COSTURI SI BENEFICII ALE ADERARII LA UNIUNEA EUROPEANA ...

alte cuvinte, tarile care deruleaza un volum mare al comertului cu Uniunea
Europeana sunt si cele care vor câstiga cel mai mult prin integrare.
Pentru evaluarea costurilor, s-a folosit indicatorul abaterii structurii comertului
exterior al tarilor candidate cu UE de la structura agregata a comertului intra-UE,
deoarece, conform autorilor, cu cât sunt mai mari diferentele de structura a
comertului, cu atât se amplifica posibilitatea aparitiei socurilor asimetrice, iar
costurile ajustarii devin mai mari.
Rezultatele calculului sunt expuse în tabelul de mai jos:
Tara Coeficientul
de corelatie
al structurii
comertului
Beneficii Costuri Beneficii/costuri
Slovenia 68 54,96 18,91 2,91
Cehoslovacia 64 49,21 26,24 1,88
Ungaria 42 35,27 31,57 1,12
Polonia 34 30,78 29,64 1,04
Bulgaria 21 34,27 37,86 0,91
România 19 36,48 40,15 0,91
Calculele arata ca, fata de celelalte tari candidate, Slovenia este cea mai bine
plasata din punctul de vedere al structurii comertului exterior cu UE (coeficient de
corelatie 68), fiind urmata de Cehoslovacia (64), Ungaria (42), Polonia (34),
Bulgaria (21) si România (19). De asemenea, Slovenia este tara candidata pentru
care indicatorul calculat al „beneficiilor” este cel mai mare, cel al „costurilor” cel
mai mic, iar raportul beneficii-costuri, aproape triplu.
Costuri: analiza calitativa
Majcen (1999) a identificat ca potentiale costuri ale aderarii Sloveniei la Uniunea
Economica si Monetara, posibila scadere a PIB-ului si cresterea somajului,
determinate de inaccesibilitatea instrumentului ratei de schimb pentru corectarea
deficitul balantei de plati si necesitatea recurgerii la pârghiile salariilor si migratiei
fortei de munca. Amploarea efectelor negative va fi direct proportionala cu
rigiditatea pietei fortei de munca.
33