\ rela]ie
în pofida diversit\]ii deconcertante a (sub)textual\ e m\rturisit\ în jurnal. Astfel,
c\r]ilor [i autorilor, îns\, autorul jurnalului Ioan Pintea, în 2006, între experien]ele
de lectur\ din Proximit\]i [i m\rturisiri, lirice din Gr\dina lui Ion [i Casa Teslarului,
asemeni monahilor care s-au nevoit în adic\, scria Canonul Sfîntului Pahomie de
pustia bogat\ a bibliotecilor, caut\ ceea Gledin, m\rturisind „o experien]\ poetic\
ce el însu[i nume[te me[te[ugul riguros [i duhovniceasc\ f\r\ egal”; episodul,
al gîndirii [i ceea ce monahii, de felul datorat „îngerului p\zitor”, îl înva]\ smerenia
lui Gavriil Uric de la Neam], numeau pe poetul laureat al istoriilor literare de
tehnica misterioas\ a cititului.
azi – un „optzecist întîrziat”, cum î[i spune
Nu [tiu vreo carte serioas\ din actualitatea
noastr\ literar\ care s\ cuprind\ nimice[te” ca Autor, dispare în text, se
– [i îi dezv\luie limita, momentul cînd „se
atîtea defini]ii, elogii [i, mai ales, analize pierde: „Odat\ va trebui s\ a[tern pe hîrtie
temeinice despre „dulcea z\bav\” de care întreaga experien]\ legat\ de acest Canon.
vorbea cronicarul din alt timp; lectura e Am tr\it o pl\cere cinic\ sadic\ ([i
salvare, refugiu din fa]a gîndurilor negre dumnezeiasc\, desigur), pentru c\ numai
pe care le ive[te realitatea zilelor tr\ite acest text sfînt mi-a oferit ocazia de a
aici [i acum, e o terapie prin care mintea nu exista ca Autor. Scriindu-l, m-am
se poate „muta” („Mut\-]i mintea!”, ne pierdut, m-am nimicit de bun\voie în
îndeamn\ duhovnicul); în lectur\ se pot con]inutul lui. Nu eu, ci Altcineva îmi purta
(re)descoperi z\pezile copilului de alt\dat\ mîna [i mintea. Acum pot s\ spun doar
(„Copilul din mine refuz\ un Cr\ciun atît: facerea lui m-a devorat, m-a desfiin]at
f\r\ z\pad\. Citesc Dickens, citesc Co[buc... ca Autor. Aleluia!”, noteaz\ Ioan Pintea
Am nevoie m\car de ninsorile din c\r]ile într-una din paginile admirabile ale jurnalului
lor”, noteaz\ poetul pe una din primele s\u. Tot astfel va scrie, de exemplu, Slujba
pagini ale jurnalului s\u); prin lectur\ i Mucenicului Atanasie, al\turi de un poem
se dezv\luie preotului de mir de la Chintelnic „frust [i melancolic” despre Runcul p\rin]ilor.
poteca, drumul, c\rarea, calea ie[irii În sfîr[it, poetul, asemeni duhovnicului, nu
din „agita]ie, nelini[te [i risipire”, apropiindu-l
de Dumnezeu („Cîteva pagini scrise munc\ e[ti sclav; în lucrare e[ti serv [i
munce[te, ci lucreaz\, pentru c\, iat\, „în
de Radu Petrescu despre Tescani mi-au slujitor”, iar scris/cititul, în pofida unor rare
reaprins în inim\ dorin]a arz\toare de a clipe de tensiune („Citesc enorm. Scriu pum\
apropia cu mult\ fine]e, calm [i luciditate ]in. Citesc din ce în ce mai mult. Scriu
de Dumnezeu”, noteaz\ preotul); un „strop din ce în ce mai pu]in. Simptome de z\d\rnicie”)
de lectur\” e solu]ia de salvare de sub au [i un rost pedagogic; poetul [i duhovnicul
[i, pe calea lor, omul-cititor, pozi]ionîndu-
ap\s\rile cotidianului, e solu]ia îns\[i:
„Realitatea e mereu însp\imânt\toare. se într-o rela]ie „estet\” cu Dumnezeu, vor
Ca s\ o po]i în]elege ai nevoie s\ cite[ti fi asemeni Fericitului Ieronim de la gura
c\r]ile esen]iale. Orice spaim\ poate fi pe[terii din Bethleem: „Un dar de mare
descifrat\ [i anihilat\ de o carte bun\”. pre]. Fericitul Ieronim a stat cîteva zeci
Cititul e ucenicie [i fixeaz\ starea de de ani la gura pe[terii din Bethleem [i în
c\utare; Ioan Pintea ucenice[te citind [i fiecare diminea]\ îl întreba pe Pruncul Sfînt,
interpretînd textele sacre, întîmpl\rile [i în duhul d\ruirii Magilor de la R\s\rit, ce
figurile biblice (notele despre Cincizecime dar s\-i ofere pentru ziua respectiv\. Pruncul
[i vederea lui Iisus ori cele despre Petru îns\ i-a refuzat lui Ieronim toate propunerile,
sînt, în fond, eseuri antologice, de predat inclusiv toate darurile. În cele din urm\,
nu doar în [coli de teologie), e ucenic în v\zîndu-l pe Fericit sup\rat, Pruncul Iisus
rela]ia de dincolo de lume [i dincoace [i-a cerut el Însu[i darul: «Ieronime,
d\ruie[te-mi p\catele tale!» A[adar: poate
fi p\catul un dar de mare pre] Poate. În
cazul în care ]i-l cere Hristos ca s\ nu-]i
mai fie ]ie însu]i povar\”.
Pe al treilea palier al c\r]ii lui Ioan
Pintea se scrie un jurnal al tr\irii,
mereu în veghea îngerilor lecturii [i
scrisului. Aici, poetul caut\, prin metafore
[i imagini de identificare, fiin]a interioar\,
reg\sind-o, cel mai adesea, în „figura”
liric\ a p\rului din curtea casei parohiale
de la Chintelnic; cu trimiteri directe la
paltinii lui N.Steinhardt de la Rohia [i
nucii lui André Malraux de la Altenburg,
într-o aceea[i simbolistic\, p\rul b\trîn
al lui Ioan Pintea e via]a îns\[i, „schilodit”
de (pe)trecerea timpului, dar m\re]
prin speran]a (supra)vie]uirii în adierea
Raiului unei gr\dini care nu mai este:
„Cre[tinul trebuie s\ [tie s\ priveasc\, s\
vad\. Condi]ionarea ochi curat – trup curat
se justific\. A înflorit p\rul de la Chintelnic.
Cînd ies din biseric\, de la Liturghie, îl
privesc insistent cîteva minute aproape
nemi[cat. E un p\r b\trîn, foarte uscat
toamna [i iarna [i extrem de viu, de colorat,
de înflorit în luna mai. E aproape un ritual
ca Liturghia de dup\ Liturghie s\ o încep
cu privitul acestui copac care îmi vorbe[te
despre Paradis [i via]a ve[nic\. Alexander
Schmemann: «Via]a ve[nic\ nu este ceea
ce începe dup\ via]a aceasta trec\toare,
ci este prezen]a etern\ a întregii vie]i».
Într-adev\r. P\rul din gr\dina casei parohiale
îmi d\ acest sentiment”. Jurnalul tr\irii
elimin\ „momentele rele” [i transcrie
valoarea în ordinea fiin]ei interioare a
c\l\toriilor la reuniunea poe]ilor de la
Sancerre, pe Valea Loarei, unde reînva]\
„mersul pe ape”, la Salzburg, cu „duhurile”
lui Mozart [i Georg Trakl al\turi, la Esslingen,
pe o strad\ „pustie, bacovian\”, la Ierusalim,
de Rusalii, cu Violeta, privind „înduio[at
[i «topit» suflete[te” satul lui Laz\r, cel
înviat a patra zi din mor]i; dar drumurile
esen]iale din jurnalul lui Ioan Pintea
sînt în illo tempore, în Runcul copil\riei
[i la Rohia, în „admira]ia ortodox\” [i
ucenicia la N.Steinhardt.
Runcul e o fotografiede album – „Troienele
înalte de la Runc, pe care împreun\ cu
Vasile scriam cu degetul numele fetelor la
care visam, gerul de pe în\l]imile }ible[ului
rev\rsat [i oprit brusc în gemule]ele casei
bunicilor” –, e o reverie necesar\ în gr\dinile
Raiului de alt\dat\, [i în întîmpl\rile cu
„v\rul Vasile” [i Po[ta[ul satului, e [colarul
din fotografiile f\cute de Ion S\rma[,
„singurul din sat care avea aparat de
fotografiat”, e al amintirilor cu o „greutate
nostalgic\ [i tonifiant\”; Rohia e un film
care une[te tinere]ea „frumoas\ [i consistent\”
a adolescentului „topit de idealuri”, Lighetul,
lumini[ul din p\durea Rohiei, ascuns
„în cel mai tainic loc al inimii mele” cu
maturitatea care a înflorit mereu în rela]ia
cu N.Steinhardt, pivotul [i temelia fiin]ei
poetului: „]inta lui N.Steinhardt este
c\utarea [i descoperirea sensului, a secretului
ultim. «Am dorit [i cutezat, întotdeauna,
s\ aflu – în orice teorie, concep]ie, mod
de gîndire sau viziune a lumii – secretul
final. Pentru înt\rirea acestei aser]iunim\rturisire
este citat Merleau-Ponty:
«Suntem osîndi]i a da lucrurilor un sens»”.
}inta lui N.Steinhardt e [i ]inta acestui
jurnal al lui Ioan Pintea: g\sirea potecii
unde lucrurile [i faptele vie]ii cap\t\ sens.
• Ioan Holban
CALENDAR
25.10.1858 - a murit Dimitrie Ralet
(n. 1817)
25.10.1890 - s-a n\scut Eugen
Constant (m. 1975)
25.10.1902 - s-a n\scut Dumitru
Popovici (m. 1952)
25.10.1923 - s-a n\scut Toth Istvan
(m. 2001)
25.10.1923 - s-a n\scut Darie
Magheru (m. 1983)
25.10.1937 - s-a n\scut Corneliu
R\dulescu (m. 2011)
25.10.1941 - s-a n\scut Dan Pl\e[u
25.10.1943 - s-a n\scut Mircea
Opri]\
25.10.1945 - s-a n\scut Srboliub
Mi[covici
25.10.1948 - s-a n\scut Dumitru
Munteanu
25.10.1968 - s-a n\scut Carmen
Veronica Steiciuc
25.10.1975 - s-a n\scut Lucian
Emanuel V\r[\ndan
26.10.1624 - s-a n\scut Dosoftei
(m. 1693)
26.10.1673 - s-a n\scut Dimitrie
Cantemir (m. 1723)
26.10.1843 - s-a n\scut Grigore H.
Grandea (m. 1897)
26.10.1844 - s-a n\scut Neculai
Beldiceanu (m. 1896)
26.10.1850 - s-a n\scut Grigore G.
Tocilescu (m. 1909)
26.10.1873 - s-a n\scut Dimitrie
Nanu (m. 1943)
26.10.1877 - s-a n\scut D. Karnabatt
(m. 1949)
26.10.1884 - a murit Ion Codru-
Dr\gu[anu (n. 1818)
26.10.1928 - s-a n\scut Grigore
Smeu
26.10.1928 - s-a n\scut Aureliu
Busuioc
26.10.1933 - s-a n\scut Ion B\lu
26.10.1941 - s-a n\scut Ion Soare
26.10.1944 - s-a n\scut Adriana
Liciu
26.10.1945 - s-a n\scut Constantin
Munteanu
26.10.1949 - s-a n\scut Leonida Lari
(m.2011)
26.10.1949 - s-a n\scut Dumitru
Radu Popa
26.10.1953 - s-a n\scut Dumitru
Br\neanu
26.10.1954 - s-a n\scut Marius
Ghica
26.10.1961 - s-a n\scut Ioan Pintea
27.10.1924 - s-a n\scut Vasile
Nicorovici (m. 1992)
27.10.1934 - s-a n\scut Elena
Drago[
27.10.1938 - s-a n\scut Alexandru
Brad
27.10.1950 - s-a n\scut Kiss Andras
27.10.1951 - s-a n\scut Simion
Bogd\nescu
27.10.1985 - a murit Alice Botez
(n. 1914)
28.10.1920 - s-a n\scut Andrei
Ciurunga (m. 2004)
28.10.1923 - s-a n\scut Mihail
Petroveanu (m. 1977)
4.................................................................................................................................................................................................................................. România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012