România literar

Premiul Nobel pentru Literatur\ 2012
Ecouri dup\ decernare
~ntre China [i Taiwan
„Opera lui î[i afl\ r\d\cinile în legendele
auzite în copil\rie. În mod evident,
se poate vorbi de realism fantastic,
îns\ acest epitet nu îl cuprinde
pe deplin”, a spus secretarul permanent
al Academiei Suedeze, Peter Englund, la
decernarea Premiului, ad\ugând: „Stilul
s\u nu provine de la García Márquez, ci
este înn\scut. În lumea c\r]ilor sale,
supranaturalul [i realitatea merg împreuna,
iar el descrie aceast\ lume prin cel mai
original mod de a povesti.”
Howard Goldblatt, traduc\torul mai
multor c\r]i ale lui Mo Yan, intervievat
de Zhongguo Ribao (China Daily), i-a
comparat opera cu cea a lui Dickens:
„Finalitatea operelor lor este extrem de
vast\, iar stilul este superb, plin de fantezie,
cu un puternic sim] moral”. Despre romanul
satiric al lui Mo Yan, The Republic of Wine
(}ara vinului, n.n.) Goldblatt crede „c\
este romanul chinezesc cu cea mai inovativ\
tehnic\ [i totodat\ cel mai complex din
cele pe care le-am citit eu”, în vreme ce
Life and Death are Wearing me Out (Via]a
[i moartea m\ ostenesc, n.n.) este „o
alegorie fabuloas\”. Vorbind despre
Sandalwood Death (Moartea arborelui de
santal, n.n.), Goldblatt confirm\ p\rerea
lui Mo Yan însu[i: ceea ce d\ frumuse]e
acestei opere este ritmul s\u muzical.
În conferin]ele de pres\ sus]inute dup\
premiere, Mo Yan declar\: „Am fost
surprins, pentru c\ Premiul Nobel mi
se p\rea un lucru extrem de îndep\rtat
de mine.” Întrebat ce înseamn\ pentru
el personal acest premiu, Mo Yan a r\spuns
râzând: „Pentru mine personal înseamn\
c\ în aceast\ perioad\ trebuie s\ vorbesc
cu dumneavoastr\.” Vorbind cu reporterii
la un hotel din ora[ul s\u natal, Gaomi,
din provincia estic\ Shandong, Mo Yan a
spus: „M-a luat total pe nepreg\tite
câ[tigarea acestui premiu, deoarece nu
m\ simt cel mai bun dintre scriitorii chinezi.
Sunt mul]i scriitori buni, iar pozi]ia
mea nu e chiar atât de înalt\. V\ mul]umesc
tuturor c\ a]i venit în Gaomi; acum ar
trebui s\ se coac\ sorgul ro[u, dar nu
se mai cultiv\ a[a ceva pe aici. Cred c\
nici unul dintre dumneavoastr\ n-a v\zut
holdele de sorg”. Cu Murakami, Mo
Yan n-a luat niciodat\ leg\tura direct. „El
creeaz\, de asemenea, forma sa literar\
unic\ [i descrie via]a cu care este el
obi[nuit. {i lucr\rile lui sunt extraordinare
[i merit\ Premiul Nobel”.
Întrebat despre comentariile postate
pe Weibo (re]ea de socializare frecventat\
de chinezi) – le-a mul]umit [i sus]in\torilor,
[i criticilor, considerându-i deopotriv\
prieteni. Pe paginile de internet chineze,
sunt comentatori care spun c\ Mo Yan
este scriitorul chinez cel mai apropiat de
standardele literare occidentale, creând,
a[adar, cu metodele occidentale. Cu alte
cuvinte, Mo Yan a câ[tigat Nobelul deoarece
operele sale corespund viziunii occidentalilor
referitoare la chinezi. Mul]i, îns\, consider\
c\ succesul a venit fiindc\ opera lui Mo
Yan îmbin\ cultura tradi]ional\ cu o larg\
viziune interna]ional\.
Mo Yan sus]ine c\ ceea ce a ob]inut
este un premiu literar, acordat din
considerente literare. „Întotdeauna am
scris din perspectiva omului, despre om,
[i a[ vrea ca o astfel de oper\ s\ mearg\
dincolo de limitele teritoriale, rasiale,
etnice.”
Asocia]ia scriitorilor din China l-a
felicitat pe Mo Yan pentru realizarea sa,
declarând: „În câteva decenii de crea]ie
literar\, Mo Yan a demonstrat c\ nutre[te
pentru patria sa o preocupare profund\,
demonstrând valoarea universal\ a literaturii
chineze. Îi dorim scriitorului chinez s\
ob]in\ tot mai multe succese, s\ ne ofere
tot mai multe opere de valoare, s\ aduc\
noi contribu]ii la dezvoltarea cultural\
a omenirii!”
Ministrul Culturii din Taiwan, Long
Yingtai, bun\ prieten\ a lui Mo Yan, [i-a
exprimat bucuria c\ Nobelul i s-a decernat
lui, spunând c\ un scriitor din popor,
un chinez get beget, a fost recunoscut
ast\zi de o lume întreag\, ceea ce este
extraordinar. Mo Yan este primul scriitor
chinez care ob]ine Nobelul, dar primul
scriitor de limb\ chinez\ care a ob]inut
acest premiu a fost Gao Xingjian, stabilit
în Europa, [i devenit cet\]ean francez.
Comparându-i, Long Yingtai spune: „For]a
spiritului pe care o degaja Gao Xingjian
era st\vilit\ ca de un zid împotriva incendiilor.
Ce bine este s\-l vezi pe unul care a
stat pe ]arina lui, îmbr\]i[at de câmpul
de sorg, câ[tigând acest premiu.” Continu\
spunând c\ Mo Yan este un om care a
tr\it într-un mediu restrictiv [i, în vreme
ce unii au ales s\ se înfurie, al]ii s\ se
opun\, iar al]ii s\ tac\, el a mers cu umor
al\turi de concet\]enii s\i, lucru care ar
trebui în]eles cu o mai mare deschidere.
Zhang Dachun, un scriitor taiwanez prieten,
de asemenea, cu Mo Yan, a declarat presei
c\ Mo Yan merit\ din plin aceast\ distinc]ie,
pe care de mult trebuia s\ o ob]in\.
Îns\ Freedom time îl citeaz\ pe profesorul
Chen Fangming, de la National Chengchi
University, c\ruia i se pare ciudat\ ob]inerea
premiului de c\tre Mo Yan. El a spus
c\, `n ultimii ani, acest premiu a fost
acordat scriitorilor care au mers contra
curentului, în vreme ce Mo Yan a urmat
cursul oficial, a scris despre ]\rani, f\r\
s\ critice autoritatea, încât po]i zice c\
e urma[ul lui Mao Zedong.
La libr\ria central\ a lan]ului „Chengpin
shudian” din Taibei a fost aranjat un mic
stand dedicat lui Mo Yan, deasupra c\ruia
era tip\rit motivul pentru care a câ[tigat
Premiul Nobel: „este scriitorul al c\rui
realism halucinant se împlete[te cu pove[tile
populare, cu istoria [i contemporaneitatea”.
Fiindc\ Mo Yan nu a fost publicat masiv
în Taiwan, printre sutele de mii de c\r]i
ale libr\riei, dintre c\r]ile lui nu mai
era decât una, nuvela Harta comorii
ascunse, ap\rut\ la Editura Maitian, unde
i-au ap\rut cele mai multe opere.
Reprezentantul editurii a spus c\ este
decis s\ publice best-seller-urile lui Mo
Yan, printre care Obosit de via]\, obosit
de moarte, Broasca, Moartea arborelui
de santal.
• Roxana Râbu
C\l\torii
Dup\ încheierea celui de-al Doilea
R\zboi Mondial, chiar la începutul
aplic\rii în agricultur\ a principiilor
revolu]ionare, Ximen Nao, un
gospodar din ]inutul Gaomi de nord-est,
acela[i meleag din romanul Sorgul
ro[u (Editura Humanitas Fiction,
traducere Dinu Luca, 2010), este
condamnat la moarte [i executat cu
[apte zile înainte de S\rb\toarea
Prim\verii (s\rb\toarea Anului Nou
tradi]ional chinezesc) pentru c\, spune
Huang Tong – executorul ordinului –,
„a[a e politica”. Singura vin\ pe care
Ximen [i-o recunoa[te este aceea c\
[i-a „]inut casa cu h\rnicie [i chibzuial\”,
c\ a f\cut bine oamenilor [i c\ a dat
bani pentru repararea statuilor zeilor.
{i, odat\ ajuns în Lumea Subp\mântean\
a regelui Yama, în loc s\ strige
„R\zbunare!”, strig\ necontenit
„Nedreptate!”.
Astfel ne invit\ Mo Yan, prin
traducerea, tot a lui Dinu Luca, a romanului
Obosit de via]\, obosit de
moarte, în preg\tire la Editura Humanitas
Fiction, s\ p\trundem într-o lume aflat\
între basm [i realitate, în care se
împletesc cu umor tradi]ie [i modernitate,
particular [i universal.
În cultura chinez\, Lumea de dincolo
se împarte în Lumea Cereasc\, guvernat\
de Împ\ratul Galben, populat\ de
zei daoi[ti, confuciani[ti [i buddhi[ti,
în care ajunge partea eteric\ a spiritului
[i Lumea Subp\mântean\, lumea
regelui Yama, omoloag\ într-o oarecare
m\sur\ Iadului european, în care
coboar\ partea rudimentar\ a spiritului.
Ca [i-n Infernul lui Dante, spiritele
ajunse aici sunt supuse la cazne cumplite,
cea mai crunt\ fiind aceea de a fi pr\jit
metodic în ulei clocotit. Supliciul este
asem\n\tor, dar cât de diferit: una
este s\ fii cufundat în cazanul cu smoal\
puturoas\ [i cu totul altceva s\ fii întors
atent pe toate fe]ele pentru a fi bine
rumenit.
Bietul spirit al lui Ximen Nao dore[te
s\ în]eleag\ de ce a trebuit s\ moar\
taman în perioada în care toate casele,
toate târgurile, toate ora[ele, toat\
]ara era o forfoteal\ de nedescris pentru
primenirea locuin]elor, por]ilor, uli]elor,
statuilor închinate zeilor; pentru plata
datoriilor (în cazul în care datornicul
era în stare s\ restituie banii împrumuta]i)
sau, dimpotriv\, pentru g\sirea unei
modalit\]i de a se sustrage pl\]ilor,
[tiut fiind c\ odat\ cu venirea Anului
Nou toate datoriile se radiaz\; pentru
cump\rarea de cadouri ce urmau a
fi oferite familiei, superiorilor, prietenilor…
Dup\ doi ani petrecu]i în Lumea de
dincolo, regele Yama se îndur\ s\-i
îng\duie s\ se întoarc\ în lumea
oamenilor.
{i astfel, Mo Yan, folosind tehnica
pe care predecesorul s\u, Wu Cheng’en,
o folosise în secolul al XVI-lea în
minunatul basm-roman-fantasticoreal
(c\ci baza c\r]ii sale C\l\torie spre
soare-apune – BPT, 1971 – este cât
se poate de real\ – c\l\toria întreprins\
de c\lug\rul Xuan Zang între anii 629-
646 e.n. în India, pentru a studia
buddhismul la izvoare [i a aduce în
China sutrele), ne invit\ s\-l urm\m
pe omul-spirit Ximen Nao în istoria
reîncarn\rilor sale succesive.
Pe acest drum, particularit\]ile
culturale încep s\ ias\ la lumin\, nu
doar în Lumea Subp\mântean\, ci [i
în cea real\. Astfel, dracii din regatul
lui Yama nu au trupuri alc\tuite ca
cele omene[ti, ba parc\ mai bine f\cute,
[i nu sunt negri ca smoala sau ca
t\ciunii, ci alba[tri, de un albastru
minunat, cum nu se poate vedea pe
p\mânt. Apoi apar personaje dragi,
Sun Wukong (Maimu]a, sau Regele
Maimu]elor, sau Marele În]elept Egalul
Cerului, cum î[i mai spunea cu emfaz\)
[i Zhu Bajie (Râtanul-opt-porunci), doi
dintre înso]itorii c\lug\rului Xuan
Zang, din romanul C\l\torie spre
soare-apune, personaje foarte populare,
care apar în scenete folclorice, în târguri,
la bâlciuri, f\când deliciul spectatorilor.
În parantez\ fie spus, Maimu]a este
atât de popular\ încât exist\ în
China peste 1000 de actori a c\ror
specialitate este s\ joace rolul lui Sun
Wukong.
Apare apoi o realitate a Chinei
antebelice, disp\rut\ în prezent:
concubinele. În civiliza]ia chinez\,
poligamia era semn de bog\]ie: numai
un om avut î[i putea permite s\ între]in\
mai multe neveste. Dintre neveste,
prima era numit\ so]ie principal\ sau,
simplu, so]ie, iar celelalte – so]ii
secundare sau concubine. Între so]iile
secundare exista o ierarhizare dat\
atât de momentul intr\rii în familie
cât [i de sexul primului copil sau copiilor
pe care-i aducea pe lume. Dac\ n\[tea
b\iat, iar concubina de rang superior
avea numai fat\, putea cre[te în grad.
Mai mult, chiar nevasta principal\
putea fi dec\zut\ din rang dac\ nu
avea b\ie]i sau, mai grav, dac\ era
stearp\. Neveste sau concubine, femeile
din cas\ aveau acelea[i obliga]ii fa]\
de b\rbatul lor. De aici [i am\r\ciunea
din inima lui Ximen Nao, c\ n-a fost
condus spre locul de execu]ie decât
de so]ia principal\.
O alt\ realitate pe care o constat\
pe drumul de întoarcere din regatul
lui Yama în lumea real\ este c\ reforma
agrar\ se înf\ptuise în timpul cât lipsise.
Se n\scuse o lume nou\, o nou\ a[ezare,
cu noi obiceiuri, dar pentru aceasta,
tot nu trebuia s\ fie omorât f\r\ discu]ie.
Cât de mult\ t\rie îi trebuie unui om
ca în astfel de condi]ii s\ nu dispere,
s\ trateze cu umor tragedia pe care
o tr\ie[te [i s\ continue s\ strige
„Nedreptate”!
{i poate este o adev\rat\ nedreptate
c\ drumul înapoi nu este drept, ci,
potrivit tradi]iei buddhiste, trebuie s\
treac\ prin multiple reîncarn\ri [i s\
cunoasc\ obida dobitoacelor din b\t\tur\,
pân\ când…
Înscris\ pe linia tradi]iei C\l\toriei
spre soare-apune [i marcat\ de scriitura
puternic\, precis\, chiar dur\, dar
extrem de nuan]at\ din Sorgul ro[u,
cartea Obosit de via]\, obosit de moarte
a proasp\tului laureat al Premiului
Nobel pentru Literatur\, Mo Yan,
a[teapt\ s\ vad\ lumina tiparului [i
s\ fie citit\.
• Tatiana Segal
22.................................................................................................................................................................................................................................România literar\ num\rul 43 / 26 octombrie 2012