O LAMĂ CU DUBLU TĂIŞ - Club Feroviar

Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”
Nr. 13, Februarie 2013
• Curtea de Conturi cere companiilor feroviare
aplicarea de măsuri pentru înlăturarea neregulilor
• Lucrările la Magistrala 5 de metrou
au început să întârzie
• Dezvoltarea infrastructurii – proiecte feroviare
prioritare 20 – 21 februarie 2013, Sibiu
Privatizarea CFR MARFĂ:
o lamă cu dublu tăiş
2013 Februarie

CUPRINS
1
02 Ştiri
Ploieşti modernizează liniile de
tramvai
• GFR şi alte trei companii concurează pentru
BDZ Cargo
• SFT-CFR SA a intrat în insolvenţă
• CFR Călători lansează licitaţii pentru reparaţii
10 Finanţări
Curtea de Conturi cere
companiilor feroviare aplicarea
de măsuri pentru înlăturarea
neregulilor
În Raportul public pe anul 2011, publicat în decembrie 2012,
Curtea de Conturi semnalează mai multe probleme
constatate în urma controalelor efectuate la CFR Marfă ...
12 Şantiere
Lucrările la Magistrala 5 de
metrou au început să întârzie
După ce fondurile necesare au fost reduse drastic
la ultimele alocări bugetare, lucrările la Magistrala 5
Drumul Taberei – Eroilor 2 au început să acumuleze
întarzieri...
14 Operatori
Privatizarea CFR Marfă: o lamă cu
dublu tăiş
Materialul rulant învechit şi datoriile mari ale CFR Marfă
fac esenţială infuzia de capital...
20 Evenimente
Dezvoltarea infrastructurii –
proiecte feroviare prioritare
20 – 21 februarie 2013, Sibiu
Un număr record de participanţi la Conferinţa Club
Feroviar pe probleme de infrastructură, desfăşurată la
Sibiu la sfârşitul lunii februarie, confirmă interesul în
creştere al companiilor pentru acest domeniu, bazat pe
lansarea proiectelor finanţate cu bani europeni şi pe
anunţarea posibilităţii demarării unor alte noi proiecte.
24 Colocviul tehnic - Sesiunea
Linii
26
Colocviul tehnic - Sesiunea
instalaţii, telecomunicare şi
electrificare
28 Patrimoniu
Locomotivele din muzeul de la
Sibiu - între istorie,
poveste şi nepăsare
32 Info Legislativ
Foto: © Club Feroviar
Club Feroviar
Str. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884
Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386
www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.ro
Senior Partner Club Feroviar: Cosmin Botez
Director Marketing: Cristina Trifon
Redactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian,
Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela Luică
Foto: Radu Drăgan
Grafica: Petru Mureşan
2013 Februarie

2
ŞTIRI
RATB achiziţionează bandaje
pentru tramvaiele din Bucureşti
RATB a demarat procedurile de atribuire
a licitaţiei pentru achiziţia de bandaje pentru
roţile tramvaielor din parcul propriu. Va fi
încheiat un acord cadru pentru perioada de
12 luni cu un singur agent economic, acord
care prevede livrarea de bandaje pentru roţile
tramvaielor în două loturi care au cantitatea
maximă de 1537 de bucăţi bandaje (necesarul
pentru aproximativ 90 de tramvaie V3A). De
asemenea, în acelaşi lot sunt prevăzute bandaje
pentru plugurile de deszăpezire modelele
V04, V056 şi V058. Bandajele sunt realizate
din oţel carbon nealiat care asigură o durată
de viaţă de 200.000 km parcurşi până la diametrul
minim de 616 mm. Valoarea estimată
a contractului este de 476.000 euro. Procedura
de deschidere a ofertelor va avea loc la
data de 2 aprilie 2013. (A.M.)
Foto: Club Feroviar (A.M.)
Primăria Iaşi a lansat licitaţiile
pentru execuţia şi consultanţa
lucrărilor la liniile de tramvai în
polul de creştere
Primăria muncipiului Iaşi a demarat procedurile
de atribuire a contractelor pentru construcţii şi
instalaţii şi pentru servicii de consultanţă şi
management a proiectului de modernizare a
reţelei de linii de tramvai în polul de creştere
Iaşi (traseul Bazar – Doi Băieţi).
Licitaţia pentru execuţia lucrărilor de reabilitare
prin realizarea construcţiilor şi a
instalaţiilor necesare a fost lansată în data
de 15 februarie 2013, urmând ca deschiderea
ofertelor să aibă loc la data de 3 aprilie 2013.
Proiectul pentru modernizarea reţelei de linii
de tramvai în polul de creştere Iaşi vizează
liniile aflate pe Bulevardul Nicolae Iorga, Bulevardul
Primăverii, Calea Chişinăului, Bulevardul
Metalurgiei şi strada Vasile Lupu. Cele
5 sectoare de linie traversează o importantă
zonă de interes local din punct de vedere economic
şi social. Lucrările constau în reabilitarea
liniei de tramvai, refacerea spaţiilor verzi
dintre liniile de tramvai, reabilitarea şi aducerea
la standarde a refugiilor pentru călători
şi îmbunătăţirea sistemului de semaforizare şi
marcaje rutiere în vederea fluidizării traficului.
Valoarea contractului pentru aceste lucrări
este de 69,7 milioane de lei.
De asemenea, la data de 26 februarie 2013
au fost demarate procedurile pentru atribuirea
contractului de servicii de consultanţă care
se va derula timp de 24 de luni de la atribuire
şi are o valoare de 800.000 lei. Serviciile de
management şi consultanţă a proiectului au
Senatul ratifică împrumutul BEI pentru Magistrala 5,
tronsonul Universitate – Pantelimon
Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege privind ratificarea contractului de finanţare între
România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din
Bucureşti – etapa a V-a, Magistrala 5 Drumul Taberei – Pantelimon, tronsonul Universitate –
Pantelimon, semnat la Bucureşti, pe 16 decembrie 2011.
Creditul, cu o valoare de 465 milioane euro, va fi acordat în cel mult opt tranşe până pe 15
decembrie 2016, în baza cheltuielilor efectuate în cadrul proiectului, care trebuie să fie finalizat
până în martie 2019.
Diferenţa între creditul oferit de BEI şi costul total al proiectului (1,29 miliarde de euro) va fi
alocată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor. Senatul a adoptat, de
asemenea, amendamentul propus de membrii Comisiei pentru buget, potrivit căruia tot de la
bugetul de stat vor fi asigurate sumele necesare pentru plata taxelor, a impozitelor şi a altor
costuri locale aferente proiectului şi percepute pe teritoriul României.
Realizarea Magistralei 5, tronsonul Universitate-Pantelimon şi achiziţia a 30 de metrouri noi
vor duce la majorarea numărului de călători cu cel puţin încă 300.000 de persoane. (D.F.G.)

ŞTIRI
3
în vedere urmărirea executării lucrărilor de
construcţii pe parcursul implementării proiectului
şi atingerea obiectivelor propuse
prin acesta. Ofertele pentru serviciile de
consultanţă pot fi depuse până la data de 15
aprilie 2013, urmând ca deschiderea acestora
să aibă loc în aceeaşi zi.
Proiectul pentru modernizarea liniilor de
tramvai în polul de creştere Iaşi este finanţat
prin Programul Operaţional Regional în urma
semnării în data de 28 decembrie 2012 a
contractului de finanţare nerambursabilă între
Primăria Municipiului Iaşi şi Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Turismului. Valoarea
totală a proiectului este de 89,4 milioane lei
din care 87,6 milioane lei reprezintă fonduri
nerambursabile. (A.M.)
A fost atribuit contractul pentru
reparaţia a Şase locomotive ale
CFR Călători
CFR Călători a atribuit prin negociere directă
contractul cadru pentru realizarea de reparaţii
tip RR la şase locomotive electrice. Contractul
a fost atribuit în urma anunţului de
participare din data de 16 noiembrie 2012,
atribuirea fiind realizată prin negociere cu
candidaţi pre-selectaţi. Reparaţiile tip RR la
cele şase locomotive constau în înlocuirea
echipamentelor uzate, rebandajarea osiilor,
reparaţia şi revopsirea caroseriei precum
şi echiparea cu echipamente electronice de
control şi diagnoză tip ICOL. Cele şase locomotive
sunt model LE 5100 kW CoCo. Contractul
se va derula timp de 24 de luni şi are o
valoare maximă de 6 milioane de lei, fonduri
asigurate din surse proprii ale CFR Călători.
Contractul pentru reparaţia celor 6 locomotive
a fost atribuit firmei Reloc Craiova. (A.M.)
Vae Apcarom înregistrează venituri mai mari, dar un profit mai mic
Voestalpine Vae Apcarom a anunţat
că a încheiat anul 2012 cu venituri totale
de 96,62 milioane lei, în uşoară
creştere (+1,56%) faţă de 2011. Cifra
de afaceri a companiei a fost similară
celei de anul trecut, situându-se la
90,84 milioane lei (faţă de 90,15 milioane
lei). Datoriile curente ale companiei
s-au majorat însă de peste
patru ori, la 73,43 milioane lei. Profitul
net s-a redus cu 29,6%, la 5,04 milioane
lei. Lichiditatea companiei s-a
ameliorat, crescând de peste două
ori, la 44,14 milioane lei, iar activele
circulante au avut o evoluţie similară,
ajungând la 110,87 milioane lei.
Cu o experienţă de peste 30 de ani,
Vae Apcarom şi-a consolidat poziţia
pe piaţa din România, fiind singura
companie românească care fabrică şi
furnizează aparate de cale ferată pentru
căile ferate, metrou şi reprezentând
un partener de încredere pentru tramvai
şi companii cu linii industriale proprii.
(D.F.G.)
Foto: Club Feroviar Foto: Club Feroviar
2013 Februarie

4
ŞTIRI
Ministerul Transporturilor
încearcă soluţionarea
problemelor proiectelor POS-T
Aflat în stadiul de întrerupere a plăţilor din iulie
2012 şi de pre-suspendare a fondurilor din
decembrie 2012, POS-T înregistra la sfârşitul
anului trecut un stoc de cereri de rambursare
depuse de către beneficiari în valoare de
1,247 miliarde de lei, achitate din bugetul de
stat şi neautorizate pentru decontare în relaţia
cu Comisia, un risc de dezangajare automată
a fondurilor în valoare de 1,1 miliarde de euro,
un grad de contractare de aproximativ 60% şi
un grad de absorbţie de 10% din totalul de 4,5
miliarde de euro.
În consecinţă, obiectivele MT pentru POS-T
vizează anul acesta: asigurarea ridicării presuspendării
şi evitarea suspendării; consolidarea
sistemului de management şi control
al AM POS-T şi a capacităţii administrative la
nivelul CNADNR şi CFR SA; creşterea gradului
de contractare de la 60% la 80%; mărirea
gradului de absorbţie a fondurilor europene
de la 10% la 25%; deblocarea fondurilor pentru
tronsoanele de autostrăzi prin clarificarea
suspiciunilor de fraudă; deblocarea finanţării
pentru proiectele care prevăd modernizarea
infrastructurii aeroportuare cu impact asupra
dezvoltării regionale.
Pentru ameliorarea managementului fondurilor,
în cadrul AM POS-T au fost înfiinţate:
Compartimentul de Verificare a Capacităţii Administrative
a Beneficiarilor şi Compartimentul
de Metodologie Achiziţii Publice pentru a
aplicarea unitară a legislaţiei privind achiziţiile
publice. A fost, de asemenea, elaborat un
proiect de proceduri şi măsuri pentru detectarea
timpurie a riscului în achiziţiile publice,
identificarea procedurilor de achiziţie publică
cu impact major şi riscant şi monitorizarea
procedurilor de achiziţie publică desfăşurate
de CNADNR şi CFR SA. Măsurile vizează, de
asemenea, consolidarea capacităţii de certificare
a cheltuielilor decontate de AM POS-T în
GFR doreşte să înceapă cât mai repede fabricarea
de locomotive sub marca Electroputere
Electroputere SA Craiova a comunicat că Grup Feroviar Român SA, prin divizia sa Electroputere
VFU SA, a preluat documentaţia tehnică, brandul şi personalul rămas (cca 90 de
persoane) al Diviziei VFU. GFR a fost, de altfel, principalul client al Diviziei VFU în ultimii doi
ani.
Ca urmare a decalajului tehnologic, Divizia VFU nu a mai reuşit după 1990 să încheie contracte
pentru vânzarea de locomotive noi. În consecinţă, Adunarea Generală Ordinară a
Acţionarilor Electroputere SA din data de 23 aprilie 2012 a decis, ca parte a programului de
restructurare, închiderea Diviziei VFU, iar procesul de închidere a fost finalizat la 31 decembrie
2012.
Valoarea tranzacţiei, prin care nu au fost înstrăinate terenuri sau construcţii, este, conform comunicatului
Electroputere, „nesemnificativă”. Potrivit lui Aurel Bojenoiu, preşedintele sindicatului
de la Electroputere,
citat de „Curierul
naţional”, în luna august
2012 compania
ar fi cerut de la GFR
5 milioane de euro
pentru tranzacţie.
GFR intenţionează
să înceapă cât mai
repede fabricarea de
locomotive sub marca
Electroputere, fiind
momentan în faza de
analizare şi selectare
a proiectantului cu
care va colabora pentru
construirea locomotivelor,
se mai arată
în presă. (D.F.G.)
Foto: Club Feroviar (A.M.)

ŞTIRI
5
relaţia cu Comisia şi securizarea avansurilor
primite de beneficiari şi decontate din fonduri
UE, pentru a evita suspiciunea de deturnare
de fonduri.
Pentru eficientizarea şi monitorizarea
riguroasă a procedurilor de achiziţie publică,
prin HG 24/2013, MT a devenit unitate de
achiziţie centralizată pentru unităţile din subordinea
sa, prin Direcţia Generală pentru
Managementul şi Implementarea Proiectelor,
înfiinţată prin noua organigramă a ministerului.
(D.F.G.)
CFR Călători face demersurile
pentru majorarea participării
statului la capitalul companiei
CFR Călători desfăşoară în prezent o licitaţie
pentru un contract de servicii de specialitate
constând în studiul privind respectarea principiului
investitorului privat prudent adoptat
de Comisia Europeană, necesar procesului
decizional vizând acordarea sumelor pentru
investiţii prin majorarea participării statului
român, în calitate de acţionar unic, prin
Ministerul Transporturilor, la capitalul social al
CFR Călători.
Valoarea contractului, care va fi finanţat din
sursele proprii ale companiei, este estimată
la 394.326 lei. Durata de desfărşurare este
de 4 luni de la data atribuirii. (D.F.G.)
Ploieşti modernizează
liniile de tramvai
Pe data de 15 februarie, Primăria Ploieşti a
semnat contractul pentru reabilitarea liniilor
de tramvai 101 şi 102, proiecte finanţate prin
Programul Operaţional Regional 2007-2013,
Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile
a oraşelor – poli urbani de creştere, Domeniul
major de intervenţie 1.1 – Planuri integrate
de dezvoltare urbană, Sub-domeniul:
Poli de creştere.
Fiecare proiect va fi executat în două etape.
Astfel, pentru linia 101, prima etapă, care a
fost deja scoasă la licitaţie la finalul lui februarie,
include lucrări pentru 3,32 km de cale
simplă de rulare, desfăşurate pe o perioadă
de 12 luni. Contractul este evaluat la 25,41
milioane de lei şi presupune refacerea infrastructurii
şi suprastructurii căii de rulare a
tramvaiului, precum şi a reţelei catenare şi a
stâlpilor de susţinere a acesteia, amenajarea
amprizei de tramvai şi a staţiilor, amenajări
legate de colectarea şi evacuarea apelor rezultate
din precipitaţii şi infiltraţii, lucrări de
mutare şi protejare a reţelei de alimentare cu
apă, precum şi reabilitarea infrastructurii rutiere.
Cea de a doua etapă, estimată la 75,70
milioane de lei, include lucrări pentru 5,58 km
de cale simplă de rulare, pe o perioadă de 24
de luni.
În ceea ce priveşte linia 102, Municipiul Ploieşti
a anunţat deja pe 26 februarie licitaţia pentru
etapa I, care prevede executarea lucrărilor
pentru tronsonul Bucla Nord – Intersecţie Republicii
(4,55 km de cale simplă de rulare).
Contractul, estimat la 44,18 milioane de lei,
priveşte în principal refacerea infrastructurii
şi suprastructurii căii de rulare a tramvaiului,
precum şi a reţelei catenare şi a stâlpilor de
susţinere a acesteia, amenajarea amprizei
de tramvai şi a staţiilor, amenajări legate de
colectarea şi evacuarea apelor rezultate din
precipitaţii şi infiltraţii, precum şi reabilitarea
infrastructurii rutiere. Termenul de finalizare a
lucrărilor este de 15 luni. Etapa a II-a va viza
tronsonul B-dul Republicii – Bucla Vest (6,93
km de cale simplă de rulare), cu un cost estimat
la 83,68 milioane de lei. (D.F.G.)
Complexul Energetic Oltenia
contractează servicii de revizie a
locomotivelor
Complexul Energetic Oltenia SA doreşte să
încheie două contracte pentru revizia periodică
de locomotive. Una din licitaţii, privind revizii
de tip RT, R1, R2, 2R2 ale subansamblurilor
locomotivelor aparţinând Sucursalei Divizia
Minieră, are o valoare estimată la 348.465
lei, care ar putea ajunge la 470.427 lei, luând
în calcul posibile suplimentări. Durata acestui
contract este de 9 luni, cu posibilitatea prelungirii
cu încă 4 luni.
Cea de a doua licitaţie vizează revizii tehnice
periodice planificate la locomotivele diesel
electrice de 2100 CP, pentru Sucursala Electrocentrale
Turceni. Contractul are o valoare
estimată la 160.000 de lei şi o durată de 10
luni. (D.F.G.)
Foto: stiriprahova
2013 Februarie

6
ŞTIRI
Discuţii oficiale despre sprijinirea
industriei feroviare româneşti pe
pieţele externe
Cu ocazia vizitei oficiale efectuate în perioada
28-29 ianuarie în Republica Peru, după întâlnirea
cu omologul său, domnul Ollanta Moisés
Humala Tasso, preşedintele Traian Băsescu l-a
invitat pe acesta să facă o vizită în România
în 2013-2014, pentru a semna un parteneriat
strategic româno-peruan. Parteneriatul
respectiv urmează să permită un transfer de
tehnologie românească pentru producţie care
să se realizeze în Peru. Printre domeniile vizate
se numără şi cel feroviar, Traian Băsescu declarând
că „dorinţa noastră este ca în interiorul
unei decizii politice companiile româneşti şi peruane
să realizeze companii mixte în Peru, prin
care să producă vagoane de cale ferată, fie că
sunt de marfă, de călători, trenuri de metrou”.
Preşedintele Ollanta Moisés Humala Tasso şi-a
afirmat la rândul său interesul pentru colaborarea
în domeniul feroviar, menţionând în special
proiectele peruane de realizare a unor linii de
metrou.
Totodată, în contextul programelor de dezvoltare
feroviară anunţate de mai multe ţări din
Americă Latină (Argentina, Columbia, Chile), în
cadrul întâlnirii din 31 ianuarie cu preşedintele
ASTRA Vagoane Călători Arad, Valer Blidar,
ministrul Economiei, Varujan Vosganian, şi-a
reiterat la rândul său sprijinul de a facilita, prin
reţeaua de reprezentare externă, contactele
companiilor române cu firme şi autorităţi locale
pentru prezentarea ofertelor producătorilor
români de material rulant şi echipamente feroviare
şi de a comunica oportunităţile de afaceri,
anunţurile de licitaţii şi cererile de ofertă.
Cu aceeaşi ocazie, Valer Blidar a solicitat
Ministerului Economiei sprijin pentru rezolvarea
problemelor cu care se confruntă producătorii
de material rulant, prin stabilirea unor măsuri
pentru reducerea arieratelor, facilitarea
creditării pentru producţia de export, simplificarea
sistemului de emitere a garanţiilor bancare
pentru participarea la licitaţii internaţionale,
care să permită o creştere a competitivităţii pe
pieţele internaţionale. (D.F.G.)
SFT-CFR SA a intrat în insolvenţă
Ministerul Transporturilor a anunţat că Societatea Feroviară de Turism SFT-CFR SA, care
înregistra la data de 30 noiembrie 2012 datorii de 7.206.379,52 lei (în principal la bugetul de
stat şi la bugetele locale, pentru impozitele pe clădiri) şi creanţe litigioase de 9.960.291,43
lei, rezultate în urma executării silite a Hotelului Astoria şi a Complexului Băneasa, a intrat în
insolvenţă.
Cererea privind deschiderea procedurii generale a insolvenţei a fost admisă de instanţă pe
28 ianuarie a.c., administrator judiciar fiind numit, la solicitarea companiei, consorţiul General
Group Expert SPRL & Cîmpeanu, Dezsi, Gheorghe SPRL.
Pentru rezolvarea situaţiei societăţii se are în vedere eficientizarea valorificării activelor existente,
vânzarea activelor care nu aduc venituri, precum şi reluarea exploatării materialului
rulant de epocă, în urma reparării acestuia, a obţinerii licenţei de exploatare şi a autorizării
personalului de tren.
În comunicatul MT se precizează, de asemenea, că după remedierea situaţiei societăţii vor
fi analizate posibilităţile de privatizare a acesteia. Însă potrivit declaraţiilor Ministrului Transporturilor,
Relu Fenechiu, citate de presă, Societatea Feroviară de Turism se numără printre
companiile din subordinea MT care „nu îşi mai au rostul”. Ministrul ar vrea ca după vinderea
activelor acesteia, compania să fie desfiinţată, se mai arată în presă.
Societatea Feroviară de Turism a fost înfiinţată prin HG nr. 1227/2003, prin divizarea parţială
a Societăţii de Administrare Active Feroviare SAAF SA şi are statut de societate comercială
pe acţiuni, cu capital integral de stat, funcţionând sub autoritatea Minsterului Transporturilor.
Obiectul de activitate al acesteia este închirierea de active feroviare, prestaţii turistice cu
materialul rulant de epocă (cu ecartament normal: trenul Regal, Moldoviţa, Călugăreni sau cu
ecartament îngust: trenul Cibin, Mureş etc.), prestarea de servicii de cazare, de alimentaţie
publică, de activităţi de agrement şi de servicii adiacente. Compania are în proprietate, pe
lângă trenurile de epocă, unităţi turistice precum Complexul Snagov 3 din Snagov Sat, Hotelul
Bucovina 2 din Vatra Dornei, Hotelul Decebal 2 din Eforie Nord, Vila Astoria 3 din Sinaia.
(D.F.G.)

Conferences 2013
Investments in Developing Romanian Railways
CLUB FEROVIAR CONFERENCES 8 th edition, 20 & 21 February 2013, Sibiu
INFRASTRUCTURE DEVELOPMENT – PRIORITY RAILWAY PROJECTS
3 rd International Technical Colloquium on Infrastructure CALL FOR PAPERS
CLUB FEROVIAR CONFERENCES 8 th edition, 20 & 21 March 2013, Sibiu
OPTIMISATION OF RAILWAY PASSENGER TRANSPORT SERVICES
3 rd International Technical Colloquium on Passenger Rolling Stock
CALL FOR PAPERS
CLUB FEROVIAR CONFERENCES 8 th edition, 24 & 25 April 2013, Constanța
INTERMODAL ROMANIA – OPPORTUNITIES FOR RAILWAY FREIGHT TRANSPORT
3 rd International Technical Colloquium on Freight Rolling Stock
CALL FOR PAPERS
www.conferinte.clubferoviar.ro
Organisers:
INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS
Media Partners:
Club
Metropolitan
CITY ON
THE MOVE
the railway
business
magazine
Railway PRO
For further details please contact us:
Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: club@clubferoviar.ro

8 ŞTIRI
Reţeaua de tramvai timişoreană
va fi modernizată
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei
Publice şi Municipiul Timişoara au semnat
contractul de finanţare nerambursabilă pentru
proiectul „Reabilitare linie de tramvai şi modernizare
trame stradale pe strada Ştefan cel
Mare în municipiul Timişoara – Traseu 1 – tronsonul
cuprins între str. Şt. O. Iosif şi intersecţia
cu str. 1 Decembrie”. Proiectul este elaborat în
cadrul POR 2007-2013, Axa prioritară 1 „Sprijinirea
dezvoltării durabile a oraşelor – poli
urbani de creştere”, Domeniul de intervenţie
1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană”,
Sub-domeniul: Poli de creştere. Realizarea
lucrărilor va avea loc în termen de 12 luni, cu
începere de la 30 ianuarie 2013. Proiectul are
o valoare totală de 24,69 milioane de lei, din
care asistenţa nerambursabilă din fonduri europene
este de 19,81 milioane de lei.
Pe lângă reabilitarea liniei de tramvai amintite
prin înlocuirea integrală a infrastructurii
şi suprastructurii acesteia, lucrările vor viza
amenajări rutiere (carosabil, trotuare, piste
pentru biciclişti, zone verzi, semaforizare) şi
reglementarea reţelelor stradale: alimentare
cu apă, canalizare, reţele termice, iluminat
public.
Municipiul Timişoara va primi prin acelaşi
program de finanţare şi bani pentru alte două
proiecte, „Trafic management şi supraveghere
video” şi „Extindere reţea troleibuz Dumbrăviţa
(Accesibilizarea zonei prin extinderea reţelei de
troleibuze Timişoara-Dumbrăviţa)”. (D.F.G.)
GFR şi alte trei companii
concurează pentru BDZ Cargo
Grup Feroviar Român a rămas în cursa pentru
privatizarea BDZ Cargo după ce a fost selectat
pe lista scurtă de către Agenţia de Privatizare
din Bulgaria, care a atestat faptul că GFR a
îndeplinit cerinţele de calificare.
Pentru compania românească, aprobarea
venită din partea Agenţiei „este o dovadă a
faptului că GFR este un jucător important, de
anvergură regională şi europeană”, conform
preşedintelui Grampet Group, Gruia Stoica.
Cu aceeaşi ocazie, acesta a subliniat că, din
analizele grupului, reiese că transportul feroviar
„va fi cu adevărat eficient în momentul în
care România, Bulgaria şi Serbia vor funcţiona
sub umbrela unui operator regional, capabil
să integreze transportul feroviar de marfă din
aceste ţări şi să facă competitiv acest sector”.
Alături de GFR, pe lista scurtă au mai fost
aprobaţi alţi trei ofertanţi: Bulgarian Cargo
Express şi Balkan Financial Services din Bulgaria,
precum şi Donau-Finanz Transport und
Beteiligung din Austria.
Investitorii potenţiali vor putea depune oferte
angajante până pe 12 martie a.c, termen
până la care pot proceda la analiza legală şi
financiară a BDZ Cargo.
Documentaţia pentru licitaţie a fost achiziţionată
de nouă investitori potenţiali, dar doar
patru au depuse actele necesare pentru înscrierea
la licitaţie.
Aceasta este cea de-a doua încercare de
vânzare a 100% din acţiunile operatorului de
transport marfă, lansată la jumătatea lunii noiembrie
2012. Prima licitaţie, iniţiată în iunie, a
fost anulată de Agenţia pentru Privatizare, pe
motivul că nu poate fi o procedură competitivă
deoarece a existat un singur ofertant, Duet
Railway Bulgaria, parte a holdingului Duet
Railway Limited înregistrat în Cipru în luna iulie
a aceluiaşi an.
Faţă de prima licitaţie, statul bulgar a fost
obligat să reducă atât condiţiile de participare
la privatizarea BDZ Cargo, cât şi aşteptările în
privinţa preţului obţinut.
Pentru investitorii strategici, noile cerinţe
pentru participarea la licitaţie au stipulat o
experienţă de cel puţin cinci ani în domeniul
transportului feroviar de marfă, licenţă de operare
pentru acest tip de servicii, certificat de
siguranţă şi un venit anual de minimum 100
de milioane de euro în ultimii trei ani (faţă de
400 de milioane anual şi o experienţă de 10
ani la prima licitaţie). Pentru investitorii financiari
condiţiile au fost de asemenea diminuate,
aceştia trebuind să aibă active sau acţiuni în
alte companii totalizând peste 400 milioane
euro anual în ultimii trei ani (faţă de un miliard
de euro anual anterior). La licitaţie nu a fost
admisă participarea consorţiilor, a companiilor
offshore şi a celor cu datorii faţă de stat.
Guvernul bulgar a anunţat că speră să obţină
la cea de a doua licitaţie cel puţin 200 de milioane
de leva (cca 102 milioane euro) din
vânzarea BDZ Cargo, faţă de expectativele de
150 de milioane de euro la prima încercare de
privatizare. Acest fapt a alimentat nemulţumirea
sindicatelor, care acuză că active în valoare
de 500 milioane de leva (254 mil. euro) vor fi
vândute pe mai nimic. (D.F.G.)
Sursa: Club Feroviar

ŞTIRI
9
CFR Călători lansează licitaţii
pentru reparaţii
CFR Călători a lansat la finalul lunii februarie
trei licitaţii care constau în servicii de reparaţii
planificate tip RTG, înlocuirea osiilor ax uzate
sau defecte la osiile montate, înlocuirea discurilor
de frână uzate complet sau defecte şi
revizuirea generală a boghiurilor vagoanelor.
Prima licitaţie constă în încheierea unui acord
cadru cu un singur agent economic pentru
servicii ce vizează vagoanele cu seriile 21-
76, 21-86, 20-87, 21-87, 89-87 şi 84-87. Valoarea
maximă estimată a serviciilor va fi de
60 de milioane de lei. A doua licitaţie constă
în aceleaşi servicii pentru vagoane cu seriile
10-70, 10-90 şi 10-91. Acest contract va
fi semnat tot în forma unui acord cadru cu un
singur agent economic, suma necesară fiind
de 14 milioane de lei. Ambele contracte se
vor derula timp de 48 luni de la data atribuirii
şi vor fi atribuite prin negociere directa cu
candidaţi pre-selectaţi.
Un al treilea contract pentru care s-a lansat
licitaţie vizează acelaşi tip de servicii la
vagoane de călători seriile 19-80 şi 21-80, cu
o valoare estimată de până la 19,8 milioane
de lei.
Ofertele vor fi deschise în zilele de 26, 27
martie şi respectiv 2 aprilie 2013. Fondurile
necesare finanţării celor două contracte sunt
asigurate din surse proprii ale CFR Călători.
CFR Călători a lansat, de asemenea, şi
două noi licitaţii pentru servicii de reparaţie
planificată tip RTG, înlocuirea osiilor uzate
sau defecte, înlocuirea discurilor de frână
uzate sau defecte şi reparaţia boghiurilor
unde este necesar.
Prima licitaţie vizează vagoanele tip 22-96,
84-96, 84-83, 85-76, 86-76 şi constă în atribuirea
unui acord cadru pentru perioada de 48
luni. Valoarea maximă a acordului cadru va fi
de 21,1 milioane de lei. Atribuirea va avea loc
la data de 3 aprilie 2013, procedura aleasă
fiind negocierea cu candidaţi pre-selectaţi.
A doua licitaţie vizează vagoanele tip 22-
76, 30-76 şi 83-76 echipate cu roţi monobloc
Minden Deutz. Şi acest contract va fi sub forma
unui acord cadru pentru 48 luni cu valoarea
maximă de 13,7 milioane lei. Atribuirea va
avea loc la data de 4 aprilie 2013 şi în acest
caz procedura fiind negocierea cu candidaţi
pre-selectaţi. Ambele contracte sunt finanţate
din fonduri ale CFR Călători.
De asemenea, o altă licitaţie a fost lansată
la începutul lunii martie şi vizează achiziţia
de bandaje brute din oţel nealiat şi inele de
fixare a bandajelor pentru automotoarele tip
Duewag şi LVT din parcul CFR Călători. Contractul
vizează achiziţia a 88 de bandaje şi a
inelelor de fixare a acestora în termen de 6
luni de la atribuirea contractului.
Valoarea estimată a pieselor este de 36.000
de euro, fără TVA. La fel ca la anterioarele
proceduri este aleasă negocierea directă
care va avea loc la data de 19 martie 2013.
Fondurile sunt alocate din surse proprii ale
CFR Călători. (A.M.)
Sursa: Club Feroviar
2013 Februarie

10 Finanţări
Curtea de Conturi cere
companiilor feroviare aplicarea
de măsuri pentru înlăturarea
neregulilor
de Felicia Gheorghieş
În Raportul public pe anul 2011, publicat
în decembrie 2012, Curtea de Conturi
semnalează mai multe probleme constatate
în urma controalelor efectuate la CFR Marfă:
pierderi provenite din neurmărirea încasării
veniturilor în termenele legale şi din prescrierea
creanţelor, abateri în efectuarea
inventarierii şi a (re)evaluării elementelor
patrimoniale şi în înregistrarea în evidenţele
cadastrale şi de publicitate imobiliară,
nerespectarea clauzelor contractuale stabilite
prin contractul de achiziţie publică,
ineficienţa utilizării resurselor umane, materiale
şi financiare şi ineficienţa sistemului
de control intern, precum şi nerespectarea
prevederilor Legii nr. 672/2002 privind
obiectivele ce trebuie auditate cel puţin o
dată la trei ani.
Ca urmare, Raportul recomandă mai multe
măsuri, în rândul cărora se numără analizarea
clauzelor contractuale din contractele de
vânzare de fier vechi şi elaborarea unui contract
cadru tip de vânzare de fier vechi care
să cuprindă clauze de penalizare pentru
nerespectarea obligaţiilor contractuale de
către cumpărător; luarea de măsuri pentru
calcularea şi încasarea penalităţilor pentru
îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor
contractuale; analiza tarifelor de închiriere
a vagoanelor de marfă aprobate prin contractele
de închiriere a materialului rulant şi
actualizarea acestora în corelaţie cu nivelul
veniturilor aprobate prin bugetul de venituri
şi cheltuieli şi cu condiţiile de piaţă; efectuarea
unei misiuni de audit intern asupra
sistemului financiar-contabil, identificarea
eventualelor erori şi dispunerea măsurilor
pentru remedierea acestora.
Pentru CFR SA, controalele Curţii au
evidenţiat neefectuarea inventarierii elementelor
de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor
proprii pentru perioada 2010-2011;
neurmărirea, neîncasarea şi neregularizarea
unor creanţe şi penalităţi în termenul
Foto: Club Feroviar

Finanţări
11
de prescriere în sumă totală de 48.231 mii
lei; precum şi neachitarea datoriilor restante
existente în sold la 31 decembrie 2011 în
sumă de 267.669 mii lei, reprezentate în
cea mai mare parte de obligaţiile companiei
către bugetul general consolidat provenite
din perioada anterioară datei de 1 octombrie
1998.
Curtea a recomandat în consecinţă efectuarea
inventarierii creanţelor şi datoriilor
entităţii; analiza cauzelor care au determinat
neurmărirea, neîncasarea şi neregularizarea
creanţelor şi penalităţilor în termenul
de prescriere şi luarea de măsuri pentru recuperarea
eventualelor prejudicii sau regularizarea
acestora; analiza cauzelor care au
determinat neachitarea datoriilor restante şi
luarea măsurilor pentru virarea şi/sau regularizarea
acestora.
Curtea de Conturi a efectuat, de asemenea,
controale la 13 filiale ale CFR SA, CFR
Călători SA şi CFR Marfă SA (Filaret SA, Informatica
Feroviară SA, Grup Exploatare şi
Întreţinere Palat CFR SA, Voiaj – CFR SA,
CFR SCAD Braşov SA, SCRL Braşov SA,
CFR IRV SA, CFR FERRY-BOAT SA, Sere
şi Pepiniere CFR SA, CFR – GEVARO SA,
Intervenţii Feroviare SA, Telecomunicaţii
CFR SA, CFR IRLU SA). Au fost constatate
astfel abateri privind modul de stabilire,
evidenţiere şi urmărire a încasării veniturilor
proprii; nerespectarea prevederilor legale
privind stabilirea şi plata sau stabilirea
eronată a obligaţiilor către buget; probleme
în efectuarea cheltuielilor bugetare, în organizarea
şi conducerea contabilităţii şi a
evidenţei patrimoniului. S-a observat de
asemenea depăşirea nivelului resurselor
planificate şi ineficienţa utilizării acestora.
Măsurile recomandate de Curte au inclus:
calcularea, înregistrarea şi virarea obligaţiilor
fiscale suplimentare către bugetul statului;
inventarierea tuturor elementelor patrimoniale;
reevaluarea activelor fixe corporale
aflate în patrimoniul entităţilor; identificarea
tuturor creanţelor şi urmărirea încasării lor;
eficientizarea sistemului de control intern,
precum şi asigurarea cadrului organizatoric
şi funcţional necesar exercitării activităţii de
audit public intern.
În cazul Metrorex, analiza Curţii s-a concentrat
asupra contractului de finanţare aferent
proiectului de modernizare a metroului din
Bucureşti – etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul
Taberei - Pantelimon, tronsonul Drumul
Taberei – Universitate (BEI 25224). Raportul
a pus în lumină, printre altele, neîncasarea
penalităţilor pentru întârzieri în sumă de
429.000 lei, depunerea unei garanţii de bună
execuţie la o valoare mai mică decât trebuia,
neefectuarea plăţilor conform instrucţiunilor
BEI cu privire la finanţarea cheltuielilor eligibile,
ceea ce a dus la majorarea costului
proiectului cu suma de 67.271.000 lei, precum
şi efectuarea necorespunzătoare a inventarierii
bunurilor achiziţionate în cadrul
proiectul. S-a constatat, de asemenea, organizarea
necorespunzătoare a Unităţii de
Implementare a Proiectului (UIP) la nivelul
Metrorex şi neefectuarea de misiuni de audit
intern pentru acest proiect.
Curtea a solicitat luarea mai multor măsuri,
printre care actualizarea bugetului proiectului
din punct de vedere valoric şi al categoriilor
de cheltuieli eligibile; reactualizarea costului
proiectului, prin eliminarea cheltuielilor
neeligibile; încasarea penalităţilor; virarea
diferenţei reprezentând garanţia de bună
execuţie; şi reorganizarea UIP-ului la nivelul
Metrorex, în sensul stabilirii unui colectiv
care să se ocupe exclusiv de acest proiect,
aşa cum prevedea acordul de împrumut.
Foto: Club Feroviar R.C.
2013 Februarie

12 ŞANTIERE
Lucrările la Magistrala 5 de
metrou au început să întârzie
de Andrei Marian
După ce fondurile necesare au fost reduse drastic la ultimele alocări bugetare,
lucrările la Magistrala 5 Drumul Taberei – Eroilor 2 au început să acumuleze
întarzieri, şantierul intrând în conservare în majoritatea punctelor de lucru.
Lucrările la cele 10 staţii şi la depoul
Valea Ialomiţei sunt în prezent în diferite
faze de execuţie, de la structură finalizată
până la simpla deviere a reţelelor edilitare.
În locaţia staţiei Eroilor 2 au fost executate
doar lucrări de pregătire a şantierului şi devieri
ale reţelelor edilitare, pentru anul acesta
fiind planificată realizarea pereţilor mulaţi şi
a primelor părţi de planşeu superior. Situaţia
este total diferită la staţia Academia Militară
unde structura staţiei este finalizată, constructorii
aşteptând fondurile pentru a începe
realizarea tunelelor cu cele două TBMuri
către staţia Orizont. Cele două TBM-uri
sunt asamblate, pornirea acestora pentru
realizarea tunelelor a fost programată iniţial
pentru jumatatea lunii martie 2013 dar nu
se ştie când va avea loc (cu siguranţa, nu
mai devreme de vara acestui an). La staţiile
Orizont şi Favorit lucrările sunt concentrate
pentru realizarea planşeelor superioare,
momentan se mai lucrează doar la planşeul
superior al staţiei Favorit, iar la Orizont se
asteaptă suplimentarea fondurilor datorită
faptului că lucrarea trebuie realizată într-un
timp foarte scurt. Pentru finalizarea staţiei
Staţia Valea Ialomiţei
Foto: Club Feroviar

ŞANTIERE
13
Staţia Valea Ialomiţei
Orizont este necesară închiderea traficului
în zona bulevardului Vasile Milea / Drumul
Taberei, fapt care va duce la conflicte de
trafic şi îngreunarea transportului public.
La staţia Tudor Vladimirescu lucrările sunt
de asemenea oprite şi se aşteaptă fonduri
pentru începerea excavaţiilor la primul nivel
al staţiei, planşeul superior fiind finalizat.
Următoarea staţie situată la Parc Drumul
Taberei este şi ea în conservare a lucrărilor,
pereţii mulaţi sunt finalizaţi în proporţie de
aproximativ 35%, iar lucrările la pasajul
pietonal subteran din zonă nu au început.
La începutul acestui an a fost realizată
excavaţia pentru realizarea planşeului superior
la staţia Romancierilor, pereţii mulaţi
fiind finalizaţi la sfârşitul anului trecut, după
finalizarea acestor excavaţii lucrările intrând
şi aici în conservare. La staţia Valea
Argeşului încă se lucrează la planşeul superior,
în funcţie de fonduri acesta va fi finalizat
în luna aprilie, dar fără începerea
următoarei etape a lucrărilor. Staţia terminal
de la Râul Doamnei se află încă la nivel de
lucrări la devieri ale reţelelor şi pereţi mulaţi
realizaţi în proporţie de 50%, iar lucrările
sunt oprite.
A doua staţie terminal şi depoul de la
Valea Ialomiţei se află într-un stadiu extins
al lucrărilor, iar muncitorii vor lucra în tot
şantierul până la terminarea fondurilor alocate
în prezent. În zona staţiei şi a depoului
se excavează pentru atingerea cotei de
adâncime şi realizarea structurii radierului
pentru ca ulterior să înceapă construcţia
efectivă a incintei depoului şi a staţiei. În
zona racordului dintre staţie/depou şi staţia
Romancierilor se lucrează pentru finalizarea
pereţilor mulaţi şi au început lucrările de realizare
a planşeului superior, tunelul acestui
racord fiind construit în sistem top-down, nu
cu TBM.
Evoluţia lucrărilor la Magistrala 5 depinde
în prezent exclusiv de viitoarele alocări şi
rectificări bugetare, în prezent lucrându-se
cu ultimele fonduri rămase din cele 95 milioane
de lei alocate pentru anul acesta. Totuşi,
este clar că termenul de a doua jumătate a
anului 2015 pentru punerea în funcţiune a
acestei magistrale nu va mai fi respectat.
2013 Februarie

14
Operatori
PRIVATIZAREA CFR MARFĂ:
O LAMĂ CU DUBLU TĂIŞ
de Felicia Gherghieş
Materialul rulant învechit şi datoriile mari ale CFR Marfă fac esenţială infuzia de
capital. Conjunctura economică dificilă, care nu permite autorităţilor să aloce
fondurile necesare modernizării companiei, impune atragerea unui investitor privat,
dar ar putea de asemenea influenţa în detrimentul statului preţul de achiziţie a
companiei, mai ales în condiţiile în care aceasta este privatizată
înainte de a fi adusă pe profit.
La începutul acestui an, autorităţile
române nu păreau înclinate să reia privatizarea
CFR Marfă, ministrul Economiei,
Varujan Vosganian, infomându-i pe 17
ianuarie pe reprezentanţii Camerei de
Comerţ Româno-Germane despre intenţia
guvernului român de a păstra în portofoliul
statului o serie de domenii, printre care şi
căile ferate, iar ministrul Transporturilor,
Relu Fenechiu, afirmând pe 18 ianuarie că
dorea să îi convingă pe reprezentanţii Fondului
Monetar Internaţional ca CFR Marfă
să rămână în proprietatea statului. După
întâlnirea cu aceştia, pe 22 ianuarie, ministrul
Transporturilor a anunţat însă că privatizarea
companiei a devenit „prioritatea
numărul 1”, deşi aceasta era un lucru pe
care nu şi l-ar fi dorit.
Blocat în toamna anului trecut în urma
neprimirii avizului Consiliului Suprem de
Apărare a Ţării (CSAT), proiectul de privatizare
a CFR Marfă a fost astfel relansat şi a
fost avizat de CSAT pe data de 5 februarie
a.c.
Dezbătută în primă lectură în şedinţa de
guvern din 6 februarie 2013 şi în Consiliul
Economic şi Social (CES) pe 12 februarie,
hotărârea privind strategia de privatizare a
fost aprobată în şedinţa de guvern din 13
februarie a.c. prin HG 46/2013, publicată
în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 99 din 19
februarie a.c.
STATUL – INTERESAT DOAR DE PREŢ
Strategia aprobată vizează obţinerea celui
mai mare preţ posibil din privatizarea CFR
Marfă, MT fiind mandatat în acest sens să
vândă pachetul majoritar de acţiuni din capitalul
social al companiei, inclusiv acţiunile
care ar rezulta în urma conversiei datoriilor
societăţii la bugetul de stat. MT va încerca
de asemenea să obţină maximizarea primei
de control pe care investitorii ar fi dispuşi
să o plătească. Astfel, singurul criteriu de
adjudecare a licitaţiei va fi preţul oferit.
Obiectivul MT va fi acela de a atrage un
investitor (sau grup de investitori) strategic
şi/sau financiar, care să permită companiei
atingerea obiectivelor comunitare privind
implementarea unui sistem modern de
transport, viabil din punct de vedere economic,
social şi al protecţiei mediului.
Privatizarea societăţii se va face prin metode
combinate cu criterii de precalificare
a investitorilor, anume prin negociere pe
bază de oferte preliminare şi neangajante
urmată de licitaţie cu ofertă în plic. Criteriile
de precalificare vor include o experienţă
relevantă în domeniul transportului de

Operatori
15
marfă, capabilităţi operaţionale, precum şi
capabilităţi financiare care să demonstreze
posibilitatea preluării şi dezvoltării unei noi
afaceri. În procesul de privatizare vor putea
participa persoane fizice şi juridice române
şi străine, individual sau în asociere.
Se stipulează totodată că în cazul în care
MT nu va putea încheia contractul de privatizare
cu investitorul adjudecatar al procedurii
de licitaţie, procesul de privatizare va
putea fi reluat prin aplicarea oricărei metode
de transfer al dreptului de proprietate asupra
acţiunilor stabilite prin lege sau prin invitarea
la negocieri în scopul încheierii contractului
de vânzare-cumpărare, în ordinea
clasamentului de la licitaţie, a următorilor
investitori calificaţi.
Odată stabilit cumpărătorul, acesta va fi
obligat, prin clauzele incluse în contractul de
vânzare-cumpărare, să respecte obligaţiile
companiei de natură strategică şi de apărare
a ţării, care îi revin potrivit legislaţiei în vigoare
şi acordurilor internaţionale încheiate
şi să garanteze drepturile salariaţilor,
prevăzute în contractul colectiv de muncă.
Cumpărătorul va trebui totodată să îşi asume
realizarea sarcinilor de mediu stabilite
pentru companie şi să garanteze aportarea
resurselor necesare pentru investiţiile de
mediu. O altă clauză priveşte menţinerea
şi dezvoltarea liniei de feribot ca element
de legătură între Europa şi Asia, prelungire
a Coridorului IV Pan-European. Dacă
nu vor fi înstrăinate înainte de privatizare,
cumpărătorul va fi obligat, de asemenea să
vândă depourile de exploatare a locomotivelor
în termen de şase luni.
CFR Marfă şi respectarea contractului vor
fi monitorizate post-privatizare, pentru o
perioadă de cel puţin cinci ani de la data
transferului dreptului de proprietate asupra
acţiunilor.
Hotărârea mai prevede că preţul de pornire
a licitaţiei va fi stabilit de către MT pe baza
raportului de evaluare a CFR Marfă, iar
garanţia de participare la licitaţie va fi echivalentul
în lei al sumei de 10.000.000 euro.
MODIFICĂRI FAŢĂ DE VECHIUL
PROIECT DE PRIVATIZARE
În forma aprobată, noua strategie diferă în
mai multe puncte faţă de cea prevăzută în
proiectul din septembrie 2012. Astfel, nu va
mai fi organizată licitaţie cu strigare şi nu se
mai menţionează cesiunea şi compensarea
datoriilor CFR Marfă către CFR SA. Ministrul
Transporturilor a declarat însă presei că
Foto: Club Feroviar
2013 Februarie

16
Operatori
se doreşte vânzarea companiei „cu datorii
cât mai mici”.
Noul act prevede, de asemenea, că în
cazul în care CFR Marfă va fi cumpărată
de un consorţiu, perioada pentru care se
realizează asocierea membrilor în grupul
de investitori va fi cel puţin egală cu perioada
necesară finalizării privatizării, în timp
ce vechea strategie stipula menţinerea asocierii
timp de cel puţin cinci ani de la data
depunerii documentelor pentru procesul
de privatizare, cu posibilitatea prelungirii,
la solicitarea Ministerului Transporturilor
(MTI, pe atunci), cu o perioadă egală cu
cea prevăzută iniţial. Vechea strategie cerea,
de asemenea, ca orice modificare în
structura sau componenţa grupului de investitori
după data încheierii contractului să
fie supusă aprobării guvernului.
Obligativitatea menţinerii şi dezvoltării
liniei de feribot, precum şi cea a vânzării
depourilor, dacă acestea vor fi lăsate în
componenţa CFR Marfă, sunt elemente noi
care nu apăreau în vechiul proiect de privatizare.
O altă schimbare este reducerea garanţiei
de participare la licitaţie de la 20%, cât se
prevedea în proiectul anterior de hotărâre,
la 10 milioane de euro, echivalentul a 17%
din valoarea nominală a acţiunilor deţinute
de stat. Taxa de participare a fost, de asemenea,
diminuată, de la 5% din valoarea
nominală a pachetului de acţiuni scos la
vânzare la doar 20.000 euro.
Una dintre cele mai importante modificări
este faptul că strategia nu mai prevede
vânzarea a 100% din acţiuni, ci a unui
pachet majoritar, care, aşa cum a explicat
Relu Fenechiu, poate reprezenta între
50,1% şi 99,9% din acţiuni, procentajul
exact urmând să fie stabilit împreună cu
consultanţii. Ministrul şi-a exprimat însă
dorinţa ca în prezent vânzarea să privească
un procent „cât mai aproape de 50%”, în

Operatori
17
ideea că, dacă viitorul partener privat va
dezvolta compania, statul să poată obţine
un preţ mult mai mare pe pachetul de
acţiuni rămas. Acest „dacă” atârnă greu
deoarece nu există o garanţie a creşterii
valorii companiei, în condiţiile în care statul
nu îi impune cumpărătorului obligaţia de a
face investiţii şi cuantumul acestora şi nici
nu îi interzice vânzarea activelor.
AMBIGUITĂŢI ŞI OBIECŢII
Rămâne de văzut în ce măsură prevederile
din strategia de privatizare vor putea
fi respectate. Nota de fundamentare a
proiectului de hotărâre arăta că, în urma
renegocierii din ianuarie cu FMI, publicarea
anunţului de privatizare trebuie să fie
făcută până la mijlocul lunii martie 2013, iar
Relu Fenechiu a declarat că se doreşte ca
preselecţia ofertanţilor să aibă loc până pe
15 mai, iar până pe 20 iunie să fie desemnat
câştigătorul licitaţiei. Acest calendar
a fost întâmpinat însă cu neîncredere de
unii specialişti. „CFR Marfă este unul din
jucătorii de anvergură în sistemul de transport
feroviar european şi chiar dacă situaţia
actuală e dificilă, e greu de crezut că evaluarea
corectă a valorii companiei se poate
face în câteva săptămani, coordonând în
prezent infrastructuri de întreţinere a vehiculelor
feroviare şi de transport multimodal,
CFR Marfă poate asigura o poziţie
dominantă pe piaţa românească, ceea ce
Foto: NetworkRail
Club Feroviar
implică evaluarea procesului de privatizare
atât de Consiliul Concurenţei din România,
cât şi de către DG Competition, ceea ce
va prelungi acest proces de privatizare”,
declară Ştefan Roşeanu, director general
al Club Feroviar.
Nici situaţia salariaţilor nu este definitivată.
Dacă ministrul Transporturilor a afirmat că
nu crede că până la desemnarea noului
acţionar majoritar vor exista disponibilizări
masive, premierul Victor Ponta a spus că
la CFR Marfă vor fi efectuate reduceri de
personal, fără a preciza însă când vor avea
loc acestea, nici dacă vor fi făcute înainte
sau după privatizare.
Şi asupra sumei pe care speră să o obţină
autorităţile planează întrebări. Un proiect
de hotărâre de guvern pentru aprobarea
bugetului propriu de venituri şi cheltuieli
al MT privind activitatea de privatizare pe
anul 2013, publicat pe site-ul MT la sfârşitul
lui ianuarie, prevedea că autorităţile speră
să obţină din vânzarea unui pachet de
51% din acţiuni suma de 291,09 milioane
de lei. Ministrul Transporturilor a declarat
însă că această evaluare este „o interpretare
greşită” şi nu a precizat o altă sumă,
subliniind că nu se pot face estimări atât
timp cât nu se ştie ce pachet va fi vândut
şi că „valoarea unei companii este dată de
piaţă”.
Cum era de aşteptat, prevederile strategiei
de privatizare au provocat nemulţumiri
în rândul confederaţiilor sindicale şi al
asociaţiilor din domeniu. Bogdan Hossu,
preşedintele Cartel Alfa, a susţinut astfel
că privatizarea ar fi trebuit să fie realizată
cu un pachet iniţial de doar 15% din acţiuni,
„pentru ca statul să nu piardă controlul asupra
unităţii privatizate” şi că garanţia cerută
este nesemnificativă. „Timpul va demonstra
că e una din cele mai greşite decizii
ale FMI luate în România”, prin pierderea
controlului asupra CFR Marfă, a declarat
la rândul său Rodrigo Maxim, preşedintele
Federaţiei Transportatorilor Feroviari.
Federaţia Mecanicilor de Locomotivă a criticat
„preţul derizoriu” pentru care statul vrea
să vândă CFR Marfă, dar şi faptul că viitorul
contract nu va include un acord social cu
angajaţii, nici obligaţia cumpărătorului de a
nu vinde activele companiei sau de a returna
statului, la preţul de achiziţie, acţiunile,
în cazul în care nu va mai fi interesat de
funcţionarea companiei. O altă obiecţie a
Federaţiei este că strategia de privatizare
nu prevede ce se va întâmpla cu filialele
CFR Marfă şi cu acţiunile deţinute de companie
la diferite societăţi comerciale.
2013 Februarie

18
Operatori
DE LA INVESTITORI STRATEGICI LA
DEMAGOGI
Avizul dat de CSAT recomanda privatizarea
cu un investitor strategic, iar până
în prezent s-au arătat interesate şapte-opt
firme, potrivit ministrului Transporturilor,
care nu a dat însă detalii.
Deocamdată singura companie care şi-a
anunţat public interesul este Grup Feroviar
Român (GFR). Gruia Stoica, proprietarul
Grampet Group, a declarat însă pentru
„Bursa” că „implicarea GFR în procesul de
privatizare depinde şi de evoluţiile acestui
demers”, una din chestiunile spinoase
menţionate fiind situaţia datoriilor CFR
Marfă.
Ca orice proces intens mediatizat, privatizarea
companiei a atras şi alte tipuri de
investitori „interesaţi”, situaţia de la Oltchim
riscând să se repete. Dan Diaconescu a
anunţat deja că va participa la licitaţie şi va
„lupta pentru poporul român”.
PE DRUMUL SPRE PRIVATIZARE
Procedura de privatizare a CFR Marfă este
„în grafic”, în prezent fiind realizată evaluarea
companiei pe baza căreia va fi stabilit
preţul de pornire a licitaţiei, a precizat
ministrul Transporturilor în a doua jumătate
a lunii februarie. A fost anunţată totodată
componenţa comisiei de privatizare a companiei,
sub conducerea secretarului de stat
la Transporturi, Cristian Ghibu. În continuare
va trebui să fie elaborată documentaţia
de privatizare şi să fie lansată oferta de vânzare.
Foto: Club Feroviar

Join the summit for railway business champions
THE WIDER BLACK SEA AREA RAILWAY INVESTMENT SUMMIT
8 th edition
8-9 October 2013
Bucharest, Romania
The Wider Black Sea Area (WBSA), a median area
of the Eurasian platform, expands from Central
Asia to Central Europe and from Northern to
Southern Europe and Asia Minor. The macroarea
includes 28 dynamic railway markets, a
mixture of mature, developing and ascending
markets, that bring about a spectrum of
opportunities across the railway sector.
www.railwaysummit.com
Organisers:
INNOVATIVE RAILWAYS. COMPETITIVE BUSINESS
Media Partners:
Club
Metropolitan
CITY ON
THE MOVE
the railway
business
magazine
Railway PRO
For further details please contact us:
Tel.: +40(21) 224 43 85 / Fax: +40(21) 224 43 86 / E-mail: contact@railwaysummit.com

20 evenimente
Dezvoltarea infrastructurii –
proiecte feroviare prioritare
20 – 21 februarie 2013, Sibiu
de Florentina Ghemuţ
Un număr record de participanţi la Conferinţa Club Feroviar pe probleme de
infrastructură, desfăşurată la Sibiu la sfârşitul lunii februarie, confirmă
interesul în creştere al companiilor pentru acest domeniu, bazat pe lansarea
proiectelor finanţate cu bani europeni şi pe anunţarea posibilităţii demarării unor
alte noi proiecte.
Cu câteva proiecte semnificative în lucru, în
licitaţie sau în stadiu de proiect depus la AM
POS-T, CFR SA a devenit un administrator
de infrastructură care prezintă interes pentru
investitori. În afara proiectelor de pe Coridorul
IV, anul trecut au fost demarate şi câteva
din proiectele de reparaţii de poduri şi tuneluri,
şi s-au efectuat şi lucrări de întreţinere
şi reparaţii, în mod evident mai multe decât
în anii precedenţi. Cu toate acestea, impresia
asupra situaţiei infrastructurii rămâne
negativă, din cauza numeroaselor restricţii
de viteze pe toată reţeaua şi a defecţiunilor
instalaţiilor SCB, cauzate de furturi, care
împiedică circulaţia normală pe un tronson
important, Bucureşti-Constanţa.
După cuvântul de deschidere al domnului
Octavian Udrişte, preşedintele onorific al
Club Feroviar, au luat cuvântul reprezentanţi
ai asociaţiilor europene UEEIV şi CER, al
Asociaţiei Indutriei Feroviare - AIF, din România,
dar şi cel al DG MOVE.
Bernhard Knoll, Vicepreşedinte al UEEIV,
Asociaţia Europeană a Inginerilor Feroviari,
dar şi reprezentantul ÖBB-Infrastruktur, a
prezentat mesajul preşedintelui UEEIV, Klaus
Riessberger, şi a amintit cum căile ferate au
fost privite mult timp ca un domeniu învechit
şi deci neatractiv pentru tinerii ingineri. Lucrurile
s-au schimbat în anii 1980, când au
apărut proiecte revoluţionare în domeniu,
lucru care a coincis cu problema unificării
economice a Europei, pentru ca în anii
1990 Comisia Europeană să impună crearea
de coridoare feroviare interoperabile în
Uniunea Europeană. Bernhard Knoll a spus
că este nevoie de o prioritizare a proiectelor şi
a ridicat câteva probleme, cum ar fi ridicarea
standardului educaţiei inginereşti, şi nevoia
de cunoştinţe economice în pregătirea acestora.
Knoll a afirmat că se simte lipsa tinerilor
ingineri de infrastructură în Europa.
Stephane Ouaki, responsabil pentru
Mecanismul de Conectare al Europei în
cadrul DG MOVE, a făcut o trecere în revistă
a modului în care acest instrument va fi folosit

evenimente
21
pentru finanţarea infrastructurii în următoarea
programare financiară, 2014-2020. Ouaki a
amintit pilonii pe care se va baza în anii viitori
politica europeană în domeniul transporturilor,
respectiv Cartea Albă publicată în 2011
şi Orientările TEN-T în varianta revizuită.
Mecanismul de Conectare al Europei (MCE)
este un instrument de finanţare special proiectat
pentru realizarea acestor proiecte noi
ale TEN-T. MCE a fost gândit cu scopul de
a impusiona proiectele din sectorul feroviar şi
proiectele din regiunile de graniţă, neglijate în
ultimii 10-15 ani, în special în ţările din estul
Uniunii.
Necesarul de investiţii pentru realizarea
reţelei TEN-T până în 2020 este identificat la
500 de miliarde de lei, dar Ouaki a amintit că
acest plafon este asemănător cu investiţiile
deja realizate de UE în reţeaua TEN-T. Sumele
puse la dispoziţie de fondurile europene nu
sunt totuşi suficiente pentru realizarea standardelor
TEN-T, astfel că este aşteptată şi o
finanţare importantă din bugetele naţionale.
Din cele 31,7 miliarde de euro dedicate în total
reţelei TEN-T prin MCE, 21,7 miliarde de
euro vor fi disponibile tuturor ţărilor membre,
iar 10 miliarde de euro vor fi transferate de la
Fondurile de Coeziune şi astfel vor fi folosite
doar în ţările eligibile pentru aceste fonduri.
La ultimele discuţii din cadrul Consiliului Europei,
suma de 21,7 miliarde de euro a fost
micşorată, iar în prezent se poartă discuţii
pentru o decizie finală în iulie, în timp ce pentru
cele 10 miliarde din fondurile de coeziune
s-a hotărât ca în următorii trei ani acestea să
se fie investite tot prin intermediul programelor
de coeziune, programe la nivelul fiecărei ţări.
Ouaki a punctat că MCE va funcţiona urmând
o disciplină financiară strictă, care va
monitoriza desfăşurarea proiectelor şi va
opri finanţarea în caz că proiectul întîmpină
dificultăţi în realizare.
După votul din Parlamentul European şi
confirmarea de către Consiliul European, se
aşteaptă intrarea în vigoarea a MCE în toamna
acestui an.
Constantin Manea, Director General
Adjunct Exploatare în cadrul CFR SA, a
prezentat proiectele feroviare prioritare ale
administratorului de infrastructură român.
Acestea rămân în continuare Coridoarele
Pan-Europene IX şi IV, deşi primul dintre ele
nu beneficiază de anunţarea unor lucrări de
reabilitare până în 2020. Constantin Manea
a detaliat stadiul în care se află tronsoanele
Coridorului IV.
Manea a declarat că în următoarele luni
se vor desfăşura licitaţii pentru cele două
tronsoane în care este împărţită secţiunea
Radna-Simeria, deoarece există posibilitatea
finanţării din POS-T 2007-2013.
În ceea ce priveşte secţiunea Predeal-
Braşov, din cele patru variante studiate s-a ales
pentru moment cea a folosirii traseului existent,
cea privind construirea unui tunel de până
la 30 de km fiind deocamdată abandonată,
variantă foarte scumpă care pune şi problema
unei suprapuneri de finanţare cu proiectul
Câmpina-Predeal. Traseul actual poate fi
îmbunătăţit printr-o lucrare cu durată de viaţă
de 15 ani, urmând ca apoi să se treacă eventual
la construirea unui tunel, ceea ce ar mări
viteza de deplasare şi ar elimina declivitatea
foarte mare de la Predeal.
Modernizarea unui pachet de 16 staţii de
cale ferată, finanţată prin POS-T, se află în
desfăşurare din 2011. În fapt, din pachetul
de 16 proiecte câte au fost iniţial depuse,
sunt doar 14 în lucru, cel al gării Alexandria
a fost repins din cauza unor probleme legate
de regimul juridic al terenului, iar licitaţia pentru
Târgu Mureş a fost anulată, urmând a fi
reluată anul acesta.
Implementarea ERTMS Nivel 2 a început
prin proiectul pilot Chitila-Crivina, proiect
în desfăşurare. Lansarea proiectului este
Foto: Club Feroviar
2013 Februarie

22 evenimente
considerată destul de întârziată, deoarece
rezultatele sale ar fi trebuit să stea la baza
implementării acestui sistem pe tronsoanele
reabilitate ale Coridorului IV.
98 de poduri şi tuneluri vor fi, de asemenea,
reabilitate prin POS-T 2007-2013, proiect care
beneficiază de 170 de milioane de euro, se află
deja în lucru tuneluri în regionalele Timişoara şi
Braşov, Manea a amintit că proiectul legăturii
Aeroportului Internaţional Otopeni cu reţeaua
de cale ferată este în continuare luat în considerare,
deşi nu a fost identificată o sursă de
finanţare.
Hans Besser, Consilier Superior pe probleme
de infrastructură în cadrul CER, a vorbit
despre ce se discută la Bruxelles în materie
de politici de transport, cu accent pe sectorul
infrastructurii feroviare. Probleme tehnice, organizatorice
sau financiare la nivel naţional
au dus la întârzieri în implementarea proiectelor
TEN-T. Besser a punctat că principalele
probleme apar în ceea ce priveşte realizarea
legăturilor cu celelalte moduri de transport,
crearea de terminale logistice şi trecerile
transfrontaliere. Reţeaua TEN-T, aşa cum se
prezintă ea acum, este de fapt formată doar
din bucăţi de coridoare, neconectate între ele.
Besser a punctat declinul transportului feroviar
în România, atât în ceea ce priveşte transportul
de pasageri, cât şi de mărfuri.
Legăturile eficiente cu ţările estice, respectiv
cu Moldova pentru România, sunt considerate
esenţiale pentru dezvoltarea transportului
feroviar.
Valerii Constantinov, Şef al Serviciului
Relaţii Internaţionale în cadrul CFM, Căile
Ferate din Moldova, a prezentat o situaţie
obiectivă acestor căi ferate, în care a amintit
atât starea precară a infrastructurii, cât şi planurile
ambiţioase de conexiune cu reţeaua
europeană. CFM se confruntă cu greutăţi în
păstrarea parametrilor de calitate ai transportului
feroviar. Anul 2009 a marcat o scădere
importantă a traficului feroviar, care nu a mai
revenit la cifrele din 2008, iar faţă de 2011,
anul 2012 a înregistrat o diminuare a traficului
cu 15%. Din cei 1157 de km cât are reţeaua
Moldovei, 747 de km sunt scadenţi la reparaţii
capitale, 204 km la reparaţii mijlocii şi doar 136
de km corespund normelor tehnice. 183 de km
de linie principală au restricţii de viteză.
Astfel sarcina primordială a CFM constă în reabilitarea
liniilor scadente la reparaţii capitale.
În mod prioritar se au în vedere liniile Ungheni-
Chişinău şi Abaclia-Prut-Cahul. Conform calculelor
CFM, pentru aducerea liniilor principale
într-o stare tehnică satisfăcătoare sunt necesari
8,2 ani şi 14,8 ani cu reparaţii capitale ale
liniilor in staţii. Dezvoltarea reţelei presupune
finalizarea construcţiei liniei Cahul-Giurgiuleşti
şi construcţia liniei cu ecartament de 1435 mm
cu electrificarea sectorului Chişinău-Ungheni.
Claudiu Seicean, Secretar General al AIF,
a remarcat în discursul său din deschiderea
conferinţei că numărul mare de companii
prezente relevă interesul constant pentru
proiectele de infrastructură. Seicean a punctat
că, pe lîngă marile proiecte de reabilitare,
trebuie accentuată importanţa activităţii de
mentenanţă şi poate chiar externalizarea ei
în afara CFR SA într-un viitor apropiat. Pentru
industria feroviară este extrem de importantă
predictibilitatea, disciplina şi coerenţa în planificarea
dezvoltării infrastructurii. Seicean a
punctat şi importanţa pe care o va avea în
acest sens Master Planul de Transport, document
aflat în faza de redactare la nivelul Ministerului
Transporturilor.
Octavian Udrişte, Preşedinte Onorific al
Club Feroviar, a amintit problemele infrastructurii
României, printre care întârzierea reparării
podului de la Grădiştea, care ţine închisă linia
directă Bucureşti-Giurgiu. Udrişte şi-a exprimat
părerea că lipsa unui holding la nivelul
organizării companiilor de stat stă la baza declinului
transportului feroviar în ultimii ani şi şi-a
exprimat regretul că nu există un lobby pentru
calea ferată la nivelul Ministerului Transporturilor,
lucru reflectat şi prin lipsa unui reprezentant
al acestei instituţii la conferinţa de la Sibiu.
„Singura noastră speranţă este presiunea din
partea Uniunii Europene”, a spus acesta.
În cadrul conferinţei a fost prezent şi Sorin
Bota, Senator PSD şi Vicepreşedinte în Comisia
pentru buget, finanţe, activitate bancară şi
piaţă de capital a Senatului, care a prezentat
un punct de vedere al partidului politic pe care
îl reprezintă asupra dezvoltării infrastructurii.
Bota a spus că în strategia partidului său, rutele
de scurt parcurs operate de trenurile Regio vor
trece în subordinea autorităţilor locale.
În cardul discuţiilor, Gigi Gavrilă, reprezentant
al companiei Porr Construct, a ridicat
problema folosirii în lucrările de reabilitare a
unor proiecte gata finalizate, puse la dispoziţie
de calea ferată, ceea ce se încadrează în
condiţiile contractuale FIDIC Cartea Roşie,
aşa numitul FIDIC Roşu. Propunerea sa se
referă la folosirea în realizarea lucrărilor a ceea
ce se cheamă FIDIC Galben (FIDIC - Cartea
Galbenă), folosită atunci când proiectul este
realizat de antreprenor.
CNADNR foloseşte acest FIDIC Galben, lucru
care a accelerat ritmul lucrărilor şi absorbţia
fondurilor europene. Constructorii pierd timp
important pentru a face modificări unor detalii
pe care proiectantul iniţial nu le-a putut
prevede şi astfel a trebuit schimbat proiectul
tehnic. CFR SA, după cum a observat Gavrilă,
continuă să abordeze lucrările de reabiliatare

evenimente
23
prin licitarea separată a proiectării şi apoi a
lucrărilor de construcţie. Constantin Manea a
spus că s-a discutat şi în cadrul CFR SA despre
introducerea condiţiilor FIDIC Galben, în
condiţiile în care respectarea condiţiilor contractuale
FIDIC este destul de nouă la nivelul
CFR SA. Problema este că majoritatea proiectelor
este gândită mai demult, însă pentru
cele care vor fi proiectate în continuare se va
implementa FIDIC Galben. Manea a amintit
că se ia în calcul şi realizarea contractelor
care să includă realizarea construcţiei dar şi
mentenanţa viitoare, lucru care va ridica calitatea
lucrărilor.
Helmut Meelich, Project Manager TER în
cadrul UNECE (United Nations Economic
Commission for Europe), a prezentat proiectele
UNECE pentru regiunea de est a Europei,
cu accent pe proiectul liniei de mare viteză care
să conecteze Ungaria, Serbia şi România.
Gheorghe Ştefan, inginer în cadrul RATB,
a prezentat un produs care, după spusele
sale, însufleţeşte infrastructura, este vorba de
tramvaiul Bucur Low Floor, creaţie a URAC.
Constantin Ionescu, Director de
Infrastructură în cadrul Metrorex, a prezentat
proiectele de extindere a reţelei de metrou
din Bucureşti, cu accent pe proiectul aflat în
desfăşurare, Magistrala 5.
Michael Robson, care conduce o firmă de
consultanţă în domeniul feroviar, Robson’s
International Rail Consultancy, a punctat
câteva aspecte care trebuie avute în vedere
pentru creşterea capacităţii infrastructurii, cum
ar fi adaptarea la cererile pieţei interne, care
de multe ori sunt diferite de cele ale pieţei
internaţionale.
Baris Trak, Director Tehnic în cadrul Direcţiei
de Monitorizare şi Evaluare Tehnică a Băncii
de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE),
a prezentat reabilitarea infrastructurii feroviare
afectate de inundaţiile din 2005, realizată
cu ajutorul unui împrumut de la CEB. 57 de
subproiecte pe componenta feroviară au fost
finalizate în cadrul acestui proiect, cu un cost
de 27 milioane euro, din care 21,7 puse la
dispoziţie de BDCE.
În cadrul unei secţiuni tehnice a primei zile
a conferinţei – „Creşterea capacităţii liniilor
– aspecte privind extinderea, modernizarea
şi mentenanţa infrastructurii feroviare”,
Bernhard Knoll, Şeful Departamentului
Suprastructură din cadrul ÖBB Infrastruktur,
a prezentat tehnologiile moderne folosite în
construcţia liniilor de mare viteză (200-250
km/h) în Austria. Austria are o politică de trafic
mixt care presupune viteze de 200 km/h pentru
călători şi 100 km/h pentru marfă.
Andrei Vuţă, Project Manager în cadrul Kapsch
CarrierCom, a vorbit despre platforma
M2M Asset Management Platform (AMP),
care extinde posibilităţile de folosire a reţelei
GSM-R.
Ionel Truică, Director General al Electrificare
CFR, a prezentat modernizarea instalaţiilor de
electrificare realizate în ultimii ani, cum ar fi
modernizarea a 12 substaţii de tracţiune pe
linia Arad-Craiova. Truică a vorbit şi despre
posibilităţile companiei pe care o reprezintă
de a reduce costurile consumului de energie,
prin preluarea de la CFR SA a activităţii de
gestionare a energiei electrice.
Cătălin Piţigoi, Director al Departamentului
Electrificare din cadrul Siemens România, a
prezentat proiectele companiei pe acest sector
în România, printre care şi reabilitarea a
27 de substaţii de tracţiune pentru Metrorex.
În a doua zi a Conferinţei Club Feroviar a avut
loc Colocviul Tehnic „Optimizarea infrastructurii
feroviare - Tehnologii pentru creşterea
capacităţii liniilor”, care a cuprins două sesiuni:
Linii şi Instalaţii.
Foto: Club Feroviar
2013 Februarie

24 evenimente
Colocviul tehnic - Sesiunea Linii
de Elena Ilie
Cea de-a doua zi a conferinţei de la Sibiu, dedicată dezvoltării proiectelor de
infrastructură feroviară în România, s-a desfăşurat pe două paneluri cu tematică
tehnică, primul analizând aspecte legate de telecomunicaţii şi semnalizare, iar în cel
de-al doilea discuţiile axându-se pe infrastructură (linii). În cadrul celui de-al
doilea panel participanţii au dezbătut tema accelerării dezvoltării proiectelor lansate
până în prezent de către administratorul naţional de infrastructură, CFR SA,
precum şi urgentarea demarării de noi lucrări în special pe Coridorul IV
paneuropean, punând accent pe sprijinul pe care îl poate oferi industria feroviară.
În acest sens, o serie de companii din industria
de profil, locale şi internaţionale, au
abordat teme referitoare la noile tehnologii din
domeniul infrastructurii feroviare şi la soluţii
eficiente pentru administrarea bunurilor fixe
din infrastructura feroviară.
Mirko Maksimovic, Regional Sales Director
– Vossloh Cogifer, a prezentat soluţia
companiei în materie de protecţia macazurilor
de cale ferată în condiţii meteo nefavorabile
(temperaturi de -600 sau +800 la sol), căderi
masive de zăpadă sau dimpotrivă, acumulare
de praf sau nisip. De asemenea, prezentarea
Vossloh Cogifer a făcut referire şi la soluţii
pentru optimizarea duratei de viaţă a macazurilor
de cale ferată.
Valentí Fontseré, Technical Area Manager
of Infrastructures and Engineering – Comsa
Emte a prezentat soluţiile companiei spaniole
în materie de construire a infrastructurii
feroviare, convenţională şi de mare viteză,
Comsa fiind una dintre companiile care au
participat la construirea primei linii de mare
viteză din Peninsula Iberică, este vorba de
linia Madrid-Sevilla.
Rogelio Sabate Garcia, Construction
Manager şi Hans Liebel, Project Manager –
FCC Construcción au vorbit despre lucrările
pe care compania spaniolă deja le desfăşoară
în România pe secţiunile Sighişoara – Aţel şi
Aţel – Micăsasa, ambele situate pe Coridorul
IV paneuroepan, ramura nordică. FCC Construcción
a participat de asemenea la alte
proiecte de infrastructură feroviară în România.
Foto: Club Feroviar

evenimente
25
Foto: Club Feroviar
Nicolae Sandu, Director General – Organismul
de Investigare Feroviar Român (OIFR)
a prezentat viziunea OIFR asupra dezvoltării
durabile şi a securităţii sistemului feroviar
din România din perspective 2020 – orizont
2030. Una din temele abordate a făcut referire
la managementul transportului durabil,
care trebuie să ţină seama de patru factori:
economic, social, de mediu şi tehnologic.
Potrivit directorului OIFR „România este
obligată să-şi definească o strategie, suport
de identificare a vulnerabilităţilor şi riscurilor
aferente infrastructurilor sale.”
Dorian Alexandrescu, Quality Manager –
voestalpine VAE APCAROM a creionat un
scurt istoric al companiei, precum şi al portofoliului
de produse cu care voestalpine VAE
APCAROM este prezentă pe piaţa de profil.
Compania şi-a consolidat poziţia pe piaţa
românească ca furnizor de aparate de cale
pentru căile ferate, metrou, tramvai şi companii
cu linii industriale proprii.
George Corbescu, Project Manager – Geobrugg
AG a prezentat soluţiile moderne dezvoltate
de către companie pentru protecţia
infrastructurii feroviare împotriva hazardelor
naturale: alunecări de teren, căderi de pietre/
blocuri, torenţi şi avalanşe. Cel mai nou proiect
al companiei se desfăşoară pe secţiunea
Ilva Mică – Gura Humorului.
Daniel Mihai, Inginer – Plasser & Theurer
a făcut o trecere în revistă a produselor companiei
precum maşinile de burat, de profilat,
maşini de ciuruire sau maşini de spălare a
balastului. De asemenea, a fost prezentată şi
Dynamic Stopfexpress 09-4X, cea mai rapidă
maşină de burat.
Bogdănel Budeanu, Directorul Primavera
– TotalSoft a prezentat conceptul de management
de proiect prin sistemul Oracle Primavera,
aflată printre cele mai utilizate aplicaţii de
project management de pe piaţa locală.
Corneliu Luscalov, Director Infrastructură
– AIF & Senior Technical Executive – Vossloh
Tehnica Feroviară a realizat o trecere
în revistă a soluţiilor Vossloh pentru o dezvoltare
durabilă, întreţinere minimă a căii şi
o reducere drastică a nivelului de zgomot şi
vibraţii. Au fost, de asemenea, prezentate
prinderile elastice dezvoltate de către compania
Vossloh.
Încheierea panelului dedicat infrastructurii
feroviare a înglobat o serie de prezentări de
lucrări tehnice.
Corneliu Luscalov
2013 Februarie

26 evenimente
Colocviul tehnic - Sesiunea instalaţii,
telecomunicaţii şi electrificare
de Pamela Luică
În cadrul celei de-a doua zi a conferinţei „Dezvoltarea infrastructurii-proiecte
feroviare prioritare” a fost organizat colocviul tehnic pentru instalaţii,
telecomunicaţii şi electrificare, unde companiile din domeniu au avut posibilitatea
să îşi prezente noile soluţii şi produse destinate căilor ferate.
Dezvoltarea tehnologiei joacă un
rol extrem de important în optimizarea
performanţei şi eficientizării activităţilor din
sistemul feroviar, iar companiile din industrie
îşi optimizează în mod constant produsele
şi soluţiile pentru a răspunde cerinţelor privind
creşterea calităţii şi performanţei transportului.
Pe lângă companiile ce şi-au prezentat
produsele, au fost prezenţi şi reprezentanţi
din zona învăţâmântului superior care au
tratat lucrări tehnice privind optimizarea infrastructurii
feroviare şi necesitatea aplicaţiei
tehnologiilor în creşterea capacităţii infrastructurii.
Kapsch CarrierCom este un furnizor
de soluţii pentru telecomunicaţii, destinate
operatorilor de transport feroviar,
organizaţiilor de transport urban şi companiilor
ce au nevoie de tehnologie pentru
administrarea activelor în timp real. În
cadrul colocviului, prezentarea companiei
a avut ca temă extinderea utilizării reţelei
de GSM-R prin aplicaţii inovatoare, acestea
având o importanţă deosebită pentru
operaţiunile de manevrare a trenurilor,
pentru optimizarea siguranţei activităţilor
de lucru pentru infrastructură, dar şi pentru
siguranţa personalului şi a îmbunătăţirii
serviciilor. Aplicaţia pentru operaţiunile
trenurilor implică aplicaţii pentru activitatea
de manevră, pentru mesajele de plecare
şi pentru informaţii bazate pe aplicaţiile
GPRS. Aplicaţia pentru operaţiunile de
manevră sprijină activităţile operaţionale
necesare pentru a forma trenurile. Semnalul
audio periodic, trimis de OPS (n.r.
Operational Purpose Handheld Shunting)
Foto: Club Feroviar

evenimente
27
Ioan Buciuman
către mecanic, oferă un mod simplu de a
monitoriza disponibilitatea legăturii radio în
timpul manevrelor de împingere.
În ceea ce priveşte soluţiile pentru
operaţiunile la nivelul infrastructurii feroviare,
aplicaţia pentru alertare şi avertizare
optimizează siguranţa grupurilor ce îşi
desfăşoară activitatea în zona respectivă.
O altă companie ce a prezentat avantajele
pe care le aduce tehnologia modernă
în transportul feroviar şi cel urban electrificat
a fost ISAF, societate specializată pe
execuţia şi montajul instalaţiilor şi echipamentelor
feroviare ce ţin de automatizare,
telecomunicaţii, radiocomunicaţii şi instalaţii
de înaltă tensiune. Prin experienţa de peste
60 de ani în acest domeniu compania a trecut
prin toate fazele de dezvoltare tehnologică în
automatizare şi semnalizare pentru traficul
feroviar. Divizia de semnalizare primeşte
sprijinul departamentului de producţie care
realizează şi frunizează o gamă largă de
echipamente de semnalizare. Pe partea de
semnalizare compania instalează, testează
şi pune în funcţiune sistemul de interlocking
şi echipamentul specific, sistemele de semnalizare
pentru blocurile automate, echipamentul
specific pentru ETCS. De asemenea,
pentru segmentul de telecomunicaţii,
instalează reţelele comunicaţii prin fibră
optică, de radiocomunicaţii, sisteme pentru
informarea pasagerilor, reţele CCTV, precum
şi alte sisteme specifice segmentului de
telecomunicaţii.
voestalpine VAE APCAROM a fost prezentă
cu un material privind gama Hytronics pentru
infrastructura feroviară, sisteme proiectate
pentru costuri minime privind durata
de viaţă. Obiectivele principale ale acestei
tehnologii constă în optimizarea costurilor,
fiabilitate sporită, efort de întreţinere scăzutîntre
reparaţii fiind intervale lungi de timp,
posibilitatea înlocuirii componentelor mecanice.
Astfel, pentru toate produsele Hytronics
este suficientă inspecţia la fiecare 6 luni,
întreţinerea hidraulică se face la 10 ani sau
500 mii de acţionări, media timpului de bună
funcţionare fiind 10 ani, iar media timpului
total de reparaţii fiind de 0,5 - 2 ore.
Compania ungară FUX a început să activeze
în producţia de cabluri neizolate, a
cablurilor trefilate de cupru şi bronz pentru
utilizări feroviare, iar din 2001, aceasta a
demarat producţia firului de contact din cupru.
În perioada în care managementul companiei
a continuat să se concentreze pe fabricarea
conductorilor izolaţi şi neizolaţi, s-a
pus accentul şi pe diversificarea activităţii,
ce a vizat o altă linie de business: realizarea
produselor şi echipamentelor de ridicat.
Fabricarea firului de contact din cupru se
execută prin tragere, utilizând echipament
de tras special şi lubrifiant special, ceea ce
determină realizarea formei finale prin 3-4
procedee consecutive.
În ceea ce priveşte fabricarea cablurilor
multifilare trefilate din cupru, acestea sunt
realizate din sârmă de cupru electrolitic
E-Cu, capacitatea de producţie a companiei
fiind de 200-250 t/anual. În cazul producţiei
de cabluri din bronz, acestea sunt utilizate
în construcţia suspensilor catenare feroviare,
cu rol de cale de curent şi de susţinere
mecanică.
Pentru un produs performant, compania
recurge la controlul calităţii cablurilor, efectuându-se
verificări de la parametrii materialului
de bază la produsul finit.
Foto: Club Feroviar
2013 Februarie

28 Patrimoniu
Locomotivele din muzeul de
la Sibiu între istorie,
poveste şi nepăsare
de Andrei Marian
Înfiinţat pe data de 28 august 1994, muzeul locomotivelor cu abur aflat în depoul
Sibiu prezenta iniţial 35 de locomotive cu abur, două macarale cu abur şi două
pluguri cu abur, toate fabricate în perioada 1885 - 1958. Totuşi, în ultimii ani acesta
a căzut în zona nepăsării pentru patrimoniu şi a altor interese.
Cele 35 de locomotive care au fost expuse
iniţial în muzeul din depoul Sibiu sunt
produse în perioada 1885 – 1958 şi au
aparţinut operatorilor feroviari de stat şi industriali
din România. Astfel, o mare parte a
locomotivelor expuse aici provin de la Muzeul
CFR Bucureşti şi de la Regionala de Căi
Ferate Braşov. Locaţia muzeului nu este una
dedicată special acestei activităţi, locomotivele
fiind expuse într-o zonă de garare de
lângă remiza depoului CFR Călători Sibiu şi
nici statutul sau aria nu este bine definită, locomotivele
expuse fiind amestecate cu locomotive
în serviciu sau conservate donatoare
de piese. La intrarea în depou vizitatorii sunt
întâmpinaţi de avertizări care opresc accesul
înaintea panourilor care îi ghidează către
zona muzeului. De asemenea, nici personalul
de aici nu este foarte bine definit, la vizitarea
muzeului în luna februarie am fost întâmpinat
de mai multi oameni care au spus că se
poate fotografia totul fără probleme, dar au
existat şi alţii reticenţi la vederea unui aparat
foto profesional. De asemenea, panourile
de la intrare menţionează o taxă de 3 lei/
persoană şi 5 lei pentru intrarea cu aparat
foto, dar în realitate nu există un loc unde
se plăteşte această taxă. Programul de
vizitare afişat este în intervalul orar 08:00
– 20:00.
Incursiune prin exponatele de la
depoul Sibiu
Unul din cele mai vechi exponate ale muzeului
este locomotiva cu număul 620 numită
şi Murgeni, construită de societatea Franco
Belge în anul 1890. Aceasta este singura
locomotivă rămasă dintr-o serie de 84 unităţi
produse în perioada 1890-1893. Aceasta
a circulat pe liniile din zona Moldova până
în anul 1960. De la producătorul Henschel
– Sohn Kassel au fos expuse locomotivele
1493 şi 7311 produse în anii 1894 şi 1906.
Tot de la acest producător sunt expuse locomotivele
231.065 şi 20.064 produse în anii
1922 şi 1924. Locomotiva 231.065 – Pacific
este una dintre ultimele locomotive cu abur
funcţionale în România. Face parte dintrun
lot de 50 de locomotive construite în anii
1922-1925 şi este cea mai rapidă locomotivă
cu aburi din ţară cu o viteză maximă de
126 km/h. A fost utilizată pentru remorcarea
trenurilor depoului Bucureşti Călători
(unde a fost livrată toată seria 231.000) spre
Constanţa, Galaţi şi Piteşti. Ultima reparaţie
a acestei locomotive a avut loc în anul 2004
la Remarul Cluj.
De la constructorul Florisdorf Viena se
găsesc două locomotive, 40.004 şi 150.1114
produse în anii 1908 şi 1939. 40.004 a fost o

Patrimoniu
29
locomotivă concepută pentru a urca dealuri
şi pante abrupte, cu declivitate de până la
70%, viteza maximă în linie dreaptă este de
40 km/h, în prezent existând foarte puţine
exemplare rămase în lume. Două locomotive
aflate în Sibiu sunt fabricate de către MAV Budapesta,
seriile 375.032 şi 324.951, produse
în 1911 respectiv 1917. Locomotiva 375.032
are o viteză maximă de 60 km/h şi a intrat
în posesia CFR Călători la sfârşitul primului
război mondial, a fost capturată de trupele
sovietice odată cu ocuparea Basarabiei şi
restituită în anul 1945. De la producătorul
Schwartzkopff Berlin au fost aduse la muzeul
din Sibiu un număr de trei locomotive, seriile
94.649, 150.1105 şi 764.106, produse în
anii 1914, 1943 şi 1923. Despre locomotiva
150.1105 putem spune că este parte a seriei
germane DR-52 şi a fost dată într-un lot mai
mare drept compensare pentru pagubele din
al doilea război mondial. Are viteza maximă
de 80 km/h. Constructorul Hannoversche
Linden are doar locomotiva 077 expusă în
acest muzeu, produsă în anul 1915.
O locomotivă produsă peste ocean, de
Baldwin SUA, este 140.117, produsă în
anul 1920, care a aparţinut depoului Feteşti.
De la fabrica Skoda se găseste expusă locomotiva
130.503, produsă în anul 1921,
care face parte dintr-un lot de 120 de locomotive
cumpărate de CFR între 1911-
1916 şi 1920-1922. Ultimele 80 unităţi, cu
numere de inventar cuprinse între 130.501
şi 130.580, au fost retrase în anii 70. De la
producătorul Orestein Berlin sunt expuse
locomotivele 40.068 şi 763.148 produse în
anii 1921 şi 1923. Locomotiva 40.068 face
parte dintr-un lot de 112 locomotive livrate de
compania germană în România, a aparţinut
depoului Bucureşti Triaj şi a fost retrasă din
circulaţie în anul 1982, iar dupa acest an a
mai funcţionat o scurtă perioadă de timp pe
şantierul lucrărilor la canalul Dunăre – Marea
Neagră. O altă locomotivă expusă în muzeul
din Sibiu este 50.451, produsă în anul 1930
de Maschinenbauanstalt F. Schichau. De
la Uzinele Nicolae Malaxa Bucureşti a fost
expusă locomotiva 50.497 produsă în anul
1930, mutată ulterior în Gara Predeal. Este o
impresionantă locomotivă cu roţi cu diametrul
de 1400 mm, 15,4 tone încărcarea pe osie şi
viteza maximă de 60 km/h.
Un număr de 7 locomotive expuse la Sibiu
sunt fabricate la uzinele de la Reşiţa, între anii
1933 – 1938, au numerele 230.224, 501.001,
142.008, 131.040, R8, 150.224 şi 230.321.
Locomotiva 230.224 a fost construită în anul
1933 fiind echipată cu distribuţie Heusinger,
injector de păcură Cosmovici, iluminat cu petrol,
nisipar cu aer comprimat, frână automată
Foto: Club Feroviar
2013 Februarie

30 Patrimoniu
Westinghouse ce acţiona pe toate roţile.
Locomotiva 150.224 face parte din seria
150.000 care este ultima serie de locomotive
cu abur fabricată în România. Locomotivele
389.001 şi 388.002 sunt produse de Neustadt
Viena în anii 1885 şi 1886. 389.001 este
cea mai veche locomotivă din colecţia depoului
Sibiu, construită pentru o cale ferată
din Ucraina. A ajuns la depoul Sighet dupa
Primul Război Mondial unde a rulat până în
anii 60, apoi a mai rulat până în anul 1973 pe
ruta Sibiu – Agnita.
De la producătorul August Borsig este
expusă locomotiva 6845, produsă în anul
1908. Povestea acestei locomotive este
destul de ciudată, a fost comandată pentru o
companie din Kiev, apoi a fost capturată de
trupele austriece în al doilea război mondial şi
în final a fost capturată de trupele româneşti,
rămasă pe teritoriul ţării la sfârşitul războiului.
A fost utilizată pentru manevră în zona depoului
Sibiu până în anii 70. Un al doilea mare
producător din România ale cărui locomotive
au fost expuse la Sibiu este Uzina 23 August
Bucureşti. Locomotivele 764.201, 764.205,
764.202 şi 764.155 sunt produse în anul 1949
şi au aparţinut regionalei Braşov. Seria 764.000
a fost utilizată de CFR pe majoritatea liniilor
înguste datorită fiabilităţii lor. Viteza maximă a
acestor locomotive era de 40 km/h.
De asemenea, la acest muzeu se mai găsesc
patru utilaje, două macarale cu abur produse
în 1939 de fabricile Krupp Germania si Ardelt
Eberswald precum şi două pluguri de zăpadă
cu abur produse de Henschel şi VGBH în anii
1924 şi 1096.
Şapte din locomotivele prezente
în muzeu au fost vândute în
ultima perioadă la preţuri
foarte mici
În ultima perioadă, din cele 35 de locomotive
prezentate mai sus au fost vândute
la preţuri mult sub valoarea reală, poliţia
făcând deja cercetări în acest sens, toate
locomotivele expuse aici fiind incluse în patrimoniul
cultural naţional din 31 decembrie
2000 printr-un ordin al Ministerului Culturii.
Directorul Muzeului Naţional Brukenthal,
Sabin Luca, a declarat într-o conferinţă de
presă că în timpul demarării procedurilor
pentru mutarea locomotivelor într-un muzeu
al industriei, a aflat că deja şapte din acestea
au fost scoase la licitaţie şi vândute
de firma de care aparţineau, Brafor S.A.
Braşov. Una din locomotive a fost ridicată în
data de 16 ianuarie 2013 şi dusă într-un atelier
de reparaţii din Cluj Napoca, cumpărată
de primăria Zlatna cu suma de 18.000 lei.
Rămâne de văzut dacă autorităţile locale şi
reprezentanţii ministerului Culturii vor gasi o
soluţie pentru valorificarea istorică a locomotivelor
din depoul Sibiu prin restaurarea
acestora şi mutarea într-o locaţie mult mai
bună şi primitoare pentru turişti.
Foto: Club Feroviar

30 Patrimoniu
Westinghouse ce acţiona pe toate roţile.
Locomotiva 150.224 face parte din seria
150.000 care este ultima serie de locomotive
cu abur fabricată în România. Locomotivele
389.001 şi 388.002 sunt produse de Neustadt
Viena în anii 1885 şi 1886. 389.001 este
cea mai veche locomotivă din colecţia depoului
Sibiu, construită pentru o cale ferată
din Ucraina. A ajuns la depoul Sighet dupa
Primul Război Mondial unde a rulat până în
anii 60, apoi a mai rulat până în anul 1973 pe
ruta Sibiu – Agnita.
De la producătorul August Borsig este
expusă locomotiva 6845, produsă în anul
1908. Povestea acestei locomotive este
destul de ciudată, a fost comandată pentru o
companie din Kiev, apoi a fost capturată de
trupele austriece în al doilea război mondial şi
în final a fost capturată de trupele româneşti,
rămasă pe teritoriul ţării la sfârşitul războiului.
A fost utilizată pentru manevră în zona depoului
Sibiu până în anii 70. Un al doilea mare
producător din România ale cărui locomotive
au fost expuse la Sibiu este Uzina 23 August
Bucureşti. Locomotivele 764.201, 764.205,
764.202 şi 764.155 sunt produse în anul 1949
şi au aparţinut regionalei Braşov. Seria 764.000
a fost utilizată de CFR pe majoritatea liniilor
înguste datorită fiabilităţii lor. Viteza maximă a
acestor locomotive era de 40 km/h.
De asemenea, la acest muzeu se mai găsesc
patru utilaje, două macarale cu abur produse
în 1939 de fabricile Krupp Germania si Ardelt
Eberswald precum şi două pluguri de zăpadă
cu abur produse de Henschel şi VGBH în anii
1924 şi 1096.
Şapte din locomotivele prezente
în muzeu au fost vândute în
ultima perioadă la preţuri
foarte mici
În ultima perioadă, din cele 35 de locomotive
prezentate mai sus au fost vândute
la preţuri mult sub valoarea reală, poliţia
făcând deja cercetări în acest sens, toate
locomotivele expuse aici fiind incluse în patrimoniul
cultural naţional din 31 decembrie
2000 printr-un ordin al Ministerului Culturii.
Directorul Muzeului Naţional Brukenthal,
Sabin Luca, a declarat într-o conferinţă de
presă că în timpul demarării procedurilor
pentru mutarea locomotivelor într-un muzeu
al industriei, a aflat că deja şapte din acestea
au fost scoase la licitaţie şi vândute
de firma de care aparţineau, Brafor S.A.
Braşov. Una din locomotive a fost ridicată în
data de 16 ianuarie 2013 şi dusă într-un atelier
de reparaţii din Cluj Napoca, cumpărată
de primăria Zlatna cu suma de 18.000 lei.
Rămâne de văzut dacă autorităţile locale şi
reprezentanţii ministerului Culturii vor gasi o
soluţie pentru valorificarea istorică a locomotivelor
din depoul Sibiu prin restaurarea
acestora şi mutarea într-o locaţie mult mai
bună şi primitoare pentru turişti.
Foto: Club Feroviar

INFO LEGISLATIV
Propuneri legislative supuse
dezbaterii publice pe site-ul
Ministerului Transporturilor şi
Infrastructurii
Proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru
modificarea Legii nr. 289/2005 privind unele
măsuri pentru prevenirea şi combaterea
fenomenului infracţional în domeniul
transportului pe calea ferată
Data publicarii: 18 februarie 2013
Proiectul de Ordin al ministrului
transporturilor privind personalul
împuternicit să constate contravenţiile şi
să aplice sancţiunile prevăzute la art. 92
alin (1) din Regulamentul de investigare
a accidentelor şi a incidentelor, de
dezvoltare şi îmbunătăţire a siguranţei
feroviare pe căile ferate şi pe reţeaua de
transport cu metroul din România, aprobat
prin Hotărârea Guvernului nr. 117 din
17.02.2010
Data publicarii: 25 februarie 2013
Acte legislative apărute în
Monitorul Oficial
71 / 1 februarie 2013
Hotărâre pentru modificarea şi completarea
Hotărârii Guvernului nr. 2.408/2004 privind
metodologia de acordare de la bugetul de
stat şi/sau de la bugetele locale a diferenţei
dintre tarife şi costuri în transportul feroviar
public de călători
99 / 19 februarie 2013
Hotărâre privind aprobarea Strategiei
de privatizare a Societăţii Naţionale de
Transport Feroviar de Marfă „C.F.R.
Marfă“ - S.A. şi a mandatului Ministerului
Transporturilor pentru implementarea
acesteia
110 / 25 februarie 2013
Ordin privind desemnarea unui compartiment
specializat în domeniul infrastructurilor
critice naţionale/ infrastructurilor critice
europene, condus de un ofiţer de legătură
pentru securitate
115 / 28 februarie 2013
Ordonanţă de urgenţă privind reorganizarea
reţelei sanitare proprii a Ministerului
Transporturilor şi pentru modificarea Legii
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii
Decizie privind înfiinţarea Comitetului
tehnic interministerial pentru regionalizaredescentralizare
Acte legislative ale Uniunii
Europene publicate în Jurnalul
Oficial
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor pentru
Agenţia Executivă pentru Reţeaua
Transeuropeană de Transport pentru
exerciţiul financiar 2012 – Bugetul
rectificativ nr. 1
Situaţia veniturilor şi cheltuielilor pentru
Agenţia Executivă pentru Reţeaua
Transeuropeană de Transport pentru
exerciţiul financiar 2012 – Bugetul
rectificativ nr. 2
Celex: 32013B0222(08) şi (09)
foto: Parlamentul European