<strong>Turism</strong>ul balnear<strong>Turism</strong>ul balnear este o forma specifica a turismului <strong>de</strong> odihna care a luat o amploare mare nuatat ca urmare a dorintei <strong>de</strong> a preveni anumite imbolnaviri, cat, mai ales, cresterii surmenajului sia bolilor profesionale provocate <strong>de</strong> ritmul vietii mo<strong>de</strong>rne. Din aceasta cauza, turismul balnear estelegat mai mult <strong>de</strong> anumite statiuni cunoscute <strong>pentru</strong> proprietatile lor terapeutice <strong>pentru</strong> apeleminerale si termale, <strong>pentru</strong> namoluri, mofete.In anii urmatori, aceasta forma <strong>de</strong> turism va lua o amploare si mai mare, constituind una dinsursele cele mai mari <strong>de</strong> venituri <strong>pentru</strong> tara noastra, care este unul din statele cu resurse balneoclimatericefoarte bogate din Europa.Europa ca si tara noastra se afla intr-un proces accelerat <strong>de</strong> imbatranire <strong>de</strong>mografica, pensionariifiind cel mai important grup tinta <strong>pentru</strong> turismul <strong>de</strong> sanatate.Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> ofera posibilitati largi <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului balnear, doar o parte dinpotentialul curativ natural fiind valorificat prin cele 5 statiuni <strong>de</strong> interes national Vatra Dornei,Campulung Moldovenesc si Gura Humorului din ju<strong>de</strong>tul Suceava si Slanic Moldova si Tg Ocna dinju<strong>de</strong>tul Bacau. Cele doua statiuni <strong>de</strong> interes local din Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> sunt situate in ju<strong>de</strong>tulNeamt – Durau si Baltatesti.Statiunile balneare Vatra-Dornei si Slanic Moldova se numara printre cele mai mari statiuni,incluse in circuitul international, cu un numar total <strong>de</strong> locuri cuprins intre 2.500 si 8.500.Statiunea Vatra Dornei se afla in nordul Romaniei, la 40 km fata <strong>de</strong> Campulung Moldovenesc, la oaltitudine <strong>de</strong> 802 m in Depresiunea Dornelor. Bioclimatul statiunii este tonic stimulent cu nuante<strong>de</strong> sedare, existand o concentratie mare <strong>de</strong> aeroioni negativi si puritatea <strong>de</strong>osebita a aeruluidatorita bogatiei <strong>de</strong> conifere si lipsei <strong>de</strong> agenti poluanti.Cele doua baze <strong>de</strong> tratament aflate in statiune, Complexul Hotelier "Bradul - Calimani" siComplexul Balnear "Dorna" au o capacitate zilnica <strong>de</strong>peste 4.500 <strong>de</strong> proceduri terapeutice, care includ baical<strong>de</strong> in cada cu ape minerale, impachetari cu namolsi parafina, electroterapie, hidroterapie, masaj,gimnastica medicala, sauna, mofete artificiale,kinetoterapie, existind izvoare speciale <strong>pentru</strong> curainterna cu apa minerala.Baza <strong>de</strong> tratament a complexului Bradul-Calimani afost recent extinsa, mo<strong>de</strong>rnizata si dotata cuaparatura medicala <strong>de</strong> ultima generatie.Indicatii terapeutice sunt <strong>pentru</strong> afectiunicardiovasculare, reumatismale, neurologice periferice(pareze usoare, sechele dupa poliomelite), afectiuniasociate (respiratorii, endocrine, afectiuni ale tubului digestiv, metabolice), metabolice si <strong>de</strong>nutritie (diabet, obezitate).Statiunea Slanic Moldova este situata la o altitudine <strong>de</strong> 530 m, pe versantul estic al CarpatilorRasariteni, intr-o <strong>de</strong>presiune strabatuta <strong>de</strong> Paraul Slanic.Profilul prepon<strong>de</strong>rent al tratamentului balnear este cel al afectiunilor digestive, hepato biliare,metabolice si <strong>de</strong> nutritie, a bolilor reumatice, cardiovasculare, respiratorii, etc.28
Statiunea are o capacitate <strong>de</strong> cazare <strong>de</strong> aproximativ 1741 locuri. Baza <strong>de</strong> tratament a HoteluluiVenus cu o suprafata <strong>de</strong> 452 mp ce asigura unnumar <strong>de</strong> 1192 proceduri zilnic este amenajata<strong>pentru</strong> tratarea afectiunilor aparatului digestiv,hepato-biliare, cailor respiratorii, metabolice si<strong>de</strong> nutritie, asociate. Baza <strong>de</strong> tratament dispune<strong>de</strong> spatii amenajate, instalatii si aparaturamedicala <strong>pentru</strong> a asigura urmatoarele procedurisi tratamente: hidroterapie, masoterapie,electroterapie, terapie respiratorie.Tratamentele sunt efectuate sub supraveghereapersonalului medical.Instalatiile si bazele <strong>de</strong> tratament oferaposibilitatea efectuarii unor cure interne cu apaminerala, aerosoli si inhalatii, instalatii <strong>pentru</strong> bai cal<strong>de</strong> cu ape minerale, bazine <strong>pentru</strong>kinetoterapie, instalatii <strong>pentru</strong> electro si hidroterapie, sali <strong>de</strong> gimnastica medicala, mofete,cabinete <strong>pentru</strong> aplicatii cu tratament cu Gerovital.Statiunea Campulung Moldovenesc este amplasata la poalele Raraului, climatul tipic fiindsubalpin, aerul ozonat, atragand numerosi turisti chiar <strong>de</strong> la inceputul sec. al XIX-lea. Iernile lungisi bogate in zapada, verile racoroase si ume<strong>de</strong>, padurile <strong>de</strong> conifere si apropierea <strong>de</strong> masiveleRarau si Giumalau favorizeaza <strong>de</strong>zvoltarea permanenta a orasului ca statiune climaterica situristica. Prima atestare documentara este un hrisov al lui Alexandru cel Bun <strong>de</strong> la 1411.Oferta turistica bogata a zonei Campulung Moldovenesc este sustinuta <strong>de</strong> o importanta retea <strong>de</strong>structuri <strong>de</strong> primire, formata din hoteluri <strong>de</strong> una, doua si trei stele, moteluri, pensiuni, cabane, siferme agroturistice, case particulare si case <strong>de</strong> vacanta.In anul 1893, baile au fost date in folosinta si sunt prezentate solicitantilor <strong>de</strong> catre doctorul L.Valeanu, prin lucrarea “Baile <strong>de</strong> la Oglinzi”. Statiunea a cunoscut o perioada <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare siinflorire pana in anul 1939, fiind solicitata <strong>de</strong> pacienti din toata tara.Statiunea Targu Ocna dispune <strong>de</strong> un climat <strong>de</strong> <strong>de</strong>aluri cu temperaturi mo<strong>de</strong>rate si precipitatii invaloare <strong>de</strong> 700 mm anual.Izvoarele minerale din Targu Ocna, folosite in cura interna si externa sunt recomandate <strong>pentru</strong>afectiuni gastro-intestinale, afectiuni hepato-biliare, boli <strong>de</strong> nutritie, stari alergice, intoxicatii cumetale, afectiuni ale rinichilor si cailor urinare, afectiuni ale aparatului locomotor.Intre potentialul statiunii si posibilitatile <strong>de</strong> primire a turistilor exista o insemnata discrepanta,potentialul fiind valorificat in procent <strong>de</strong> 15-20% <strong>pentru</strong> turism balnear si <strong>de</strong> tranzit.Statiunea dispune <strong>de</strong> doua baze <strong>de</strong> tratament:• baza <strong>de</strong> tratament a hotelului Magura (subdimensionata in raport cu solicitarile), acarui capacitate <strong>de</strong> cazare este <strong>de</strong> 230 locuri.• baza <strong>de</strong> tratament din sanatoriul Tg. Ocna are capacitatea necesara cerintelor actuale,inclusiv <strong>pentru</strong> turistii cazati in structurile <strong>de</strong> primire turistica din statiunea balneoclimatericaSlanic Moldova. Sanatoriul amplasat pe o suprafata <strong>de</strong> 6.400 mp, dispune<strong>de</strong> cabinet medical, 10 paturi, sala <strong>de</strong> gimnastica, facilitati <strong>de</strong> agrement.Salina <strong>de</strong> la Tg. Ocna reprezinta o valoare turistica din doua puncte <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re. In primul rand,atrage vizitatorii care doresc sa primeasca tratament medical in mediul specific minelor <strong>de</strong> sare.In al doilea rand, constituie o atractie <strong>pentru</strong> vizitatorii care doresc sa cunoasca salinele, modul29
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 27: Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 31 and 32: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34: care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36: care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38: Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40: Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54: Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92:
SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94:
clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96:
O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98:
ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100:
Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102:
Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ