Dac\ scena devine uneori execrabil\ prin instalarea încli[eu, în schimb replica te scoate pe o scen\ de teatruenglez de cea mai bun\ calitate, cu ceva dinnervozitatea acid\ a tinerilor furio[i.Pistoliada: foc cu foca r t eNu î]i ia mult s\ în]elegi c\ intriga filmului luiMichael Davis II este un simplu pretextpentru a desf\[ura o pistoliad\ de marevirtuozitate, – pe care îns\ o putem lua [idin filme precum The Transporter (Curierul,2002) al lui Corey Yuen – [i mai ales oscînteietoare conversa]ie. Mr. Smith(Clive Owen) este un pistolar pensionatpe caz de sastisire, crize existen]iale,deces de familie, iar Dairy Queen (Monica Bellucci) oprostituat\ la fel de dezgustat\, sarcastic\ [i pansamentulpotrivit pentru un temperament ca al lui Mr. Smith. Dramaei mi se pare la fel de «personal\» ca a unui castravetesmuls prea devreme din vrej. Mr. Smith intervine pentrua salva o femeie îns\rcinat\ [i apoi bebelu[ul ei, pistolarulserve[te [i de mamo[ într-o scen\ gr\bit\ între dou\schimburi de focuri, iar cînd mama sucomb\ devineprotectorul bebelu[ului pe care o serie de vajnici b\rba]ise str\duiesc s\-l lichideze. Înc\p\]înarea talentatuluiMr. Smith genereaz\ o curs\ a înarm\rilor în totora[ul, [i un fel de partid\ de vîn\toare cu premii pentruorice dornic freelancer posesor de gun. De la interven]ionismuloarecum sictirit [i aleator al desperados-ului, într-oipostaz\ mai degrab\ vagaboand\, – era în sta]ie, nu maicircula nici un autobuz, etc –, întreaga afacere cre[teexponen]ial ajungînd în cercurile înalte ale puterii,[i artificioas\. Odat\ pornit, Mr. Smith lichideaz\ absolut combina]ie de porc\rii cu subtilit\]i [i inserturi cultivate.de[i nu este foarte clar de ce acest copil reprezint\ o miz\orice cu o metodic\ aproape contabil\ pentru ca în Filmul nu rezist\ decît în trei personaje, Mr. Hertz, Mratît de serioas\ pentru a i se dori moartea cu orice pre]. final s\ r\mîn\ fericitul posesor al unui nou-n\scut al\turi Smith [i Dairy Queen, prostituata italian\, care nu m-aExplica]ia oferit\ în film mi se pare destul de inconsistent\ de ren\scuta sa iubit\ într-un rol matern, prostituata Dairy convins – rolul nic nu era prea ofertant. De departe,Queen. Un ultim schimb de focuri are loc în chiar snackulunde ea lucra în formul\ casnic\, onest\, sugerînd egocentric, dac\ nu chiar paranoic, cult, f\r\ a se transformacel mai interesant este acest Mr. Hertz, figur\ de birocrat,cumva natura viitoare a acestui menaj. Nici concuren]a într-un estet, ca Hannibal Lecter, cu o replic\ scînteietoaresa nu se las\ mai prejos, iar Mr. Hertz (Paul Giamatti) [i o nevast\ care intr\ pe fir în momente inoportune [icel care conduce opera]iunea infanticid\, personaj de o cu care indiferent de gravitatea situa]iei, el face conversa]ieironie zburdalnic\ vecin\ cu demen]a, se str\duie[te s\ domestic\. Mr. Hertz are un soi de fals\ bonomie ludic\,ajung\ în timp util la aniversarea propriului fiu, traseu iar limmerick-ul precum [i alte apoftegme pe care i lecare trebuie cu necesitate s\ treac\ peste cadavrul serve[te lui Mr. Smith denot\ un umor educat la [coalaînc\p\]înatului mr. Smith.Witticismului. Dac\ scena devine uneori execrabil\ prinMichael Davis II împinge thriller-ul spre condi]ia instalarea în cli[eu, în schimb replica te scoate pe o scen\artei, realizînd un personaj alc\tuit din crochiuri suprapuse de teatru englez de cea mai bun\ calitate, cu ceva dinpentru a ob]ine o defini]ie dinamic\ a sa. Ac]iunea aproape nervozitatea acid\ a tinerilor furio[i. Cred c\ Michaelc\ nici nu mai conteaz\, ca în jocurile pe computer David II a deconstruit foarte bine formula Clive Owenregizorul î[i plimb\ pistolarul prin diverse loca]ii, iar din Closer (Ispita, 2004) al lui Mike Nichols într-oacesta exerseaz\ figuri inedite de lichidare pe o serie combina]ie interesant\ cu rolul din Children of Mende ]inte în mi[care, cu o identitate conven]ional\ – Mr (Copiii tat\lui, 2006) al lui Alfonso Curon, în sensulSmith însu[i recomand\ anonimitatea sau cel pu]in c\ replicile sunt parc\ din primul, iar contextul [i roluldiscre]ia.patern din al doilea. Mr. Smith, consumator de morcoviIntriga este la fel de facil\ [i luat\ la bani m\run]i nu precum Popeye de spanac, iar Franco Nero într-unulse ]ine, a[a cum dezideratele umanitariste nu-l prind din western-urile spaghetti de ceap\, relev\ prin aceastape domnul Smith [i el se str\duie[te s\ o arate laolalt\ una din acele bizarerii memorabile, precum vioara pentrucu un suflet mare aflat în criz\. Altfel, personajul este în Sherlock Holmes, varia]iunile Goldberg sau muzica depriz\ în ce prive[te balada cartu[ului, iar scena în care oper\ pentru Hannibal Lecter etc. De altfel, pistolarulface dragoste cu tumultoasa Dairy Queen în timp ce ofer\ o adev\rat\ prob\ de virtuozitate în ce prive[telichideaz\ în ritmuri de orgasm o alt\ por]ie de figuran]i utilizarea belicoas\ a morcovului, iar filmul este înc\rcateste de un grotesc special care las\ s\ se vad\ un ce de gadgeturi cu leguma men]ionat\ sau f\r\ cum n-arumoristic al filmului. Regizorul, cred eu, joac\ bine cartea fi visat vreodat\ James Bond. Frizînd grotescul, – Michaelacestei ambiguit\]i, dac\ se ia prea în serios filmul devine Davis II supraliciteaz\ deseori –, filmul risc\ s\ seun remarcabil film de categoria B putîndu-se lua la transforme într-o caricatur\ a genului. Acest fapt îl apropie,întrecere cu vandammismele clasice, dac\ nu se ia deloc cel pu]in cu aceast\ pelicul\, de demersul de recuperare,în serios alunec\ spre parodie [i Scarry Movie. refolosire al filmului de categoria B sau mai precis aMichael Davis II se afl\ pe muchie de cu]it în scene cîtorva scene clasice din repertoriul filmului de gen laprecum cea pe care am men]ionat-o, [i nu este singura. un Quentin Tarantino, mutatis mutandis. Oricum, regizorulShoot’em Up (Lichida]i-i, 2007). Regizor: MichaelO bun\ parte din pelicul\ î]i face impresia c\ te afli la lui Girl Fever (Nebun dup\ femei, 2002), 100 Girls (100Davis II. În rolurile principale: Clive Owen, Monicaun meci de fotbal american, diferen]a fiind c\ juc\torii de [anse, 2000) [i Eight Days a Week (Opt zile peBellucci. Gen: Ac]iune, Crim\, Dram\, Thriller. Durata:furio[i se împu[c\, iar mingea este un copil nou-n\scut s\pt\mîn\ sub fereastra ta, 1997) se joac\ conving\tor86 minute. Premiera în România: 26.10.2007. Produscare ca F\t-Frumos rezist\ bine stresului, calmîndu-se cu conven]iile, nu se las\ dominat de ele, le utilizeaz\automat la sound-ul inconfundabil al heavymetalului. inteligent f\r\ a le repudia, conferindu-le o doz\ de23de: Montford/Murphy Production. Distribuit în Româniade: InterComFilm Distribution.Ce face farmecul filmului, acumulare de cli[ee în ce relativism: este forma de inteligen]\ a filmului americanprive[te articula]iile sale, este dialogul spumos, indecent, al ultimului deceniu. •România literar\ nr. 42/ 26 octombrie 2007
Remus Georgescu dibuie[te de fiecaredat\ forma ideal\ de exprimare ara]ionamentelor sonore. Minimum deobiecte, maximum de sens.a r t eRomânia literar\ nr. 42/ 26 octombrie 200724Pare c\ s`ntem f\cu]i s\ lu\m `n posesie realitateape cont propriu. Fiecare `l percepe pe aproapelelui `n func]ie de afinit\]i, de subiectivitateacentrat\ `n jurul unor puncte de atrac]ie caredefinesc cât de cât riguros personalitateasa [i, de ce nu, prin prisma interesului proximsau de perspectiv\. Sesizarea, distingerea,`n]elegerea individualit\]ii este consecin]asenza]iei plus amintirii acelei personalit\]iori prima idee simpl\ produs\ pe calea reflec]iei. Personal,`l percep pe Remus Georgescu `n primul r`nd `n calitatede compozitor. Nu pentru c\, vezi Doamne, crea]iacomponistic\ este cea care-i va supravie]ui ci, efectiv,datorit\ unor lucr\ri precum Exorcisme pentru flaut [iorchestr\, oratoriul C`ntare str\bunilor sau Concertulpentru orchestr\ care se constituie `n adev\rate focarede lumin\ din lumea subteran\ a crea]iei sonore. Pede alt\ parte, compozitorul Remus Georgescu `mi estemai la `ndem`n\ dec`t dirijorul ori profesorul. Nu dealta, dar m\car solidaritatea de breasl\ se cade s\ prezerveo atare op]iune. Ascult`ndu-i muzica am remarcat`ntotdeauna sensibilitatea grav\, solu]iile sobre, elevate`ntr-un fel, princiare, eficien]a [i elegan]a aliajelorinstrumentale, for]a [i volumul exprim\rilor melodice,contrapunctice ori omofone. Remus Georgescu dibuie[tede fiecare dat\ forma ideal\ de exprimare a ra]ionamentelorsonore. Minimum de obiecte, maximum de sens. Opusurilesale sunt ca ni[te flori `n stare de gra]ie, alese parc\ s\conceap\ Logosul muzical [i s\-l nasc\. P`n\ [i odegringolad\ de evenimente sonore se transform\`ntr-o suit\ de monumente solemne. Mai presus de fraze,perioade, sec]iuni, ansambluri arhitectonice muzica sarelev\ tensiuni, a[tept\ri, rezolv\ri. Compozitorul evit\ambiguit\]ile semantice: alegerea propus\ poate declan[a`n con[tiin]a ascult\torului o anume stare, fie ea desatisfac]ie, surpriz\, angoas\, optimism etc. Cu toateacestea Remus Georgescu este un structuralist, fie [ipentru c\, a[a cum remarca Milan Kundera, muzicareprezint\ forma simbolic\ uman\ care se preteaz\ celmai lesne demersurilor structurale, `n m\sura `n careacestea pun accentul pe rela]iile dintre semnifican]i. Dealtfel, statutul semiologic al majorit\]ii compozi]iilorlui Remus Georgescu traverseaz\ nu numai reflec]iaestetic\, ci [i raportul muzic\-limbaj cu pozi]iile saleformale [i normative. Avea dreptate Jakobson atuncic`nd insista asupra caracterului autotelic al muziciideoarece sintaxa muzical\ se organizeaz\ la nivelulnotelor [i la nivelul „cuvintelor purt\toare de semnifica]ii”.Aceasta nu `nseamn\ c\ muzicile lui Remus Georgescunu trimit la tr\ire ori c\ nu de]in capacit\]i denotative.Dimpotriv\, sensul lor este deopotriv\ imanent, intrinsec[i narativ, extrinsec. Aceasta poate [i pentru c\ imersiuneaoperei muzicale `n contexte constr`ng\toare, mai alescel religios, eroic ori tragic, `i confer\ o for]\ de expresiesemantic\ mai puternic\ dec`t aceea pe care, adesea,s`ntem gata s\ o recunoa[tem `n cazul muzicilor pure,abstracte, fie ele formale sau informale, evolutive saunon-evolutive, expozitive sau dezvolt\toare, unidirec]ionale(`nchise) sau pluridirec]ionale (deschise). ~n aproapetoate lucr\rile sale, Remus Georgescu instaureaz\ ([inu doar porne[te de la) un programatism implicit(nemanifest) [i chiar explicit (manifest). Oricum ar fi`ns\, programul propriu-zis muzical sau extramuzicalnu func]ioneaz\ a[a cum afirma, de pild\, LeonardBernstein despre planul narativ al unei muzici – cam camu[tarul peste crenvur[ti –, ci d\ un `n]eles suplimentarmuzicii gra]ie, vorba lui Adorno, unor gesturi solidificatecapabile s\ comunice conota]ii, precum [i o pluralitatede sensuri ce dep\[esc inten]ia [i voin]a compozitorului,ignor`nd chiar programarea auctorial\. Existen]acomponistic\ presupune `ns\ [i altfel de „program\ri”.Bun\oar\, Remus Georgescu `nsu[i a fost parc\ planificats\ duc\ povara unor roluri administrative pe care nu lear`vnit, singura consolare fiindu-i compozi]ia. A fostani de-a r`ndul directorul Filarmonicii „Banatul” dinTimi[oara, institu]ie care, iat\ l-a omagiat vineri, 12octombrie, `n mod firesc, cu ocazia `mplinirii v`rsteide [aptezeci [i cinci de ani, printr-un concert simfonic„fermentat~” exclusiv din crea]ia s\rb\toritului. Deamicitia – ciclu de lieduri pentru voci de sopran\ [imezzo-sopran\, violoncel, cor [i orchestr\ (`n primaaudi]ie absolut\) – restituie, sub forma dedica]iei, oafectivitate ivit\ din memorabile `nt`lniri cu persoanecare i-au `mpodobit unele clipe ale vie]ii. MuzicalizareaLa o aniversar`...textelor poetice (apar]in`nd lui Octavian Goga, RaduStanca, Lucian Blaga, Tudor Arghezi orin Iuliana Paloda)surprinde posibile r\d\cini rituale ale sincretismuluiartistic. Cuvintele `nse[i `n zborul lor vorbit devin sunete,iar sunetele `n aventurile lor `mbr\]i[eaz\ cuvintele pecare le ocrotesc [i le livreaz\ `n deplin\tatea semanticiilor originare. Prin atitudinea-i discret\, altruist\ [iresponsabil\, sunetul `nt\re[te cuv`ntul, sporindu-isensurile [i semnifica]iile ori congestion`ndu-l `n a[am\sur\ `nc`t s\ poat\ atrage aten]ia [i chiar s\ monopolizezeinteresul, pentru ca apoi s\ umble liber, nestingheritde propriul reazem sonor. ~n oratoriul Ecouri pentrusolist, cor de femei, band\ magnetic\ [i orchestr\, RemusGeorgescu cedeaz\ identificarea evenimentelorsonore din perspectiva unei consecu]ii liniare, ireversibile[i ineluctabile unei perceperi a discursului muzical`ntr-un mod ciclic, a c\rui istoricitate este evitabil\ [i,oricum, interpretabil\. Traiectul spiralat, cu ne`ncetatereveniri asupra lui `nsu[i permite ob]inerea unei poeticiaparent atemporale, tipic contemplativ\, mai ales c\substan]a tematic\ este `ndeajuns de sever\ [i de comprimat\pentru a favoriza medita]ia, interiorizarea. Un alt oratoriu–De profundis pentru solist, cor mixt [i orchestr\ –(lucrare alc\tuit\ din [apte secven]e, din care `n concertulcu pricina am auzit doar patru) deconspir\ [i mai elocventtenta]ia epuiz\rii semnifica]iilor `ntr-un spa]iu dat [i `ntruntimp asumat cu stoicism: pe de o parte, `ncremenireaunor structuri modale ce creeaz\ staze sonore vecine cuactul suplica]iei mistice; pe de alt\ parte, cochet\riacu elemente de gematrie sonor\ capabil\ s\ sublimezeat`t articula]iile sintactice c`t [i pe cele formale.~n sf`r[it, simfonia Triade risc\ o neverosimil\, p`n\nu demult, asociere a muzicii cu sculptura. Sursaextramuzical\ se `ntemeiaz\ aici din c`teva „monade”,„oglinzi” [i, cu deosebire „triade” pl\m\dire `n lut, lemn,bronz ori piatr\ de Peter Jecza. De ce mai ales „triade”?Desigur, pentru c\ `ntreaga lucrare are drept arm\tur\ideea de trison. O curgere irepresibil\ de acorduri majore,minore, m\rite [i mic[orate `n varii st\ri [i pozi]ii,descriind trasee oblice, directe sau contrare determin\dalta compozitorului s\ arunce `n subsidiar materiasonor\ degajat\ de obsesia unei Trinit\]i atotst\p`nitoare.Morfoza, Metamorfoza, Anamorfoza, Catharsis suntsec]iuni `n care magma melodic\, polifonic\ sau omofon\este br\zdat\ de fenomene pulsatorii ori, dimpotriv\,extatice, de procese ce fie c\ aglomereaz\, fie c\ rarefiaz\discursul sonor. Iar cele dou\zeci [i unu de salve – „inmemoriam decembrie 1989” –, ce dramatizeaz\ copiosfinalul simfoniei, nu fac altceva dec`t s\ sculpteze lar`ndul lor t\cerea, t\ind de data aceasta `n carnea uneisensibilit\]i de sorginte hiper-romantic\. Fiecare salv\s-a dovedit a fi aidoma unei clipe care, ca [i luiGoethe odinioar\, mi-a ap\rut drept „un fel de publicpe care trebuie s\-l `n[eli l\s`ndu-l s\ cread\ c\ faci ceva:atunci te las\ `n voie [i vei putea, continu`nd `n tain\,s\ `nf\ptuie[ti lucruri de care se vor minuna nepoateleei” (ale clipei sau ale salvei...). ~n tot ce face, RemusGeorgescu d\ senza]ia c\ nu se mai teme nici de clipacare trece, nici de salva care tun\. ~n prodigioasa luicarier\ a compus nu numai muzici, dar [i orchestre (ceade pe malul Beg\i fiind la un moment dat una dintrecele mai prestigioase din Europa), discipoli (mul]i dintretinerii muzicieni timi[oreni fiindu-i p`n\ nu demultstuden]i) sau chiar [i caractere (n-a obligat pe nimeni s\fac\ `ntr-un anume fel ceva, ci a deschis tuturor caleaspre op]iunile proprii). Iar atunci c`nd `mb\tr`nim noi`n[ine, `mb\tr`nesc [i amintirile, iat\ vin colegi de breasl\care se `nc\p\]`neaz\ s\ paralizeze timpul, clipa, turn`nd`n cupa unei cariere exemplare un strop de [ampaniesavuroas\, `mpreun\ cu alte amintiri proaspete, apetisante.S`nt cei ce din respect, voca]ie [i talent s\desc nu numaiamintiri, dar fac [i istorie: dirijorul Ovidiu B\lan,ba[ii Pompei H\r\[teanu [i Alexandru Moisiuc, sopraneleBianca Manoleanu [i Teodora Ciucur, violoncelistaAlexandra Gu]u [i nu `n ultimul r`nd directorul IoanCoriolan Gabrea, cel ce-[i ascunde insomniile sub ofortifiant\ speran]\ `n viitorul vie]ii muzicale timi[orene.O speran]\ mo[tenit\, probabil, de la Remus Georgescu,acum c`nd, p\r\sindu-[i `nveli[ul s\u de trei sferturide veac, s-a trezit nemaipomenit de t`n\r. Iar aceast\tinere]e nu este confec]ionat\ nici din entuziasm, nicidin dorin]e de[arte, ci dintr-o extraordinar\ senin\tate.O senin\tate incorporat\ `n ceea ce se apropie de ve[nicie[i nu `n ceea ce `nt`mpin\ `n faptul zilei clocotul vie]ii.Liviu D|NCEANU