NICOLAE GRIGORESCU

m e r i d i a n eRomânia literar\ nr. 42/ 26 octombrie 200728Infernul de ghea]`çn starea actual\, aproape dezolant\, a literaturiifranceze, o gur\ de aer proasp\t a fost adus\ de unmarginal care n-a avut de-a face cu Philippe Sollers,noul roman sau autofic]iunea. A fost nevoie deapari]ia lui Bernard du Boucheron, debutant lapeste [aptezeci de ani, dup\ o remarcabil\carier\ în domeniul industriei. Primul lui titlu, {arpelescurt, trimis prin po[t\ la Editura Gallimard [ipremiat în 2004 de Academia Francez\, a fost traduscu promptitudine la Paralela 45. În romanul parabol\,de o frapant\ originalitate, nu se întrevede niciun elementautobiografic. Efectul de surpriz\ e puternic; nu pu]inise vor sim]i lovi]i în moalele capului. Subiectul e dominatde un autor sigur pe mijloacele sale. E narat e[ecul uneiexpedi]ii menite, la sfîr[it de Ev Mediu, s\ împiedicec\derea în haos a unei popula]ii cre[tine, izolate înnordul extrem, într-un t\rîm al ghe]urilor.Orice c\l\torie are, fire[te, un caracter ini]iatic. Eluat aici în r\sp\r mitul paradisului: vom avea parte decontrariul unei vie]i armonioase, în mijlocul unei naturibinevoitoare. Noua Thule, ]inutul cu greu reg\sit deechipajul corabiei {arpele scurt, e un adev\rat infern;c\l\toria la marginea lumii e de fapt una la cap\tulnop]ii, la cap\tul ororii. Încercarea de a instala ordinease încheie catastrofal. Cea mai mare parte a c\r]ii ealc\tuit\ din raportul abatelui Montanus, conduc\torulmisiunii, sumbru erou civilizator, inchizitor inflexibil,care taie [i spînzur\ în numele religiei, îmb\tat de putere[i neputincios în fa]a ispitelor c\rnii. Retragerea sadin oamenifinal\ e o fug\. Îmbinarea vocilor dinamiteaz\ discursuloficial – emfaz\, fraze majestuoase –, nesincera confesiunea unui om al Bisericii mereu gata s\ se autojustifice,sub pretextul grijei pentru salvarea sufletelor celor pecare-i condamn\ la moarte. Fals\ virtute, angelismpervers, coborîre în bestialitate; o [arj\ împotriva specieiumane. Mizantropie, nihilism, fascina]ia abjec]iei?Frumoasele iluzii au fost de mult spulberate. Falimentulidealismelor e un loc comun, la început de secolXXI. Totul a fost spus, dar totul trebuie reamintit. Departea lui Sade [i împotriva optimi[tilor, a celor carecred în progresul moral, du Boucheron ne ia de mîn\,ar\tîndu-ne de ce orori sîntem capabili; omul e luppentru om, pojghi]a care desparte civiliza]ia de barbariee sub]ire, cuvintele mari sînt o minciun\ sfor\itoare,proiectele de ameliorare se împotmolesc inevitabil.Oglinda prezentat\ lumii e înfrico[\toare. Sînt multefeluri de a reda atrocitatea existen]ei; nu cred c\unele nuvele de Cehov sînt mai pu]in deprimante. Exist\în {arpele scurt o jubila]ie cinic\; la fel ca Swift, duBoucheron î[i bate joc de umanitatea care îl dezgust\.Cei delica]i nu vor ajunge la mijlocul micului roman;catalogul atrocit\]ilor – copiii sînt [i ei actori – ar fifost greu de suportat f\r\ ironia (teribil\, e adev\rat) [iumorul negru al autorului. Combina]ia de cruzime [iumor, în grade diferite, dup\ caz, am întîlnit-o mai alesla scriitori englezi. Pe unul l-am pomenit. S\ ne amintimce scria T.S. Eliot despre el: „Adev\rata ironie e oexpresie a suferin]ei, iar cel mai mare ironist e omulcare a suferit cel mai mult – Swift”. B\nuiesc c\, înspatele m\[tii, industria[ul de succes Bernard duBoucheron a suferit teribil. Primul s\u roman nu e f\cutpentru adolescen]ii scîrbi]i, dispera]i; pentru a-l în]elege,e nevoie de am\r\ciunea adultului.Cititori superficiali au receptat cu încîntare CourtSerpent ca pe un roman istoric sau de aventuri,foarte documentat în privin]a naviga]iei, oferind descrieriprecise, cu un excep]ional sim] al detaliului. Cunosc\toriiau gustat frumuse]ea unei limbi cu o patin\ arhaic\,stilul rafinat [i suplu; concentrarea nu exclude pl\cereaunor enumer\ri.Exist\ aici o leg\tur\ cu actualitatea fierbinte,dincolo de critica etern valabil\ a fanatismului. Cugîndul, s-ar zice, la R\zboiul din Irak, un cronicar dela „Le Monde“ descoperea, ne avertizeaz\ coperta aIV-a a edi]iei române[ti, o „reflec]ie asupra dezastrelorpe care le determin\ ingerin]ele str\ine [i [ocul cultural”.Repet, toate subiectele au mai fost atinse cîndva. Ca s\ne limit\m la Fran]a, „ingerin]ele str\ine [i [ocul cultural”alc\tuiesc miezul romanului etnologic de acum osut\ de ani al lui Victor Segalen, Les Immémoriaux,cam ofilit ast\zi.Du Boucheron a dovedit c\ nu e omul unei singurec\r]i; urm\toarele volume, propunînd acela[i universviolent (reg\sim un inchizitor dur în Chien des os),au confirmat a[tept\rile. Cu siguran]\ va fi examinatsub lup\ în universit\]i, va inspira teze de doctorat[.a.m.d. Uimitorul septuagenar e mai consistent decîtal]i demistificatori de serviciu. Sper c\ Vaticanul, vigilentcînd a fost vorba de un recent film românesc, n-aavut de gînd s\-l treac\ la index.Am unele rezerve fa]\ de traducere. Michaela Bu[oiu,înzestrat\, dar probabil lipsit\ de experien]\, a fost pealocuri dep\[it\ de o sarcin\ dificil\; m\car o eroaree imputabil\ dic]ionarelor, cu surprinz\tor de multelipsuri (chestiunea ar merita cîndva un articol):morue nu înseamn\ morun. O eventual\ nou\ edi]ie a{arpelui scurt ar fi în m\sur\ s\ remedieze neajunsurile.Mircea LAZARONIUDentistul din Barcelona• ~n noul luiroman, Mauricio olas elecciones primarias,str\lucitul povestitorcare e EduardoMendoza `[i plaseaz\ac]iunea `n Barcelonaanilor ’80, c`nd ora[ulvisa s\ g\zduiasc\Jocurile Olimpice, lacinematografe rulaOfi]er [i Gentleman[i SIDA `[i f\cea sim]it\prezen]a uciga[\. Eroullui Mendoza e de dataaceasta un dentistcelibatar, competentprofesional, inteligent[i onest, care `n timpul liber `l cite[te pe Goethe `n nem]e[te.Acest Mauricio Greis, mul]umit de via]a lui, se `nt`lne[te`ntr-o zi cu un fost coleg de [coal\, ajuns bogat, care `linvit\ la o petrecere [i, din acea zi, existen]a lini[tit\ adentistului se va schimba radical: ni[te oameni politiciafla]i printre invita]i `i propun s\ candideze la viitoarelealegeri pe lista Partidului Socialist din Catalonia, e atrasde Clotilde, o avocat\ specializat\ `n delicte informatice,`n care crede c\ descoper\ femeia vie]ii lui, dar simte[i o stranie tandre]e pentru o chitarist\, fost\ drogat\...Comedie sentimental\ dublat\ de un studiu de moravuri,Mauricio... demonstreaz\ c\ orice gen de roman ar aborda– poli]ist, picaresc, satiric etc. –, Eduardo Mendoza e unpovestitor emerit.Erorile unui editor•Scotocind `n arhivele Universit\]ii din Austin (Texas),un cercet\tor a descoperit `n coresponden]a celebruluieditor american Alfred A. Knopf, p\reri stupefiante despreunii scriitori considera]i azi v`rfuri ale literaturii mondiale.Borges? Intraductibil. Kerouac – prea frenetic, Nabokov– prea `ndr\zne], Anaïs Nin – nici un poten]ial comercial.C`t despre Ferma animalelor de Orwell, p\rerea editoruluiera c\ „pove[tile cu animale nu-i intereseaz\ dec`t pe copiiimici”. Ceea ce n-a `mpiedicat Editura Knopf s\ adune`n timp 17 Premii Nobel [i 47 de Premii Pulitzer.Nordicii `n frunte• Revista american\ „Reader’s Digest” a f\cut uncalcul complicat al unor indici pentru a stabili care s`nt]\rile [i ora[ele lumii `n care se tr\ie[te cel mai bine (s-aavut `n vedere [i respectul pentru mediu, grija pentrubun\starea locuitorilor, posibilit\]ile de dezvoltare uman\).Palmaresul publicat `n octombrie situeaz\ `n frunte Finlanda,Islanda [i Norvegia, iar `n coada clasamentului –Etiopia. C`t despre calitatea vie]ii `n ora[e, primul eStockholm, urmat de Oslo, München [i Paris, iarultimul pe list\ – Pekin.Autoportret de autist• Cartea autobiografic\ a t`n\rului englez DanielTammet (n. 1979), M-am n\scut `ntr-o zi albastr\, tradus\`n Fran]a la Ed. Les Arènes, a avut un prim tiraj de 4000de exemplare. Trei luni mai t`rziu [i dup\ zece prelungiride tiraj, se v`nduser\ 42.000 de c\r]i [i cererea `n libr\riicontinu\. Succesul se datoreaz\ faptului c\ Daniel Tammetnu e un scriitor obi[nuit, ci un autist dotat cu facult\]imatematice excep]ionale care `[i poveste[te existen]acotidian\: „S`nt atins de ceea ce se nume[te «sindromulsavant», o boal\ rar\, pu]in cunoscut\ `nainte de filmulRain man. Am o nevoie obsesional\ de ordine [i rutin\care poate virtual afecta fiecare aspect al vie]ii mele.De exemplu, la micul dejun trebuie s\ m\n`nc 45 degrame de cereale, nici mai mult, nici mai pu]in.” M\rturialui e fascinant\ fiindc\ arat\ din interior cum func]ioneaz\o minte special\ (Tammet poate `nv\]a o limb\ str\in\`ntr-o s\pt\m`n\ [i face calcule mentale complicate cuo vitez\ de computer), dar [i pentru c\ are o viziuneinteresant\ asupra condi]iei umane [i un stil personal, deputernic efect literar. Acum, la cererea editorilor, t`n\rulautist lucreaz\ la un nou volum, Fragmente de paradis– scrie „Le Figaro”.