SCARLAT DEMETRESCU-Din Tainele Vietii si ... - ideaticabluescafe

Comunicări din Cer135Se cere tăcere iniţiatuluiJVLarii preoţi ai antichităţii adunau pe papirusurile lor tot ce aflau de la noi, şi orânduindu-ledupă materie şi alfabet, păstrau cu grijă aceste scrieri, ca nu cumva să se piardă sau vreun ochiindiscret să le citească. De atunci au urmat decăderi, prefaceri şi răsturnări de guvernământ, revoluţii,războaie, acte de vandalism, iar focul şi sabia le-au distrus. Cele puţine care s-au mai strecurat de-alungul veacurilor au fost distrase şi ele în epoca întunecată a Evului Mediu.In epoca actuală, noi, albinele Cerului, căutăm să refacem ştiinţa ascunsă din noaptea timpurilor.Conform legii divine, omul fiind om nu ştie nimic de lumile invizibile. Dacă el se află pe o treaptămai ridicată de spiritualitate, încercăm să-1 convingem de existenţa lumii noastre invizibile. în acestscop îl punem în faţa unor fenomene fireşti, dar uimitoare pentru el, stârnindu-i puternic curiozitatea- resortul care îl va împinge la studiul acestor fenomene. O dată pornit în cercetarea lumii noastre,îi punem în cale un medium de comunicări, şi prin el îi predăm cunoştinţe referitoare la lumeacerurilor. Cu alte cuvinte, căutăm să introducem pe discipolul nostru în ştiinţa pierdută din veacurileapuse. In fine, când el s-a adâncit suficient în aceste studii, coboară marile entităţi spirituale,revelându-i din tainele cele mai înalte la care un pământean are acces.In antichitate, când cei aleşi întâlneau un fenomen necunoscut, nu ne mai întrebau pe noi,entităţi spirituale libere, ci se duceau la biblioteca sfântă, unde, căutând, aflau explicaţia fenomenuluirespectiv, sau primeau răspuns la anumite întrebări referitoare la problemele vieţii.Azi, cereţi să vă explicăm tot ce vedeţi şi auziţi. O facem bucuroşi pentru luminarea voastră,dar nu totdeauna avem la îndemână instrumentele necesare, mediumi de o anumită valoare. Deaceea suntem nevoiţi să alegem din mulţimea omenirii pe cei coborâţi în lume cu misiunea de a firăspânditorii luminii lumii noastre, şi punându-le în cale un bun medium de comunicări sau făcându-ipe ei mediumi auditivi, le spunem tot ce este necesar, pentru ca ei, la rândul lor, să le aştearnă pehârtie şi să le transmită mai departe aleşilor sau ucenicilor lor. Astfel refacem ştiinţa Cerului,pierdută în timpurile îndepărtate.Dificultăţii de a găsi un bun medium se adaugă şi faptul că nu oricând o mare Lumină cereascăse coboară ca să depene din ştiinţa universului, căci numai strălucitoarele duhuri sunt posesoareleunor cunoştinţe înalte şi numai ele au posibilitatea să ne facă asemenea destăinuiri.Aşadar se cere un bun instrument şi o mare Lumină care să comunice. Dar această entitatedeosebit de luminoasă nu poate comunica oricui, ci numai misionarilor coborâţi aici pe pământ. îngeneral, lumea noastră superioară nu se pune în legătură decât cu oamenii morali. Nu se pot daperlele Cerului, cunoştinţa Adevărului, decât sufletelor pure. Aceasta este cea mai de seamă condiţie.Nu aceeaşi exigenţă se cere şi din partea mediumului. Desigur, dacă un medium este un omcorect, cu sentimente frumoase, el va constitui un instrument admirabil, dar această condiţie nu esteabsolută. Mediumitatea sa nu este în raport cu moralitatea sa. Se înţelege că un duh luminoscomunicând printr-un medium cu o moralitate ceva mai scăzută, va suferi mult, dar în definitiv else achită de o misiune, iar durerea sa va fi recompensată.Lumea Cerului caută să aducă la sentimente mai bune chiar şi pe cei imorali. Isus Christos, FiulTatălui divin, stătea El de vorbă numai cu cei morali? Fugea El de cei imorali? Pe aceştia căuta Elsă-i îndrepte, căci pentru lumea imorală coborâse pe Pământ, ca să-i vindece. Isus Christos nuvenise să-i vindece pe cei bolnavi trupeşte. E drept că i-a vindecat pe mulţi de lepră, a dat vedereorbilor şi grai muţilor, a înviat morţi etc, dar la urma urmei El nu venise pentru aceste semne -care arătau Divinitatea Sa. A venit să stabilească o doctrină, o nouă linie de conduită omenirii. Mulţibolnavi aflaţi în Palestina au rămas nevindecaţi! Aşadar, El nu venise să vindece durerile fizice, cisă îndrepte starea de imoralitate a omenirii.Se poate îmbolnăvi trupul, dar se poate îmbolnăvi şi duhul. Dintre aceste două boli, cea maigravă e a duhului, a spiritului. Imoralitatea este o boală a scânteii, a spiritului uman.Dacă s-ar mai fi păstrat scrierile antichităţii, aţi fi văzut acolo că şi scânteia se poate îmbolnăvi,şi boala ei se manifestă prin pervertirea legilor Tatălui ceresc. Tot din acele scrieri aţi fi văzut că