Zonele rurale sunt pastratoare ale datinilor, traditiilor, mestesugurilor si obiceiurilor stravechi,un<strong>de</strong> talentul si atractia catre frumos se materializeaza in a<strong>de</strong>varate opere <strong>de</strong> arta - ceramica,covoare tesute manual, cojocarit, tesaturi, instrumente populare, masti.Manifestarile artistice si sarbatorile populare traditionale din tot cursul anului aduc in atentiapublicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cantece sidansuri, obiceiuri stravechi - festivaluri <strong>de</strong> arta plastica, <strong>de</strong> folclor, <strong>de</strong> datini si obiceiuri. Artapopulara, religia si obiceiurile crestine nealterate, posibilitatea <strong>de</strong> a se afla in mijloculevenimentelor specifice locului (serbari, targuri, festivaluri, etc), chiar si terapia muncii fizicesunt in egala masura puncte <strong>de</strong> atractie.Prin valorile sale culturale, istorice, etnografice, naturale si socio-economice, satul moldovenescpoate <strong>de</strong>veni un produs turistic <strong>de</strong> mare originalitate si <strong>de</strong> marca <strong>pentru</strong> turismul din Regiunea<strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong>.Un factor favorizant in <strong>de</strong>zvoltarea acestei forme <strong>de</strong> turism il constituie frumusetea zonelor<strong>de</strong>luroase si montane, calitatea aerului <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> curat, existenta unei faunei si flore bogate, cumulte specii pe cale <strong>de</strong> disparitie, a parcurilor naturale si a ariilor protejate.De asemenea, consumul <strong>de</strong> alimente proaspete (inclusiv cura <strong>de</strong> fructe si legume), <strong>de</strong>gustareavinurilor, rachiurilor, a unor preparate din gastronomia taraneasca sunt argumente serioase <strong>pentru</strong>practicarea turismului rural. Se remarca astfel calitatea <strong>de</strong>osebita a produselor ecologice obtinutein aceste zone.Problema majora cu care se confrunta Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> in <strong>de</strong>zvoltarea acestei forme <strong>de</strong> turism oconstituie stadiul precar al infrastructurii fizice, fara <strong>de</strong> care potentialul acestor zone nu poate fivalorificat. Astfel, multe localitati din zonele <strong>de</strong>luroase si montane nu se confrunta doar cuprobleme <strong>de</strong> infrastructura mare (accesul dificil in unele zone, drumuri greu practicabile), ci si cuprobleme ale infrastructurii <strong>de</strong> utilitati, cum ar fi: lipsa gazului, curentului electric, lipsa apeicurente, canalizarii etc.Avantajele acestei forme <strong>de</strong> turism sunt costurile mici comparativ cu alte forme <strong>de</strong> vacanta,originalitatea calatoriilor, absenta aglomeratiei, intimitatea, stimularea economiei zonelor rurale,crearea <strong>de</strong> noi locuri <strong>de</strong> munca, mai ales <strong>pentru</strong> femei, obtinerea <strong>de</strong> venituri din valorificareaexce<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> produse agricole, gastronomia traditionala, protejarea mediului si conservareatraditiilor.Un numar in crestere <strong>de</strong> turisti straini, din Franta, Belgia, Olanda, Elvetia, Germania, Spania,Israel, Italia, Luxemburg, SUA vin sa se cazeze in casele oamenilor, atrasi <strong>de</strong> posibilitatea trairiiunei experiente cu totul noua <strong>pentru</strong> cei mai multi dintre ei, viata la tara intr-o ferma a<strong>de</strong>varata.La nivel regional, in anul 2005 exista 134 <strong>de</strong> pensiuni agroturistice, ocupand locul trei pe tara,dupa regiunile Centru si <strong>Nord</strong>-Vest.Oferta <strong>de</strong> agrement in turismul rural este reprezentata <strong>de</strong> echitatie, drumetii pe<strong>de</strong>stre,cicloturism, pescuit si vanatoare, vizite la stane, <strong>de</strong>gustarea unor produse specifice bucatarieitaranesti, organizarea <strong>de</strong> festivaluri tematice, specifice zonelor geografice: al pastravului, alsarmalelor, al branzeturilor, al vinului, etc.Un exemplu <strong>de</strong> succes il constituie "Festivalul National al Pastravului" care are loc in comunaCiocanesti, ju<strong>de</strong>tul Suceava, in cadrul caruia sunt organizate activitati precum: coborarea cupluta, ocupatie traditionala in zona, dar si <strong>de</strong>monstratii <strong>de</strong> sport extrem, river rafting, tras cuarcul, concursuri <strong>de</strong> pescuit, gastronomie, dar si para<strong>de</strong> ale portului popular, a calaretilor, acarutei gospodarului.36
Exista asociatii (ANTREC-Asociatia Nationala a <strong>Turism</strong>ului Rural Ecologic si Cultural), caremiliteaza <strong>pentru</strong> <strong>de</strong>zvoltarea turismului rural romanesc, incurajarea conservarii ecologice sipastrarea culturii traditionale romanesti.ANTREC este membra din anul 1995 a Fe<strong>de</strong>ratiei Europene <strong>de</strong> <strong>Turism</strong> Rural, Eurogites. ObiectiveleANTREC sunt: acordarea <strong>de</strong> asistenta tehnica si consultanta in ve<strong>de</strong>rea omologarii si clasificariipensiunilor; constientizarea importantei marketingului in conceperea si valorificarea produselorturistice rurale; <strong>de</strong>sfasurarea <strong>de</strong> actiuni <strong>de</strong> formare si perfectionare <strong>pentru</strong> cei interesati <strong>de</strong> turismulrural (proprietari si lucratori in pensiuni);realizarea <strong>de</strong> materiale <strong>de</strong> promovare si organizarea <strong>de</strong> evenimente promotionale, prinintermediul carora sa se prezinte valoarea produselor turistice romanesti, atat pe piatainterna, cat si pe cea externa.Spre exemplificare, ANTREC filiala Neamt are 25 <strong>de</strong> membri asociati, cu un numar <strong>de</strong> aprox 400locuri <strong>de</strong> cazare in pensiuni clasificate la nivel <strong>de</strong> 2,3,4 margarete sau stele.Din informatiile furnizate <strong>de</strong> catre ANTREC filiala Neamt, se constata o crestere a turistilor cazatiin pensiunile membre ANTREC, <strong>de</strong> la 949 in anul 2004 la 1506 in anul 2006, cu mentiunea ca inanul 2005, inundatiile care au afectat regiunea au condus si la o sca<strong>de</strong>re a numarului <strong>de</strong> turisti.<strong>Turism</strong> <strong>de</strong> afaceri si evenimente<strong>Turism</strong>ul <strong>de</strong> afaceri este un domeniu prin excelenta dinamic la nivelul intregii lumi. In ultimii 15 -20 <strong>de</strong> ani, circulatia turistica mondiala are din ce in ce mai <strong>de</strong>s drept motivatie participarea lacongrese internationale, expozitii si targuri specializate, forumuri <strong>de</strong> afaceri, sesiuni <strong>de</strong> training siprograme <strong>de</strong> team building.<strong>Turism</strong>ul <strong>de</strong> afaceri este consi<strong>de</strong>rat principala sursa <strong>de</strong> venituri <strong>pentru</strong> industria hotelieraautohtona. In ultimii ani, o data cu intrarea pe piata romaneasca a marilor companii straine,numarul celor care vin in Romania in interes <strong>de</strong> afaceri a crescut consi<strong>de</strong>rabil.Se remarca faptul ca turismul <strong>de</strong> afaceri ramane cea mai solida ramura a industriei turismului dinRomania, semn ca, <strong>de</strong>ocamdata, cei mai multi dintre straini nu vin atrasi <strong>de</strong> frumusetile patriei, ci<strong>de</strong> profiturile pe care le-ar putea obtine din afacerile <strong>de</strong>rulate aici. Hotelurile, cursele aeriene <strong>de</strong>linie, agentiile <strong>de</strong> turism, toti pionii implicati in acest sector al economiei au simtit o crestere aacestui sector in ultima perioada.Pe termen lung, calitatea locatiilor, a serviciilor si a resurselor umane ce concura la reusitaoricarui eveniment vor putea genera revenirea participantilor in <strong>de</strong>stinatia respectiva, atat caturisti, cat si ca oameni <strong>de</strong> afaceri si poate chiar ca investitori pe piata locala.Din consi<strong>de</strong>rente <strong>de</strong>opotriva <strong>de</strong> natura pecuniara si promotionala, atragerea <strong>de</strong> evenimenteinternationale spre a fi gazduite si organizate in Regiunea <strong>Nord</strong>-<strong>Est</strong> este o directie care ar finecesar a fi urmarita in preocuparile privind promovarea turismului si <strong>de</strong>zvoltarea parteneriatuluipublic-privat. Organizarea profesionista <strong>de</strong> reuniuni produce efecte reale si benefice atat <strong>pentru</strong>imaginea publica a regiunii, cat si <strong>pentru</strong> agentii economici locali implicati in procesul <strong>de</strong>organizare a evenimentelor. Rezultatele inseamna venituri, profit, grad sporit <strong>de</strong> ocupare siutilizare a infrastructurii <strong>de</strong> reuniuni si cazare, taxe si impozite incasate la bugetul <strong>de</strong> stat, locuri<strong>de</strong> munca, dar si un excelent capital <strong>de</strong> imagine.Impactul locatiei si al <strong>de</strong>stinatiei in genere, atat asupra beneficiarului cat si asupra participantilorare un rol <strong>de</strong>terminant atat imediat, cat si pe termen lung. Totodata, organizarea unui eveniment37
- Page 6: Factori balneariRomania are un pote
- Page 9 and 10: stilul moldovenesc, in care elegant
- Page 11 and 12: Palatul domnitorului Alexandru Ioan
- Page 13 and 14: Biserica Domnească „Adormirea Ma
- Page 15 and 16: Distributia judeteana a numarului s
- Page 17 and 18: Casa memoriala „Nicolae Iorga“
- Page 19 and 20: de istorie moderna reda istoria tin
- Page 21 and 22: Potential pentru dezvoltarea turism
- Page 23 and 24: • Bucuresti - Barlad - Albita - C
- Page 25 and 26: 2000200120022003200420052006Structu
- Page 27 and 28: Pentru practicarea drumetiilor mont
- Page 29 and 30: Statiunea are o capacitate de cazar
- Page 31 and 32: In statiunea Oglinzi se trateaza af
- Page 33 and 34: care cuprinde obiecte si documente
- Page 35: care mentioneaza despre aceasta man
- Page 39 and 40: Majoritatea ofertantilor de program
- Page 41 and 42: sustinute a Romaniei ca destinatie
- Page 43 and 44: Evolutia structurii populatiei ocup
- Page 45 and 46: Participarea la constituirea produs
- Page 47 and 48: De asemenea, se remarca faptul ca i
- Page 49 and 50: Innoptari - Ponderea judetelor din
- Page 51 and 52: SECTIUNEA IITENDINTE INTERNATIONALE
- Page 53 and 54: Sosirile internationale de turisti
- Page 55 and 56: Tehnologia electronica va deveni at
- Page 57 and 58: Tehnologia InformationalaPatrundere
- Page 59 and 60: SECTIUNEA IIIANALIZA SWOT59
- Page 61 and 62: Oportunitati• Restaurarea/renovar
- Page 63 and 64: Obiectiv generalDezvoltarea turisti
- Page 65 and 66: 4. Dezvoltarea resurselor umane in
- Page 67 and 68: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 69 and 70: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 71 and 72: Nr.crt.2728293031Proiect/actiune Ob
- Page 73 and 74: Nr.crt.42434445Proiect/actiune Obie
- Page 75 and 76: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 77 and 78: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 79 and 80: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 81 and 82: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 83 and 84: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 85 and 86: Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 87 and 88:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 89 and 90:
Nr.crt.Proiect/actiune Obiectiv Res
- Page 91 and 92:
SECTIUNEA VIIFISE DE ACTIUNE / PROI
- Page 93 and 94:
clusterului in turismul verde si de
- Page 95 and 96:
O cerinta de baza pentru intreprind
- Page 97 and 98:
ActivitatiEtape0. Pregatirea proiec
- Page 99 and 100:
Luxemburg, Olanda, Spania, Suedia,
- Page 101 and 102:
Regiunea Nord-Est, circuitele judet
- Page 103 and 104:
In perioada martie 2007- decembrie
- Page 105 and 106:
ANEXE105
- Page 107 and 108:
Oituzului in timpul rãzboiului pen
- Page 109 and 110:
turlei. Biserica nu mai pastreaza u
- Page 111 and 112:
albastru”, lasand in dreapta marc
- Page 113 and 114:
REZERVATIA de la Stanca- Costesti.
- Page 115 and 116:
locuit Ion Creanga (1837-1889), cel
- Page 117 and 118:
HatmanuTg. Frumos- Ruginoasa-Pascan
- Page 119 and 120:
de catre ing. Dimitrie Leonida. Are
- Page 121 and 122:
pe malul stang al Siretului, in apr
- Page 123 and 124:
omanic si gotic. Este cea mai veche
- Page 125 and 126:
Palatul Mavrocordat este cel mai cu
- Page 127 and 128:
Cozmesti: Manastirea Fastaci, sat F
- Page 129 and 130:
Zorleni: Manastirea BujoreniAsezama
- Page 131 and 132:
Sendriceni - rezervatia forestiera
- Page 133 and 134:
Manastirea Cetatuia a fost ctitorit
- Page 135 and 136:
Palatul Comunal care a fost constru
- Page 137 and 138:
Balcanice. Ansamblul megalitic, con
- Page 139 and 140:
Posibilitatile de practicare a turi
- Page 141 and 142:
Tg. Neamt Cetatea Neamtului - Const
- Page 143 and 144:
catre ing. Dimitrie Leonida. Are o
- Page 145 and 146:
Mitropolia Moldovei si BucovineiMit
- Page 147 and 148:
Exista o colectie de vinuri de apro
- Page 149 and 150:
Biblioteca Centrala Universitara di
- Page 151 and 152:
ocile din care sunt alcatuiti (marn
- Page 153 and 154:
de fotbal cu gazon artificial, tere
- Page 155 and 156:
Ecotur Neamt - SuceavaPiatra-Neamt
- Page 157 and 158:
in rezervatie, pe langa zimbri se m
- Page 159 and 160:
Sat Poiana Negrii - Vf. 12 Apostoli
- Page 161 and 162:
Anexa II - Lista siturilor Natura 2
- Page 163:
Anexa III - Unitatile administrativ