Septembrie 1945 cladirea a fost cedata Bibliotecii Centrale Universitare, institutiefondata in 1839. In 1948, statul roman a <strong>de</strong>cis administrarea intregului patrimoniu alFundatiei <strong>de</strong> catre Universitatea din Iasi. In prezent, Biblioteca Centrala Universitara,una din cele patru biblioteci centrale din Romania, <strong>de</strong>tine una din cele maiimpresionante colectii <strong>de</strong> carti vechi Palatul Roznovanu - Cladirea, costruita in 1832 <strong>de</strong> Iordache Roznovanu, a ars in 1844si a fost refacuta <strong>de</strong> Nicolae Roznovanu Rosetti, fiul lui Iordache. In 1891, pe vremeaprimarului junimist Vasile Pogor, cladirea s-a cumparat <strong>pentru</strong> sediul primariei. Intre1893-1894, cladirea sufera unele modificari si <strong>de</strong>vine <strong>pentru</strong> scurt timp resedinta afamiliei regale (Principele Ferdinand si Pricipesa Maria).In timpul Primului RazboiMondial, intre 1916 – 1918, Palatul Roznovanu a gazduit sediile ministerelor si aleconducerii politice refugiate <strong>de</strong> la Bucuresti. In 1918, in actuala sala <strong>de</strong> sedinte aConsiliului Local, s-a intrunit Consiliul <strong>de</strong> Razboi al Romaniei.Cladirea a fost restaurata dupa ce in anul 1958 un incendiu a distrus aproape inintregime etajul al doilea si mare parte din ornamentele <strong>de</strong> la primul nivel.Conducerea administrativa a orasului revine in sediul actual in anul 1969. Astazi, infosta sala <strong>de</strong> bal a Roznovenilor se <strong>de</strong>sfasoara lucrarile sedintelor <strong>de</strong> ConsiliuLocal,precum si marile baluri ale Primariei. Palatul poate fi vizitat in fiecare sambatasi duminica, intre orele 10.00-13.00. Intrarea gratuita. Gradina Botanica - Alaturi <strong>de</strong> alte prioritati culturale emanate din vechea capitala aMoldovei un loc <strong>de</strong>osebit il ocupa si infiintarea la Iasi, in anul 1856, a primei GradiniBotanice din Romania, <strong>de</strong> catre medicul si naturalistul Anastasie Fatu, mare patriot,filantrop si om <strong>de</strong> cultura. Amplasata pe un teren cumparat din fonduri proprii inapropiere <strong>de</strong> Rapa Galbena, avea sa fie <strong>pentru</strong> multi ani un important centru cultural<strong>pentru</strong> tineretul studios din Iasi care avea posibilitatea <strong>de</strong> a studia botanica pematerial viu, dar si un mijloc <strong>de</strong> instructie si educatie <strong>pentru</strong> toti iubitorii naturii.In 1921, profesorul Al. Popovici infiinteaza o gradina botanica noua in spatele cladiriiUniversitatii noi, un<strong>de</strong> construieste si mici sere, folosite <strong>pentru</strong> cresterea plantelortropicale. Aceasta locatie se pastreaza <strong>pentru</strong> mai bine <strong>de</strong> 40 <strong>de</strong> ani, pana in 1963. Inacest an se hotaraste mutarea gradinii in spatiul actual, pe Dealul Copoului, <strong>pentru</strong> caaceasta sa satisfaca cerintele <strong>de</strong> invatamant. Astazi, Gradina Botanica din Iasi acoperao suprafata <strong>de</strong> aproximativ 100 <strong>de</strong> hectare. Parcul Copou In veacul al XVIII-lea, domnul fanariot Matei Ghica a ridicat in Copou unfoisor, care servea <strong>pentru</strong> odihna si recreere. Hotararea <strong>de</strong> a infiinta o gradina publicaa luat-o domnitorul Mihail Sturdza la 1834. Locul ales a fost pe ulita Podul Ver<strong>de</strong>, pelocul un<strong>de</strong> odinioara era statia <strong>de</strong> posta a orasului. Gradina a fost extinsa la 1849 si1852, prin cumpararea unor terenuri invecinate, iar din 1860 a fost luminata cufelinare. In parc se gaseste cel mai vechi monument din Romania: Monumentul LegilorConstitutionale cunoscut ca Obeliscul cu lei realizat <strong>de</strong> Mihail Singurov, in 1834, dupaun proiect al lui Gh. Asachi. In centrul parcului Copou, langa Teiul lui Eminescu(a<strong>de</strong>varat loc <strong>de</strong> pelrinaj <strong>pentru</strong> romantici), se gaseste bustul lui Eminescu cat sibustul vechiului sau prieten Ion Creanga ridicat in 1932. Mai tarziu a fost ridicata Aleea"Junimea" cu busturile din bronz ale membrilor sai. In iunie 1984, langa Teiul luiEminescu s-a <strong>de</strong>schis un muzeu, pios omagiu adus geniului poetului. Planurile au fostrealizate <strong>de</strong> arhitectul Virgiliu Onofrei, muzeul fiind inaugurat in 1989, la centenarulmortii poetului. Boj<strong>de</strong>uca lui Creanga, primul muzeu memorial literar din Romania, este unul din cele12 obiective care compun Muzeul Literaturii Romane Iasi. Surprinzator, aspectulacestui vechi cartier al Iasului, la distanta doar <strong>de</strong> 1 kilometru <strong>de</strong> Piata Unirii (inimaorasului), relieful abrupt iti creeaza impresia ca te afli intr-un sat <strong>de</strong>partat. Aici a114
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut si mai iubit povestitorroman, din anul 1872 si pana la 31 <strong>de</strong>cembrie 1889. Aici s-a cunoscut si imprietenit cuMihai Eminescu, aici a scris intreaga sa opera: Povestile, Povestirile si Amintirile dincopilarie. Aceasta casa - numita <strong>de</strong> Ion Creanga - boj<strong>de</strong>uca - pare coborata dinpoveste. Firesc, ea este pastrata si azi asa cum arata in anii 1872-1889. O casa cu douaincaperi mici, cu o prispa inspre nord, un<strong>de</strong> se afla si usa <strong>de</strong> intrare si un cerdac (ologie populara) cu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re generoasa spre orizontul dinspre rasarit sprijinit <strong>de</strong><strong>de</strong>alurile Ciric si Sorogari. Boj<strong>de</strong>uca s-a <strong>de</strong>schis <strong>pentru</strong> public la 15 aprilie 1918 - fiindprimul muzeu memorial literar din Romania. Casuta era insa vizitata din anul 1890,imediat dupa moartea scriitorului, <strong>de</strong> grupuri <strong>de</strong> elevi, stu<strong>de</strong>nti, profesori si ziaristi. Muzeul Unirii Isi are sediul intr-o cladire (<strong>de</strong>clarata monument istoric printr-un <strong>de</strong>cretregal din 1919) inaltata pe la inceputul secolului al XIX-lea, urmand, initial, stilulneoclasic, incarcat ulterior cu diverse <strong>de</strong>coratiuni baroce. Palatul a servit (1859-1862)ca resedinta domneasca domnitorului Unirii Al. I. Cuza. In anii 1917-1918, in timpulprimului Razboi Mondial, in aceasta cladire si-a avut resedinta regele Ferdinand.Muzeul a fost <strong>de</strong>schis in 1959, cand se sarbatorea centenarul Unirii.Patrimoniul sau cuprin<strong>de</strong> piese si documente originale, <strong>de</strong> o exceptionala valoare, careau apartinut domnitorului Al. I. Cuza si familiei sale. De asemenea, in colectiilemuzeului se regasesc si obiecte apartinand familiei regale precum si un important fondnumismatic. Rezervatia paleontologica Repe<strong>de</strong>a <strong>Est</strong>e amplasata in apropierea Releului <strong>de</strong>televiziune pe <strong>de</strong>alul Repe<strong>de</strong>a, un<strong>de</strong> se afla un afloriment si unele cariere <strong>de</strong> piatracare scot la lumina rocile calcaroase si gresii calcaroase puternic fosilifere datateapartinand Sarmatianului (aproximativ 10 milioane ani). Profesorul Grigore Cobalcescu<strong>de</strong> la Universitatea Al. I. Cuza cerceteaza zona carierelor <strong>de</strong> piatra <strong>de</strong> la Pietrarie-Repe<strong>de</strong>a in anul 1862 si publica lucrarea "Calcariul <strong>de</strong> la Rapi<strong>de</strong>a" in care <strong>de</strong>scrie faunafosila <strong>de</strong>scoperita in rocile respective. Aceasta lucrare reprezinta actul <strong>de</strong> nastere algeologiei romanesti. Dealul Repe<strong>de</strong>a prezinta importanta si sub aspectul vegetatiei,faunei, morfologiei reliefului si a peisajului, datorita pozitiei sale la limita PodisuluiCentral Moldovenesc cu Campia Moldovei si a contactului dintre silvostepa si padure.Din aceste motive, zona a fost <strong>de</strong>clarata rezervatie naturala si pusa in protectie prinHotarare a Consiliului <strong>de</strong> Ministri in 1955 si prin Hotararea Consiliului Ju<strong>de</strong>tean Iasi inanul 1994.Prin frumusetea peisajului, a reliefului si a naturii, Dealul Repe<strong>de</strong>a a <strong>de</strong>venitpunct <strong>de</strong> atractie al turistilor si zona <strong>de</strong> refugiu <strong>pentru</strong> populatia Iasului. Manastirea Golia - Veche ctitorie a marelui logofat Ioan Golia, sec. al XVI-lea, biserica"Inaltarea Domnului" a fost refacuta la alte dimensiuni <strong>de</strong> voievodul Vasile Lupu intreanii 1650-1653 si terminata <strong>de</strong> fiul sau, Stefanita Voda, abia in 1660. Turnul Goliei,cea mai veche constructie arhtecturala din Iasii secolului al XVI-lea, are o inaltime <strong>de</strong>30 metri. Vizitatorul care doreste sa aiba o panorama a orasului trebuie sa urce cele120 <strong>de</strong> trepte. Cu baza patrata <strong>de</strong> 5 metri pe laturi, un parter, doua caturi boltite, oincapere a clopotelor, o galerie superioara si terase, turnul este unul dintre simbolurileIasilor. In prezent, turnul Goliei ramane unul dintre locurile privilegiate <strong>de</strong> un<strong>de</strong>pelerinul poate contempla "orasul celor sapte coline". Mitropolia Moldovei si Bucovinei Mitropolitul Veniamin Costache este cel care vine cui<strong>de</strong>ea inaltarii unei biserici monumentale la Iasi. Hrisovul domnesc din 8 august 1826privind lucrarile <strong>de</strong> proiectare si construire a acestei noi biserici, este actul <strong>de</strong> nastereal Catedralei mitropolitane. Manastirea “SF.TREI IERARHI”, cea mai frumoasa ctitorie a domnului Tarii Moldovei,Vasile Lupu, a fost construita intre anii 1637-1639. Manastirea Galata - Situata pe culmea uneia dintre cele sapte coline ale Iasului,115
- Page 6:
Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10:
stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12:
Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14:
Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18:
Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20:
de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22:
Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24:
• Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26:
2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28:
Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30:
Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32:
In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34:
care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36:
care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38:
Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40:
Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42:
sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44:
Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46:
Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48:
De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50:
Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52:
SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54:
Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56:
Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58:
Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60:
SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62:
Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92: SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94: clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96: O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98: ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100: Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102: Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104: In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106: ANEXE105
- Page 107 and 108: Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110: turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112: albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113: REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 117 and 118: HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120: de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122: pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124: omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126: Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128: Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130: Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132: Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144: catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148: Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150: Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152: ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154: de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156: Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158: in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160: Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162: Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163: Anexa III - Unitatile administrativ