COSTURI SI BENEFICII ALE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA ...

CONCLUZII
În cadrul acestei lucrari, am prezentat principalele rezultate, atât de natura
calitativa, dar mai ales cantitativa, ale analizei costuri-beneficii ale aderarii pentru
patru dintre tarile candidate la Uniunea Europeana: Polonia, Ungaria, Slovenia si
Cehia, în ce priveste participarea la Piata Interna si Uniunea Vamala, Politica
Agricola Comuna, Politica de Dezvoltare Regionala, si Uniunea Economica si
Monetara. Separat, pentru Bulgaria am prezentat o analiza succinta de impact a
principalelor aspecte ale aderarii Bulgariei la Uniunea Europeana, iar pentru
România am prezentat o analiza sectoriala a ramurilor industriale perdante si
câstigatoare.
Un inventar succint al tuturor studiilor prezentate ne conduce la câteva concluzii, si
anume:
În ce priveste nivelul preocuparilor pentru un astfel de exercitiu al analizei
costuri-beneficii ale aderarii, tabloul celor cinci tari candidate prezentate este
neomogen. Este remarcabila de exemplu atentia acordata acestui aspect de catre
Slovenia, tara mica (cca. 2 milioane de locuitori) si situata în plutonul fruntas al
tarilor candidate, si este tot atât de remarcabil faptul ca, în majoritate, aceste studii
au fost elaborate la solicitarea si cu finantarea guvernului. La polul opus se
situeaza România, unde, judecând dupa marimea decalajului economic fata de
tarile Uniunii Europene, preocuparile pentru fundamentarea stiintifica a costurilor
si beneficiilor aderarii ar trebui sa constituie o preocupare majora a guvernului în
elaborarea politicii de pre-aderare.
În ce priveste evaluarile numerice ale costurilor si beneficiilor economice ale
aderarii pentru tarile candidate, acestea trebuie privite cu rezervele de rigoare. Cele
mai multe studii au fost elaborate înainte de Agenda 2000, nereusind sa surprinda
propunerile de reforma a fondurilor structurale si politicii agricole comune, si nici
perspectivele financiare pentru perioada 2000-2006. Alte estimari se bazeaza pe
modele mult prea simplificate sau folosesc serii de date numerice care în prezent
sunt depasite.
Aceste inconsistente în evaluarea numerica a costurilor si beneficiilor aderarii
conduc uneori la valori mult diferite pentru acelasi efect, si uneori chiar si pentru
aceeasi tara. Un exemplu foarte graitor în acest sens este masurarea cresterii
51