SCARLAT DEMETRESCU-Din Tainele Vietii si ... - ideaticabluescafe

44 Din tainele vieţii şi ale universului - Prima cartenecesităţii sau impresiei primită de la trup. Dorinţa corpului planetar se transmite sub formă devibraţii, de-a curmezişul celorlalte corpuri, până la scânteie - suveranul central. Scânteia divină iacunoştinţă de ce s-a petrecut în afara corpului său, cugetă în interiorul său şi apoi se decide. Atunci,pune în acţiune voinţa sa, după care corpul său începe să vibreze. Prin vibraţiile sale trezeşte dincorpul memoriei anumite forme sau clişee corespunzătoare dorinţei sau necesităţii respective. înfine, potrivit celor ştiute şi experimentate deja, se concretizează în corpul gândurilor o formăultramicroscopică, o individualitate de-sine-stătătoare, un corp viu, o fiinţă, numită idee. Aceastăidee este expulzată în afară, determinând în drumul ei anumite vibraţii în corpul planetar. La rândulsău - datorită impulsului venit de la această idee - corpul planetar, prin intermediul corpului vital,comandă unui anumit centru din sistemul cerebrospinal să intre în acţiune, pentru îndeplinireanecesităţii cerute, a evitării neajunsului simţit, sau a obţinerii lucrului dorit. Iată foarte pe scurt,traiectul acţiunilor din afară la scânteie şi transmiterea deciziei de la scânteie spre exterior, la trup.Lumea fizică impresionează trupul, scânteia divină ia cunoştinţă, iar prin corpul gândurilor,emite ordine, idei, executate de trup.La unele duhuri facultatea voinţei ia o dezvoltare deosebit de mare. Un asemenea om are ovoinţă puternică, dar neavând un capital bogat de cunoştinţe nu prea poate realiza opere durabileşi de mare importanţă. Există duhuri cu o mare inteligenţă, datorită faptului că şi-au exercitatcontinuu şi sistematic corpul mental, acumulând cunoştinţe. Din cauza acestei deosebite activităţispirituale, acest corp a luat o dezvoltare, o putere mai accentuată faţă de celelalte. Un asemenea omare o ascuţime de spirit deosebită, fiind o mare inteligenţă în mediul său de viaţă. Unele duhuri sesilesc din răsputeri să păstreze şi să memoreze adânc senzaţiile vizuale şi auditive. Asemeneaoameni îşi dezvoltă în mod deosebit corpul-arhivă sau memoria. Evreii memorând din copilăriepasaje întregi din cărţile lor religioase şi-au dezvoltat memoria foarte puternic. Prin urmare oameniise deosebesc între ei, prin puterea voinţei, inteligenţei şi a memoriei. Ferice de cine le va dezvoltadeopotrivă pe toate trei.Graţie impresiilor din afară - idei şi fapte, spiritul caută mereu, în marea arhivă a corpului săumemorial, ideile corespunzătoare, pe care le înşiră, le combină şi deduce ceea ce va urma - ca fapte,sau ceea ce va hotărî - ca idei, un altul. Acest proces, repetat mereu, acordă acestui om o facultatesuperioară, numită intuiţie. Scormonirea ideilor din rafturile corpului memorial şi punerea lor peprimul plan se numeşte imaginaţie. Duhul nu poate imagina ceea ce nu a recepţionat, ceea ce nua văzut, citit sau auzit cândva. Imaginaţia este facultatea de a crea mental idei noi, având ca modelideile deja câştigate şi depozitate în corpul memorial. Din cele expuse mai sus se înţelege căgândirea este materială, reprezintă o forţă deosebită şi se produce sub impulsul voinţei duhului.O probă că ideile omului sunt materiale şi exteriorizabile este faptul că, dacă unei persoaneadormite prin fluid magnetic i se descrie un obiect sau i se transmite mental ideea referitoare la acelobiect, ea spune că vede acea idee, sau mai exact că vede obiectul la care se referă acea idee. Sepoate merge şi mai departe. Luăm o foaie de hârtie şi ne gândim în faţa ei la o idee, de exempluun scaun. Ideea noastră se exteriorizează, se materializează şi se înregistrează pe hârtie. Amestecămaceastă hârtie, pe care aparent nu e nimic, cu alte hârtii asemănătoare la culoare, mărime şi calitate,şi le arătăm magnetizatului, care va indica faptul că pe una din ele se vede un scaun. Este chiar foaiade hârtie în dreptul căreia am gândit şi pe care, pentru a o recunoaşte, am înţepat-o uşor cu un acla un colţ, lucru de care hipnotizatul nu avea cunoştinţă. Aşadar ideea noastră a fost exteriorizată şica atare mediumul adormit a văzut-o. Când hârtia pe care era înregistrată presupusa formă-idee- scaunul - a fost prezentată întoarsă hipnotizatului, acesta a întrebat: „De ce mi-o prezinţi răsturnată?"Hipnotizatul va vedea dublu atunci când este invitat să privească hârtia printr-o prismă. Cu altecuvinte, forma-idee este atât de reală, atât de materială şi exterioară, încât ea trimite raze luminoase,care trecând prin prismă, produc o dublă refracţie. Dacă e invitat să privească printr-un binoclu, şianume prin lentilele ocularului, magnetizatul vede obiectul jmai aproape, iar dacă priveşte prinlentilele obiective, îl vede mai departe decât este în realitate. în fine, mediumul va vedea imagineareflectată şi într-o oglindă. în urma acestor experienţe, psihologii vor fi nevoiţi să recunoascămaterialitatea gândului şi anume că ideea, forma ei spirituală, a fost emisă de spirit, a trecut princorpul mental, s-a învelit cu o porţiune din materia lui şi apoi a fost proiectată din corpul omuluiatât de obiectivă, încât a putut fi văzută de hipnotizat sau înregistrată pe o placă fotografică.Orice idee referitoare la un obiect din lumea fizică, va reproduce, într-o formă microscopică,obiectul respectiv. Dacă cineva se gândeşte la idei abstracte - avariţie, justiţie, frumuseţe, sublimetc. - acestea vor fi reprezentate prin simbolurile respective.Tot ceea ce ne înconjoară în lumea fizică ne impresionează. Orice impresie se transmite de laorganele de simţ prin nervi, şi anume prin fluidul care înconjoară nervii, până la sistemul cerebrospinal,mai precis până la corpul vital ce-1 înveleşte. Aici, imaginile venite din afară se transformă în