rep e - Insemnari Iesene

cave canem · cave canem · cav30Anton Ad\mu]De ce Ex oriente lux?Et plantavit Dominus Deus paradi sumin Eden ad orientem – Facerea 2, 8. A -ceasta este prima ocuren]\ a „r\s\ritului”în Scriptur\. În Septuaginta, „ad orientem”indic\ un punct cardinal în vreme ce TextulMasoretic pune accentul pe dimensiu -nea temporal\ („la început”). Pentru Phi -lon, spre exemplu, r\s\ritul simboli zea z\în]elepciunea (Quaestiones in Ge nesim,I, 7), Sfin]ii P\rin]i v\d în „r\s\rit” pe Isus(cf. Zaharia 6, 12 [i Luca 1, 78), iar Gri -go re de Nyssa explic\ prin acest verset inclusivobiceiul de a se ruga cre[tinii cu fa]aspre r\s\rit 1 . A treia ocuren]\ semnificativ\spune: Eiecitque hominem et colloca -vit ad orientem paradisi Eden cheru bim– Facerea 3, 24) ca s\ p\zeasc\ intrarea.Simplu spus, Adam este izgonit înspre a -pus [i heruvimii p\zesc poarta dinspre a -pus cum prive[ti din Eden [i dinspre r\ s\-rit cum prive[ti dinspre locul prin care afost izgonit Adam. Totul ]ine de pozi]ia pecare o ocupi în spa]iu, ]ine de locul dincare prive[ti, a[a cum Cristos, pe cruce,privea spre apus iar ucenicii priveau sprer\s\rit când se uitau la acela care agoniza.La fel, episodul turnului Babel începe cuo deplasare spre r\s\rit (Cumque proficis -cerentur de oriente – Facerea 11, 2) caîntr-un fel de nostalgie terminat\ prost.Din Institu]iile divine ale lui Lactan]iu(II, 9, 1-14) afl\m c\ p\mântul însu[i estest\pânit de dualitatea r\s\rit-apus. „R\s\ -ritul este asociat lui Dumnezeu pentru c\este izvorul luminii, lumin\torul lucrurilor[i cel ce face ca noi în[ine s\ r\s\rim sprevia]a ve[nic\. Apusul e deschis spirituluiturbulent [i r\u, fiindc\ el ascunde lumina,aduce întunericul. R\s\ritul e lumin\ [i ra -]iune, în timp ce apusul e întuneric [i moar -te […]. Ziua, adus\ întâi de r\s\rit, trebuies\ fie a lui Dumnezeu, pe când noaptea,pe care o aduce extremul apus, e a vr\j -ma [ului lui Dumnezeu” 2 .Unde vreau s\ ajung? La un scurt capitoldin Origen, capitolul XXXII din De o ra -tione, a[ezat sub titulatura u[or cabalis tic\:„Despre orientarea spre r\s\rit” 3 . Tratatulacesta ]ine de scrierile practice ale lui Origen[i r\spunde unei nevoi imediate: prie -tenii lui Origen, Ambrozie [i Tatiana, probabilfra]i, cer l\muriri cu privire la rug\ -ciune [i Ambrozie îndeamn\ pe Origen s\Jose de la Barra:compun\ un tratat pe potriva temei. A[as-a n\scut Peri euchês sau De oratione.Textul lui Origen cuprinde 33 de capitole[i este structurat dup\ o logic\ impecabil\.Introducerea (I-II) este urmat\ de primaparte (III-XVII) `n care se trateaz\ la modulteoretic problema necesit\]ii rug\ciunii,condi]iile unei bune rug\ciuni, felurile ru -g\ciunii de asemenea. Partea a II-a (XVIII-XXX) analizeaz\ rug\ciunea „Tat\l nos tru”(rug\ciunea domneasc\), iar finalul (XXXI-XXXIII) se apleac\ asupra aspectelor formaleale rug\ciunii: atitudinea trupului în timpulrug\ciunii, atitudinea sufletului, di rec -]ia în care trebuie f\cut\ rug\ciunea, ele -mentele din care se compune rug\ ciu nea.Debutul tratatului este în leg\tur\ cu o -biec]ia fundamental\ adus\ rug\ciunii, [iOrigen î[i precizeaz\ de la început pozi]ia:rug\ciunea nu contrazice pre[tiin]a lui Dum -nezeu. Dimpotriv\, Dumnezeu armonizea -Grup muzical­Însemn\ri­ie[ene