44 <strong>Din</strong> tainele vieţii şi ale universului - Prima cartenece<strong>si</strong>tăţii sau impre<strong>si</strong>ei primită de la trup. Dorinţa corpului planetar se transmite sub formă devibraţii, de-a curmezişul celorlalte corpuri, până la scânteie - suveranul central. Scânteia divină iacunoştinţă de ce s-a petrecut în afara corpului său, cugetă în interiorul său şi apoi se decide. Atunci,pune în acţiune voinţa sa, după care corpul său începe să vibreze. Prin vibraţiile sale trezeşte dincorpul memoriei anumite forme sau clişee corespunzătoare dorinţei sau nece<strong>si</strong>tăţii respective. înfine, potrivit celor ştiute şi experimentate deja, se concretizează în corpul gândurilor o formăultramicroscopică, o individualitate de-<strong>si</strong>ne-stătătoare, un corp viu, o fiinţă, numită idee. Aceastăidee este expulzată în afară, determinând în drumul ei anumite vibraţii în corpul planetar. La rândulsău - datorită impulsului venit de la această idee - corpul planetar, prin intermediul corpului vital,comandă unui anumit centru din <strong>si</strong>stemul cerebrospinal să intre în acţiune, pentru îndeplinireanece<strong>si</strong>tăţii cerute, a evitării neajunsului <strong>si</strong>mţit, sau a obţinerii lucrului dorit. Iată foarte pe scurt,traiectul acţiunilor din afară la scânteie şi transmiterea deciziei de la scânteie spre exterior, la trup.Lumea fizică impre<strong>si</strong>onează trupul, scânteia divină ia cunoştinţă, iar prin corpul gândurilor,emite ordine, idei, executate de trup.La unele duhuri facultatea voinţei ia o dezvoltare deosebit de mare. Un asemenea om are ovoinţă puternică, dar neavând un capital bogat de cunoştinţe nu prea poate realiza opere durabileşi de mare importanţă. Există duhuri cu o mare inteligenţă, datorită faptului că şi-au exercitatcontinuu şi <strong>si</strong>stematic corpul mental, acumulând cunoştinţe. <strong>Din</strong> cauza acestei deosebite activităţispirituale, acest corp a luat o dezvoltare, o putere mai accentuată faţă de celelalte. Un asemenea omare o ascuţime de spirit deosebită, fiind o mare inteligenţă în mediul său de viaţă. Unele duhuri se<strong>si</strong>lesc din răsputeri să păstreze şi să memoreze adânc senzaţiile vizuale şi auditive. Asemeneaoameni îşi dezvoltă în mod deosebit corpul-arhivă sau memoria. Evreii memorând din copilăriepasaje întregi din cărţile lor religioase şi-au dezvoltat memoria foarte puternic. Prin urmare oameniise deosebesc între ei, prin puterea voinţei, inteligenţei şi a memoriei. Ferice de cine le va dezvoltadeopotrivă pe toate trei.Graţie impre<strong>si</strong>ilor din afară - idei şi fapte, spiritul caută mereu, în marea arhivă a corpului săumemorial, ideile corespunzătoare, pe care le înşiră, le combină şi deduce ceea ce va urma - ca fapte,sau ceea ce va hotărî - ca idei, un altul. Acest proces, repetat mereu, acordă acestui om o facultatesuperioară, numită intuiţie. Scormonirea ideilor din rafturile corpului memorial şi punerea lor peprimul plan se numeşte imaginaţie. Duhul nu poate imagina ceea ce nu a recepţionat, ceea ce nua văzut, citit sau auzit cândva. Imaginaţia este facultatea de a crea mental idei noi, având ca modelideile deja câştigate şi depozitate în corpul memorial. <strong>Din</strong> cele expuse mai sus se înţelege căgândirea este materială, reprezintă o forţă deosebită şi se produce sub impulsul voinţei duhului.O probă că ideile omului sunt materiale şi exteriorizabile este faptul că, dacă unei persoaneadormite prin fluid magnetic i se descrie un obiect sau i se transmite mental ideea referitoare la acelobiect, ea spune că vede acea idee, sau mai exact că vede obiectul la care se referă acea idee. Sepoate merge şi mai departe. Luăm o foaie de hârtie şi ne gândim în faţa ei la o idee, de exempluun scaun. Ideea noastră se exteriorizează, se materializează şi se înregistrează pe hârtie. Amestecămaceastă hârtie, pe care aparent nu e nimic, cu alte hârtii asemănătoare la culoare, mărime şi calitate,şi le arătăm magnetizatului, care va indica faptul că pe una din ele se vede un scaun. Este chiar foaiade hârtie în dreptul căreia am gândit şi pe care, pentru a o recunoaşte, am înţepat-o uşor cu un acla un colţ, lucru de care hipnotizatul nu avea cunoştinţă. Aşadar ideea noastră a fost exteriorizată şica atare mediumul adormit a văzut-o. Când hârtia pe care era înregistrată presupusa formă-idee- scaunul - a fost prezentată întoarsă hipnotizatului, acesta a întrebat: „De ce mi-o prezinţi răsturnată?"Hipnotizatul va vedea dublu atunci când este invitat să privească hârtia printr-o prismă. Cu altecuvinte, forma-idee este atât de reală, atât de materială şi exterioară, încât ea trimite raze luminoase,care trecând prin prismă, produc o dublă refracţie. Dacă e invitat să privească printr-un binoclu, şianume prin lentilele ocularului, magnetizatul vede obiectul jmai aproape, iar dacă priveşte prinlentilele obiective, îl vede mai departe decât este în realitate. în fine, mediumul va vedea imagineareflectată şi într-o oglindă. în urma acestor experienţe, p<strong>si</strong>hologii vor fi nevoiţi să recunoascămaterialitatea gândului şi anume că ideea, forma ei spirituală, a fost emisă de spirit, a trecut princorpul mental, s-a învelit cu o porţiune din materia lui şi apoi a fost proiectată din corpul omuluiatât de obiectivă, încât a putut fi văzută de hipnotizat sau înregistrată pe o placă fotografică.Orice idee referitoare la un obiect din lumea fizică, va reproduce, într-o formă microscopică,obiectul respectiv. Dacă cineva se gândeşte la idei abstracte - avariţie, justiţie, frumuseţe, sublimetc. - acestea vor fi reprezentate prin <strong>si</strong>mbolurile respective.Tot ceea ce ne înconjoară în lumea fizică ne impre<strong>si</strong>onează. Orice impre<strong>si</strong>e se transmite de laorganele de <strong>si</strong>mţ prin nervi, şi anume prin fluidul care înconjoară nervii, până la <strong>si</strong>stemul cerebrospinal,mai precis până la corpul vital ce-1 înveleşte. Aici, imaginile venite din afară se transformă în
Corpul solar şi corpul mental al omuluisenzaţii, trec ca fulgerul prin corpurile astrale şi ajungând în corpul mental, stau ca imagini în faţascânteii, care le examinează şi înţelege sensul. <strong>Din</strong> acest moment duhul a perceput înţelesul imaginilorso<strong>si</strong>te şi conform acestor imagini decide în ce sens să acţioneze. Aşadar, din exterior spre interiorau urmat o serie de acte spirituale: impre<strong>si</strong>i, senzaţii, percepţii, concepţii. Pe măsură ce creştenumărul observaţiilor şi atenţia acordată înregistrării lor este mai încordată, cunoştinţele vor fi mainumeroase şi mai bine reţinute.Trăind în lumea fizică, adică în lumea materiei celei mai dense, omul se înţelege cu semenulsău prin vorbire. Vorbirea este o vibraţie sonoră a aerului. Ea înveleşte sau conţine o imagine, ofigură, corespunzătoare unei idei. Duhurile nemaiavând trap, nu mai au po<strong>si</strong>bilitatea de a produceunde sonore. Ideile lor fiind lip<strong>si</strong>te de haina vorbirii sonore, apar una după alta în faţa duhului, carele vede, le ştie înţelesul şi astfel află ceea ce gândeşte „vorbitorul" său. Ideile sunt imagini, forme,care au fiecare o culoare şi o anumită vibraţie, deci o anumită muzică eterică. Duhul priveşte ideilecolorate şi muzicale şi înţelege prin înşirarea lor gândirea emitentului lor. Gânditorul emite fulgerător,şi la fel de fulgerător înţelege şi răspunde receptorul.Datorită nece<strong>si</strong>tăţii de a produce sunete, cu ajutorul expiraţiei şi a vibraţiei coardelor vocale,omul trupesc vorbeşte extrem de încet, faţă de viteza fulgerătoare a convorbirii dintre două duhuri.în general, omul trupesc nu vede şi nu aude gândirea duhului. Unii oameni aud această vorbirespirituală, percepând-o de parcă ar auzi o convorbire telefonică. O aud în capul lor, în spirit, darli se pare exterioară, venită din afară. Aceşti foarte rari oameni se numesc mediumi auditivi. Altepersoane, asemenea duhurilor libere, văd aceste idei. Ele privesc un om şi văd emanând gândireadin capul său, cunoscând ce gândeşte. Aceşti oameni sunt şi mai rari şi se numesc cititori degânduri.<strong>Din</strong> descrierea de mai sus se înţelege că autorul gândirii este scânteia sau spiritul, iar corpulmental nu face decât să procure material pentru crearea imaginilor care corespund acelor idei.După cum, prin exerciţii fizice practicate <strong>si</strong>stematic, se dezvoltă trupul unui om, prin studiu,meditaţii şi concentrări continue, se dezvoltă corpul mental sau al gândurilor. Dar după cum executândun travaliu fizic, prelungit, <strong>si</strong>mţim că ne slăbesc puterile din ce în ce mai mult, până la epuizareacompletă, când vrând-nevrând suspendăm acea activitate, corpul gândirii, tot citind sau meditând,oboseşte, se epuizează şi <strong>si</strong>mte nevoia unui repaus, pentru ca în acest interval de timp să-şi refacămateria uzată.Am arătat că fiecare idee are o culoare proprie. Când sunt însoţite de stări emotive, ideile suntmai clare, mai viu colorate şi cu o vibraţie mai puternică. Clarvăzătorii ne-au revelat câteva culoricorespunzătoare unor stări sufleteşti. Astfel iubirea se manifestă printr-o culoare roză, supărarea,mânia - printr-o culoare roşie aprinsă, egoismul - printr-o culoare mohorâtă, brună închisă, iarspiritualitatea sau credinţa - printr-o culoare violet deschisă.Cu cât duhul evoluează, stările sale sufleteşti se ridică din inferioare spre stări superioare.Corpul său mental devine mai fin, se transformă, construindu-se dintr-o materie fluidică din ce înce mai fină, ca urmare, va avea o vibraţie tot mai rapidă.Corpul mental format dintr-o materie de calitate inferioară este supus influenţelor corpului fizic,şi va atrage din afară idei inferioare, comune, cu vibraţii lente, urâte şi respingătoare ca formă şiculoare. Veacurile trec, observaţiile permanente şi suferinţele îndurate îl fac pe duh mai activ, maitare în voinţă şi mai atent. <strong>Din</strong> această cauză, el se dezrobeşte din ce în ce mai mult de influenţeleşi dorinţele corpului fizic, iar de la o vreme chiar de atracţiile, dorinţele şi înclinaţiile materiei vii,care constituie corpul său planetar. <strong>Din</strong> acest moment, ideile ce frământă corpul mental devin maiînalte, mai abstracte, mai filosofice, într-un cuvânt mai spiritualizate.Suferinţele îndurate secole nenumărate au făcut duhul mai înţelept. De acum înainte el ştie săînfrâneze materia corpului său planetar şi să elimine din corpul gândurilor ideile venite din afară,ideile de o calitate inferioară. Omul ajunge uneori atât de conştient, încât în faţa unei <strong>si</strong>tuaţii grave,a unei împrejurări excepţionale, pare că aude în interiorul sufletului său o voce - vocea conştiinţeisale - spunându-i cum să decidă, ce atitudine să ia pentru a rezolva o <strong>si</strong>tuaţie sau împrejuraredificilă. Această voce este graiul tăcut al duhului către <strong>si</strong>stemul său cerebral, către personalitatea încare s-a întrupat.Duhul face o şcoală prin intermediul instrumentelor sale, şi în special prin corpul mental, cucare culege ideile ce plutesc prin spaţiu, ca praful prin atmosferă. Dar pentru ca acest corp săfuncţioneze perfect, se cere pace şi calm în celelalte corpuri, şi în special în corpul planetar saucorpul dorinţelor şi emoţiilor. Dacă aceste corpuri sunt liniştite, toate ideile so<strong>si</strong>te din afară vor firedate clar şi spiritul le va putea interpreta.Când aerul e liniştit, când nu bate nici un vânt şi suprafaţa lacului este lină, cerul şi stelele sereproduc fidel pe luciul apei, ca într-o oglindă. Pe furtună, apa de la suprafaţă se încreţeşte şi^j
- Page 3 and 4: © COPYRIGHT EMETEDITOR GHIURI SELE
- Page 6: Vnchin această carte generaţiei t
- Page 9 and 10: $ Din tainele vieţii ţi ale unive
- Page 11 and 12: PRIMA CARTE
- Page 13 and 14: 12 Din tainele vieţii fi ale unive
- Page 15 and 16: 14 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 17 and 18: 16 ( Din tainele vieţii şi ale un
- Page 19 and 20: 18 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 21 and 22: 20 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 23 and 24: 22 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 25 and 26: 24 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 27 and 28: 26 ■ Din tainele vieţii şi ale
- Page 29 and 30: 28 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 31 and 32: 30 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 33 and 34: 32 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 35 and 36: 34Corpul planetar sau terestrian al
- Page 37 and 38: 36 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 39 and 40: 38 Din. tainele vieţii şi ale uni
- Page 41 and 42: 40 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 43 and 44: 42Corpul solar şi corpul mental al
- Page 45: Corpul solar şi corpul mental al o
- Page 49 and 50: Corpul solar ţi corpul mental al o
- Page 51 and 52: Corpul solar şi corpul mental al o
- Page 53 and 54: Moartea 51încrederea, deoarece num
- Page 55 and 56: Moartea 53încât multă vreme nu-
- Page 57 and 58: ■Moartea 55Când omul e gata să
- Page 59 and 60: 56 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 61 and 62: 58 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 63 and 64: 60 Din tainele vieţii .şi ale uni
- Page 65 and 66: 62 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 67 and 68: 64 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 69 and 70: 66 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 71 and 72: 68 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 73 and 74: Moartea ■ ^ceremoniei, mă simţe
- Page 75 and 76: Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 77 and 78: Judecata, viaţa şi ocupaţia duhu
- Page 79 and 80: nivelul unde intenţionează să va
- Page 81 and 82: 76 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 83 and 84: 78 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 85 and 86: 50 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 87 and 88: 82 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 89 and 90: 84 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 91 and 92: 86 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 93 and 94: 88 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 95 and 96: 90 Din tainele vieţii fi ale unive
- Page 97 and 98:
92 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 99 and 100:
94 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 101 and 102:
96 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 103 and 104:
98 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 105 and 106:
100 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 107 and 108:
102 Din. tainele vieţii şi ale un
- Page 109 and 110:
104 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 111 and 112:
106 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 113 and 114:
108 ' Din tainele vieţii şi ale u
- Page 115 and 116:
110 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 117 and 118:
112 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 119 and 120:
114 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 121 and 122:
116 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 123 and 124:
i/5 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 125 and 126:
120Destinul omuluiDupă ce am luat
- Page 127 and 128:
122 Din tainele vieţii ,şi ale un
- Page 129 and 130:
124 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 131 and 132:
126 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 133 and 134:
128 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 135 and 136:
130 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 137 and 138:
132 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 139 and 140:
A DOUA CARTE
- Page 141 and 142:
136 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 143 and 144:
138 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 145 and 146:
140 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 147 and 148:
142 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 149 and 150:
144 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 151 and 152:
146 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 153 and 154:
148 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 155 and 156:
150 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 157 and 158:
152 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 159 and 160:
154 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 161 and 162:
156 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 163 and 164:
158 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 165 and 166:
160 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 167 and 168:
162 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 169 and 170:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 171 and 172:
166 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 173 and 174:
168 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 175 and 176:
70 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 177 and 178:
172 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 179 and 180:
174 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 181 and 182:
176 . Din tainele vieţii şi ale u
- Page 183 and 184:
78 Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 185 and 186:
180 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 187 and 188:
182 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 189 and 190:
184 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 191 and 192:
186 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 193 and 194:
188 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 195 and 196:
190 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 197 and 198:
192 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 199 and 200:
194 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 201 and 202:
196 • Din tainele vieţii şi ale
- Page 203 and 204:
198 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 205 and 206:
20® Din tainele vieţii şi ale un
- Page 207 and 208:
202 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 209 and 210:
204 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 211 and 212:
206 Din tainele vieţii yi ale univ
- Page 213 and 214:
208 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 215 and 216:
210 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 217 and 218:
212 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 219 and 220:
214 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 221 and 222:
216 . Din tainele vieţii şi ale u
- Page 223 and 224:
-•^Din tainele vieţii şi ale un
- Page 225 and 226:
220 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 227 and 228:
222 Din tainele vieţii, fi ale uni
- Page 229 and 230:
224 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 231 and 232:
226 Din tainele vieţii fi ale univ
- Page 233 and 234:
228 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 235 and 236:
23® Din tainele vieţii şi ale un
- Page 237 and 238:
232 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 239 and 240:
234 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 241 and 242:
236 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 243 and 244:
1 Davar (ebr. - cuvânt, lucra) - E
- Page 245 and 246:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 247 and 248:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 249 and 250:
244 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 251 and 252:
246 Din tainele vieţii fi ale univ
- Page 253 and 254:
248 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 255 and 256:
250 Din tainele vieţii ,,v; ale un
- Page 257 and 258:
252 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 259 and 260:
254 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 261 and 262:
256 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 263 and 264:
258Din tainele vie/ii ţi ale unive
- Page 265 and 266:
'""Din tainele vieţii şi ale univ
- Page 267 and 268:
262 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 269 and 270:
264 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 271 and 272:
-66 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 273 and 274:
268 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 275 and 276:
?7Q Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 277 and 278:
272 Di n tainele vieţii şi ale un
- Page 279 and 280:
274 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 281 and 282:
276 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 283 and 284:
■278Din tainele vieţii şi ale u
- Page 285 and 286:
280 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 287 and 288:
282 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 289 and 290:
284 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 291 and 292:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 293 and 294:
288 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 295 and 296:
290 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 297 and 298:
292 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 299 and 300:
294 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 301 and 302:
296 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 303 and 304:
29SDin tainele vieţii şi ale univ
- Page 305 and 306:
300 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 307 and 308:
302 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 309 and 310:
304 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 311 and 312:
306 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 313 and 314:
308 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 315 and 316:
310 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 317 and 318:
312 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 319 and 320:
314 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 321 and 322:
316 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 323 and 324:
318 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 325 and 326:
320 Din tainele vieţii ţi ale uni
- Page 327 and 328:
322 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 329 and 330:
324 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 331 and 332:
326 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 333 and 334:
328 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 335 and 336:
330 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 337 and 338:
332 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 339 and 340:
334 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 341 and 342:
336 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 343 and 344:
338 ' Din tainele vieţii şi ale u
- Page 345 and 346:
340 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 347 and 348:
Din tainele vieţii şi ale univers
- Page 349 and 350:
344 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 351 and 352:
346 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 353 and 354:
348 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 355 and 356:
350 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 357 and 358:
352 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 359 and 360:
354 Din tainele vieţii şi. ale un
- Page 361 and 362:
356 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 363 and 364:
învârtindu-se în jurul axei sale
- Page 365 and 366:
Comunicări din Cer 359etc. Tot unu
- Page 367 and 368:
Comunicări din Cercând vrei să l
- Page 369 and 370:
Comunicări din Cer 3g$şi pe ele c
- Page 371 and 372:
Comunicări din Cer 365propriile lo
- Page 373 and 374:
Comunicări din Cer_5i57Legile Cent
- Page 375 and 376:
Comunicări din Cer 369Ei bine, Sfe
- Page 377 and 378:
Comunicări din Cer^JJplângem că
- Page 379 and 380:
Comunicări din Cer 373Fricţiunile
- Page 381 and 382:
Comunicări din Cernoile date ştii
- Page 383 and 384:
Comunicări din Cer 377Infinit, Fiu
- Page 385 and 386:
Comunicări din Cer 379Toate aceste
- Page 387 and 388:
Comunicări din CerDacă materia ab
- Page 389 and 390:
Comunicări din Cer ■ JJ^JDupă c
- Page 391 and 392:
Comunicări din Cer 385le analizez,
- Page 393 and 394:
Comunicări din Cerşgja a Infinitu
- Page 395:
Comunicări din Cer 389de la centru
- Page 398 and 399:
392 Din tainele vieţii şi ale uni
- Page 401 and 402:
Cuprins5 închinare7 PrecuvântareP
- Page 404:
272 Eterul magnetic273 Şcoala duhu