pensula şi dalta · pensula şi daterpreta într-un mod personal viziunea estetic\[i matricea stilistic\ ale lui CorneliuBaba, erau f\r\ îndoial\ la mod\ în Bucu -re[ti, dar imposibil de men]inut în via]\ peun [evalet a[ezat zi de zi, luni în [ir, subcoama unui deal bucovinean. Acumul\rilecu tent\ excesiv didactic\ au început s\ secearn\ [i s\ se rea[eze, l\sând loc [i pentruceea ce înseamn\ sugestiile [i impulsu -rile permanente pe care realul le trans mitec\tre sensibilitatea ingenu\ a artistuluiautentic. În consecin]\, a devenit din ce înce mai receptiv la identitatea spa]iului geograficlocal, s-a ar\tat interesat de fizio -no miile oamenilor în mijlocul c\rora tr\ia[i de peisajul unduitor [i molcom din juruls\u, al c\rui efect asupra st\rii sale de spi -rit era din acest motiv, dar [i din punct devedere al înc\rc\turii cromatice marcatede sobrietate mai mult liric-edulcorant [ibucolic-sedativ decât dinamic [i incitant,fapt ce l-a determinat s\ se aplece cu acribiespre compunerea unor game cromaticetot mai rafinate având în punctul lorde origine verdele [i albastrul. Studierea [iexperimentarea unor astfel de subtilit\]itehnice s-au num\rat în acel r\stimp prin -tre pu]inele modalit\]i eficiente de a sesustrage freneziei plein air-iste de care sel\sase cuprins, dar au însemnat [i un pariucu sine însu[i prin mijlocirea c\ruia [i-amen]inut treaz instinctul de explorator dubitatival datului vizual, rezervându-[i d<strong>rep</strong>tul[i [ansa implicit\ de a se exprima în cutotul al]i termeni stilistici, dac\ motive deindiferent ce natur\ ar fi impus, în anumi -te împrejur\ri, acest lucru.Digresiunileunui „expresionist nevrotic”Un astfel de moment avea s\ intervin\pe la începutul anului 1991, când, ca re -zultat al unei fronde personale f\r\ martori,în solitudinea atelierului s\u, artistulîncepe s\-[i „strice” lucr\rile, destructu -rându-le cu coada pensulei ori intervenindaleatoriu cu pete de culoare în zonele încare imaginea era articulat\ cu maximumde claritate. Peisaje mustind de ampren -tele cromatice [i cvasitactile ale naturii,portrete armonios construite, compozi]iia[ezate sub semnul suveran al echilibruluidispar în doar câteva minute, victime aleunui „expresionism nevrotic”, dup\ cum în -su[i pictorul î[i define[te „r\t\cirile” aceleiperioade ale c\rei ecouri, suprapuse pestealte registre compozi]ionale, aveau s\ se în -tind\ pân\ prin 1995.La început, schimbarea radical\ de stil[i de viziune i s-a p\rut lui însu[i un lucruinevitabil dedus din psihopatia general\ asociet\]ii române[ti abia trecute printr-oruptur\ istoric\ major\. Se considera un re -bel care s-a reg\sit, în sfâr[it, pe sine. Mai44Însemn\riie[ene
apoi, a în]eles c\ nu putea fi a[a, c\, la ceiaproape treizeci de ani ai s\i, era un în târ -ziat printre adev\ra]ii [i legitimii ina dap ta]iori r\zvr\ti]i. C\utând mai adânc, Vir gilParghel a descoperit c\ starea de spirit decare se l\sase cuprins avea r\d\cini mul ti -ple în evenimente [i situa]ii anterioare, alec\ror conota]ii vizau aproape exclusiv la -tura estetic\ a procesului s\u de formareintelectual\ [i artistic\. În 1985 fusese laMoscova, vizitase Muzeul Pu[kin [i luasecontact, pentru prima dat\ nemijlocit, culucr\ri celebre semnate de Cezanne, Gauguin,Degas, Van Gogh. Un nou mod dea în]elege pictura începuse s\-[i fac\ dejaloc în gândirea sa, iar conexiunile, chiar da -c\ fragmentate [i deformate ideologic, cuavangarda româneasc\ din prima jum\tatea secolului al XX-lea [i cu esteticile unorcurente europene [i americane adânc refor -matoare nu au f\cut decât s\ stimu leze a -cest proces de diversificare a unghiu rilor deabordare personale [i a perspec tivelor des -chise rând pe rând asupra unor vi itoare ex -perien]e vizuale, ce se anun]au a fi de o vas -titate cople[itoare. Memorabi l\ a fost pen truVirgil Parghel, în aceast\ ordine de idei, [iexpozi]ia de art\ fran ce z\ contemporan\deschis\ în 1988 la Bucure[ti [i Ia[i. Adu -când pe simezele ro mâne[ti opere re pre zen -tative apar]inând, printre al]ii, lui PierreSoulages, Pierre A lechinski, Jean Degottex,Jean Dubuffet, Gerard Gasio row ski, organizatoriievenimentului au oferit publiculuide la noi o veritabil\ panoram\ a tendin ]e -lor ce domi nau arta francez\ a acelei peri -oade, de la ta[ism la expresionismul ab -stract, de la abstrac]ionismul liric la ductulcaligrafierii extrem-orientale [i de la dic te -ul automat la eliberarea de norme le esteti -ce [i dezinhibarea total\ propuse de mi[ careacunoscut\ sub numele de „autsi der art”.Natura, mae[trii [i experimentulProfund benefic\ pentru cunoa[tereacomplex\ [i nuan]at\ a propriilor aptitudini[i resurse, experien]a abstract\ princare a trecut vreme de aproximativ cinciani a constituit pentru Virgil Parghel unbun prilej de a-[i preg\ti o impresionant\[i fastuoas\ revenire la figurativ. P\r\sindSuceava, loc în care „nu-i culoare” [i stabi -lindu-se la Bucure[ti, artistul a (re)desco pe -rit cromatica sudului românesc, str\lucirea[i senzualitatea pastei stoarse pe pânz\ directdin tub. Ro[ul, galbenul, portocaliul,al\turi de o mare varietate de griuri exuberantcolorate [i-au f\cut loc pe paleta sa,pensula şi dalta · pensula şi daÎnsemn\riie[ene45
- Page 2 and 3: ~nsemn\ri ie[eneserie nou\, anul V,
- Page 4 and 5: oasca şi barza · broasca şi2Doin
- Page 7 and 8: ea din discursul lui Ca]avencu, din
- Page 9 and 10: Jose de la Barra:cronicile sale din
- Page 11 and 12: de pe urma mizeriei, câ[tigat\ cu
- Page 14 and 15: Gr. T. Popa ∙ restituiri ∙ Gr.
- Page 16: Gr. T. Popa ∙ restituiri ∙ Gr.
- Page 20 and 21: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 22 and 23: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 24 and 25: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 26 and 27: -mişcarea literara · mişcarea li
- Page 28 and 29: cronica traducerilor · cronica tr2
- Page 30 and 31: cronica traducerilor · cronica trJ
- Page 32 and 33: cave canem · cave canem · cav30An
- Page 34 and 35: cave canem · cave canem · cavJose
- Page 36 and 37: mişcarea ideilor · mişcarea id34
- Page 38 and 39: mişcarea ideilor · mişcarea id36
- Page 40 and 41: ursa ideilor economice · burs38Tib
- Page 42 and 43: ursa ideilor economice · burs40Bel
- Page 44 and 45: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 48 and 49: pensula şi dalta · pensula şi da
- Page 50 and 51: ochiul anticarului · ochiul ant48l
- Page 52 and 53: ochiul anticarului · ochiul antlui
- Page 54 and 55: Jose de la Barra:Melodie nocturn\
- Page 56 and 57: mitate convulsiv\. Dar, în primul
- Page 58 and 59: Jose de la Barra:Însemn\ri ie[eneC
- Page 60 and 61: dal istoric, Incognito r\mâne, not
- Page 62 and 63: liste de cuvinte etc., Caietele Pri
- Page 64 and 65: orelui porphyrian are alternativa o
- Page 66 and 67: starea homo homini lupus. Aici inte
- Page 68 and 69: ne în partea a 12-a a Istoriei ier
- Page 70 and 71: inconfundabil, decalat, al romanelo
- Page 72 and 73: cea în care orice fiin]\ uman\ are
- Page 74 and 75: Jose de la Barra: Prietene 5die, ch
- Page 76 and 77: Jose de la Barra: Elemente esen]ial
- Page 78 and 79: am - de! Ori[icât s\ zici, magazio
- Page 80 and 81: - Domnule Turturel… Te opresc mag
- Page 82 and 83: Jose de la Barra:expresie de limb\
- Page 84 and 85: Pe lâng\ plopii f\r\ so] nu ridic\
- Page 86 and 87: Jose de la Barra:Alte grafii Ibr\il
- Page 88 and 89: Jose de la Barra:Am visat, `n sinea
- Page 90 and 91: Num\r ilustrat cu reproduceri dup\