COSTURI SI BENEFICII ALE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA ...

Costuri
Piskorz si Plewa (1996) estimeaza, folosind modelul ESIM (Modelul European de
Simulare), ca preturile produselor agricole în Polonia vor suferi cresteri
majore în scenariul integrarii fata de scenariul non-integrarii, în special la
zahar, lapte, carne de vita, secara, afectând nivelul de trai al consumatorilor, care
vor trebui sa plateasca cu cca. 2 miliarde de Euro mai mult pentru hrana daca
Polonia va beneficia de plati compensatorii si subventii la export, si cu cca. 5
miliarde de Euro mai mult daca nu vor avea loc transferuri de la bugetul UE,
iar cresterea preturilor ar fi suportata în totalitate de consumatori. De aceea,
Piskorz si Plewa (1996) recomanda ca ajustarea preturilor produselor agricole sa
înceapa numai dupa aderarea la Uniunea Europeana, si cu sustinerea financiara a
Uniunii Europene, în caz contrar fiind necesare eforturi financiare bugetare
semnificative.
Orlowski (1996) împartaseste opinia opusa în legatura cu acordarea platilor
compensatorii si a subventiilor la export de catre Uniunea Europeana, identificând
doua costuri ale acestor transferuri financiare.
Primul ar putea fi întârzierea restructurarii agriculturii poloneze, deoarece
subventiile agricole vor distorsiona alocarea resurselor din agricultura în
detrimentul masurilor active de restructurare agricola. Folosind un model de
echilibru general intitulat POLAGR, Orlowski (1996) echivaleaza acest cost cu
încetinirea cresterii economice a Poloniei cu 0.1-0.15% din PIB pe an timp de
15-20 de ani. El nu recomanda de aceea adoptarea unei politici de subventionare a
agriculturii poloneze ca masura pregatitoare în perioada de pre-aderare, pentru a nu
încuraja conservarea structurilor de productie existente si ocuparea excesiva în
agricultura, si propune ca solutie dezvoltarea unor activitati conexe în zonele
agricole, care sa absoarba forta de munca eliberata din activitatile agricole
neproductive.
Al doilea efect negativ al sustinerii artificiale a preturilor prin transferuri financiare
de la bugetul PAC, ar putea fi aprecierea monedei poloneze, cu toate efectele
negative care decurg de aici: scaderea competitivitatii produselor poloneze la
export si cresterea deficitului comercial.
Daca preturile mai mari stimuleaza cresterea productiei agricole, în schimb cotele
de productie practicate de Uniunea Europeana pentru reglementarea pietei sunt un
factor de frânare a dezvoltarii productiei si pot deveni un cost pentru Polonia si
celelalte tari candidate. În cazul Poloniei, va fi afectata cel mai mult productia de
15