Statiunea Vatra Dornei este marginita <strong>de</strong> 4 masivi montane importante: Giumalau,Calimani, Suhard si Bistritei. Traseele principale <strong>de</strong> creasta ofere posibilitati <strong>de</strong>osebite <strong>de</strong>practicare a schi turului. River Rafting (3 -15 pers) : raul Bistrita, ture <strong>de</strong> 1 zi sau 2 zile <strong>de</strong> cate 5 ore/zi. Functie <strong>de</strong>adancimea apei, plecarea se poate face din centrul statiunii Vatra Dornei, sau din CheileZugreni. Placerea <strong>de</strong> a te plimba pe carari <strong>de</strong> ape in ambianta <strong>de</strong>osebita, placerea uneiodihne binemeritate pe malul apei la un foc domol cu iz <strong>de</strong> fum si slanina perpelita. Via Ferrata + Tiroliana Tiroliana: traversarea raului Dorna cu ajutorul unor scripeti.Via ferrata: traversarea raului Dorna pe 2 cabluri paralele in plan vertical.Ambitia <strong>de</strong> a reusi si a invinge propriile temeri si curajul <strong>pentru</strong> a incerca senzatii posibilenumai sub o indrumare avizata. „Atelierele” <strong>de</strong> Via ferrata si Tiroliana sunt montate chiarin centrul statiunii Vatra Dornei constituie <strong>de</strong>liciul multor turisti sositi <strong>Turism</strong> ecvestru - Placerea parcurgerii unor trasee turistice calare, <strong>de</strong>osebita placere <strong>de</strong>a imparti peisajele alaturi <strong>de</strong> nobilele animale, testarea capacitatii <strong>de</strong> rezistenta. Ski Partia Parc: 1200 m lungime, 200 m diferenta <strong>de</strong> nivel, este <strong>de</strong>servita <strong>de</strong> un babyschi si2 teeleschiuri.Partia Telescaun: 3000 m lungime, 450 m diferenta <strong>de</strong> niveleste <strong>de</strong>servita <strong>de</strong> un telescaun. Off Road - Pentru amatorii <strong>de</strong> senzatii off road exista doua trasee, prin care se poateajunge la Lacul Lala, situat aproximativ 2000 m altitudine. Un traseu <strong>pentru</strong> expeditii 4X4este prin Pasul Rotunda, iar celalalt este prin Paraul Lala.Bicaz Lacul <strong>de</strong> Acumulare izvorul Muntelui cunoscut si sub numele <strong>de</strong> "lacul Bicaz", este cel maimare lac artificial (antropic) amenajat pe raurile interioare din Romania. Din portulamenajat in vecinatatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se potinchiria barci, hidro-biciclete. Pentru turisti exista <strong>de</strong> asemenea posibilitatea cazarii fie lamotel, fie la casute.Piatra-Neamt Complexul <strong>de</strong> agrement Piatra Neamt - Complexul, cu o suprafata <strong>de</strong> 9 ha, cuprin<strong>de</strong>:bazin olimpic, bazin <strong>pentru</strong> copii cu adancime sub 1 m, cabinet medical, patinoar natural,teren <strong>de</strong> fotbal cu gazon artificial, terenuri <strong>de</strong> tenis , terenuri <strong>de</strong> baschet, volei, handbal,instalatie <strong>de</strong> nocturna <strong>pentru</strong> terenurile <strong>de</strong> sport, pista <strong>pentru</strong> role si skateboard-uri,terase, restaurante, spatii <strong>de</strong> joaca <strong>pentru</strong> copii, scena <strong>pentru</strong> spectacole, vi<strong>de</strong>o-proiectii,instalatii <strong>de</strong> sunet, lumini si efecte speciale, spatii <strong>de</strong> cazare, parcari auto si biciclete,Aventura Land,etc. Telegondola - Statia <strong>de</strong> baza este in fata garii, la 323 m altitudine, iar statia <strong>de</strong> varf seafla pe Muntele Cozla, la 632 m altitudine. Lungimea traseului este <strong>de</strong> 1915 m, viteza <strong>de</strong><strong>de</strong>plasare este <strong>de</strong> 6 m/s, ceea ce face ca timpul <strong>de</strong> parcurgere sa fie <strong>de</strong> aproximativ 5minute. Partie schi pe <strong>de</strong>alul Cozla - Lungimea partiei - 965 m; latimea minima - 20 m; inclinaremedie a partiei = 27%; diferenta <strong>de</strong> nivel = 260 m; altitudine plecare - 647 m; sosire - 387m. Partia <strong>de</strong> schi are un telescaun cu o capacitate <strong>de</strong> 1200 <strong>de</strong> persoane/ora. Baza hipica "Virgil Barbuceanu" - Pe langa activitatea competitionala, se oferaposibilitatea turistilor <strong>de</strong> a se initia si a patrun<strong>de</strong> tainele sportului ecvestru prin cursurileScolii <strong>de</strong> Echitatie, <strong>de</strong> a realiza plimbari <strong>de</strong> agrement cu trasurile trase <strong>de</strong> cai pe traseelepropuse <strong>de</strong> solicitanti, iar pe perioada verii, se asigura cai dresati si adaptati <strong>pentru</strong>turismul calare pe traseele marcate.Tg.Neamt Depozitul <strong>de</strong> Armasari Dumbrava - Efectivul Depozitului <strong>de</strong> Armasari este <strong>de</strong> 100 <strong>de</strong>capete facand parte din 8 rase <strong>de</strong>osebite cu o foarte mare importanta biologica: araba,semigreu, hutul, sport , lipitan, cal <strong>de</strong> Bucovina, gidran, pur sange englez.138
Posibilitatile <strong>de</strong> practicare a turismului ecvestru constau in: plimbari calare <strong>pentru</strong>agrement, plimbari cu trasura, lectii <strong>de</strong> calarie, lectii <strong>de</strong> sarituri peste obstacoleDrumul manastirilor Neamt - SuceavaSuceava – Gura Humorului – Campulung Moldovenesc – Vatra Dornei – Poiana Teiului – Bicaz –Piatra-Neamt –Tg-Neamt – Falticeni – SuceavaSuceava Manastirea Patrauti - Biserica inaltata <strong>de</strong> Stefan cel Mare in 1487, este cea mai redusa caproportii dintre ctitoriile sale si singura <strong>de</strong>stinata a fi manastire <strong>de</strong> calugarite Manastirea Dragomirna - <strong>Est</strong>e prima ctitorie a domnitorului Petru Rares, ridicata in 1530 pelocul consacrat <strong>de</strong> o bisericuta din lemn (1398) si alta din piatra (in jur <strong>de</strong> 1440). In bisericase afla 21 <strong>de</strong> pietre tombale epigrafe, realizate intre 1464-1640, <strong>de</strong> o remarcabila valoaredocumentara si artistica; pietrarii au trecut <strong>de</strong> la elemente <strong>de</strong>corative geometrice la celeaccentuat vegetale, inovatie reprezentativa <strong>pentru</strong> sculptura secolului al XVI-lea.Gura Humorului Manastirea Voronet – Ctitorie din 1488 a lui Stefan cel Mare. Biserica manastirii cu hramul"Sf. Gheorghe" este o sinteza <strong>de</strong> elemente bizantine si gotice, realizata intr-o manieraproprie, <strong>de</strong> o ingeniozitate stralucita, rezultatul fiind, un stil nou, <strong>de</strong> o originalitate aparte -stilul arhitectonic moldovenesc. Manastirea Humor – Biserica cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitorie a mareluilogofat Teodor Bubuiog, construita in 1530. A fost imprejmuita dupa obiceiul timpului cuputernice ziduri <strong>de</strong> piatra, din care au dainuit pana astazi, doar turnul masiv din piatrabruta.Campulung Moldovenesc Manastirea Moldovita – Ctitorie din 1532 a domnitorului Petru Rares. Zidul <strong>de</strong> incinta inchi<strong>de</strong>un patrulater cu latura <strong>de</strong> 40 m, grosimea 1,20 m si inaltimea <strong>de</strong> 6 m. <strong>Est</strong>e una dintreputinele locuinte moldovenesti din secolul XVI-XVII, fiind construita intre 1610-1612 <strong>de</strong>Efrem, egumenul Moldovitei. Manastirea Sucevita - In vremurile tulburi, pline <strong>de</strong> nesiguranta si amenintare, <strong>de</strong> lasfarsitul secolului al XVI-lea, Sucevita a fost construita ca o a<strong>de</strong>varata manastire - cetate, cumasive ziduri <strong>de</strong> incinta si cu puternice turnuri <strong>de</strong> aparare, <strong>de</strong>stinata a fi necropola,stralucita ctitorie voievodala, a<strong>de</strong>varat blazon al familiei Movila. Biserica manastirii cuhramul "Invierea Domnului", avand planul moldovenesc treflat, resimte puternic traditiabizantina a artei locale. Biserica "Sf. Nicolae" - Bogdana, - <strong>Est</strong>e ctitoria lui Bogdan I, primul voievod al statuluifeudal in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt Moldova. Construita in a doua jumatate a secolului al XIV - lea, dinpiatra bruta si cioplita. Sinteza moldoveneasca a trei stiluri arhitectonice: bizantin, romanicsi gotic. <strong>Est</strong>e cea mai veche constructie din piatra din Moldova. Manastirea Putna - Biserica manastirii Putna, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" esteprima dintre ctitoriile lui Stefan cel Mare. Lucrarile <strong>de</strong> constructie a manastirii ce urma safie necropola domneasca, au inceput la 10 iulie 1466 si s-au incheiat in 1469, iar in 1481erau finalizate fortificatiile <strong>de</strong> incinta.Piatra-Neamt Manastirea Pangarati - Ctitorie din 1560 a lui Alexandru Lapusneanu pe locul unei fostebiserici <strong>de</strong> lemn din sec. al XV-lea. Manastirea Bisericani - Ctitorie din sec. al XVI-lea a lui Stefanita Voda pe locul unui schit139
- Page 6:
Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10:
stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12:
Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14:
Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16:
Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18:
Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20:
de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22:
Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24:
• Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26:
2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28:
Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30:
Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32:
In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34:
care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36:
care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38:
Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40:
Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42:
sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44:
Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46:
Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48:
De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50:
Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52:
SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54:
Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56:
Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58:
Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60:
SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62:
Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64:
Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66:
4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72:
Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74:
Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92: SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94: clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96: O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98: ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100: Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102: Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104: In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106: ANEXE105
- Page 107 and 108: Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110: turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112: albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114: REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116: locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118: HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120: de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122: pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124: omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126: Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128: Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130: Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132: Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134: Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136: Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137: Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 141 and 142: Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144: catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146: Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148: Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150: Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152: ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154: de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156: Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158: in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160: Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162: Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163: Anexa III - Unitatile administrativ