COSTURI SI BENEFICII ALE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA ...

ROMÂNIA
În cadrul acestui capitol vom prezenta studiul „Câstigatori si perdanti în procesul
de integrare europeana. O privire asupra României”, publicat în februarie 2001
sub coordonarea lui Daniel Daianu. Am ales acest studiu deoarece, fata de alte
asemenea preocupari, dealtfel nu multe la numar, care au mai existat în anii 90 în
România, studiul coordonat de Daniel Daianu se caracterizeaza printr-o abordare
mult mai larga si mai apropiata de obiectivul prezentei lucrari.
Studiul este o analiza sectoriala, pe ramuri, a impactului aderarii asupra industriei
românesti, din punctul de vedere al liberalizarii comertului cu Uniunea Europeana.
Analiza este una post factum, pe baza evolutiei prezente a unor ramuri industriale
facându-se si o previzionare a evolutiei viitoare posibile.
Înainte de prezentarea principalelor concluzii ale acestui studiu, sunt necesare
câteva precizari ale autorilor: 1. Prin „integrare” autorii înteleg apropierea treptata
a structurilor economice, politice si sociale românesti de cele ale Uniunii
Europene, si nu dobândirea statutului de membru al Uniunii Europene, cu alte
cuvinte, prin „integrare” aici se întelege procesul si nu finalitatea acestuia. 2.
Calitatea de „perdant” sau „câstigator” a unui sector economic sau segment al
societatii nu trebuie interpretata stricto senso: în interiorul unui sector/segment
perdant/câstigator pot exista câstigatori/perdanti individuali, dupa cum faptul ca un
sector este perdant poate fi un efect benefic pentru ansamblul economiei, întrucât
se elibereaza resurse care pot fi atrase în activitati mai productive. 3. Chiar daca
analiza indica anumite sectoare ca fiind perdante, efectele negative se pot atenua
prin aplicarea unor politici corespunzatoare.
Autorii semnaleaza si câteva inconsistente ale lucrarii: posibila inacuratete/lipsa a
unor date statistice, concentrarea analizei asupra sectorului industrial în defavoarea
celui agricol, argumente insuficiente în favoarea sustinerii unor ipoteze.
Metodologia folosita este aceea a comparatiei între avantajele comparative ale
României în comertul sau exterior cu Uniunea Europeana, tarile CEFTA si restul
lumii, cu acelasi indicator pentru grupul celorlalte tari CEFTA. Avantajele
comparative sunt calculate în doua variante: avantajul comparativ intern
(competitivitatea unui sector relativ la media competititivitatii celorlalte sectoare
44