RomÃ¢nia literar

More documents

Recommendations

Info

$Biblioteca de c\p\tÃ¢i Versuri de ANDREI BODIU, IRINA NECHIT ...$

$Jorge Edwards: Otilia Cazimir Gheorghe Dinic\ Greierele [i furnica$

$DOAMNA Carmen Mu[at e convins\ c\ domnul$

actualitatea • comentarii critice de marius mihe] Dintre scriitorii exila]i odinioar\, Dumitru Radu Popa [i-a p\strat nealterat\ o anumit\ frond\ a imaginarului. El a r\mas fidel viziunii prezente în eseul de debut despre Antoine de Saint-Exupery, Aventura cunoa[terii, din 1980. La 31 de ani, Dumitru Radu Popa jongla cu talent specula]iile scriitorului francez, fascinat, ca toat\ lumea, de lumile Micului Prin]. Discursul îndr\gostit anun]a de fapt, în subtext, povestirile de mai târziu, din volumul C\l\toria (1982), debutul s\u în proz\. Al\turi de Fisura – ap\rut în 1985, anul plec\rii din ]ar\ –, titlurile alese de Dumitru Radu Popa sunt m\rcile unui sistem compact, neabandonat, în ciuda unor intermiten]e tematice din anii nou\zeci. Ap\rut de curând, romanul Sfin]i, vânturi [i alte întâmpl\ri face rocada cu imaginarul de dinainte de exil, marcând în plus acele zone interzise alt\dat\; între acestea, lumea carceral\, cinismul totalitarismului [i chipurile infernului social. Aventura cunoa[terii, c\l\toria [i fisura vor fi, a[adar, metafore fertile ale c\r]ilor semnate de Dumitru Radu Popa, la care nu a renun]at, indiferent de context. Între dou\ literaturi ce se r\zboiesc [i se împac\, Dumitru Radu Popa se întoarce cu cel mai recent roman în zonele neexplorate ale unei memorii române[ti, redate prin filtrul fic]iunii biograficului. Dup\ Traversând Washington Square (1999), La Revolu]ia Român\ (2000) [i Sabrina [i alte suspiciuni (2004), unde tema identit\]ii hibride [i a discursului postmodernist erau singurele posibilit\]i de supravie]uire într-un exil prelungit, în Sfin]i, Pove[ti despre dezn\dejde vânturi [i alte întâmpl\ri citim o istorie atipic\ despre prigoana greco-catolicismului din nordvestul ]\rii. Dumitru Radu Popa renun]\ la bun\ parte din arsenalul caricaturalului, la umor [i erotism, suspendând, astfel, tema globaliz\rii din romanele precedente. Locul îl ia istoria închis\ în marginile temporalit\]ii absurde, unde urzeala irealit\]ii reclam\ fascina]ia pentru eroii prin[i în labirintul existen]elor. Dumitru Radu Popa agreeaz\ st\rile labirintice, în care sunt îngr\m\dite nuclee realiste cu antene fantastice [i tu[e absurdiste, redate, deseori, în rame livre[ti. Intereseaz\ felul cum moartea – real\ sau imaginat\ – va fi proiectat\ într-o hart\ interioar\ luminat\ brusc de limite tragice. Pe un asemenea e[afodaj defileaz\ apoi oameni politici [i indivizi pierdu]i în istorii incerte, nubili [i cinici, sceptici [i excentrici. Indiferent de conjunctur\, eroii lui Dumitru Radu Popa r\mân, în fond, ni[te singuratici. Dinamismul c\r]ilor vine întotdeauna dintr-o precipitare a solitudinii, activat\ când mecanismul însingur\rii este con[tientizat. A[a se întâmpl\ [i cu judec\torul Anton Pa[ca în timpul proceselor politice din anii cincizeci. Eroul din Sfin]i, vânturi [i alte întâmpl\ri nu poate accepta verdictul dinainte impus [i, c\utând solu]ii de evadare din lumea kafkian\, are norocul unei revela]ii mistice: Sfântul Anton îi cere s\ se izoleze departe de familie. Timp de un an, pustnicul Toni (ce se crede p\durar) tr\ie[te o aventur\ complex\, în care lumi [i stihii, deopotriv\, se amestec\ într-o fiin]\ tot mai sofisticat\. În final, reîntoarcerea pustnicului amnezic rezolv\ ecua]iile politice ale familiei, suspectat\ de leg\turi cu partizanii din mun]i. În paralel, asist\m la flash-uri sociale, din care nu lipsesc istoricul familiei, securi[tii [i episoade specifice romanului politic. Dumitru Radu Popa for]eaz\ un dublu suspans: al lumilor imagina]iei [i al labirintului realit\]ii. Când cele dou\ lumi se topesc, suspansul ia forma unei interoga]ii tragice. Altminteri, finalul deschis este o tehnic\ preferat\ de autor, întâlnit\ în majoritatea c\r]ilor sale. Romanul are ca pretext istoria familiei Lewandowski din Baia Mare, numele de fat\ al Mariei Magdalena, mama autorului. De altfel, naratorul are acelea[i date biografice cu ale autorului, iar întâmpl\rile narate sunt confec]ionate din m\rturiile unchiului Toni, protagonistul, [i ale bunicii Livia, un fel de Ursula Iguaran dintr-un Macondo absurdist. Pe [ablonul romanului sud-american se deruleaz\ [i însingur\rile [i insinu\rile politicului ce anun]\ apocalipsa unei lumi, chiar dublat\ permanent de plonj\ri specifice realismului magic. Se desprind din tabloul unui sfâr[it de familie Jozef Lewandowski, aristocratul pierdut prin iubire în geografia unei ]\ri de neîn]eles, [i Elena – c\lug\rit\ Cornelia, sora Liviei. Jozef încearc\ s\ r\mân\ prizonierul recluziunii artistice, în vreme ce Elena, trecând prin persecu]iile cre[tinilor, g\se[te cheia mântuirii prin suferin]\ [i altruism. De partea cealalt\, securi[tii sunt schi]a]i prin scurte biografii cinice, remarcabile prin grotescul particip\rii la noua istorie. Mi[u Verea este legionarul convertit, Vasile F\tu, fost boxer, ac]ioneaz\ dup\ impulsul consacrat de fosta meserie, iar Petru Oniga p\r\se[te strungul pentru Securitate. Emblematici r\mân Volodea Sielberman, zis [i Zilberic\ Ochide-{arpe, o reprezentare malefic\ a tor]ionarului ideal din primul deceniu al instal\rii comunismului, [i Nechita Kiforov, securistul de import, expert în problema rezisten]ei cre[tine. Pentru cititorii nefamiliariza]i cu proza lui Dumitru Radu Popa, felul cum sunt redate biografiile poate p\rea superficial. De cele mai multe ori, scriitorul g\se[te potrivit s\ survoleze biografiile, prin câteva nota]ii definitorii. Interesat mai mult s\ p\streze cititorul prin strategii postmoderniste, biografiile, chiar dac\ promit mult, r\mân într-un provizorat ce trebuie citit prin caleidoscopul sugestiei. Apoi, nu e mai pu]in adev\rat c\ discursul aduce cu un scenariu sau cu un spectacol prin gr\bita trecere în revist\ a episoadelor relevante pentru realit\]ile despicate [i, în final, odat\ cu intersectarea realit\]ilor, printr-o cortin\ alegoric\. Ideea e c\ nara]iunea preia aluviunile teatrale [i concretizeaz\ un scenariu fantast, ce poate fi omologat oricând de realit\]ile experimentate de cititor. Pactul propus de Dumitru Radu Popa are în vedere cititorul preg\tit s\ accepte faliile realit\]ii [i imersiunea fenomenelor cristalizate oniric. De aceea, în proza lui descoperim atâtea chipuri ale labirintului – tem\ obsedant-structural\. Întâlnirea cu semnifica]iile lui va marca eroii, iar experien]ele revelatorii vor modifica identit\]ile imprecise. Unii evadeaz\ în imaginar din presiunea labirinticului (politic\, social\ sau existen]ial\), al]ii descoper\ ie[iri multiple. Dumitru Radu Popa valorific\ în Sfin]i, vânturi [i alte întâmpl\ri parabola r\t\cirii, a individului poleit în materialismul dialectic care are acces la o interioritate interzis\. O dimensiune de-a dreptul dizolvant\, pentru c\ Anton, la fel ca ceilal]i indivizi, tr\ie[te o sum\ actul propus de Dumitru Radu Popa are în vedere cititorul preg\tit s\ accepte faliile realit\]ii [i imersiunea pfenomenelor cristalizate oniric. Dumitru Radu Popa, Sfin]i, vânturi [i alte întâmpl\ri, Bucure[ti, Editura Curtea Veche, 2012, 152 pag. de implozii, sustr\gându-se, mai întâi, traumei r\zboaielor, apoi sistemului judiciar, pentru ca în final s\ renun]e la identitatea social\. Numai a[a se poate realiza viziunea împrumutat\ a omului cu adev\rat liber. Evazionismul este una dintre strategiile la care Dumitru Radu Popa recurge mereu, pentru a sublinia imposibilit\]ile carcerarului din parabola convertirii [i a infernului, cum se întâmpl\ în romanul de fa]\. Înc\ de la Fisura, Dumitru Radu Popa p\stra ambiguitatea realit\- ]ilor ca efect al reprezent\rii. Dac\ realit\]ile au semnele lor distincitve pân\ la un punct, dintr-o dat\ grani]ele dispar sau se suprapun, dup\ modelul realismului magic. Cititorul trebuie s\ disocieze între fantastic [i realism magic, [i abia apoi între acestea [i realitatea propriu-zis\. Iat\ ce-i spune Omul Nop]ii lui Anton în prologul din cer: ,,E u[or ast\zi s\ mori, mult mai greu s\ tr\ie[ti! Nu mai e nici la noi ca în basme, eu [i Fata P\durii lucr\m acum împreun\. R\ul de afar\ e atât de mare, c\ pân\ [i stihiile î[i dau mâna s\ poat\ face un dram de bine”, [i ce adaug\ Vescovul la final: ,,nu ai auzit de acele guri de rai, unde totul e deopotriv\ aievea [i neaievea Ai nimerit chiar într-una dintre ele”. Cadrele feerice amintesc de lumile purgatoriale dante[ti, dar [i de mitologiile dintotdeauna ale literaturii. În roman, ciocnirea civiliza]iilor este înlocuit\ cu una a mitologiilor, iar tensiunea interoga]iei tragice este produsul întâlnirii mitologiilor comunismului cu arhetipurile cre[tine. Nu sunt mul]i scriitori care s\ radiografieze fantast sentimentul vidului [i psihologia con[tiin]elor aglomerate a[a cum o face, remarcabil, Dumitru Radu Popa. Scris\ alert [i salubru, Sfin]i, vânturi [i alte întâmpl\ri este o poveste despre cercurile imagina]iei, obscurit\]ile istoriei [i paradoxul vie]uirii. Un roman bun, ce nu dezam\ge[te, dar care las\ impresia c\ putea fi mult mai mult. • 14.................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012
osurs\ extrem de interesant\ în ceea ce prive[te rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolar\, bogat\ [i deosebit de valoroas\, existent\ în arhive [i biblioteci publice [i particulare din România. {i nu numai. Biografia lingvistului [i c\rturarului Sever Pop (1901–1961) a fost elaborat\ [i publicat\ de so]ia sa, Alexandra S. Pop 1 , cu trei decenii [i ceva în urm\, în Belgia, ]ara cea mai liberal\ din lume care, în timp, a îng\duit multor români s\ se stabileasc\ aici [i s\ se impun\ prin operele lor. O surs\ extrem de interesant\ în ceea ce prive[te rescrierea unei biografii de tip clasic a lui Sever Pop o constituie, neîndoielnic, literatura sa epistolar\, bogat\ [i deosebit de valoroas\, existent\ în arhive [i biblioteci publice [i particulare din România. {i nu numai. Informa]iile despre prezen]a sa în România, dup\ un lung, nemeritat [i dureros exil, sunt sumare [i adesea irelevante. Se deta[eaz\, în chip cu totul special, contribu]iile lui Mircea Popa 2 [i Florin Manolescu 3 , arhicunoscu]i istorici [i critici literari, care au relevat meritele excep]ionale ale lui Sever Pop în domeniul dialectologiei[i al geografiei lingvistice. Cartea care l-a consacrat, definitiv, în lumea [tiin]ific\[i savant\ a Europei, La Dialectologie. Aperçu historique et méthodes d’enquêtes lingvistiques. (Louvain, 1950, 1400 pages + 77 planches), constituie una dintre cele mai impun\toare izbânzi ale [colii lingvistice din România. Cercet\rile întreprinse, în ]ar\[i str\in\tate, privitoare la realizarea unui Atlas lingvistic român sunt temeinice [i s-au concretizat în câteva tomuri ce stau m\rturie în]elegerii profunde a lec]iilor [i prelegerilor universitare pe care le-a audiat [i însu[it la Sorbona [i la École des Hautes Études din Paris. Gândurile acestea mi-au fost sugerate de lectura unor epistole ale lui Sever Pop trimise din exil lui Ovid Densu[ianu, Ioan Bianu, Nicolae Cartojan, Grigore Nandri[, Al. Rosetti [i Romulus Todoran. Revelatoare sunt [i cele trimise lui Nicolae Cartojan pentru care a manifestat o autentic\ pre]uire. • * Apoldul de Jos, 3 august 1928 Sibiu – Post-restant Domnule Cartojan, • nicolae scurtu continuarea articolului. Colaboratorilor no[tri, noi le d\m 50 de extrase gratuit [i, potrivit unei norme unitare, le mai admitem s\-[i fac\, în cont propriu [i cum vor, înc\ un num\r de 50 de extrase. Mai multe extrase nu putem admite, fiindc\ influen]eaz\ asupra desfacerii c\r]ii, care ne intereseaz\ îndeosebi, deoarece ne lupt\m cu mari greut\]i financiare. În a[teptarea reviziei, primi]i, v\ rog, cele mai distinse salut\ri [i anticipate mul]umiri. Sever Pop * Roma, 2 mai 1942 Accademia di Romania Valle Giulia Iubite domnule Cartojan, ~nsemn\ri despre c\rturarul Sever Pop [Domniei sale domnului profesor universitar Nicolae Cartojan, Membru al Academiei Române, Strada Ien\chi]\ V\c\rescu, 17, Bucure[ti V; Profesor Sever Pop, Accademia di Romania, Valle Giulia, Roma-Italia]. * Roma, 16 august 1942 Accademia di Romania Valle Giulia Iubite domnule Cartojan, Am sosit cu bine aici, dup\ un drum foarte pl\cut, pe un cer senin, la o în\l]ime de 2500 m, în\l]ime care d\dea ochilor perspective [i impresii pe care de jos nu le po]i avea niciodat\. C\r]ile pe care mi le-a]i dat le-am pus într-un pachet cu alte c\r]i, pe care-l a[tept s\-mi soseasc\, ca s\ le pot trimite la destina]ie. Direc]iei Document\rii [i de Studii din Ministerul Propagandei i-am f\cut, cu trecutul curier, propunerea s\ v\ îns\rcineze cu redactarea lucr\rii Istoria literaturii române[ti pân\ în secolul XVIII, pe care s-o traduc [i s\ o tip\resc aici, cât mai curând. Cu prof[esorul] Schioffini, membru al Academiei Italiei, am discutat principial venirea câtorva academicieni la Padova [i a reprezentan]ilor universit\]ilor noastre, pentru dezvelirea bustului 7 pe care-l ofer\ Academia noastr\. Problema o voi relua atunci când va fi în Roma [i pre[edintele Academiei de aici. Prin d[omnu]l Pîcli[anu a]i putea s\-mi comunica]i situa]ia în care se afl\ programul acestor serb\ri. Eu lucrez la introducerile celor dou\ volume din Atlas pe care Administra]ia a avut curajul s\ le scoat\ chiar f\r\ errat\. V\ rog s\ transmite]i stimatei doamne omagiile mele [i cele mai alese salut\ri bravei fiice, iar d[umnea]voastr\ s\ primi]i asigurarea sentimentelor mele de deplin\ afec]iune [i de sincere mul]umiri pentru sprijinul acordat. Al d[omniei]voastre devotat, Sever Pop restituiri Oancea, spre a-]i da semne de via]\ despre noi: suntem cu to]ii s\n\to[i, dar îngrijora]i de ceea ce vedem [i de zilele care ne a[teapt\. Colegul de aici a profitat de discu]iile noastre de ast\ var\, pe care le-a aflat în ]ar\ când a fost, ca s\ fac\ alte propuneri aici, f\r\ s\ m\ anun]e de ceea ce a „clocit”; mi-a comunicat cele „aranjate” dup\ maniera oriental\, abia la sfâr[itul lunii noiembrie. Oameni! Eu am avut în octombrie prima criz\ grav\ de rinichi. I-am trimis certificatele d[omnu]lui Hulubei. Ministerul, dup\ mai multe telegrame, v\zând c\ m\ cost\ o avere plecarea de aici cu familia, a decis s\ r\mân pe loc, f\r\ s\-mi precizeze prelungirea misiunii mele la {coal\. Evident, colegul s-a gr\bit, în ziua de 1 dec[embrie], s\ anun]e pe to]i servitorii c\ nu mai sunt subdirector! St\ mintea în loc! Te-a[ ruga s\ vezi pe d[omnu]l Mih\ilescu [i s\-i comunici c\ ar fi bine s\ trimit\ o telegram\, prin Externe, adresat\ Lega]iunii noastre pe lâng\ Sf[ântul] Scaun, c\ ministerul îmi acord\, în continuare, îns\rcinarea de subdirector. A[ vrea s\ evit orice discu]ii, care ating acea „sfânt\ demnitate româneasc\”, la care noi ]inem foarte mult. Pe aici vremi de mare cump\n\! {tie Cel de Sus ce va mai fi. M\ gândesc tot timpul la soarta scumpei noastre ]\ri. S\rut\ri de mâini stimatei doamne, s\n\tate la to]i ai familiei, iar d[omniei] tale cele mai alese sentimente de pre]uire [i dorin]a de a ne vedea în pace, în ]ara întregit\. Al d[omniei] tale devotat, Sever Pop Sincer v\ mul]umesc pentru frumosul volum din Cercet\ri literare 6 , IV, pe care l-am primit cu aleas\ bucurie. Aici am vorbit mult de publica]iile pe care le face]i [i am cerut, recent, telefonic, unele dintr-însele pentru înv\]a]ii c\rora le-am spus de frumoasele rezultate [tiin]ifice. Ast\zi chiar primesc avizul de la La plecarea mea din Cluj, lucrarea 4 M[inisterul]Propagandei c\ mi s-au trimis. d[umnea]v[oastr\] din Dacoroumania M\ bucur [i le voi expedia curând dup\ Note era culeas\ [i d\dusem instruc]ii func]ionarului sosire. • Originalele acestor scrisori, inedite, se de acolo s\ v\ trimit\ o corectur\. Un alt mare, de tot mare gând, fa]\ afl\ în biblioteca profesorului Nicolae În acela[i timp i-am dat l\muriri în ce de d[umnea]v[oastr\], tare a[ vrea s\ Scurtu din Bucure[ti. prive[te extrasele, dup\ dorin]a se realizeze, fiindc\ activitatea de pân\ 1. Alexandra S. Pop – Sever Pop: sa vie d[umnea]v[oastr\] exprimat\ într-o acum merit\ s\ fie încoronat\ [i peste et moments de l’historique de l’Atlas lingvistique scrisoare precedent\. hotare. roumain sine ira et studio. Gembloux, Éditeur La data aceasta târzie, când v\ r\spund, Eu am ]inut o conferin]\ la {coala Duculot, 1980. dintr-o comun\ din jud[e]ul] Sibiu, de aici despre – Graiurile române[ti [i 2. Mircea Popa – Din istoria Muzeului cred c\ a]i primit corecturile. graiurile italiene. Limbii Române: coresponden]a dintre Sever Eu sunt pe aici de vreo trei s\pt\mâni La Torino, invitat de Fac[ultatea] de Pop [i Romulus Todoran în G.I. Toh\neanu [i fac anchete dialectale. S\pt\mâna Litere, în luna martie c[urent], am – 70. Timi[oara [Editura Amphora], 1995, p. viitoare voi fi la Cluj [i voi vedea ce s-a f\cut dou\ conferin]e, ilustrând asem\n\rile 411–431. [Se public\ [i unsprezece epistole mai f\cut. dintre limba român\ [i cea italian\, iar necunoscute ale lui Sever Pop]. V\ mul]umesc mult pentru exemplarul într-a doua rezultatele importante pe care 3. Florin Manolescu – Sever Pop în Fiore di virtù 5 , cu care m-a]i onorat. le aduc volumele II (mare [i colorat) din Enciclopedia exilului literar românesc, Cu cele mai distinse salut\ri, Atlas, volume care nu mai apar, din pricina 1945–1989. Scriitori. Reviste. Institu]ii. Sever Pop „pove[tii” cu introducerea, pe care o [ti]i. Organiza]ii. Edi]ia a doua revizuit\ [i ad\ugit\. În luna aceasta voi pleca la Geneva [Bucure[ti], Editura Compania, 2010, p. * (Elve]ia), unde m-a invitat tot Facultatea 584–585 + 1 foto bust. Muzeul Limbii Române Cluj noastr\, pentru a ]ine o conferin]\ public\ 4. Nicolae Cartojan – Cel mai vechi zodiac românesc: Rujdeni]a Popei Ioan Romînul Strada Elisabeta, nr. 23 [i una în cadrul Soc[iet\]ii] de Lingvistic\ Cluj, 3 octombrie 1928 de acolo. [Domniei sale domnului profesor (1620) în Dacoromania, 5 (1927–1928), p. Fac tot ceea ce-mi st\ în putin]\, spre universitar Nicolae Cartojan, Membru al 584–601. [[i extras]. Iubite domnule Cartojan, binele ]\rii noastre. Academiei Române, Strada Ien\chi]\ 5. „Fiore di virtù” dans la littérature roumaine în Archivum Romanicum, 12, 1928, Dac\ se va mai pune problema catedrei V\c\rescu, nr. 17, Bucure[ti V – România; p. 501–514. Am trimis o revizie a lucr\rii d[umnea]v[oastr\], înainte de 1 oct[ombrie] st\rui]i s\ fiu încadrat la ea. Romania, Valle Giulia, Roma]. de Dialectologie, eu v\ rog [i acum s\ Expeditor – Sever Pop – Accademia di 6. Cercet\ri literare,IV. Publicate de N. Cartojan. Bucure[ti, Monitorul Oficial [i Imprimeriile la Bucure[ti; se poate c\ scrisoarea n-a Cred c\ merit [i eu o catedr\, dup\ Statului. Imprimeria Na]ional\, 1940, 311 sosit pân\ la plecarea la bacalaureat, str\dania depus\ pân\ acum. * pagini. (Facultatea de Litere din Bucure[ti. de aceea v\ rog s\ binevoi]i a-mi trimite V\ urez spor la munc\ de la Academie Roma, 16 februarie [1]944 Seminarul de Istoria Literaturii Române. Epoca corecturile odat\ cu reîntoarcerea [i v\ rog s\ crede]i în sentimentele mele veche). d[umnea]v[oastr\]. de sincer\ afec]iune [i admira]iune. Iubite domnule Cartojan, 7. Solemnitatea dezvelirii bustului Stolnicului În ce prive[te cli[eele, ele se vor Devotat, Constantin Cantacuzino va avea loc în ziua imprima pe aceea[i hârtie ca [i textul, în Sever Pop Profit de plecarea în ]ar\ a d[omnu]lui de 20 mai 1943 la Padova. România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012.................................................................................................................................................................................................................................15
Page 1 and 2: România literar\ 43 Finan]at\ de C
Page 3 and 4: • editorial de nicolae manolescu
Page 5 and 6: 28.10.1936 - a murit Bogdan Amaru (
Page 7 and 8: numai admiratorii cei mai ferven]i
Page 9 and 10: autorul are mai mult\ încredere î
Page 11 and 12: \zvan Turcea a avut în\l]\ri [i c\
Page 13: s\r\cia mo[tenit\ de Len]ica din ne
Page 17 and 18: • semn de carte de gheorghe grigu
Page 19 and 20: ndiscutabil, George Georgescu a fos
Page 21 and 22: n fapt de zi, între cer [i p\mânt
Page 23 and 24: Criza [i cultura Nu e vorba de criz

RomÃ¢nia literar

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?