Muzeul <strong>de</strong> Arta - organizat in 1980. Detine colectii <strong>de</strong> pictura, grafica, sculptura si tapiseriesemnate <strong>de</strong> artisti plastici locali sau <strong>de</strong> renume national: Ion Tuculescu, Nicolae Tonitza,Corneliu Baba, Lascar Vorel, Victor Brauner, Iulia Halaucescu s.a. Muzeul <strong>de</strong> Etnografie - infiintat in 1980. Detine colectii <strong>de</strong> costume populare, unelteartizanale, instalatii taranesti traditionale, prezentand aspecte ale vietii taranilor <strong>de</strong> peValea Bistritei. Muzeul <strong>de</strong> Stiinte Naturale - infiintat in 1960. Detine o importanta colectie <strong>de</strong> pesti fosili,unica in lume si alte bogate colectii botanice, zoologice si paleontologice. Muzeul Memorial "Calistrat Hogas" - amenajat in 1969 in casa in care a locuit scriitorul(construita in sec. al XIX-lea). Cuprin<strong>de</strong> documente, manuscrise, mobila originala, obiectepersonale ale scriitorului.Tg. Neamt Casa Memoriala Ion Creanga - Organizat din 1954 in casa in care s-a nascut si a copilaritscriitorul, construita probabil in 1830 <strong>de</strong> catre Petrea Ciubotariul, bunicul mareluipovestitor; ambient si unelte traditionale, expozitie cu documente <strong>de</strong> arhiva, scrisori,fotocopii ale manuscriselor, fotografii, operele scriitorului. Casa memoriala Veronica Micle Muzeul memorial "Mihail Sadoveanu" - Inaugurat in 1966 in casa ridicata in 1937 <strong>de</strong> VisarionPuiu, Mitropolit al Bucovinei si oferita scriitorului <strong>de</strong> Mrea. Neamt, muzeul cuprin<strong>de</strong>documente, obiecte personale, fotografii, biblioteca cu opera completa, multe editiiprinceps si traduceri, piese <strong>de</strong> mobilier. Colectia <strong>de</strong> etnografie si istorie locala "Nicolae Popa" - Cuprin<strong>de</strong>: masti populare, sculpturiin piatra si lemn, piese arheologice, mone<strong>de</strong>, unelte traditionale, costume populare etc.Falticeni Casa memoriala "Mihail Sadoveanu" a fost construita dupa planurile lui Mihail Sadoveanu.Aici a locuit scriitorul intre anii 1909 si 1918. "Ajuns acasa, nu ma gan<strong>de</strong>sc <strong>de</strong>cat sa mareculeg si sa ma odihnesc", scria Sadoveanu in 1913.Arii protejateVatra-Dornei Parcul National Calimani inclu<strong>de</strong> si rezervatia naturala '12 Apostoli', care exista inca dinanul 1971, Lacul Iezer, situat la o altitudine <strong>de</strong> 1.750 metri si adanc <strong>de</strong> aproape patru metri,lacul artificial Colibita, cheile si valea Bistritei Ar<strong>de</strong>lene, Cascada Diavolului si Cascada Tihu.Ansamblul megalitic, constituit din 12 formatiuni stancoase, dispuse in cerc, cu inaltimicuprinse intre opt si 12 metri, este, oarecum, similar celui din Insula Pastelui. Cheile Zugreni - se afla la 20 km <strong>de</strong> Vatra Dornei,intr-un loc in care Bistrita si-a creat cugreu drum intre masivul greoi al Giumalaului si zidul urias al Pietrosului Bistritei. Cheia areun traseu sinuos, prezentand in amonte o <strong>de</strong>spletire <strong>de</strong> brate care prind intre ele o stancauriasa, inalta <strong>de</strong> peste 60 m. Cheia Zugrenilor (o suprafata <strong>de</strong> 100 ha) este <strong>de</strong>claratarezervatie geologica si floristica. Rarau - Cheile Moara Dracului - rezervatie geologico-morfologica din Muntii Rarau,impresionanta prin inaltimea peretilor. Pietrele Doamnei - in mijlocul frumoaselor privelistiale Raraului se inalta spectaculos si enigmatic aceste "turnuri gotice" formate din calcareapline. Inalte <strong>de</strong> 70 m, Pietrele Doamnei se afla la 1634 m altitudine, la mica distanta <strong>de</strong>cabana Rarau.Bicaz Cheile Bicazului - Rezervatie geologica si peisagistica, care se intin<strong>de</strong> in Masivul Hasmas peo distanta <strong>de</strong> 10 km <strong>de</strong>-a lungul Vaii Bicazului, pe raza comunei Bicaz-Chei, la 27 km sudvest<strong>de</strong> orasul Bicaz. Altitudinea este cuprinsa intre 670 si 1792 m. Lacul <strong>de</strong> acumulare Bicaz - Situat la poalele Ceahlaului, este un lac <strong>de</strong> acumulare care s-aformat pe raul Bistrita, in spatele barajului <strong>de</strong> la Bicaz, construit intre anii 1950-1960 <strong>de</strong>142
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o suprafata maxima <strong>de</strong> 32,6 kmp si o adancime maxima <strong>de</strong>96 m. In apele sale se ridica Piatra Teiului, inalta <strong>de</strong> 23 m. Parcul National Ceahlau - <strong>Est</strong>e situat in vestul ju<strong>de</strong>tului, la 10 km vest <strong>de</strong> Bicaz si este<strong>de</strong>limitat <strong>de</strong> vaile Bistritei, Bistricioarei, Bistrei, si Bicazului. <strong>Est</strong>e constituit dintr-un sistem<strong>de</strong> culmi radiare ce converg in doua puncte cu inaltime maxima: Ocolasul Mare (1907 m) siToaca (1900 m). Puncte <strong>de</strong> atractie: Toaca, Panaghia, Detunatele, Claile lui Miron,Furculita, Piatra cu Apa, cascada Duruitoarea cu o inaltime <strong>de</strong> peste 30 m, rezervatia cuzada (singurul conifer cu frunze cazatoare), "Polita cu crini"Piatra-Neamt Garcina - Lacul Cuej<strong>de</strong>l (12 ha – intreaga zona protejata 114 ha) este alungit in lungul vaiiprincipale, iar la confluenta principalilor tributari, paraurile Cuej<strong>de</strong>l si Glodu, se ramifica pecele doua vai, cu extin<strong>de</strong>rea mai mare pe valea principala. <strong>Est</strong>e, dupa Lacul Rosu, cel <strong>de</strong>-aldoilea lac <strong>de</strong> baraj natural din acest bazin hidrografic.Tg.Neamt Parcul Natural Vanatori – Aparitie relativ noua in peisajul ariilor protejate nemtene,constituit ca parc natural in anul 1999, pe o suprafata <strong>de</strong> 30.818 hectare, din care peste26.300 hectare fond forestier, parcul adaposteste o larga paleta <strong>de</strong> valori naturale, culturalesi istorice. Rezervatia <strong>de</strong> zimbri „Dragos Voda” – In anul 1970 se aduc primele exemplare <strong>de</strong> zimbri, innumar <strong>de</strong> trei, originare din Polonia, dandu-li-se numele <strong>de</strong> Rarau, Roxana si Raluca. Astazi,in rezervatie, pe langa zimbri se mai pot intalni: cerbi carpatini, cerbi lopatari, capriori,vulpi, bursuc, iepuri, ursi, lupi, specii <strong>de</strong> avifauna. In momentul actual, se gasesc 3exemplare <strong>de</strong> zimbri intr-un tarc <strong>de</strong> aproximativ 4 ha.Infrastructura <strong>de</strong> agrementVatra Dornei Climb Hobby - Stanca Alpina Dorna 1 aflata in statiunea Vatra Dornei (15 min pe jos dincentru) ofera posibilitati multiple doritorilor in initiere alpinism. Escalada si tehnici alpine Stanca Rusca (escalada si boul<strong>de</strong>ring ) - 13 km. Vatra Dornei -Pietrele Doamnei – Masivul Rarau – (escalada si alpinism). Traseu turistic <strong>de</strong>sfasurat peverticala unei stanci utilizand tehnici specifice alpinismului. Grad scazut <strong>de</strong> dificultate,garantia parcurgerii unor peisaje inedite. Lungimea traseelor variaza <strong>de</strong> la 20 m la 80 m.Cazarea poate fi asigurata in cort, hotel sau cabana turistica. Ghid Schi Tour (doar <strong>pentru</strong> turistii care dispun <strong>de</strong> echipament propriu)Statiunea Vatra Dornei este marginita <strong>de</strong> 4 masivi montane importante: Giumalau, Calimani,Suhard si Bistritei. Traseele principale <strong>de</strong> creasta ofere posibilitati <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong> practicare aschi turului. Deschi<strong>de</strong>m posibilitatea parcurgerii traseelor clasice <strong>de</strong> vara si in anotimpulrece avand posibilitatea <strong>de</strong> a admira peisajele altadata pline <strong>de</strong> soare in timpul iernilora<strong>de</strong>varate bucovinene. River Rafting (3 -15 pers) : raul Bistrita, ture <strong>de</strong> 1 zi sau 2 zile <strong>de</strong> cate 5 ore/zi. Functie <strong>de</strong>adancimea apei, plecarea se poate face din centrul statiunii Vatra Dornei, sau din CheileZugreni. Placerea <strong>de</strong> a te plimba pe carari <strong>de</strong> ape in ambianta <strong>de</strong>osebita, placerea uneiodihne binemeritate pe malul apei la un foc domol cu iz <strong>de</strong> fum si slanina perpelita. Via Ferrata + Tiroliana: traversarea raului Dorna cu ajutorul unor scripeti.Via ferrata: traversarea raului Dorna pe 2 cabluri paralele in plan vertical.Ambitia <strong>de</strong> a reusi si a invinge propriile temeri si curajul <strong>pentru</strong> a incerca senzatii posibilenumai sub o indrumare avizata. „Atelierele” <strong>de</strong> Via ferrata si Tiroliana sunt montate chiar incentrul statiunii Vatra Dornei constituie <strong>de</strong>liciul multor turisti sositi <strong>Turism</strong> ecvestru - Placerea parcurgerii unor trasee turistice calare, <strong>de</strong>osebita placere <strong>de</strong> aimparti peisajele alaturi <strong>de</strong> nobilele animale, testarea capacitatii <strong>de</strong> rezistenta. Ski:Partia Parc: 1200 m lungime, 200 m diferenta <strong>de</strong> nivel, este <strong>de</strong>servita <strong>de</strong> un babyschi si 2143
- Page 6:
Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10:
stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12:
Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14:
Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18:
Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20:
de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22:
Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24:
• Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26:
2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28:
Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30:
Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32:
In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34:
care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36:
care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38:
Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40:
Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42:
sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44:
Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46:
Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48:
De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50:
Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52:
SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54:
Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56:
Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58:
Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60:
SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62:
Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64:
Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66:
4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72:
Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74:
Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92: SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94: clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96: O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98: ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100: Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102: Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104: In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106: ANEXE105
- Page 107 and 108: Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110: turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112: albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114: REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116: locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118: HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120: de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122: pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124: omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126: Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128: Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130: Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132: Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140: Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 145 and 146: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148: Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150: Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152: ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154: de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156: Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158: in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160: Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162: Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163: Anexa III - Unitatile administrativ