Comunicări din Cerparticule de viaţă supuse Voinţei supreme a Creatorului; prin urmare, El îşi impune Voinţa fluiduluiuniver<strong>si</strong>c. Prin intermediul fluidului univer<strong>si</strong>c Tatăl creator îşi impune Voinţa asupra globului terestru,conducându-1 pe un anumit drum sau traiectorie. Fluidul univer<strong>si</strong>c, acest curent de materie etericăare o mişcare, o curgere într-un sens circular.Să luăm ca punct de observaţie <strong>si</strong>stemul nostru planetar, şi anume soarele. Fluidul univer<strong>si</strong>ccurge în jurul soarelui.- Cum, luminătorule, nu se învârteşte pământul în jurul soarelui?- Nu, copii, pământul nu se învârteşte <strong>si</strong>ngur în jurul soarelui, ci fluidul univer<strong>si</strong>c care scaldăde jur împrejur soarele se învârteşte, curge în jurul soarelui şi în mişcarea sa târăşte şi globulterestru. Acest fluid curge continuu, se mişcă în jurul soarelui de miliarde de ani, de la crearea lui.La început era numai soarele şi fluidul din jurul său. Iniţial fluidul solar era mai dens, dar dincauza mişcării sale de rotaţie, s-a rarefiat din ce în ce mai mult. Când rarefierea a atins un anumitgrad, s-a rupt din soare o bucată, din care s-a format apoi planeta noastră. Aşa au luat naştere, rândpe rând, şi celelalte planete desprinse din soare, datorită mişcării sale de rotaţie, provocată demişcarea circulară a fluidului univer<strong>si</strong>c înconjurător.- Până unde se întinde atmosfera fluidică solară? ,- Până dincolo de ultima sa planetă, necunoscută de pământeni, pentru că n-au văzut-o încă cutelescoapele lor.Acum revin şi mă adresez ţie, frate. După cum voi puteţi trece un anumit coip din starea solidăîn stare lichidă şi apoi gazoasă, tot astfel noi, cei ştiutori, putem supune voinţei noastre fluidul solar,trecându-1 din concentrare în concentrare, până la starea gazoasă, lichidă sau solidă, prin toatestările materiei voastre terestre.Iarăşi sunt întrerupt: „învăţătorule, cum de se face ziuă şi noapte pe pământ, dacă el este târâtde fluidul din jurul <strong>si</strong>stemului solar?"Se face ziuă şi noapte pentru că în mişcarea sa de rotaţie în jurul soarelui, pământul mai faceşi o a doua mişcare, de rotaţie în jurul axei sale, provocată de fluidul univer<strong>si</strong>c, care prin parteaexterioară a mişcării circulare trage mai repede, iar prin partea interioară merge mai încet. <strong>Din</strong>inegalitatea acestor două forţe tangente - internă şi externă - s-a născut mişcarea de rotaţie propriepământului, care a determinat ziua şi noaptea, succe<strong>si</strong>v, pe suprafaţa lui. La această cauză s-a maiadăugat încă un factor. La începutul creării sale, pământul cădea mereu spre periferia atmosfereifluidice solare. <strong>Din</strong> combinarea mişcării de îndepărtare a pământului de soare şi a mişcării circularea fluidului solar s-a născut mişcarea de rotaţie a globului pământesc în jurul axei sale.Fluidul solar a fost şi este mai dens în apropierea soarelui, şi din ce în ce mai rar către periferiasa; adică particulele componente ale fluidului solar sunt mai apropiate în vecinătatea soarelui, şi maidepărtate între ele către periferia sferei fluidice solare. Această atmosferă eterică solară se terminădincolo de ultima sa planetă - cea dintâi ruptă din soare - pe o distanţă de milioane de kilometri.Azi, puterea de atracţie a soarelui nu-i permite pământului să se îndepărteze decât foarte puţin,cu câţiva centimetri în fiecare an. Cu trecerea tinipului, materiile constitutive ale pământului s-autransformat, până au ajuns la starea actuală, atribuită de A voi răcirii. Pe măsura îndepărtării de soare,compoziţia şi starea materiei terestre se va schimba. în decurs de miliarde de ani, pământul s-aîndepărtat de locul său de origine, intrând într-un fluid solar din ce în ce mai rar, care a determinattoate prefacerile de pe suprafaţa sa.Omul trupesc a început studiul pământului de curând, şi nu a avut încă timpul să constate căel se îndepărtează de soare. Noi, care avem miliarde de ani în urma noastră, având ocazia şi putinţasă observăm globul în jurul căruia ne facem şcoala, cunoaştem acest fenomen, încă necunoscutastronomilor voştri. !După cum în lumea voastră trupească un copil din clasele primare pune câte o întrebare de temiri cum i s-a născut în minte, tot astfel un duh tânăr m-a întrebat: „Domnule, pe când am fost şieu om trupesc, am învăţat că doar un corp uşor se înalţă. Cum se face că pământul - care e un coipgreu - se înalţă, se îndepărtează în atmosfera solară?"Suntem obligaţi să răspundem duhului în a cărui minte s-a putut naşte o asemenea întrebareştiinţifică. Da, fiule, pământul se îndepărtează de soare sau se înalţă în atmosfera lui fluidică,deoarece este atras de Sfera divină. Cu vremea, toate astrele au tendinţa de a porni sau cădea cătreSfera divină, aflată în centrul sferei cosmosului. Aşadar, cu timpul, şi soarele nostru împreună cutoţi puii săi va avea tendinţa de a cădea către Laboratorul divin. De acolo, din Sfera divină seexercită atracţia despre care a vorbit fostul pământean Newton, mare sfânt la noi în Cer.Un vapor de zeci de mii de tone pluteşte pe apa oceanului. De ce? Pentru că - ai să zici - econstruit ca să plutească. Ei bine, şi pământul este astfel construit ca el să plutească pe linia hotărâtăde Cel Atotputernic, deoarece el posedă, condensat în interiorul său, fluid solar.jgj
182 <strong>Din</strong> tainele vieţii şi ale universului -A doua carteDupă această lungă introducere, răspund şi la întrebarea ta: „Ce este o materializare?"Materializarea este un studiu făcut de savanţii Cerurilor noastre, cu fluidul solar, aflat în jurulnostru, în chiar atmosfera voastră, pătrunzând globul pământesc până în centrul său.Savanţii noştri lucrează cu acest fluid, căutând să-1 treacă prin toate stările fizice ale pământului:gazoasă, lichidă şi solidă. Una din numeroasele lor studii şi experienţe este creaţia. Ei se trudescsă afle cum a creat Divinitatea, din această materie subtilă, omul, animalul şi planta. Vrând-nevrând,ei ajung astfel să facă materializări. Materializarea este un capitol important din studiile savanţilorcereşti. Deoarece aceste studii nu se pot finaliza în Cer, savanţii cereşti coboară la suprafaţapământului, formează un cerc de fraţi trupeşti, oameni morali şi intelectuali, aduc în mijlocul lorun medium superior, anume pregătit de la naştere pentru această înaltă mi<strong>si</strong>une cerească, şi impunândanumite condiţii, îşi încep experienţele care îi vor duce la: ştiinţa creaţiei.Aşadar, pentru asemenea operaţii foarte rare se cer trei factori: savanţi cereşti, un medium dematerializare şi un cerc select format din oameni puri, evoluaţi şi culţi.Savanţii ^cereşti fac aceste experienţe pentru că le sunt necesare, şi nu de dragul de-a uimipământenii. în antichitate, experienţele se făceau numai în sânul cercului marilor iniţiaţi. Acum20.000 de ani exista în spaţiul din jurul pământului o pleiadă de mari savanţi, dintre care s-auîntrupat în Egipt, constituind, rând pe rând casta marilor preoţi, iniţiaţi în tainele cereşti. Unii erauîn spaţiu şi alţii întrupaţi pe pământ. Cei de sus, împreună cu cei de jos, făceau experienţe privitedin două puncte de vedere, uman-trupesc şi uman-spiritual. Aceşti mari savanţi cereşti au experimentatşi făcut studii pe pământ aproximativ 12.000 de ani. Ei se schimbau cu rândul, când unii erau sus,ceilalţi erau întrupaţi jos, şi invers. Casta marilor preoţi a dobândit un caracter religios pentru a nuavea acces oricine la ea şi apoi au ierarhizat-o. Pentru ca tainele aflate de la cei de sus să nu fiedivulgate, iniţiatul depunea un jurământ, acceptând mai degrabă să moară decât să destăinuie celecomunicate de sus. Tăinuirea acestor experienţe şi comunicări nu era dictată de vreun scop egoist,ci pentru că ştiinţa cerească, împărtăşită prin viu grai celor nepregătiţi, s-ar fi deformat. Duhulinferior - întrupat sau neîntrupat - neputând, datorită nivelului său de evoluţie, să cuprindă adâncultuturor lucrurilor, interpretează conform limitelor sale ceea ce nu înţelege şi astfel, transmiţându-semai departe, fondul prim al informaţiei s-ar fi deformat, până ce nu ar mai fi corespuns adevărului.Vă dau un exemplu <strong>si</strong>mplu şi comun. Omul de la ţară a auzit de „automobil", dar el necunoscândla început înţelesul acestui cuvânt, 1-a transformat în „motomobil". Tot aşa cu orice idee: omul<strong>si</strong>mplu o schimonoseşte ori o înlocuieşte cu alta. Fiind necesar să se dea omului pământesc sauceresc anumite cunoştinţe, evoluţia duhului este reprezentată prin clase sau grade, avându-se capunct de plecare moralitatea şi intelectualitatea.Pentru a-şi face studiile, marii savanţi ai Cerului acestui glob au creat în anumite locuri - India,Tibet, Egipt - nuclee de iniţiaţi, pentru ca prin ei şi cu ajutorul lor să-şi facă experienţele, iar lumeasuperioară a Pământului să nu rămână fără această ştiinţă cerească, altfel pierdută.Dar după ce şi-au terminat studiile, savanţii cereşti au pără<strong>si</strong>t planeta noastră. De la plecarealor, religiile şi castele organizate de ei au decăzut, iar iniţieri nu s-au mai făcut, deoarece în loculcelor plecaţi, casta preoţească a fost ocupată de duhuri mai puţin ştiutoare. De asemenea, numărulmediumilor s-a redus, până au dispărut şi ei, pentru că, pe de o parte, erau întreţinuţi complet decasta preoţilor, iar pe de alta, Pământul nu mai avea savanţi cereşti care să cunoască mediumizareavehicolelor unui om, pentru a face din el un bun instrument pentru studiile lor. Treptat, omenireaa decăzut tot mai mult în abisul neştiinţei şi mai ales al imoralităţii.Aşa s-au scurs veacurile, până a reapărut marele Christ, aducând în lume vechile cunoştinţe alesavanţilor de acum 20-25 mii de ani, formând o religie, care - aparent - nu are la bază ştiinţa, cinumai iubirea, anihilând oarecum pornirea duhurilor inferioare spre bestialitate. De atunci au trecutveacuri, şi pe baza dragostei Lui, omenirea a ajuns la civilizaţia de azi, strălucitoare mai mult îndomeniul material, pământesc, pe când în cel moral este în regres faţă de primele veacuri alecreştinismului.Acum în spaţiu se află din nou cete de mari savanţi, cărora le puteţi da numele de GlasulAdevărului. Ei doresc să refacă studiile răspândite de cei plecaţi acum zece mii de ani. Aceştisavanţi au început să reia combinaţiile fluidului solar cu materia solidă, lichidă şi gazoasă a acestuiglob, dând naştere la fenomene neînţelese, necuprinse încă de voi, oameni trupeşti. în acest scop,aproximativ de o sută de ani încoace, unii dintre ei s-au şi întrupat, întemeind o ştiinţă nouă, îndefinitiv veche de când se află omul pe acest pământ, ştiinţa numită spiritism.în general, lumea crede că spiritismul constă în mijlocul de a comunica cu omul ceresc, ceeace nu este exact. Noi, oamenii fluidici, nu avem nevoie să comunicăm cu voi, nu avem nevoie săîncredinţăm lumea terestră de existenţa noastră, deoarece noaptea duhurile întrapate sunt şi ele ceeace suntem şi noi. în scopul avansării cunoştinţelor noastre, avem nevoie de experienţe terestre,
- Page 3 and 4:
© COPYRIGHT EMETEDITOR GHIURI SELE
- Page 6:
Vnchin această carte generaţiei t
- Page 9 and 10:
$ Din tainele vieţii ţi ale unive
- Page 11 and 12:
PRIMA CARTE
- Page 13 and 14:
12 Din tainele vieţii fi ale unive
- Page 15 and 16:
14 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 17 and 18:
16 ( Din tainele vieţii şi ale un
- Page 19 and 20:
18 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 21 and 22:
20 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 23 and 24:
22 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 25 and 26:
24 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 27 and 28:
26 ■ Din tainele vieţii şi ale
- Page 29 and 30:
28 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 31 and 32:
30 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 33 and 34:
32 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 35 and 36:
34Corpul planetar sau terestrian al
- Page 37 and 38:
36 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 39 and 40:
38 Din. tainele vieţii şi ale uni
- Page 41 and 42:
40 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 43 and 44:
42Corpul solar şi corpul mental al
- Page 45 and 46:
Corpul solar şi corpul mental al o
- Page 47 and 48:
Corpul solar şi corpul mental al o
- Page 49 and 50:
Corpul solar ţi corpul mental al o
- Page 51 and 52:
Corpul solar şi corpul mental al o
- Page 53 and 54:
Moartea 51încrederea, deoarece num
- Page 55 and 56:
Moartea 53încât multă vreme nu-
- Page 57 and 58:
■Moartea 55Când omul e gata să
- Page 59 and 60:
56 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 61 and 62:
58 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 63 and 64:
60 Din tainele vieţii .şi ale uni
- Page 65 and 66:
62 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 67 and 68:
64 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 69 and 70:
66 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 71 and 72:
68 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 73 and 74:
Moartea ■ ^ceremoniei, mă simţe
- Page 75 and 76:
Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 77 and 78:
Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 79 and 80:
nivelul unde intenţionează să va
- Page 81 and 82:
76 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 83 and 84:
78 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 85 and 86:
50 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 87 and 88:
82 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 89 and 90:
84 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 91 and 92:
86 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 93 and 94:
88 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 95 and 96:
90 Din tainele vieţii fi ale unive
- Page 97 and 98:
92 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 99 and 100:
94 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 101 and 102:
96 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 103 and 104:
98 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 105 and 106:
100 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 107 and 108:
102 Din. tainele vieţii şi ale un
- Page 109 and 110:
104 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 111 and 112:
106 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 113 and 114:
108 ' Din tainele vieţii şi ale u
- Page 115 and 116:
110 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 117 and 118:
112 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 119 and 120:
114 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 121 and 122:
116 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 123 and 124:
i/5 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 125 and 126:
120Destinul omuluiDupă ce am luat
- Page 127 and 128:
122 Din tainele vieţii ,şi ale un
- Page 129 and 130:
124 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 131 and 132:
126 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 133 and 134:
128 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 135 and 136: 130 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 137 and 138: 132 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 139 and 140: A DOUA CARTE
- Page 141 and 142: 136 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 143 and 144: 138 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 145 and 146: 140 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 147 and 148: 142 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 149 and 150: 144 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 151 and 152: 146 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 153 and 154: 148 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 155 and 156: 150 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 157 and 158: 152 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 159 and 160: 154 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 161 and 162: 156 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 163 and 164: 158 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 165 and 166: 160 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 167 and 168: 162 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 169 and 170: Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 171 and 172: 166 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 173 and 174: 168 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 175 and 176: 70 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 177 and 178: 172 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 179 and 180: 174 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 181 and 182: 176 . Din tainele vieţii şi ale u
- Page 183 and 184: 78 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 185: 180 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 189 and 190: 184 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 191 and 192: 186 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 193 and 194: 188 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 195 and 196: 190 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 197 and 198: 192 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 199 and 200: 194 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 201 and 202: 196 • Din tainele vieţii şi ale
- Page 203 and 204: 198 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 205 and 206: 20® Din tainele vieţii şi ale un
- Page 207 and 208: 202 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 209 and 210: 204 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 211 and 212: 206 Din tainele vieţii yi ale univ
- Page 213 and 214: 208 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 215 and 216: 210 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 217 and 218: 212 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 219 and 220: 214 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 221 and 222: 216 . Din tainele vieţii şi ale u
- Page 223 and 224: -•^Din tainele vieţii şi ale un
- Page 225 and 226: 220 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 227 and 228: 222 Din tainele vieţii, fi ale uni
- Page 229 and 230: 224 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 231 and 232: 226 Din tainele vieţii fi ale univ
- Page 233 and 234: 228 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 235 and 236: 23® Din tainele vieţii şi ale un
- Page 237 and 238:
232 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 239 and 240:
234 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 241 and 242:
236 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 243 and 244:
1 Davar (ebr. - cuvânt, lucra) - E
- Page 245 and 246:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 247 and 248:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 249 and 250:
244 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 251 and 252:
246 Din tainele vieţii fi ale univ
- Page 253 and 254:
248 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 255 and 256:
250 Din tainele vieţii ,,v; ale un
- Page 257 and 258:
252 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 259 and 260:
254 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 261 and 262:
256 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 263 and 264:
258Din tainele vie/ii ţi ale unive
- Page 265 and 266:
'""Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 267 and 268:
262 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 269 and 270:
264 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 271 and 272:
-66 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 273 and 274:
268 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 275 and 276:
?7Q Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 277 and 278:
272 Di n tainele vieţii şi ale un
- Page 279 and 280:
274 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 281 and 282:
276 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 283 and 284:
■278Din tainele vieţii şi ale u
- Page 285 and 286:
280 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 287 and 288:
282 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 289 and 290:
284 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 291 and 292:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 293 and 294:
288 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 295 and 296:
290 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 297 and 298:
292 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 299 and 300:
294 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 301 and 302:
296 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 303 and 304:
29SDin tainele vieţii şi ale univ
- Page 305 and 306:
300 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 307 and 308:
302 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 309 and 310:
304 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 311 and 312:
306 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 313 and 314:
308 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 315 and 316:
310 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 317 and 318:
312 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 319 and 320:
314 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 321 and 322:
316 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 323 and 324:
318 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 325 and 326:
320 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 327 and 328:
322 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 329 and 330:
324 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 331 and 332:
326 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 333 and 334:
328 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 335 and 336:
330 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 337 and 338:
332 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 339 and 340:
334 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 341 and 342:
336 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 343 and 344:
338 ' Din tainele vieţii şi ale u
- Page 345 and 346:
340 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 347 and 348:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 349 and 350:
344 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 351 and 352:
346 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 353 and 354:
348 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 355 and 356:
350 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 357 and 358:
352 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 359 and 360:
354 Din tainele vieţii şi. ale un
- Page 361 and 362:
356 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 363 and 364:
învârtindu-se în jurul axei sale
- Page 365 and 366:
Comunicări din Cer 359etc. Tot unu
- Page 367 and 368:
Comunicări din Cercând vrei să l
- Page 369 and 370:
Comunicări din Cer 3g$şi pe ele c
- Page 371 and 372:
Comunicări din Cer 365propriile lo
- Page 373 and 374:
Comunicări din Cer_5i57Legile Cent
- Page 375 and 376:
Comunicări din Cer 369Ei bine, Sfe
- Page 377 and 378:
Comunicări din Cer^JJplângem că
- Page 379 and 380:
Comunicări din Cer 373Fricţiunile
- Page 381 and 382:
Comunicări din Cernoile date ştii
- Page 383 and 384:
Comunicări din Cer 377Infinit, Fiu
- Page 385 and 386:
Comunicări din Cer 379Toate aceste
- Page 387 and 388:
Comunicări din CerDacă materia ab
- Page 389 and 390:
Comunicări din Cer ■ JJ^JDupă c
- Page 391 and 392:
Comunicări din Cer 385le analizez,
- Page 393 and 394:
Comunicări din Cerşgja a Infinitu
- Page 395:
Comunicări din Cer 389de la centru
- Page 398 and 399:
392 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 401 and 402:
Cuprins5 închinare7 PrecuvântareP
- Page 404:
272 Eterul magnetic273 Şcoala duhu