RomÃ¢nia literar

More documents

Recommendations

Info

$Biblioteca de c\p\tÃ¢i Versuri de ANDREI BODIU, IRINA NECHIT ...$

$Jorge Edwards: Otilia Cazimir Gheorghe Dinic\ Greierele [i furnica$

$DOAMNA Carmen Mu[at e convins\ c\ domnul$

estul lor este al unor supravie]uitori, pe care noi ar trebui s\-l citim eroic, pentru c\ întreaga înc\pere a subsolului în care locuiesc va fi tapetat\ cu pagini rupte din revista „Arta”, punctul de plecare al unor demonstra]ii acide, ce se vor derula gde-a lungul timpului în variante explozive, reproduse acum în labirintul MNAC-ului. arte •arti[ti `n expozi]ie de petre t\n\soaica Artefactele revolu]iei culturale Ca orice mare capital\ – îmi place s\ spun asta! –, Bucure[tiul se gole[te în week-end de lume, o lume care migreaz\ spre universul vegetal anonim din împrejurimi, l\sându-l oarecum într-o letargie patriarhal\, pentru c\, spre exemplu, el nu se umple de turi[ti precum Parisul, Viena, Londra sau alt ora[ metropolitan al Europei. Dar ar fi u[or acum s\ cau]i galeriile de art\, s\ te bucuri de aerul sclipitor, t\iat în felii aurii de fronturile de cl\diri vechi ce ad\postesc la parter terase [i restaurante cu vitrine sclipitoare, unde oamenii afi[eaz\ o lene vesel\, care înghea]\ oarecum ipostaze ale unui trecut b\nuit, c\utat perpetuu pentru g\sirea unor emo]ii ce-ar fi putut s\ fie cândva. E cert c\ lumea s-a a[ezat pe aceast\ dimensiune, c\ urmele revoltelor s-au cam [ters, iar libertatea, chiar dac\ este amenin]at\ de provizoratul unor incertitudini cotidiene, [i-a g\sit o m\sur\, un context, care ar putea fi normalitatea de acum. Undeva, îns\, contestatarii din anii ’90 [i-au depus artefactele, pe care le caut acum numai din dorin]a de a reevalua for]a lor din trecut – vai, dou\ decenii s-au transformat, iat\, în trecut! –, dar nu [i-au epuizat prospe]imea. A[a c\ aleg „halele” Muzeului Na]ional de Art\ Contemporan\ din monstruoasa cl\dire a Casei Poporului. Dac\ mai ave]i timp, nu rata]i aceast\ experien]\, pentru c\ totul se leag\ aici într-un discurs plastic care evoc\, u[or sceptic, modernitatea, un prezent ce nu vrea s\ îmb\trâneasc\ [i se înc\p\]âneaz\ s\ r\mân\ cu noi! Aici e un labirint, dominat de un hohot de râs construit pe experien]a arti[tilor C\lin Dan, Iosif Kiraly [i Dan Mih\l]eanu, pe care deja istoria artei române[ti i-a consemnat ca fiind Gruparea subReal. Atunci, când totul se r\v\[ea în societatea româneasc\, ei se refugiaz\ în arhivele revistei „Arta”, hebdomadarul Uniunii Arti[tilor Plastici, cel care „gira”, în epoca destr\mat\ de evenimentele din decembrie ‘89, autenticitatea [i direc]iile oficiale ale artei de la noi. Gestul lor se transform\ pe parcurs într-un ac]ionism revolu]ionar, iar tonul protestatar, de[i nu atât de original pe cât s-ar crede (o f\cuse nu cu foarte mult timp în urm\ marele artist Beuys, în vremea r\zboiului din Vietnam, când s-a refugiat într-o camer\ de hotel din capitala american\ [i a locuit mai bine de dou\ s\pt\mâni în tov\r\[ia unui coiot!) evacueaz\ orice îndoial\ de reconciliere cu trecutul. Gestul lor este al unor supravie]uitori, pe care noi ar trebui s\-l citim eroic, pentru c\ întreaga înc\pere a subsolului în care locuiesc va fi tapetat\ cu pagini rupte din revista „Arta”, punctul de plecare al unor demonstra]ii acide, ce se vor derula de-a lungul timpului în variante explozive, reproduse acum în labirintul MNAC-ului. Iat\ o podea pe care se afl\ o oaste de supor]i, construi]i din decupaje ale unor fotografii ce reprezint\ eroii imortaliza]i în bronz de cel care a ]inut „la ad\post”, sub pulpana sa, ocrotindu-i de intemperiile regimului comunist, pe arti[tii români, sculptorul Ion Irimescu! În alt loc, reproducerile din revista „Arta” sunt descompuse de o ironie coroziv\, pentru c\ ilustra]iile nu se opreau asupra operei în sine, ci asupra contextului în care erau puse, context pe care criticii de acum îl elimin\, l\sând în tabloul gol doar fragmentele operelor înghi]ite de realismul socialist. B\[c\lia merge [i mai aproape de timpurile noastre, în contemporaneitatea învolbura]ilor ani ’90, atunci când arti[tii experimenteaz\ democratic în ora[ul Revolu]iei Române, la Timi[oara, reproducând votul din Duminica Orbului, o panoplie de decupaje din carton ale unor falusuri, pe care votan]ii sunt invita]i s\ scrie ce le trece prin cap [i s\ le introduc\ în urne! Gestul î[i pierde vulgaritatea tocmai prin trimiterea la mesajul abrupt la cea mai neao[\ înjur\tur\ româneasc\, pentru c\ trimite în deriziune [i spulber\ orice sens, fie el [i politic, de op]iune, cum este cel al votului. Filmul derulat pe ecrane reproduce momentul experimentului timi[orean, iar figurile care se deruleaz\ prin fa]a urnelor sunt amprentate de un hohot re]inut de râs… O sal\ este inundat\ de trotinete din lemn ca ni[te capre ridicole, cu ro]i din rulmen]i, iar peretele luminat din fa]a lor este tapetat de cutii de catifea ce ad\posteau alt\dat\ Ordinul Meritul Cultural, pe care regimul comunist îl risipea cu dezinvoltur\ celor fideli idealurilor comuniste. De data asta, ele ad\postesc rulmen]i, moneda de schimb cu care românii din primii ani de dup\ Revolu]ie au f\cut comer] în ]\rile vecine, începându-[i via]a, pe cont propriu, de viitori oameni de afaceri. O alt\ instala]ie evoc\ mult prea mediatizatul episod istoric al c\rui erou este Vlad }epe[. Într-o p\dure de ]epi, întoarse agresiv c\tre privitor, un cal de lemn ad\poste[te un aparat video ce deruleaz\ imagini din marea epopee a construc]iei socialismului, înso]ite de cântece patriotice… Iar periplul prin astfel de ipostaze pare s\ nu se mai sfâr[easc\ niciodat\, obosind în final sub pecetea trecutului recent. Peste terasa deschis\ a cafenelei de la etajul patru al Muzeului de Arta Contemporan\ se pulverizeaz\ un v\zduh cenu[iu, ame]itor în sine [i sfâ[iat la orizontul apropiat de zidurile Palatului Poporului, care au început s\ se scorojeasc\. Ca dou\ pisici regale, dou\ pu[toaice stau tol\nite pe caii de la bar, fumeaz\ tacticos [i sorb cafea ca [i când nimic nu s-ar fi întâmplat pe lumea asta… • 18.................................................................................................................................................................................................................................România <strong>literar</strong>\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012
ndiscutabil, George Georgescu a fost una dintre personalit\]ile cele mai puternice ale artei dirijorale europene în deceniile de mijloc ale secolului trecut. Institu]ia Filarmonicii bucure[tene îi datoreaz\ enorm. i A[teptat cu legitim interes, debutul de stagiune a adus mari satisfac]ii unui public numeros, un public ahtiat dup\ spectacolul discursului simfonic; …[i, din p\cate, mai pu]in de rostirile intime ale domeniului muzicii de camer\. Public numeros, public entuziast! Atât la Filarmonic\, la Ateneul Român, cât [i la Radio, în Studioul de Concerte din str. Berthelot. Aniversarea a 125 de ani petrecu]i de la na[terea maestrului George Georgescu constituie, indiscutabil, momentul central al vie]ii noastre muzicale în aceast\ parte a stagiunii de concerte. O [tim cu to]ii, maestrul a fost primul [i cel mai important stâlp al Filarmonicii bucure[tene în deceniile de mijloc ale secolului trecut. Sus]inut în prima decad\ a lunii octombrie, concertul a fost unul de zile mari! Poate cel mai important prezentat de arti[tii no[tri, în ultimii ani, pe scena Atheneului. Horia Andreescu, dirijorul principal al Filarmonicii, minunatul pianist Valentin Gheorghiu, membrii aparatului orchestral, Corul Academic al institu]iei, ansamblu condus de Iosif Ion Prunner, soli[tii cvartetului vocal au fost cu totul motiva]i dat\ fiind importan]a momentului. Drept omagiu adus personalit\]ii maestrului Georgescu, programul a inclus cele dou\ celebre opus-uri beethoveniene, Fantezia pentru pian, soli[ti, cor [i orchestr\, [i Simfonia a IX-a, în re minor. Repertoriul simfonic beethovenian a constituit un veritabil apogeu al medita]iei întru muzic\ pe care o dezvolt\ maestrul, cultura actului s\u dirijoral fiind argumentat\ pe direc]ia profesionalismului de tradi]ie academic\ german\ trasat\ de marele Arthur Nikisch. ~n urm\ cu peste o sut\ de ani, aceasta a fost personalitatea care a instituit datele artei dirijorale moderne. Nu cred c\ exagerez considerând c\ de aceast\ dat\, la o jum\tate de secol dup\ George Georgescu, Andreescu este cel care elaboreaz\ la noi, un concept nou, o nou\ viziune în adev\r coerent\ asupra simfonismului beethovenian. Gândirea, evolu]ia simfonic\ sunt înt\rite de un dinamism interior ce vitalizeaz\ actul dirijoral la nivelul evenimentelor partiturii, la nivelul accep]iunilor, al în]elegerii omului zilelor noastre, un om lucid, sensibil, imaginativ, capabil de responsabil\ ac]iune. O face f\r\ a tr\da întru nimic evolu]ia simfonic\ beethovenian\, grandoarea construc]iei, mesajul transmis de compozitor însu[i, ideea atât de actual\ – în mare parte neglijat\ - a apropierii, a înfr\]irii dintre oameni. ~n mod semnificativ, cu sens de profund omagiu, cel de-al doilea concert a fost condus de Horia Andreescu cu bagheta maestrului omagiat. Cu totul impresionant, în cadrul • cronica muzical\ de dumitru avakian George Georgescu, arhiv\ aceluia[i eveniment, publicul a primit cu special\ c\ldur\ evolu]ia maestrului Valentin Gheorghiu; este artistul octogenar cel care – iat\! – de decenii ofer\ bucurii înalte unui public care i-a apreciat de fiecare dat\ sinceritatea, echilibrul comunic\rii, stilul olimpian, totodat\ cordial al expresiei, calitatea inegalabil\ a sunetului drept pre]ios argument al muzicii înse[i. Ne-a oferit [i de aceast\ dat\ celebra Fantezie pentru pian, cor [i orchestr\, lucrare pe care în numeroase prilejuri a prezentat-o în compania maestrului omagiat în aceast\ toamn\. Indiscutabil, George Georgescu a fost una dintre personalit\]ile cele mai puternice ale artei dirijorale europene în deceniile de mijloc ale secolului trecut. Institu]ia Filarmonicii bucure[tene îi datoreaz\ enorm. Este personalitatea care a ridicat grupul instrumenti[tilor ce concertau la Atheneu, la nivelul colectivelor simfonice importante ale continentului european. Autoritatea sa profesional\ era sus]inut\ de autoritatea unei atitudini univoce în rela]ia cu muzicienii orchestrei. Avea darul de a le inocula credin]a în valorile neschimb\toare ale muzicii. Sub conducerea sa, atât repeti]iile cât [i concertele se constituiau într-un ritual dominat de dinamica ideilor muzicale, de climatul spiritual al muzicii, un climat în afara c\ruia muzica nu s-ar fi putut na[te. A fost un creator de evenimente. A concertat pe marile scene de concert ale lumii. Cu câteva luni înainte de a ne p\r\si, în anul 1964, a condus Filarmonica berlinez\. Era recunoscut drept continuator al marii tradi]ii germane a artei dirijorale. A dezvoltat un veritabil cult pentru Beethoven, pentru Brahms. Ata[at trup [i suflet simfonismului vest-european de Debutul stagiunii muzicale la Bucure[ti secol XIX, George Georgescu a r\mas fidel zonei spirituale a ]\rii sale. A promovat muzica creatorilor români contemporani, muzica lui George Enescu, Mihail Jora, Paul Constantinescu. A sprijinit afirmarea tinerilor muzicieni în prim-planul vie]ii muzicale a timpului, a contribuit la debutul pe atunci al tinerilor Dinu Lipatti [i, mai apoi, Valentin Gheorghiu, Ion Voicu. Gra]ie ini]iativelor sale, Bucure[tiul devenise un important centru muzical european. ~n cazul Orchestrei Na]ionale Radio, debutul de stagiune s-a petrecut sub semnul firesc ce vizeaz\ mobilizarea unui numeros public; este un public divers, în bun\ parte tân\r, un public care se arat\ a fi flatat în preferin]ele sale atunci când organizatorii îi ofer\ aceast\ spectaculoas\ lucrare vocal-simfonic\ a primei jum\t\]i a secolului trecut, anume Carmina Burana de Carl Orff. Este meritul compozitorului de a fi organizat alc\tuirea unor vechi texte musicalpoetice medievale, texte profane notate în latina vulgar\. Dinamica vie]ii individului, a colectivit\]ii, în raport cu schimb\toarea soart\, cu Fortuna cea implacabil\, care l-a preocupat pe om în toate timpurile, inclusiv pe compozitorul german care stabile[te o construc]ie vocalinstrumental\ absolut spectaculoas\, o regie sonor\ ampl\, de un dinamism covâr[itor, privind succesiunea momentelor ac]iunii, un dinamism sus]inut de o orchestra]ie la fel de pitoreasc\, de o seduc\toare, cu totul original\ folosire a vocilor solistice. Lucrarea convine temperamental tipului de dinamism interior de care dispune tân\rul dirijor Tiberiu Soare, rela]ia acestuia cu muzica fiind aici eficient\ în mod absolut. Vocile soliste Potrivite [i nepotrivite în rolurile lor atât de speciale pentru aceast\ partitur\. Excep]ional\ s-a dovedit a fi evolu]ia sopranei Irina Iord\chescu care dispune de un registru supra-acut clar, sus]inut de o muzicalitate cuceritoare. Potrivit\ s-a dovedit a fi contribu]ia tenorului Robert Nagy. Baritonul Iordache Basalic, în schimb, a fost nepotrivit distribuit în aceast\ lucrare. Foarte bun\ a fost evolu]ia Corului Academic Radio condus de maestrul Dan Mihai Goia, cea a Corului de Copii Radio condus de maestrul Voicu Popescu, de asemenea cea a orchestrei simfonice O.N.R., eficient coordonat\ în raporturile dintre sec]iunile acesteia. Momentul de mare muzic\ al serii a fost cel oferit de pianista Luiza Borac pe parcursul Concertului nr.21, în do major, de Wolfgang Amadeus Mozart. Dispune de un antren interior ce confer\ consisten]\ expresiv\ muzicii maestrului salsburghez; iar aceasta p\strând acurate]ea fraz\rii, claritatea construc]iei muzicale, frumuse]ea acesteia fiind între]inut\ de o indicibil\ claritate a tonului pianistic. Deschiderea de stagiune la Atheneu, în Studioul de Concerte Radio, a fost, în adev\r, spectaculoas\, a fost s\rb\toreasc\. {i totu[i, cu anume triste]e, nu po]i s\ nu consta]i faptul c\ în cazul ambelor institu]ii de concert, institu]ii sus]inute din bani publici, crea]ia compozitorilor no[tri nu a f\cut obiectul aten]iei conducerii acestora. Pentru a cita din anume „clasici în via]\” voi aten]iona [i eu: „Nu e bine, domnilor directori! Nu e bine!” • George Georgescu, Valentin Gheorghiu România <strong>literar</strong>\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012.................................................................................................................................................................................................................................19 arte
Page 1 and 2: România literar\ 43 Finan]at\ de C
Page 3 and 4: • editorial de nicolae manolescu
Page 5 and 6: 28.10.1936 - a murit Bogdan Amaru (
Page 7 and 8: numai admiratorii cei mai ferven]i
Page 9 and 10: autorul are mai mult\ încredere î
Page 11 and 12: \zvan Turcea a avut în\l]\ri [i c\
Page 13 and 14: s\r\cia mo[tenit\ de Len]ica din ne
Page 15 and 16: osurs\ extrem de interesant\ în ce
Page 17: • semn de carte de gheorghe grigu
Page 21 and 22: n fapt de zi, între cer [i p\mânt
Page 23 and 24: Criza [i cultura Nu e vorba de criz

RomÃ¢nia literar

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?