s u m a rRomânia literar\ nr. 42 / 26 octombrie 20072Ceva despre disiden]\ [i disiden]i de Gabriel Dimisianu - p. 3CONTRAFORT de Mircea Mih\ie[ - p. 4Criza din `nv\]\m`ntCRONICA PESIMISTEI de Ioana Pârvulescu - p. 5Stresul de toamn\~n laboratorul alchimistului de Sorin Lavric - p. 6LECTURI LA ZI de Cosmin Ciotlo[ - p. 7Testul de paternitatePoezii de Gheorghe Izb\[escu - p. 8SCRISOARE DIN PARIS de Lucian Raicu - p. 9Modestul b\trânelCER{ETORUL DE CAFEA de Emil Brumaru - p. 9REAC}II IMEDIATE de Alex. {tef\nescu - p. 10C\r]i mai pu]in obi[nuiteCARTEA ROMÂNEASC| de Daniel Cristea-Enache - p. 11Despre obiectivitateSEMN DE CARTE de Gheorghe Grigurcu - p. 12Inepuizabilul Ion D. S`rbu (II)Plagiatul universal de Ion Simu] - p. 13COMENTARII CRITICE de Tudorel Urian - p. 14Via]a din cuvântPREPELEAC de Constantin }oiu - p. 15P|CATELE LIMBII de Rodica Zafiu - p. 15EVENIMENT EDITORIAL - pp. 16-17Lumea lui Dostoievski - de Carmen Br\garuEsen]a omenirii `ntr-un dic]ionar - de Sorin LavricNicolae Grigorescu dup\ 100 de ani de Dan H\ulica - pp. 18-19Al. Tzigara-Samurca[ - ~n amintirile primului vorbitor la RadioRomânesc de Dumitru H`ncu - pp. 20-21Lecturi de Grete Tartler - p. 21Paul Bortnovschi de Marina Constantinescu - p. 21CRONICA FILMULUI de Angelo Mitchievici - p. 23Pistoliada: foc cu focLa o aniversar\... de Liviu D\nceanu - p. 24CRONIC| PLASTIC| de Pavel {u[ar\ - p. .25Marin Gherasim [i albumul unei genera]iiINTERVIURILE ROMÂNIEI LITERAREBernard du Boucheron„Poate c\ scriu disperarea pentru c\ e mai greu s\ fii amuzant“interviu realizat de Radu Teodorescu - pp. 26-27Infernul de ghe]\ din oameni de Mircea Lazaroniu - p. 28MERIDIANE - p. 29POST-RESTANT de Constan]a Buzea - p. 30PRIN ANTICARIATE de Simona Vasilache - p. 31Paralele inegaleLA MICROSCOP de Cristian Teodorescu - p. 31CORESPONDEN}| DIN STOCKHOLM - p. 31Un Nobel mult a[teptat de Gabriela MelinescuOCHIUL MAGIC - p. 32Românialiterar\ ®Director:<strong>NICOLAE</strong> MANOLESCURedac]ia:GABRIEL DIMISIANU - director-adjunctALEX. {TEF|NESCU - redactor-[efOANA MATEI - secretar general de redac]ieADRIANA BITTEL, CONSTAN}A BUZEA,MARINA CONSTANTINESCU, MIHAI MINCULESCURedactori asocia]i: IOANA PÂRVULESCU,CRISTIAN TEODORESCUCorectur\:CONSTAN}A BUZEA (pag. 2, 3, 5, 9, 14, 26, 27, 30),SIMONA GALA}CHI (pag. 4, 7, 12, 13, 16, 17, 28, 29),ECATERINA IONESCU (pag. 6, 8, 11, 15, 18, 19, 20, 21),NINA PRUTEANU (pag. 1, 10, 22, 23, 24, 25, 31, 32)Grafica: MIHAELA ßCHIOPUFotoreporter: ION CUCUTema num\rului: PianulTehnoredactare computerizat\:IONELA STANCIU, OANA MATEI, VALENTINA VL|DANIntroducere texte: GEORGETA GHEORGHIUCoresponden]i din str\in\tate: RODICA BINDER (Germania),GABRIELA MELINESCU (Suedia), LIBUŠE VALENTOVÁ(Cehia)Redac]ia: Funda]ia România literar\, Calea Victoriei 133,sector 1, cod 010071, Bucure[ti.Secretariat: SOFIA VL|DAN, CORNELIU IONESCU,MIRONA LAUD|, GHEORGHE VL|DANCont `n lei: BRD-GSG Agen]ia {incai,RO91BRDE441SV59488894410. Cont `n valut\: BRD-GSGAgen]ia {incai RO87BRDE441SV59488974410 (USD),RO37BRDE441SV59489004410 (EUR)e-mail: romlit@romlit.ro; romania_literara@yahoo.comhttp://www.romlit.ro; tel.: 021. 212.79.86; fax: 021.212.79.81Imprimat la TIPOGRAFIA ROMÂNIA LIBER|Revista România literar\ este editat\ de Funda]iaRomânia literar\ cu sprijin de la Funda]ia „Anonimul“, UniuneaScriitorilor din România, Ministerul Culturii [i Cultelor, prin Administra]iaFondului Cultural Na]ional. Sponsorizare de la BancaRomânã de Dezvoltare – GroupeSociété GénéraleRevista România literar\ esteeditat\ de S.C. Satiricon S.R.L. -Bucure[ti, str. Fabrica de Glucoz\, nr. 21, parter, sector 2.Tel. 242.42.43Revist\ editat\cu sprijinulFunda]ieiANONIMULConform prevederilor Statutului, UniuneaScriitorilor din România nu este responsabil\ pentru politicaeditorial\ a publica]iei [i nici pentru con]inutul materialelorpublicate.România literar\ este membr\ a Asocia]iei Revistelor,Imprimeriilor [i Editurilor Literare (A.R.I.E.L.), asocia]ie cu statutjuridic, recunoscut\ de c\tre Ministerul Culturii [i Cultelor.ISSN 1220-6318
Disiden]a scriitorilor români este nedrept s\ fieminimalizat\. Au ac]ionat din impuls de con[tiin]\ [is-au expus unor m\suri de pedepsire care nu s-aulimitat la interzicerea de a publica.a c t u a l i t a t e aCeva despre disiden]` [i disiden]iAm auzit de multe ori deplângându-se faptulc\ am avut prea pu]ini scriitori disiden]i,în compara]ie cu num\rul acelora din alte]\ri foste comuniste. A[a este [i chiar mair\u. Niciunul dintre acei pu]ini - nici PaulGoma, nici Dorin Tudoran, nici Dan De[liu,nici Mircea Dinescu - nu a ajuns s\ se impun\ca figur\ emblematic\ a disiden]ei dinEst, asemenea unor Havel, Bukovski sauMichnik. Perceperea disiden]ilor no[tri a fost numaiintern\, intermediat\ de postul de radio „Europa liber\“.Singur Paul Goma a stat o vreme, nu mult\, în aten]iapresei interna]ionale, în special dup\ ce a vorbitdespre el Eugen Ionescu.{i totu[i, disiden]a acestor scriitori români estenedrept s\ fie minimalizat\. Au ac]ionat din impuls decon[tiin]\ [i s-au expus unor m\suri de pedepsire carenu s-au limitat la interzicerea de a publica. Ausuportat punerea sub urm\rire, anchet\rile la Securitate,l\sarea f\r\ slujb\, arestarea la domiciliu (MirceaDinescu), obligarea, pân\ la urm\, de a emigra (PaulGoma, Dorin Tudoran ).Am amintit patru nume de scriitori români disiden]i,cele mai circulate, îns\ au fost [i al]ii despre care genera]iapostdecembrist\ nu [tie mare lucru. {i nu din vina ei.Memoria public\ selecteaz\ adesea capricios, ori e preascurt\, comi]ând injusti]ii care se cer reparate. Încerc s\fac un mic pas în aceast\ direc]ie.Înainte de a spune [i alte lucruri ]in totu[i s\ precizezc\ notele mele îi au în vedere pe scriitorii disiden]i însens propriu. Uneori termenul disiden]\ este folosit înaccep]ia prea larg\ de contestare. Or disiden]\ înseamn\contestare din interior. {i mai precis: contestarea dininterior a unor norme de conduit\ oficial instituite.Scriitorii disiden]i sunt a[adar aceia care, la un momentdat, contest\ ceva ce pân\ atunci acceptaser\, intr\ îndezacord cu linia oficializat\ a grupului din care facparte. Un dezacord exprimat public, bineîn]eles, [i nuîn convorbiri particulare sau în pagini t\inuite de jurnal.To]i cei patru scriitori pomeni]i mai sus ilustreaz\ aceast\categorie a contestatarilor din interior, ca fo[ti membriai partidului comunist.Un D. }epeneag nu o ilustreaz\pentru c\ nu fusese în partid. El însu[i spune : „Disidente cel care se abate de la linia partidului s\u. Eu n-amfost în partid.“ (vol. Capitalism de cumetrie, Polirom,2007). A fost un critic al regimului totalitar, ceea ce i-aadus, ca represalii, retragerea cet\]eniei române prindecret preziden]ial, dar nu un disident, precum Goma [iceilal]i. Goma intrase în partid purtat de valuladeziunii populare la discursul lui Ceau[escu din 21august 1968. Peste câ]iva ani, nepublicându-i-se romanulOstinato ,trimite cartea în Occident ,unde-i apare urmat\[i de alte scrieri care-i fuseser\ interzise în ]ar\. Redacteaz\scrisori de protest c\tre dictator, d\ interviuri virulentcritice în presa str\in\ pân\ ce, în 1977, este for]at s\se expatrieze. Dan De[liu fusese, în anii ’50, copilulteribil al „revolu]iei“, mizase totul pe comunism pân\ce, în anii ’80, î[i schimb\ radical pozi]ia. Î[i repudiaz\trecutul „revolu]ionar“, p\r\se[te partidul [i-i aduce luiCeau[escu învinuiri directe, printre care [i aceea c\ secomport\ ca [i cum ar fi „proprietarul României“. DorinTudoran, [i el fost membru de partid, reporter la „Flac\ra“[i redactor la „Luceaf\rul“, de unde este concediat în1980, denun]\ înc\lcarea dreptului la exprimareliber\, de]inerea de „ostatici“, violarea „standardelordrepturilor omului“. Mircea Dinescu, în fine, în interviuldin „Libération“ [i în altele, pune [i el chestiunea libert\]iide exprimare [i a libert\]ii în general, a mizeriei din ]ar\,a înfomet\rii popula]iei [i a distrugerii satelor.Li s-a repro[at scriitorilor no[tri disiden]i, de c\treprocurorii morali postdecembri[ti, c\ [i-au limitat ac]iunilede protest la aspecte culturale, c\ i-au vizat critic doarpe func]ionarii (activi[tii) din cultur\, f\r\ a ]inti maisus [i f\r\ a-[i fixa [i obiective politice. Memoriile,scrisorile de protest le îndreptau c\tre pre[edintele UniuniiScriitorilor, c\tre ministrul culturii, cel mult c\tre vreunfunc]ionar al C.C. Iar criticile vizau îndeob[te r\ul dincultur\, politicile culturale, abuzurile diver[ilor func]ionariculturali, chiar dac\ sus plasa]i.Formal a[a au stat lucrurile, în bun\ m\sur\, dar chiar[i a[a, în contextul de atunci, acel fel de a proceda aldisiden]ilor no[tri nu era deloc lipsit de miz\ politic\.Adresarea era indirect\, într-adev\r, dar str\vezie camobil.Despre r\ul din cultur\ era vorba dar [tia toat\lumea cine „îndruma“ cultura, cine stabilea directiveleideologice, cine-i numea în func]ii pe diriguitorii culturali,pe cenzori, cine controla totul: la vedere partidul comunist[i din umbr\ Securitatea. De altfel, de la un momentdat, adresarea indirect\ a fost abandonat\, ca ineficace,iar protestele scriitorilor disiden]i, ale celor patru aminti]iînainte în orice caz, au devenit explicit politice [i din ceîn ce mai ferme. ~nsu[i Ceau[escu va fi pus în cauz\, amv\zut, de un Dan De[liu decis parc\ s\-[i r\scumpere,prin aceast\ cutezan]\, p\catele conformismelor dintinere]e.Ac]iunile scriitorilor disiden]i din perioada ultim\ aceau[ismului nu au fost uitate. ~n[i[i protagoni[tii lorle-au între]inut amintirea prin faptul c\, dup\ 1989, eiau r\mas în aten]ia public\, au jucat diferite roluri înnoua lume iar unii dintre ei, precum Mircea Dinescu,au devenit figuri populare. Faima de fo[ti disiden]i le-aînso]it imaginea, poten]ând-o.Lucrurile nu stau la fel cu scriitorii disiden]i manifesta]imai înainte, unii înc\ în epoca Dej. Despre ac]iunile lor,la fel de angajante [i de riscante, poate chiar mai riscante,aproape c\ nu se mai vorbe[te, o inechitate sub aspectmoral [i o desconsiderare a realit\]ilor istorice. Fie [iîn fug\, fiindc\ altfel nu pot aici, m\ voi referi lacâteva episoade mai vechi ale disiden]ei scriitorice[ti,cu ecouri azi tot mai slabe sau cu des\vâr[ire uitate.Factotu[i parte din istorie.Anul 1956 începuse sub semnul dezghe]ului hru[ciovian,neagreat de echipa Dej care a în]eles imediat c\ destalinizareaar fi costat-o trecerea cârmei în alte mâini.OficialGheorghiu Dej nu se pronun]ase [i în acel nici da nicinu al s\u era v\zut\ mai degrab\ o acceptare a nouluicurs decât o respingere. Era greu de conceput atuncic\ Bucure[tiul nu se va conforma unei linii politicestabilite la Moscova [i mai toat\ lumea avea sentimentulc\ schimb\rile (în bine) sunt iminente [i de neoprit.Cu astfel de gânduri, [i speran]e, se va fi dus RaduCosa[u, în luna martie a acelui an convulsionat, laConsf\tuirea pe ]ar\ a tinerilor scriitori, pentru asus]ine acolo c\ literatura nu se mai poate lipsi de spunerea„adev\rului integral“. Faptele trebuie l\sate singure s\vorbeasc\, sunt semnificative, omene[te [i literar, prinele însele.În acela[i spirit de contestare, în fond, a partinit\]iisacrosancte a vorbit acolo [i prozatorul Nicolae }ic,al\turându-se astfel primului act de disiden]\ scriitoriceasc\înregistrat la noi, întreprins de Radu Cosa[u. Eu altulînaintea acestuia nu [tiu.Ac]iunea disident\ a celor doi tineri scriitori, de peurma c\reia li s-a tras scoaterea din pres\, blamareapublic\ [i alte necazuri, poate fi pus\, desigur, [i peseama inexperien]ei politice [i a grabei. ~ncrez\tori preadevreme în dezghe], nu luaser\ în calcul interesele propriiale conduc\torilor de atunci, ostili oric\ror schimb\ricare i-ar fi scos de la putere. Mai r\u în[elat decât RaduCosa[u [i Nicolae }ic fusese, în aceea[i epoc\ de falsdezghe], Alexandru Jar, fostul lupt\tor ilegalist [i participantla Rezisten]a francez\. Îndemnat în particular de perfidulDej s\ spun\ ce crede despre situa]ia din ]ar\, s\critice partidul pentru gre[eli, când o face în [edin]\public\ acesta îl dezavueaz\ cu vehemen]\, acuzându-lde „liberalism g\unos“. Ion Iano[i crede c\ a fost vorbade o înscenare preventiv\, menit\ s\ asigure, prinsacrificarea credulului Jar, „obedien]a“ scriitorilor lacongresul care urma s\ aib\ loc în var\. Tot ce sepoate. (V. Ion Iano[i: Uniunea Scriitorilor în sistemulculturii socialiste..., extras din Institu]ii în tranzi]ie,coordonator: Adrian Miroiu).Tem\tor de contamin\ri „contrarevolu]ionare“regimul Dej nu doar c\ men]ine înghe]ul ideologic multtimp dup\ revolu]ia din Ungaria dar [i înte]e[te, la sfâr[itulanilor ’60, represiunile în plan politic [i social, cu procese[i întemni]\ri ale opozan]ilor reali sau inventa]i. In 1964,tot în propriul interes, execut\ un mare viraj a c\ruimiz\ este desovietizarea. Elibereaz\ de]inu]ii politici,întinde unele pun]i c\tre Occident [i ia în interiorunele m\suri de liberalizare. E un proces pe care,continuându-l, Ceau[escu a vrut s\-l ]in\ strâns subcontrol, în general izbutind dar mai [i sc\pând câteodat\h\]urile. Apar atunci „defec]iuni“, se fac auzite vocicritice. În 1965, la Conferin]a pe ]ar\ a scriitorilor,Geo Dumitrescu rosti un exploziv discurs împotrivacenzurii [i a celor care o exercitau desfigurând publica]iile,c\r]ile, spectacolele, filmele. Imaginea „omului cufoarfeca“ (cenzorul) a f\cut carier\. Sunt publici[ti deazi care [i în anii din urm\ ai lui Geo Dumitrescu nuau obosit s\-i aduc\ aminte c\ în tinere]e a creditatproletcultismul, uitând sau ne[tiind c\ tot el, în plincomunism, a formulat de la o tribun\ public\ cea maidrastic\ punere sub acuzare a cenzurii ca institu]ie,comi]ând un act de cutez\toare disiden]\, cu ecouri careau trecut marginile lumii scriitorice[ti. Sigur c\ presadin epoc\ nu l-a consemnat, dar cum s\ o fi f\cut dac\exista cenzur\?Ceva [i despre anii 1968-1970, anii de vârf ai liberaliz\riisub comunism în România, în compara]ie cu ce fuseseînainte [i cu ce avea s\ fie dup\ ei, când Ceau[escu s-arevizuit, astfel zicând, [i a produs nefastele Teze diniulie, documentul revenirii la înghe] ideologic. Neapar deci, prin comparare, drept ani de vârf ai liberaliz\rii,dar în esen]\ au fost tot constrâng\tori, mutilan]i,dezam\gitori pentru cine se a[tepta s\ o apuc\m pe undrum adev\rat al reformelor, al umaniz\rii socialismului,a[teptare în[elat\. Am publicat mai demult în Românialiterar\ dou\ scrisori ale lui M. R. Paraschivescu,din 1969 [i 1970, adresate de poetul veteran almi[c\rii comuniste lui Paul Niculescu-Mizil, unul dinliderii politici ai timpului care p\ruse s\ favorizezeliberalizarea. Scrisorile lui M. R. P. sunt pline de am\r\ciunedar [i de revolt\, exprimând nu numai dezam\girea ci[i protestul fa]\ de ce se întâmpla, dezacordul cu „multechestiuni din politica noastr\ de partid [i de stat“. Dreptcare poetul îl anun]\ pe secretarul C. C. c\ a decis s\restituie carnetul de membru de partid, r\mânând comunistnumai în convingeri („lichidarea acestei formalit\]inu m\ va împiedica s\ r\mân, ca [i mai înainte, ceeace se nume[te un comunist f\r\ partid“). Nu [tiu dac\scrisorile au ajuns la destinatar, dac\ trimi]\torul a datcurs hot\rârii sale de o gravitate extrem\, dar fapt estec\ exprim\ reac]ia unui scriitor nemul]umit de cursulpolitic [i un act tipic de disiden]\.Nicolae Breban, ca s\ ajung [i la el, comite la rândullui un act tipic de disiden]\ când, în 1971, ca membrual Comitetului Central, dezaprob\ public, în presaoccidental\, un document oficial al partidului din a c\ruiconducere, s\ zicem, f\cea parte.Cum sunt v\zu]i azi la noi ace[ti câ]iva scriitori careau s\vâr[it (sau m\car au schi]at) acte de disiden]\?A[ spune c\ nu tocmai bine, atunci când nu sunt cu totuluita]i, ca Nicolae }ic. Nu e prea mult timp de când RaduCosa[u a fost grav calomniat, învinuit c\ a scris pevremuri un articol care a dus la eliminarea din [coal\ aunor eleve [i la arestarea uneia. Acuza]ie aiuritoare [ineprobat\. Geo Dumitrescu, M. R. Paraschivescu? Fo[tiproletculti[ti, piloni ai comunismului li s-a tot spus.N. Breban? Acondamnat el Tezele din iulie dar a c\l\toritîn lume dup\ poft\ [i i-a trimis c\r]i cu dedica]ie luiCeau[escu. Nu spun s\ i se uite cuiva gre[elile, releleop]iuni de odinioar\, r\ul f\cut altora, voit sau nevoit,dar nici binele pe care eventual l-a f\cut s\ nu seuite, nici curajul, nu tocmai comun, de a-[i recunoa[tegre[elile [i de a le îndrepta, nici asumarea riscurilordisiden]ei în vremuri când al]ii au rezistat numai prinmu]enie. Acestea cânt\resc mai mult, cred eu, în balan]amoral\, când este s\ fie judecat cineva dup\ tot ce a f\cutîntr-o via]\.Gabriel DIMISIANURomânia literar\ nr. 42 / 26 octombrie 20073
![Apare sub egida Uniunii Scriitorilor cu sprijinul Funda]iei Anonimul](https://img.yumpu.com/49674968/1/184x260/apare-sub-egida-uniunii-scriitorilor-cu-sprijinul-fundaiei-anonimul.jpg?quality=85)
![editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL](https://img.yumpu.com/48819370/1/178x260/editat-cu-sprijinul-fundaiei-anonimul.jpg?quality=85)
![editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL](https://img.yumpu.com/46412066/1/184x260/editat-cu-sprijinul-fundaiei-anonimul.jpg?quality=85)
![editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL](https://img.yumpu.com/42366275/1/184x260/editat-cu-sprijinul-fundaiei-anonimul.jpg?quality=85)
![ap\rut\ `n Fran]a](https://img.yumpu.com/35578876/1/184x260/aprut-n-frana.jpg?quality=85)
![editat\ cu sprijinul Funda]iei ANONIMUL](https://img.yumpu.com/35421636/1/184x260/editat-cu-sprijinul-fundaiei-anonimul.jpg?quality=85)
Change language