O LAMĂ CU DUBLU TĂIŞ - Club Feroviar

Operatori
17
ideea că, dacă viitorul partener privat va
dezvolta compania, statul să poată obţine
un preţ mult mai mare pe pachetul de
acţiuni rămas. Acest „dacă” atârnă greu
deoarece nu există o garanţie a creşterii
valorii companiei, în condiţiile în care statul
nu îi impune cumpărătorului obligaţia de a
face investiţii şi cuantumul acestora şi nici
nu îi interzice vânzarea activelor.
AMBIGUITĂŢI ŞI OBIECŢII
Rămâne de văzut în ce măsură prevederile
din strategia de privatizare vor putea
fi respectate. Nota de fundamentare a
proiectului de hotărâre arăta că, în urma
renegocierii din ianuarie cu FMI, publicarea
anunţului de privatizare trebuie să fie
făcută până la mijlocul lunii martie 2013, iar
Relu Fenechiu a declarat că se doreşte ca
preselecţia ofertanţilor să aibă loc până pe
15 mai, iar până pe 20 iunie să fie desemnat
câştigătorul licitaţiei. Acest calendar
a fost întâmpinat însă cu neîncredere de
unii specialişti. „CFR Marfă este unul din
jucătorii de anvergură în sistemul de transport
feroviar european şi chiar dacă situaţia
actuală e dificilă, e greu de crezut că evaluarea
corectă a valorii companiei se poate
face în câteva săptămani, coordonând în
prezent infrastructuri de întreţinere a vehiculelor
feroviare şi de transport multimodal,
CFR Marfă poate asigura o poziţie
dominantă pe piaţa românească, ceea ce
Foto: NetworkRail
Club Feroviar
implică evaluarea procesului de privatizare
atât de Consiliul Concurenţei din România,
cât şi de către DG Competition, ceea ce
va prelungi acest proces de privatizare”,
declară Ştefan Roşeanu, director general
al Club Feroviar.
Nici situaţia salariaţilor nu este definitivată.
Dacă ministrul Transporturilor a afirmat că
nu crede că până la desemnarea noului
acţionar majoritar vor exista disponibilizări
masive, premierul Victor Ponta a spus că
la CFR Marfă vor fi efectuate reduceri de
personal, fără a preciza însă când vor avea
loc acestea, nici dacă vor fi făcute înainte
sau după privatizare.
Şi asupra sumei pe care speră să o obţină
autorităţile planează întrebări. Un proiect
de hotărâre de guvern pentru aprobarea
bugetului propriu de venituri şi cheltuieli
al MT privind activitatea de privatizare pe
anul 2013, publicat pe site-ul MT la sfârşitul
lui ianuarie, prevedea că autorităţile speră
să obţină din vânzarea unui pachet de
51% din acţiuni suma de 291,09 milioane
de lei. Ministrul Transporturilor a declarat
însă că această evaluare este „o interpretare
greşită” şi nu a precizat o altă sumă,
subliniind că nu se pot face estimări atât
timp cât nu se ştie ce pachet va fi vândut
şi că „valoarea unei companii este dată de
piaţă”.
Cum era de aşteptat, prevederile strategiei
de privatizare au provocat nemulţumiri
în rândul confederaţiilor sindicale şi al
asociaţiilor din domeniu. Bogdan Hossu,
preşedintele Cartel Alfa, a susţinut astfel
că privatizarea ar fi trebuit să fie realizată
cu un pachet iniţial de doar 15% din acţiuni,
„pentru ca statul să nu piardă controlul asupra
unităţii privatizate” şi că garanţia cerută
este nesemnificativă. „Timpul va demonstra
că e una din cele mai greşite decizii
ale FMI luate în România”, prin pierderea
controlului asupra CFR Marfă, a declarat
la rândul său Rodrigo Maxim, preşedintele
Federaţiei Transportatorilor Feroviari.
Federaţia Mecanicilor de Locomotivă a criticat
„preţul derizoriu” pentru care statul vrea
să vândă CFR Marfă, dar şi faptul că viitorul
contract nu va include un acord social cu
angajaţii, nici obligaţia cumpărătorului de a
nu vinde activele companiei sau de a returna
statului, la preţul de achiziţie, acţiunile,
în cazul în care nu va mai fi interesat de
funcţionarea companiei. O altă obiecţie a
Federaţiei este că strategia de privatizare
nu prevede ce se va întâmpla cu filialele
CFR Marfă şi cu acţiunile deţinute de companie
la diferite societăţi comerciale.
2013 Februarie