I.2 FORME DE TURISM<strong>Turism</strong>ul montanIn Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong>, practicarea turismului montan are conditii foarte bune <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltaredatorita potentialului oferit <strong>de</strong> Carpatii Orientali. Se pot practica drumetiile montane, sporturi <strong>de</strong>iarna, dar si activitati specifice turismului <strong>de</strong> aventura si sportiv: alpinismul, escalada, mountainbike, zboruri cu parapanta.In mod traditional, cea mai importanta componenta a turismului montan o reprezinta sporturile <strong>de</strong>iarna. In Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong>, cea mai mare parte a domeniului schiabil amenajat se afla concentratintr-un singur areal, care apartine ju<strong>de</strong>tului Suceava.In prezent, in Regiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> statiunile montane un<strong>de</strong> se pot practica aceste sporturi <strong>de</strong> iarnasunt Vatra-Dornei si Durau: Partia <strong>de</strong> schi Dealu Negru – VatraDornei– 3000 m lungime, diferenta<strong>de</strong> nivel 400 m, grad <strong>de</strong> dificultate –mediu si beneficiaza <strong>de</strong> o instalatie<strong>de</strong> transport telescaun; Partia <strong>de</strong> schi Parc – Vatra-Dornei cuo lungime <strong>de</strong> 900 m, inclinaremedie <strong>de</strong> 28,5%, diferenta <strong>de</strong> nivel150m, grad <strong>de</strong> dificultate – mediu siare in dotare un baby-schi si unteleschi; Partia <strong>de</strong> schi in statiunea Durauprezinta un grad usor <strong>de</strong> dificultate,are o lungime <strong>de</strong> 450 metri si o diferenta <strong>de</strong> nivel <strong>de</strong> 30 metri.In Carlibaba, aflata la doar 36 km <strong>de</strong> Vatra Dornei, in apropierea localitatii Iacobeni, s-auinaugurat in anul 2005 doua partii <strong>de</strong> schi, dotate cu teleschi si un teren <strong>de</strong> hochei pe gheata innordul Suhardului (Magura si Stanisoara). Partia <strong>de</strong> la Carlibaba este o surpriza placuta <strong>pentru</strong>practicantii <strong>de</strong> schi si snowboard. Cu o coborare <strong>de</strong> aprox 1600 m, partia este batatorita curatrack si <strong>de</strong>servita <strong>de</strong> 2 teleschiuri.Drumetiile montane si cabanele asociate acestora, ca baza materiala <strong>pentru</strong> odihna, cazare siagrement, a reprezentat si reprezinta o optiune <strong>pentru</strong> un segment foarte variat <strong>de</strong> turisti (cavarsta, categorie sociala, nivel al veniturilor etc.), romani si straini.Drumetia este o forma <strong>de</strong> turism <strong>pentru</strong> odihna si recreere cu traditii in teritoriului studiat. Nevoia<strong>de</strong> repaus si recreere <strong>de</strong>vine din ce in mai importanta in conditiile ritmului <strong>de</strong> viata stresantcontemporan. Practicarea acesteia este accesibila unei categorii largi <strong>de</strong> populatie care dispune<strong>de</strong> diferite niveluri ale venitului si care apartine aproape tuturor grupelor <strong>de</strong> varsta. Orice forma<strong>de</strong> relief permite practicarea drumetiei, la noi in tara cel mai popular tip <strong>de</strong> drumetie este celpracticat in perimetrul montan.Situatia la nivel national releva ca din cele 60 <strong>de</strong> masive montane, circa 20 dispun <strong>de</strong> o anumitaechipare tehnica si numai 13 au o dotare mai buna, printre care se numara si doua masive dinRegiunea <strong>Nord</strong> <strong>Est</strong> – Ceahlau si Rodnei.26
Pentru practicarea drumetiilor montane foarte importante sunt traseele montane. Traseele <strong>pentru</strong>excursiile montane sunt efectuate <strong>de</strong> autoritatile locale, iar eliberarea si marcarea acestora seface cu asistenta SALVAMONT. Totodata, SALVAMONT ofera informatii in legatura cu dificultateatraseelor si echipamentul <strong>de</strong> care au nevoie excursionistii. Autoritatile locale sunt responsabile cumarcarea, indicand punctele <strong>de</strong> pornire ale traseelor, precum si cu intretinerea acestora.MIMMCTPL elibereaza certificate <strong>de</strong> autorizare <strong>pentru</strong> traseele care in <strong>de</strong>plinesc standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong>siguranta si prezentare.Traseele montane in parcuri si rezervatii naturale, conform informatiilor Romsilva, se prezintaastfel:• Calimani – 25 trasee montane;• Cheile Bicazului – Hasmas – 18 trasee montane;• Ceahlau – 7 trasee montane;• Vanatori Neamt - 9 trasee montane.Traseele montane nu beneficiaza <strong>de</strong> materiale promotionale, remarcandu-se necesitatea <strong>de</strong> a serealiza un marketing eficient al Regiunii <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong>, ca o <strong>de</strong>stinate a traseelor montane.<strong>Turism</strong>ul activActivitatile specifice turismului activ prezinta premise foarte bune <strong>de</strong> practicare in Regiunea<strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong>, constituind o alternativa extrem <strong>de</strong> viabila <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului in zonelemontane, suplinind astfel diminuarea importantei sporturilor <strong>de</strong> iarna datorita conditiilorclimaterice nea<strong>de</strong>cvate si insuficientei dotari cu echipamente specifice a statiunilor montane:• Alpinism si escalada - turismul <strong>pentru</strong> alpinism si escalada practicat, empiric, in cele maiimportante arii montane:• Ciclism montan pe drumuri montane, forestiere amenajate sumar• <strong>Turism</strong>ul <strong>pentru</strong> echitatie - in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> exista un centru <strong>de</strong> echitatie situat inParcul National Calimani – Vatra Dornei, fiind membru al Comitetului National <strong>pentru</strong><strong>Turism</strong> Ecvestru. Cursurile <strong>de</strong> echitatie furnizate includ instructiuni <strong>de</strong> comportament sisupravetuire in cadrul unui masiv montan si efectuarea unui traseu calare <strong>de</strong> sase zile prinmuntii Calimani, cu popasuri si innoptat in corturi. Tabara se <strong>de</strong>sfasoara sub supraveghereasi indrumarea unor instructori <strong>de</strong> echitatie si ghizi montani ecvestri calificati, angajati aiParcului National Calimani• <strong>Turism</strong>ul <strong>pentru</strong> sporturi extreme are mari posibilitati <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, precum:o Rafting si canioning pe raurile Bistrita (Vatra Dornei - Poiana Teiului); Rafting sicanioning sunt consi<strong>de</strong>rate forme <strong>de</strong> turism <strong>de</strong>aventura care se practica in zonele montane.Raftingul inseamna coborarea cu barcapneumatica pe rauri repezi <strong>de</strong> munte, iarcanioningul presupune coborarea princanioane, chei, prapastii, <strong>de</strong>filee, casca<strong>de</strong>,etc.), alternand mersul cu inotul, escalada.Succesul acestor forme <strong>de</strong> turism se datoreazacaracterului lor ludic, exploratoriu siaccesibilitatii relative. Practicarea acestorforme <strong>de</strong> turism <strong>de</strong> aventura presupune folosirea unui echipament a<strong>de</strong>cvat sistapanirea anumitor tehnici.o <strong>de</strong>lta-plan si parapanta (Muntii Ceahlau, Rarau);o schi nautic, surfing si hidroscuter pe Lacul Izvorul Muntelui;o snowboard in toate statiunile <strong>pentru</strong> sporturi <strong>de</strong> iarna; rolling si skate-boarding intoate statiunile turistice;27
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 29 and 30: Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34: care cuprinde obiecte si documente
- Page 35 and 36: care mentioneaza despre aceasta man
- Page 37 and 38: Exista asociatii (ANTREC-Asociatia
- Page 39 and 40: Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54: Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92:
SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94:
clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96:
O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98:
ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100:
Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102:
Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ